Trsturi

Introducerea unor noi categorii estetice: sublimul, grotescul, fantasticul, macabrul,

feericul precum si a unor specii literare inedite precum drama romantica, meditatia,
poemul filozofic i nuvela istoric.
Cultiv sensibilitatea, imaginaia i fantezia creatoare, minimaliznd raiunea i
luciditatea.
Promoveaz inspiraia din tradiie, folclor i din trecutul istoric.
Evadarea din realitate se face prin vis sau somn (mitul oniric), ntr-un cadru natural
nocturn.
Contemplarea naturii se concretizeaz prin descrierea peisajelor sau a momentelor
anotimpurilor n pasteluri i prin reflecii asupra gravelor probleme ale universului n
meditaii.
Acord o importan deosebit sentimentelor omeneti, cu predilecie iubirii, tririle
interioare intense fiind armonizate cu peisajul naturii ocrotitoare sau participative.
Construirea eroilor exceptionali, care acioneaz n imprejurri ieite din comun, precum
i portretizarea omului de geniu i condiia nefericit a acestuia n lume; personajele
romantice nu sunt dominate de raiune ci de imaginaie i de sentimente.
Preocuparea pentru definirea timpului i a spaiului nemarginite, ca proiectie subiectiv a
spiritului uman, concepie preluat de la filozofii idealiti.
Utilizarea de procedee artistice variate, printre care antiteza, ocup locul principal att n
structura poeziei, ct i n construirea personajelor, situaiilor, ideilor exprimate
Ironia romantic dobndete, adesea, accente satirice sau pamfletare, fiind un mijloc
artistic folosit att in specia literara cu nume sugestiv, satira, ct i n poeme filosofice.
Priorita absolut in locul rigorii rationale a clasicismului
Asumarea poziiei demiurgice (demonice) fa de universul creat
Preferina pentru tehnici bazate pe armonia contrariilor care s pun n eviden
antonimiile specifice unei existene contradictorii
Lrgirea viziunii estetice prin inovaie la nivelul speciilor literare al tematici, motivelor si
limbajelor artistice