Marii cronicari ai secolului al XVII-lea si de la inceputul secolului al XVIII (Grigore Ureche, Miron Costin, Ion Neculce) Grigore Ureche

Cronicarul este fiu de mare boier, de la care mosteneste inclinatii spre cultura si politica. Din 1611 urmeaza cursurile unei scoli din Polonia si apoi, intors in tara, ocupa, treptat, diferite functii: logofat, mare spatar, mare vornic al Tarii-de-Jos. ste autorul !"etopisetului Tarii #oldovei!, cea mai vec$e cronica in limba romana, redactata intre anii 16%&-%' si tratand istoria #oldovei intre 1()*-1)*%. +n cronica lui ,rec$e sunt cuprinse trasaturile caracteristice, de inceput, ale umanismului romanesc. !"etopisetul! urmareste istoria unei tari: succesiunea domnilor, destinele, gloria si vicisitudinile prin care a trecut un popor, !incepatura si adaosul, mai apoi si scaderea!. ,rec$e nu compileaza date si te-te, ci impune un punct de vedere original si patriotic. ,manistii europeni au subliniat, in repetate randuri, asemanarea dintre limba romana si limba latina sau italiana. .u aratat ca in limba noastra sunt si elemente slave, dar nu au dat e-emple concrete. ,rec$e sustine aceasta idee cu material lingvistic, face corelatii le-icale, dar mai ales intregeste imaginea limbii romane aratand ca ea este mostenitoarea unui fond latin bogat, la care s-au adaugat cuvinte nu numai de la slavi, ci si din limbile: greaca, polona, turca, sarba, etc. .stfel, ,rec$e, pentru prima data in cultura romana, e-prima o idee /usta asupra le-icului limbii romane, confirmata de cercetarile moderne si nesesizate de umanistii straini. +nzestrat fiind cu darul de povestitor, 0. ,rec$e este intemeiatorul portretisticii in literartura romana vec$e. +n virtutea talentului sau, el selecteaza figurile domnitorilor sau boierilor, le ierar$izeaza, le da contur propriu, punand alaturi de trasaturile fizice si anecdote -insusiri de caracter definitorii. 0aleria de imagini-portrete de domnitori din cronica lui dovedeste o varietate apreciabila, concizie, preciziune de nuante, arta concentrata. figia lui 1tefan cel #are, modelul clasic, este realizat din linii simple, dovedind o incontestabila arta de portretist. 0lorificand eroul care a dat #oldovei stabilitate si independenta, ,rec$e concepe povestirea din cateva momente: impre/urarile mortii domnitorului, portretul acestuia, sentimentele poporului la moartea lui 1tefan, intrarea lui in legenda, aprecieri asupra vremii si o scurta insemnare istoriografica. 2m de larga cultura la vremea lui, ,rec$e, pornind de la limba populara, inaugureaza in scrisul sau limba creatiei literare, plina de naturalete si savoare. Cronicarul nu apeleaza la stilul stiintific, cum ar fi cerut materialul istoric tratat , ci la stilul literar, impacand cerintele istorice cu cele literare. Miron Costin . trait si a invatat pana la &3 de ani in Polonia. Cunoaste antic$itatea greco-latina, este unul din primii reprezentanti ai umanismulu romanesc, prin respectul fata de om, dragostea de patrie si de limba, interesul constant pentru originea poporului roman, incercarea de acrea opere literare. . inceput prin a scrie versuri, domeniu aproape ine-istent la noi. Poemul filozofic !4iata lumii!, o meditatie asupra trecerii necontenite a timpului, ii demonstreaza vocatia de scriitor. #iron Costin continua !"etopisetul Tarii #oldovei! lui ,rec$e, descriind istoria romanilor inter 1)*%-1661, si avand in efigie personalitatea lui 4asile "upu. +ntentia cronicarului nefiind pe deplin satisfacuta, el si-o realizeaza spre sfarsitul vietii, in !De neamul moldovenilor, din ce tara au iesit stramosii lor!5 lucrare, insa, neterminata. Cronicarul a lasat un numar insemnat de lucrari istorice si poeme, in limba romana si polona, dar poate ca nicaieri personalitatea lui #iron Costin nu iese in evidenta ca in !Predoslovia! la !De neamul moldovenilor!, marturisire dramatica a unui carturar patriot, care nu a putut suporta !ocarile! aduse acestui neam !de o seama de scriitori!. +ndignarea lui se indreapta impotriva unor copisti ai cronicii lui ,rec$e, mai ales impotriva lui 1imion Dascalu, !om de multa nestiinta si minte putina!, care afirmase ca moldovenii ar provenii, c$ipurile, din tal$arii de la 6oma e-ilati pe teritoriul Daciei. .stfel, te-tul are un caracter polemic capata pe alocuri accente pamfletare. Cel care trebuie sa raspunda in fata viitorului: !eu voi da seama de ale mele , cate scriu!. +n !Predoslovie! gasim atitudini si trasaturi ca: patriotismul, preocuparea pentru originea noastra romanica, convingerea ca romanii trebuie sa iasa din adancul nestiintei, constiinta ca scrisul e dator sa slu/easca adevarul, fiind un act de responsabilitate istorica, increderea in forta educativa a istoriei, sentimentul unei

