Sunteți pe pagina 1din 2

Partcularitile romantismului

Romantismul este un curent literar artistic aprut n Anglia, Frana i


Germania la sfritul secolului XVIII-lea i nceputul sec. XIX-lea ce s-a ridicat
mpotriva rigorilor, a raiunii reci i a ordinii,propunndu-i s iasp din
convenional i abstract, cultivnd sensibilitatea i fantezia creatoare, evaziunea n
trecut, istorie, vis, contemplarea naturii nfiat sub lumina culorii locale,
interesul pentru folclor, prezena unor eroi extraordinari fiind pui s acioneze n
situaii excepionale.
Din trsturile romantismului putem observa de ce lumea romantic, e o
lume umanizat, o lume n care nfrunt schimbrile vremii. Romantismul
romnesc are cteva trsturi specifice manifestate datorit apariiei n ara noastr
cu un deceniu mai trziu. n prima generaie romantic (I. H. Rdulescu, V.
Crlova, Grigore Alexndrescu) se afirm n anii 1930-1940 prelungindu-se prin
paoptitii V. Alecsandri, Alecu Russo pn la Eminescu, considerat cela mai mare
poet romantic european.
Discutiile intreprinse in aceasta ordine sunt foarte bogate ; nu exista o alta
problema de literatura mai dezbatuta ca definitia romantismului. ,,Romantism
insemneaza triumful valorilor locale asupra valorilor clasice universale, triumful
valorilor relative si individuale asupra valorilor generale ale clasicismului,
insemneaza tendinta catre diversificare in opozitie cu nazuinta catre unitate a
clasicismului.
Introducerea unor noi categorii estetice: uratul, grotescul fantasticul,
macabrul, pitorescul, feericul, precum si a unor specii literare inedite: drama
romantica, meditatia, poemul filozofic, nuvela istorica;
Cultiva sensibilitatea, imaginatia si fantezia creatoare minimalizand ratiunea
si luciditatea;
Promoveaza inspiratia din traditie, folclor si din trecutu istoric, pe care il
considera opus realitatii contemporane, de care era dezamagiti, fiind preocupati de
reflectarea in opere a specificului nations (culoarea locala);
Evadarea din lumea reala se realizeaza prin vis sau somn (miti oniric), intrun cadru natural nocturn;
Contemplarea naturii se concretizeaza prin descriere peisajelor sau a
momentelor anotimpurilor in pasteluri si prin reflect asupra gravelor probleme ale
universului in meditatii,

Acorda importanta deosebita sentimentelor omenesti, ca predilectie iubirii,


trairile interioare intense fiind armonizate cu peisajul naturii ocrotitoare sau
participative;
In genul liric se manifesta inovatii prozodice si suprematia
subiectivismului, a pasiunii inflacarate, a fanteziei debordante;
Construirea eroilor exceptionali, care actioneaza in imprejurari iesite din
comun, precum si portretizarea omului de geniu si conditia nefericitii a acestuia in
lume; personajele romantice nu sunt dominate de ratiune, ci de imaginatie si de
sentimente;
Preocuparea pentru definirea timpului si a spatiului nemarginite, ca
proiectie subiectiva a spiritului uman, conceptie preluata din lucrarile filozofilor
idealisti;
Imbogatirea limbii literare, prin includerea cuvintelor si expresiilor
populare, a arhaismelor, a regionalismelor, specifice oralitatii;
Utilizarea de procedee artistice variate, printre care antiteza ocupa locul
principal atat in structura poeziei, cat si in construirea personajelor, situatiilor,
ideilor sau atitudinilor exprimate;
Ironia romantica dobandeste, adesea, accente satitice sau pamfletare, fiind
un mijloc artistic folosit atat in specia literara cu nume sugestiv, satira, cat si in
poeme filozofice, asa cum se manifesta in "Scrisoarea I" de Mihai Eminescu.
Principalele caracteristici ale romantismului romanesc pasoptist raman
patriotismul si lupta pentru realizarea idealului national, o constiinta militara
cetateneasca, o inimoasa daruire si slujire a poporului.
Specificitatea romantismului romanesc se exprima in specii literare ca doina
si balada de inspiratie populara, meditatia si elegia, drama, legenda istorica si
poemul in versuri sau in proza si se concretizeaza in opere de aparte tinuta estetica
si inalt mesaj patriotic. Operele reprezentative pentru romantismul romanesc sunt:
Poezii populare ale romanilor, Coana Chirita la Iasi(Vasile Alecsandri),
Cantarea Romaniei (Alecu Russo).

S-ar putea să vă placă și