continuitati a efortului de !a scoate la stirea tuturor! istoria poporului roman. Ion Neculce Cronica lui 7eculce, !"etopisetul Tarii #oldovei de la Dabi/a-4oda pana la a doua domnie a lui Constantin #avrocordat! 8evenimentele dintre anii 1661-1'%(9, precedata de cele %& de legende, intitulate !2 sama de cuvinte!, se intemeiaza pe fapte traite de aceea are un caracter memorialistic. "a realizarea letopisetelor, cronicarii si-au cules informatii din izvoare scrise, romanesti sau straine, dar pentru persona/e istorice mai apropiate, au folosit si stirile provenite din traditia populara sau din propria amintire. Dintre ei, cel mai preocupat de traditiile populare a fost 7eculce care scrie si !o sama de cuvinte! despre voievozi, boieri sau tarani, !ce sintu audzite din om in om, de oameni vec$i si batrani, si in letopisetu nu sintu scrise!. Cronicarul lasa la latitudinea cititorului stabilirea veridicitatii legendelor sale. "egenda despre 7icolaie #ilescu 1patarul este povestea unui mare boier si carturar roman, care, complotand impotriva lui 1tefanita-4oda, prin mai multe tari ale lumii. Cronicarul se opreste in treacat asipra unor amanunte care il individualizeaza si-i dau identitate eroului, completate printr-o insiruire de episoade anecdotice. 4ocatia de povestitor a lui 7eculce se releva in in legende, unde stilul are savoarea limbii populare. Cronicarul se manifesta mai putin ca un istoric interesat de autenticitatea izvoarelor si mai mult c un artist care scrie el insusi povestea, prelucrand si transfigurand fondul legendar popular. #ai ales in fragmentele narative 8atat in cronica cat si in legende9 7eculce isi defineste arta: darul de a pigmenta epicul cu anecdoticul, iviorand relatearea istorica prin ironie si $az -ca la Creanga. Dar cronicarul are si arta portretizarii, creionand fizionomii vii, sugerand caracterul printr-un element particular: un gest, o actiune simpla, un tic, un obicei, sau conturand portrete comple-e. Povestitor innascut, +on 7eculce a creat o opera durabila, a carei forta artistica se datoreaza si limba/ului, mereu proaspat si surprinzator, avand toata seva vorbirii populare 8un numar mare de epitete, comparatii, pilde, proverbe si zicatori9. "a aceeasi impresie de oralitate contribuie si graiul moldovenesc alvremii sale, supus elaborarii dar totusi verosimil. Prima intentie a cronicarilor a fost aceea a recuperarii trecutului. In conceptia cronicarilor, istoria era purtatoarea unor valori educative. Fiecare a scris cite un letopiset care intra in Letopisetul Tarii Moldovei Grigore Ureche de la 13 ! la 1 !", Miron #ostin de la 1 !" la 1$$1, Ion %eculce de la 1$$1 la 1&"3. 'crierea cronicilor este un mare act patriotic prin reflectarea na(uintei generale de eli)erare de su) *ugul otoman, prin aspiratia de independenta si suveranitate nationala. Grigore Ureche narea(a fapte din istoria Moldovei de la +descalecatul cel de al doilea+, adica de la ,ragos-.oda /13 !0 pina la domnia lui 1ron-.oda /1 !"0. 2ste o epoca de mari framintari, care il fac pe cronicar sa vor)easca despre Moldova ca despre +o tara miscatoare si nease(ata+ aflata in +calea raotatilor+ pradata si arsa de tatari si turci cu rare vremuri de )ucurie si liniste. Ureche urmareste sa tre(easca in contemporani sentimentul patriotic si ideea ca *ugul turcesc poate fi inlaturat. Miron #ostin continua Letopisetul lui Ureche si isi reali(ea(a lucrarea ,e neamul moldovenilor, din ce tara au iesit stramosii lor care este neterminata. In aceasta lucrare povesteste istoria de la +descalecatul cel dintii+ adica de la cucerirea ,aciei de catre romani. In Predoslovia la ,e neamul moldovenilor apare marturisirea dramatica a unui carturar patriot care n-a putut suporta +ocarile+ aduse acestui neam +de o seama de scriitori+. Indignarea lui se indreapta impotriva unor copisti ai cronicii lui Ureche mai ales impotriva lui 'imion ,ascalul, +om cu multa nestiinta si minte putina+ care afirmase ca moldovenii ar proveni din tilharii de la 3oma e4ilati pe teritoriul ,aciei. Miron #ostin este atit de indir*it impotriva acestor +)asne+ incit te4tul Predosloviei capata pe alocuri accente pamfletare. Ion %eculce si-a cules informatiile din i(voare scrise si ascultate de la oamenii )atrini sau din propriai amintire. 2l asea(a in fata Letopisetului sau +o sama de cuvinte+ adica un numar de legende despre voievo(i, )oieri sau tarani. In legenda "1 scrie despre %icolae Milescu 'patarul care a pri)egit prin mai multe tari. %eculce scrie cum se vor)ea in Moldova vremii sale, stilul sau e )ogat in pilde, prover)e si e4presii tipice si se poate considera ca el are, intre cronicar, originalitatea pe care o are #reanga intre pro(atorii moderni.

Ioan %eculce a fost un cronicar moldovean, )oier mare 5i a ocupat diferite func6iuni 7nsemnate 7n epoca domniei lui ,imitrie #antemir 2l s-a n8scut la 1$&9. 'u) 1ntioh #antemir a 7naintat p:n8 la rangul de sp8tar 5i, dup8 ce a stat retras c:t8va vreme, a fost f8cut mare hatman de c8tre ,umitru #antemir, la trecerea acestuia de partea lui Petru cel Mare 5i a luat parte la r8()oiul ru5ilor cu turcii. Pier(:nd ru5ii r8()oiul, %eculce a trecut cu #antemir 7n 3usia 5i a stat acolo c:6iva ani, p:n8 la 1&1! 5i 7ntorc:ndu-se a tr8it la mo5ia sa, ocup:nd numai o dat8, su) #onstantin Mavrocordat, func6iunea de vornic. 1 murit dup8 1&"", lucru ce se dovede5te prin ultimele cuvinte ale cronicii lui, unde spune c8 #onst. Mavrocordat, fiind scos din domnia Moldovei, nu a stat ma(ilit nici un an 7ntreg, ci a fost numit 7n Muntenia, ceea ce s-a 7nt:mplat la anul 1&"". %eculce a fost un militars distins 5i Petru cel Mare l-a pre6uit mult 5i i-a ar8tat o deose)it8 simpatie. Tot a5a era privit 5i de familia lui #antemir 5i de ceilal6i )oieri; de aceea c:nd a voit s8 se 7ntoarc8 7n 6ar8, cu mult8 greutate a sc8pat de insisten6ele lor. 2l 7ns8 a 6inut cu orice pre6 s85i vad8 6ara 5i nu s-a temut c8 i se va 7nt:mpla vreo nenorocire, vreo persecu6ie, ci - precum 7nsu5i (ice - 5i-a pus n8de*dea 7n ,umne(eu, care din toate l-a sc8pat. <pere Lucrarea de c8petenie a lui %eculce - 7n afar8 de compilarea cronicilor anterioare - este Letopise6ul 68rii Moldovei de la ,a)i*a .oda. P:n8 la domnia lui Ion Mavrocordat ... #uprinde evenimentele din 1$$9 p:n8 la 1&"3, la care a fost mai totdeauna p8rta5 sau le-a cunoscut de aproape. =n prefa68 ne spune c8 p:n8 la ,uca-.od8 s-a slu*it de diferitele i(voare ce a aflat pe la unii 5i al6ii, +iar de la ,uca-.od8 cel )8tr:n 7nainte p:n8 unde s-o vedea, la domnia lui Ion .od8 Mavrocordat, nici de pre un i(vor a nim8nui, ce am scris singur dintru a mea 5tiin68, c:te s-au t:mplat de au fost 7n via6a mea. %u mi-au tre)uit istoric str8in s8 cetesc 5i s8 scriu c8 au fost scrise 7n inima mea+. Letopise6ul este precedat de c:teva file ce poart8 titlul> +< seam8 de cuvinte ce sunt au(ite din om 7n om, de oameni vechi 5i )8tr:ni 5i 7n letopise6e nu sunt scrise...+. 1ci se cuprind o sum8 de tradi6iuni relative la diferi6i domni 5i care au format su)iectele legendelor 5i poemelor din literatura noastr8 modern8, precum> ,aniil 'ihastru de ?olintineanu, 1produl Purice de %egru((i, 1ltarul m8n8stirii Putna de 1lecsandri, #upa lui @tefan de ?olintineanul, ,um)rava ro5ie de 1lecsandri, .isul lui Petru 3are5 de 1lecsandri 5.a. %eculce nu era prea 7nv86at, dar era om cu )un sim6, cu pricepere de a *udeca lucrurile, c:5tigat8 prin amestecul direct 7n afacerile statului 5i cu un deose)it talent de a povesti. 'e poate (ice c8 el e cel mai literat din to6i cronicarii Moldovei. 2l 5tie foarte adesea s8 g8seasc8 cuv:ntul *ust pentru a (ugr8vi o situa6ie sau pe un om. 'tilul lui nu e )om)astic, ca al anali5tilor ce scriau slavone5te, ci dimpotriv8 simplu 5i, prin aceasta, foarte atr8g8tor. 2pitetul )ine g8sit are c:teodat8 valoare artistic8. #ine vrea s8 afle modele de stil din cronicarii moldoveni, tre)uie s8 caute 7n primul r:nd 7n %eculce, apoi 7n Miron #ostin 5i Grigore Ureche. 1proape to6i domnii, despre care vor)e5te 7n cursul cronicii sale, au c:te un scurt portret sau c:te o caracteristic8. ,e la el afl8m c8 ,umitra5cu #antacu(ino /1$A"-A 0, era +om nest8t8tor la voroav8 /vor)80, am8gitor, geam)a5 de cai de la Fanar din Barigrad+, #onstantin #antemir /1$A -1$!30, +carte nu 5tia, ci numai isc8litura 7nv86ase de o f8cea; practic8 )un8 avea> m:nca )ine 5i )ea )ine. La stat nu era mare, era gros, )urduhos, rum8n la fa68, )u(at, )ar)a 7i era al)8 ca (8pada+. Fiul acestuia, 1ntioh .od8 /1$! -1&CC0 era om mare la trup, chipe5, la minte a5e(at, *udec8tor drept; nu prea era c8rturar, numai nici era prost. Minciunile nu le iu)ea; la avere nu era lacom; era 5i credincios la *ur8m:nt. M:nie avea stra5nic8; de multe ori r8cnea tare, cam cu gra)8+. 2 interesant s8 o)serv8m impar6ialitatea cu care vor)e5te despre ,umitru #antemir, pe care-l iu)ise 7ntr-at:t 7nc:t plecase cu d:nsul din 6ar8. #:nd a*unge la domnia acestuia, aminte5te purtarea rea ce avusese 7n timpul domniei lui 1ntioh. ,espre Grigore Ghica

prima domnie /1&9$-1&330, afl8m de la %eculce c8 +era de stat cam mic 5i su)6ire, uscat, numai era cu toane; la unele se ar8ta prea harnic, )un 5i vrednic, milostiv 5i r8)d8tor, dar era 5i cam gra)nic la m:nie, dar apoi cur:nd se 7ntorcea+. #unosc:nd aceast8 deprindere a lui, s8 c8ut8m ce va (ice despre Petru cel Mare, c8ci 5tim c8 la venirea 7mp8ratului 3usiei 7n Ia5i el era func6ionar 7nalt 5i legat de aproape cu domnitorul. .om afla, 7n adev8r, 5i portretul 6arului> +<m mare, mai 7nalt dec:t to6i oamenii, iar8 nu gros, rotund la fa68 5i cam oache5 5i cam arunc8 c:teodat8 din cap, flutur:nd+. ,ar nu nu numai pe indivi(i 7i pl8cea lui %eculce s8-i caracteri(e(e, ci 5i grupurile, na6iunile /psihologia social8 nu-i era str8in80. ,espre t8tari ne spune c8 sunt lupi apuc8tori, iar despre greci are un faimos pasagiu, din care reproducem aci c:teva r:nduri> DLa grec mil8, sau omenie, sau dreptate, sau nevicle5ug, sau frica lui ,umne(eu, nici unele de acestea nu sunt. %umai c:nd nu poate s8 fac8 r8u se arat8 cu )l:nde6e, iar inima 5i firea tot c:t ar putea este s8 fac8 r8utateE. #eea ce contea(8 7n cronica lui %eculce este oralitatea e4traordinar8 a autorului, care d8 o anumit8 familiaritate evenimentului istoric. %eculce este primul nostru mare povestitor moldovean, anticip:nd apari6ia lui #reang8.

I'T<3I#UL #23#2TF3IL<3 Una dintre cele mai de()Gtute pro)leme din istoriografia rom:neascG, pro)lemG care de fapt indicG 7nsuHi drumul parcurs de aceasta, este pro)lema originilorI1J. 'ituaKia ne apare fireascG pentru un popor cu o veche, dar, 7n acelaHi timp, enigmaticG atestare, cu o lim)G care se revendicG de la 3oma, dar cu relativ t:r(ii organi(Gri statale. #ronicarii moldoveni Grigore Ureche Hi Miron #ostin vor)esc despre originile noastre romane, neg:nd e4istenKa elementului dac. ,e altfel, Miron #ostin redactea(G prima istorie care aratG originile pur romane ale poporului sGu, ,e neamul moldovenilor, linie continuatG de ,imitrie #antemirI9J, apoi de 'coala 1rdeleanG, cel mai de seamG repre(entant al ei 7n acest domeniu fiind Petru MaiorI3J. ,e altfel, o sumarG anchetG asupra mGrturiilor europene din sec. L.-L.III relative la originea rom:nilor, relevG ideea descencenKei rom:nilor din coloniile romane aduse de Traian 7n ,aciaI"J. ,eHi istoriografia din Principatele 3om:ne, intratG su) influenKG greceascG odatG cu domniile fanariote, considera pe la 1ACC fu(iunea daco-romanG ca pe un fenomen naturalI J, 7n marea ei ma*oritate istoriografia noastrG de la 7nceputul secolului al LIL-lea rGm:ne tri)utarG concepKiilor iniKiate de corifeii 'colii ardelene. 'coala latinistG conduce la editarea ,icKionarului lim)ii rom:ne, ela)orat de 1ugust Tre)oniu Laurian, a*utat de I. Massim, 7ntre 1A&1 Hi 1A&$, care dupG ce purifica lim)a rom:nG de elementele nelatine, o fGcea sG semene doar vag cu lim)a rom:nG autenticG. #urentul propagat de 'coala ardeleanG este continuat de romantici, care admiteau cu greu ideea cG la formarea poporului rom:n contri)uiserG Hi dacii, pe care-i considerau mai degra)G un fel de strGmoHi mitici. 1stfel, Mihail MogGlniceanu Hi %icolae ?Glcescu, chiar dacG erau adversari ai a)u(urilor latiniste, negau continuitatea dacilor dupG cucerirea ,acieiI$J. ,e altfel, tre)uie sG remarcGm cG Hi marele istoric al romanitGKii, Theodor Mommsen, neagG continuitatea elementului dac, vor)ind despre o coloni(are masivG dupG cucerirea ,aciei de cGtre TraianI&J. Teoriile savanKilor rom:ni ai 'colii 1rdelene /'amuil Micu-Mlein, Petru Maior, Gheorghe 'incai0 care pledau pentru originea pur romanG a rom:nilor, au fost preluate de parti(anii teoriei imigraKioniste /Fr. N. 'ul(er, N. #hr. von 2ngel, 3. 3oessler0, ce acceptau ad litteram mGrturiile lui Nulian 1postatul /#aesares 39&0 Hi 2utropius /?reviarium, .III, $, 90 dupG care Traian ar fi nimicit poporul geKilor, respectiv ,acia ar fi rGmas lipsitG de )Gr)aKi ca urmare a 7ndelungatelor rG()oaie contra lui Traian, apreciate ulterior ca fiind doar formule retorice, neconfirmate de inscripKiile care folosesc termeni normali pentru definirea unei victorii, respectiv 7nfr:ngeri militare - vicit, triumphavit, superavit. <datG cu evoluKia societGKii rom:neHti, 7n a doua *umGtate a secolului LIL, ideea persistenKei elementului dacic, ca o componentG fondatoare a poporului rom:n, capGtG o nouG dimensiune. Tonul este dat chiar de un om politic, Ion #. ?rGtianuIAJ, Hi este continuat cu mare

av:nt de cGtre ?.P. OaHdeu, care devine susKinGtorul cel mai fervent al continuitGKii dace, cu argumente lingvistice, 7ntr-un moment 7n care curentul latinist era primordialI!J, Hi de #e(ar ?olliac 7n sensul cGutGrii de vestigii materiale daciceI1CJ. .om vedea astfel cum treptat, mai ales 7n intervalul 1A&C-1AAC, se produce o reevaluare a pro)lemei originilor poporului rom:n, care din romane pure, ulterior romane amestecate, devin acum daco-romaneI11J. ,acG Grigore Tocilescu Hi ,imitrie <nciul pledea(G pentru o pondere limitatG a elementului dacic 7n aceastG sinte(G, 1. ,. Lenopol aduce argumente de ordin toponimic Hi antroponimic 7n favoarea pre(enKei elementului autohtonI19J. %icolae Iorga afirmG fu(iunea daco-romanG 7n cadrul mai larg al romanitGKii orientaleI13J, deHi nu credea cG romanii au e4terminat neamul dacic, considera totuHi cG v:rfurile poporului au primit o grea loviturG, aceasta vG(:ndu-se 7n statutul aparte pe care l-a avut 7n organi(area ,aciei romane lipsa no)ilimii autohtoneI1"J. .asile P:rvan nu neagG rolul avut de cGtre daci 7n sim)io(a poporului rom:n, dar marele savant, care introduce 7n istoriografia noastrG Hi conceptul de pre-romani(are, crede cG 7n provincia ,acia, 7n condiKiile unei populaKii autohtone rGrite Hi a unei coloni(Gri masive, rolul romanilor este primordialI1 J. =n perioada inter)elicG apar Hi primele argumente arheologice privind vieKuirea autohtonG 7n timpul provinciei, utili(ate de cGtre #onstantin ,aicoviciuI1$J. =n ceea ce priveHte situarea istoriografiei rom:neHti 7n aceastG pro)lemG dupG 1!"", credem cG pot fi sta)ilite cel puKin douG etape, una acoperind perioada cuprinsG 7ntre instaurarea puterii comuniste p:nG 7n anii $C, iar cea de-a doua 7ncep:nd din aceastG perioadG Hi continu:nd chiar Hi dupG 1!A!. =n prima etapG nu se contestG originile daco-romaneI1&J, pentru cG aceastG pro)lemG nu mai pre(enta interes, fiind 7nlocuitG cu pro)lema luptei de clasG vG(utG Hi ca o componentG a legGturilor dintre daci Hi romaniI1AJ. =n aceHti ani se fac deci puKine consideraKii cu privire la su)stratul etnic, daco-roman, al sinte(ei rom:neHti. =ntre cele douG elemente, defavori(aKi apar cu deose)ire romanii. 'unt numiKi cotropitori, iar plecarea lor din ,acia echivalea(G cu o eli)erareI1!J. =n cea de-a doua etapG, 7n care continuitatea nu mai avea nevoie de demonstraKii, au e4istat chiar lucrGri care prin 7nsuHi titlul lor sta)ileau legGtura 7ntre statul lui ?ure)ista Hi statul naKional unitar rom:nI9CJ. ,in cau(a influenKei politicului - una din caracteristicile epocii fiind folosirea trecutului 7n atingerea unor o)iective politice -, asupra discuKiilor academice referitoare la teoria continuitGKii Hi autohtoniei privind originile poporului rom:n /tendinKele iredentiste maghiare, po(iKiile contestatare ale istoriografiei de la ?udapesta, propaganda naKional-comuniste din perioada regimului lui %icolae #eauHescu0 se 7nregistrea(G o degenerare permanentG a autohtonismului 7n sensul unei o)sesii a continuitGKii Hi a unitGKii afirmate necondiKionatI91J. Una din situaKiile des 7nt:lnite o constituia amestecarea unor descoperiri, aparKin:nd unor populaKii diferite Hi folosirea unor artefacte pentru demonstrarea unei continuitGKi, demonstraKie care se 7ntorcea practic 7mpotriva celui care o iniKiase. Tre)uie avute 7nsG 7n vedere Hi contri)uKii importanteI99J, const:nd 7n primul r:nd din descoperiri arheologice - cercetarea unor necropoleI93J, studii asupra unor culturi puKin cunoscute, 7n special cunoaHterea culturilor populaKiilor rGmase 7n afara ,aciei romane - carpi, costo)oci, populaKii din MunteniaI9"J. Tre)uie remarcat faptul cG dupG 1!A! cercetarea legatG de pre(enKa autohtonilor 7n ,acia romanG nu a fGcut progrese. ,in punct de vedere teoretic e4istG puKine 7ncercGri, iar arheologic practic nu s-a 7nt:mplat nimic, 7n sensul cG nu a fost cercetat nici un o)iectiv nou, care sG aparKinG autohtonilor Hi nici unele descoperiri fGcute anterior nu au fost pu)licate /se aHteptG de ani )uni pu)licarea, spre e4emplu, a necropolei de la <)re*a0. InteresantG este persistenKa, mai ales 7n unele manuale universitare, a unor te(e vechi care su) nici o formG nu corespund realitGKii, persistenKG care nu-Hi mai gGseHte actualmente nici o scu(G. #ea mai recentG luare de po(iKie a istoriografiei rom:neHti 7n aceastG privinKG, capitolul . din volumul II al tratatului Istoria 3om:nilor /9CC10 continuG sG afirme +pre(enKa masivG a populaKiei autohtone 7n ,acia romanG+, +dGinuirea 7n mase compacte a populaKiei )GHtinaHe+, ma*oritarG 7n lumea ruralG, dar nelipsind nici din centrele ur)ane, mai ales din teritoriile acestora, +peste tot unde se 7nt:lneHte fenomenul de 7ntrepGtrundere a elementelor de civili(aKie dacicG Hi a celor romane provinciale, constat:ndu-se o sinte(G culturalG Hi etnicG de mare amploare, 7n care predominG componenta romanG+I9 J.

Biografie Ion Neculce ION NECULCE (1672-1745) Ion Neculce si-a scris leto isetul !Leto isetul "arii #ol$o%ei $e la &a'i(a )o$a ina la a $oua $o*nie a lui Constantin #a%rocor$at+ $u a anul 17,2- a$ica el a artine sec. al /)IIIlea. O era lui insa continua sirul *arilor cronicari $in secolul rece$ent. 0rin continutul ei- ca si rin for*a- rin conce tia $e care este atrunsa- ea nu se a ro ie nici $e o era eru$ita a lui &i*itrie Cante*ir- nici $e co* ilatiile utin reusite a!le+ cronicarilor $in sec. al /)III-lea. Nici unul $in cronicarii nostri *ari si *ici ai e ocii n-a stiut sa-si i*'race gin$ul si senti*entul intr-o 1aina *ai aleasa a graiului stra*osesc ca Ion Neculce. Leto isetul lui este $o%a$a cea *ai stralucita ca li*'a o orului nostru este in stare sa re$ea senti*entele o*enesti si cele *ai gingase- sa ne 2ugra%easca ictural orice i*agine si sa ne o%esteasca cu toate a*anuntele inti* larile trecutului. 3inceritatea si *area rice ere a lucrurilor- $urerea entru ne%oile altora- iu'irea cal$a $e nea* si $e tara-iata notele caracteristice ale scrisului lui Ion Neculce. Este cel *ai talentat ro2ator al %ec1i*ii- re%estitor al *arelui Ion Creanga. Ion Neculce ince e a scrie cronica $u a anul 17,2- a$ica- cin$ el a%ea 64 $e ani. &e la anul 17,5 $escrierea e%eni*entelor $in leto iset *erge aralel cu $esfasurarea lor. Leto isetul lui Ion Neculce face istoria #ol$o%ei $e la Istratie &a'i(a- a$ica $e un$e a lasat-o #iron Costin- si ina la anul 1744. 3i Ion Neculce- rin leto isetul lui- ca si re$ecesorii sai- ur*areste sco uri $i$actice- $e a $a in$ru*ari in %iata si in%ata*inte acelor care %or citi cartea. Leto isetul ro riu-2is este rece$at $e O sa*a $e cu%inte ce sintu au$2ite $in o* in o*$e oa*eni %ec1i si 'atrini- si in leto isetu nu sint scrise- ce s-au scris aice $u a $o*nia lui 3tefanita )o$a- inaintea $o*niei lui &a'i(a )o$a. 3unt cele 42 $e *ici istorioare- care au for*a unor legen$e fer*ecatoare- culese $in tra$itiile astrate oate si in scris. 6ceste *inunate o%estioare au ser%it ca i2%or $e ins iratie entru $iferiti oeti *on$eni (C.Negru22i- &.Bolintineanu- ). 6lecsan$ri etc.). &ar ele insele sunt a$e%arate co*ori $e naratiuni oetice. 7In ro2a lor oetica si $ulce-scrie N. Iorga-si*ti* sufletul trecutului *ai 'ine $ecit oriun$e si- *ultu*ita acestui *aestru si* lu care este I. Neculce- o oarta s re legen$a se $esc1i$e in 2i$ul se%er al cronicii- o oarta rin care %e$e* erin$in$use in lu*ina su ranaturalului eroice c1i uri $e e o ee 8.

#iron Costin a fost un cronicar ro*9n- unul $intre ri*ii scriitori :i istoriografi $in literatura ro*9n;. !*o$ific;+ Cronologie 16,, - 3e na:te #iron- fiul lui Ion sau Iancu Costin (ri$icat ca 'oier nou- *ai <nt9i ostelnic) :i al 3aftei 3coar=e:. 0;rintele s;u- care era- ca :i Urec1e- no'il olon- fusese rote(at al $o*nului #iron Barno%s>i-#o%il;- ru$; cu so=ia sa. ?l <nso=ise e %oie%o$ la @arigra$- un$e acesta fu ucis <n 1625 $in cau2a ;rilor %ornicului )asile Lu u. Eli'erat $in <nc1isoare- 1at*anul ia tru ul $eca itat :i-l <n*or*9ntea2;. Nu*ele ucisului <l %a urta <nt9iul n;scut al acestui o* ne:tiutor $e carte- care $e=ine *o:ii <n 0olonia- <n a ro iere $e Bar. ?n acest an are loc o in%a2ie <n Cr;ie a turcilor- care <i t9r;sc <n lu t; :i e *unteni :i e *ol$o%eni. Aat*anul Costin- entru a-i face e turci s; se retrag;%este:te c; o:ti ca2ace %in <n a(utorul le:ilor. )icle:ugul reu:e:te- $ar 6'a2a- a:a afl; a$e%;rul :i une g9n$ r;u $o*nului :i 1at*anului. #oise #o%il; %o$; :i Iancu Costin fug

<n 0olonia <* reun; cu fa*iliile. 16,4 - Bostul 1at*an ia <n aren$; *o:ia NoCosil>a NoCa- a roa e $e Bar. 16,5 - &ieta acor$;- la reco*an$area regelui- in$igenatul olon lui Iancu Costin - ';r'at <nse*nat <n #ol$o%a :i fiilor s;i- entru <nse*natele ser%icii a$use Cr;iei- <ntre care la loc $e cinste se situea2; e%itarea cuceririi $e c;tre 6'a2a- a:a :i a cet;=ii Ca*eni=a. &e altfel'oierul *ol$o%ean se arat; $estoinic :i <n tre'uri $i lo*atice- *e$iin$ <ntre re re2entan=ii olone2i :i cei al @arigra$ului- a:a cu* f;cea :i un frate al s;u- care locuia <n #untenia- $e un$e se resu une c; %enise :i fa*ilia Costine:tilor. 1647 - "9n;rul #iron <:i <nce e stu$iile la colegiul ie2uit $e la Bar :i le continu; la Ca*eni=a- re*arc9n$u-se at9t rin inteligen=;- c9t :i rin no'le=ea tr;s;turilor. Ca :i Drigore Urec1e- $istinsul c;rturar cunoa:te rofun$ %alorile antic1it;=ii- <:i <nsu:e:te- e l9ng; olon; :i rus;- li*'ile latin; :i greac;. Iu'e:te istoria- cunoa:te retoric; :i oetic;. 1654 - #oare Iancu Costin. 1651 - Ca no'il olon- #iron este <nrolat <n ar*at; :i lu t; <* otri%a ca2acilor lui A*elni=>i- r;scula=i contra olonilor- :i a alia=ilor t;tari ai acestora- la Berestec2>o- l9ng; Ca*eni=a- un$e se retr;seser; ele%ii colegiului $e la Bar. 165, - C;tre sf9r:itul $o*niei lui )asile Lu u- #iron :i fra=ii s;i re%in <n #ol$o%a. ?:i <nce e ucenicia $e %iitor $e*nitar e l9ng; %istiernicul Ior$ac1e Cantacu2ino- e care <l %a elogia <n Leto ise=ul s;u- ar;t9n$E F"o*a %ornicul :i Ior$ac1e %isternicul- care ca ete $e-a'ea $e au a%ut c9n$%a aceast; =ar; sau $e %a *ai a%ea8. 6cu* ri*e:te :i ri*a *isiune $i lo*atic;- fiin$ tri*is la starostele Ca*eni=iei s; o'=in; a(utor <* otri%a lui D1eorg1e Gtefan- care a*enin=; tronul :u're2it al lui )asile Lu u. 1655 - Noul $o*nitor D1eorg1e Gtefan <l nu*e:te sulger ('oier care se ocu a $e a ro%i2ionarea cu carne a Cur=ii :i a o:tii) :i <l tri*ite <n *isiune $i lo*atic; <n @ara Ho*9neasc;- s re a negocia un act antioto*an cu %o$; Constantin Ger'an Basara'. 165I - Urc; ra i$ scara ierar1ic;- $e%enin$ a1arnic- a oi 9rc;la'. 0artici ; la ca* ania <* otri%a lui Ha>oc2i <n "ransil%ania. 1661 - &o*nitorul Istratie &a'i(a <l tri*ite <n solie la Ioan Ca2i*ir- regele 0oloniei. 166, - "rece cu oastea lui &a'i(a %o$; rin #untenia s re a lua arte la r;2'oiul turcoaustriac :i %e$e ruinele o$ului lui "raian. 1664 - I se acor$; titlul $e *are co*is. 1667 - Ilia: 6leJan$ru %o$; <l <nal=; la rangul $e %ornic al @;rii $e 3us. 166I - D1eorg1e &uca %o$; <l nu*e:te *are %ornic al @;rii $e Kos- rang acor$at :i lui Urec1e. 1671 - Este tri*is $e $o*nul Gtefan 0etriceicu <n solie la 1at*anul Ioan 3o'ies>i- cu care Costin a%ea str9nse rela=ii. 1672 - Este erioa$a <n care co* une oe*ul filosofic )iia=a lu*ii. 6re loc %estita <nt9lnire cu *arele %i2ir 61*e$ LM rMli care- $u ; cucerirea Ca*eni=ei- <l <ntrea'; e *arele %ornic $ac; *ol$o%enilor F0are-le lor 'ine c; au luat <* ;r;=ia Ca*eni=a- au 'aN8 0atriotul Costin r;s un$e la i$ar- $ar clar- cu* conse*nea2; NeculceE F3unte* noi *ol$o%enii 'ucuro:i s; s; l;=asc; <n toate ;r=ile c9t $e *ult- iar este =ara noastr; nu ne are 'ine s; s; l;=asc;.8 ?l con%inge e %i2ir s; renun=e la inten=ia $e a ierna oastea oto*an; <n #ol$o%a- Fc;-i =ara s;rac;8. ?nce e tra$ucerea scrierii Origines et occasus "ranssOl%anoru* (LOon- 1667) a lui Lauren=iu "o eltin $e #e$ia:. 167, - ?n 0saltirea re %ersuri toc*it; a lui &osoftei <i sunt ti ;rite %ersurile $es re originea ro*9nilor :i 6 ostroful. 1674 - C9n$ 3o'ies>i este ales rege- &u*itra:cu Cantacu2ino- $o*nul #ol$o%ei- <l face *are logof;t. Este tri*is <n *isiune $i lo*atic; la Constantino ol- a oi <n 0olonia. ?n %re*ea $o*niei lui 6ntonie Huset-%o$;- logof;tul <l <nt9* in; e Ioan Dnins>i- *arele sol olon care <n$e linise *isiuni $i lo*atice <n Bran=a- <n &ane*arca :i <n Husia- aflat <n $ru* s re 0oart;- entru ratificarea ;cii $e la PuraCno. Cu acest rile( se are c; i-a <n*9nat Cronica @;rilor #ol$o%ei :i #unteniei (Cronica olon;)- $e$icat; rietenului s;u #arcu #ate2Ons>i. 3cris; <n olon; su' for*; $e e istol;- <ncearc; $e*onstrarea ro*anit;=ii o orului nostru :i a latinit;=ii li*'ii- a%9n$ $re t sco - ne*;rturisit $irect-

s;-i $eter*ine e olone2i s; ne a(ute s re a ne eli'era $in (ugul oto*an. Ofer; astfel cre:tinit;=ii- <naintea &escrierii #ol$o%ei a lui Cante*ir- osi'ilitatea s; afle $ate $es re istoria- geografia :i organi2area olitic; a ro*9nilor. 1675 - 3crie Leto ise=ul @;r9i #ol$o%ei $e la 6ron )o$; <ncoace ...8- *ult *ai analitic $ec9t acela al lui Urec1e- e care <l continu;. 1654 - Costin <i cere lui 3o'ies>i s; se ri$ice la lu t; <* otri%a turcilor. 165, - La i2'ucnirea r;2'oiului <ntre cre:tini :i turci- logof;tul se afl; <n ta';ra oto*an;$ar se 'ucur; $e %ictoria lui 3o'ies>i- %;29n$ <n aceasta <nce utul $eclinului I* eriului Oto*an. La <ntoarcerea $e la )iena- &uca %o$; :i 'oierii s;i sunt lua=i ri2onieri $e le:i$ar c;rturarul se 'ucur; $e rotec=ia regelui :i r;*9ne <n =ara a$o ti%;. 1654 - Boierii ri'egi=i <n 0olonia <i cer regelui 3o'ies>i- rintr-un *e*oriu re$actat $e $i lo*atul Costin- s; eli'ere2e #ol$o%a $e su' turci :i s; le garante2e $re turi si*ilare celor ale :lea1ticilor- li*it9n$ $es otis*ul $o*nilor *ol$a%i. "ot $in acest an $atea2; FIstoria <n %ersuri olone $es re @ara #ol$o%ei :i #unteniei (0oe*a olon;)8- a* l; scriere a%9n$ 754 $e %ersuri e care o $e$ic; 'inef;c;torului s;u- regele 3o'ies>i - Ioan al III-lea. Este o o er; artistic;- a%9n$ $re t *o$el oe*ele olone2e ale %re*ii- :i $re t sco o'=inerea s ri(inului <n lu t; <* otri%a turcilor. &; eJ lica=ii cu arfu* $e legen$; ste*elor- recurge la fic=iune- <*'in; nara=iunea cu $escrierea - $e o *are fru*use=e - a *inunatului ;*9nt ro*9nesc- $intr-o ers ecti%; aerian; arc;- antici 9n$u-l e B9lcescu- istoricul ce ne-a oferit fascinanta i*agine a 6r$ealului. 1655 - Bratele s;u )elicico- re%enit *ai $e%re*e <n #ol$o%a- <i trans*ite in%ita=ia $o*nului Constantin Cante*ir $e a se <ntoarce <n =ar;. Gtiin$u-l rieten cu olone2ii%o$; <l nu*e:te staroste $e 0utna- c9t *ai $e arte $e grani=a Cr;iei. Este <n foarte 'une rela=ii cu ';tr9nul o:tean ne:tiutor $e carte- a(uns con$uc;tor al =;rii rin %oia 'oierilor. 1656 - 6re loc o nou; lu t; cu turcii a lui 3o'ies>i- *ol$o%enii afl9n$u-se <n ta';ra oto*an;. 6cu* are loc confruntarea regelui 0oloniei cu l;ie:ii $e la cetatea Nea*=u$escris; $e Negru22i <n sc1i=a sa istoric; Q3o'ies>i :i ro*9niiQ. &in aceast; erioa$; $atea2; ca o$o era sa- Q&e nea*ul *ol$o%enilorQ. 16I1 - Hela=iile cu influen=a'ilul $o*n Constantin Cante*ir se $eteriorea2;. #arele c;rturar ca$e %icti*; intrigilor celor care-l *ane%rau e %o$; :i- gole:te $e su' securea c;l;ului- <n a ro iere $e Ho*an- f;r; a se utea $e2%ino%;=i. E%eni*entul este relatat $iferit $e &i*itrie Cante*ir <n )ita Constan$ini Cante*irii- aca$e*icianul 'erline2 lu9n$<n *o$ firesc- a ;rarea ;rintelui s;u :i acu29n$u-i e Costine:ti $e co* lot- :i $e *ai o'iecti%ul Ion NeculceE Q&ece Cante*ir-%o$;- cu* au <n=eles acel sfat- $in Ilie Brige-%ac;a 'oierilor- au :i r; e$2it <ntr-o noa te 'oierina:i $-R lui :i slu(itori- s;-i rin$2; e to=i e aciie. &ece unii au sc; at <n @ara #unteneasc;- iar e carei i-au rinsu i-au a$us la Ie:i. Gi e )elicico %ornicul- $u ; ce l-au a$us la Ie:i- era 2a%istie *ai *are $es re Cu ;re:ti<* ung9n$u-s; cu 1or'a *ai $enainte %re*i. Gi a%R :i s9ial; $e $9nsul- c;ce era *ai o* $ec9t to=i. 6tunce <n gra'; Cante*ic-%o$;E Q&e %re*e c; te-i gr;'it $e l-ai ';tut- nu-l l;sa %iu. 0;2e:te $e-l o*oar;- c; $-R sca ; %iu- *9ne- oi*9ne el ne o*oar; e to=i.Q Gi el <nc; <n$at-au ascultat :i l-au scos noa tea $e i-au t;iat ca ul $enaintea or=9i. 0entru 'ineli ce-au $at :tire )elicico lui Ior$ac1i %isternicul- $e-au fugit c9n$ %rR s;-l o*oare Cante*ir-%o$;- acu* i-au *ul=;*it :i Ior$ac1i %isternicul <ntr-acest c1i - ca un grec. Gi aflar; c-ai o*or9t e )elicico- trii*ite $e rin$e :i e frate-s;u- #iron logof;tul- $e-l o*oar;. Ori %ino%at- ori ne%ino%at- s; nu sca i- c-a oi <nc; a 1i *ai r;u :i $e tine :i $e noi. &eci Cante*ir-%o$; nu :-au socotitu %iia=a lui- c; era trecut cu ';tr9ne=eli- o* $e 74 $e ai- $e nu*ai c9t nu-i sos9s; ceasul :i lui- ce s-au otri%it ne rietinilor :i nu :-au cru=at sufletul. Ce ca un tiran au trii*;s e #acrei- %;ta%ul $e ;1;rnicei- cu slu(itori $in Ho*an $e l-au luat $e-acolo- $e la casa lui $e la B;r'o:i- $e l-au $us ;n-<n Ho*an- :i i-au t;iat ca ul. Gi c9n$ l-au g;sit #acrei acolo la B;r'o:i- atunce-i *uris; :i giu 9neasa. Gi ne*ic nu :tiR ceilal=i 'oieri $e sfat. C; el ornis; atunce e un ficior a lui- e Neculaiu- s; iR fata &uc;i-%o$; $e @arigra$ :i s; g;tas; :i cu celalalt s; iR fata lui Cante*ir-%o$; s; s<ncuscre$2e- :i nici cu g9n$ul nu g9n$iR c; i-a %ini o furtun; ca acie. &2isu-i-au slu(itoriic9n$u l-au g;sit la B;r'o:i- s; fug;- c; nu-i $e arte- <n Nea*=u- iar el n-au rii*itu:tiin$u-s; $re t. D9n$iR c; l-or $uce la le: :i s-a <n$re ta- iar $u ; ce i-au %init #acrei- :i %iin$ 2a ciu $u ; 2a ciu s; iar;- nu l-au *ai <ng;$ui$ :-au us $e l-au t;iat <n Ho*an.

Gi *ult s-au rugat lui #acrei s;-i $uc; ;n-<n Ie:i- iar #6crei- ca un o* r;u :i $e ne*icnu i-au fostu *il; $e sufletul st; 9nu-s;u :i s-au gr;'it $e l-au o*or9t. C; $e l-ar 1i $us <n Ie:i- oate s-ar 1i <n$re tat :i n-ar 1i erit. C; *ulte slugi s; t9* l; la $o*ni %re$nice$e nu se gr;'escu :i ferescu e st; 9ni $e ;cat- :i e ur*; ca$ la lau$; :i $es re st; 9n- :i $es re oa*eni- :i $es re &u*ne$2;u. Iar acesta- ca un %ar%ar- nefiin$ $e nea*- n-au socotitu. Cante*ir-%o$; $u -aceea *ult s; c;iR ce-au f;cut :i $e *ulte ori l9ngR <ntre toat; 'oieri*ea :i 'l;st;*a e cine l-au <n$e*nat $e-au gr;'it $e i-au t;iat. C;- $u ; ei- n-au tr;it un an nice Cante*ir-%o$; :-au *urit.Q

Biografie #iron Costin #IHON CO3"IN (16,,-16I1) Cea *ai roie*inenta si cea *ai eJ resi%a figura a culturii ro*anesti $in #ol$o%a- $in sec. al /)II-lea- a fost #iron Costin. Carturar $istins- iesit $in scoala u*anista a 0oloniei$i lo*at iscusit in *e$iul %iciat $e intrigi si $e fra*intari olitice ale sec. al /)II-leascriitor si atriot-#iron Costin intruc1i ea2a toate trasaturile %ietii olitice si culturale ale #ol$o%ei $in acea e oca. 0osteritatea lui #iron Costin Eru$it- cunosc;tor $e li*'i str;ine :i con:tient $e rolul culturii <n e%olu=ia statelor- Costin a trecut <n eternitate l;s9n$ osterit;=ii o o er; %aloroas; at9t $in ers ecti%; istoric;$ocu*entar;- c9t :i $in unct $e %e$ere literar. 6cti%itatea $reg;torului- a $i lo*atului ce se re*arc; rin atriotis* :i ur; <* otri%a asu ritorilor na=iei sale- cunoa:terea tuturor as ectelor oliticii $in %re*ea sa- eJ erien=a lu t;torului s-au <* letit cu reocu ;rile c;rturarului- ale istoricului $e%o$at ;*9ntului str;*o:esc :i ale scriitorului $esc1i2;tor $e $ru*uri <n literatura ro*9n;. 6laturi $e Nicolae #ilescu si *itro olitul &osoftei- #iron Costin ilustrea2a e oca $e tran2itie in %iata culturala a #ol$o%ei- iar in istoriografia noastra el *arc1ea2a cea *ai constienta si cea *ai clara afir*are a i$eii in$i%i$ualitatii noastre nationale- a unitatii $e nea* si a latinitatii o orului ro*an. 0ri*a lucrare istorica a lui #iron Costin este scrisa intre anii 1675-1677. &u a cu* *arturiseste cronicarul in )oroa%a catra cititoriul- el isi scrie leto isetul ca sa nu se uite lucrurile si cursul tarii. O alta o era a lui #iron Costin este intitulata &e nea*ul *ol$o%enilor- $in ce tara au iesit stra*osii lor. 6ceasta a $oua lucrare istorica a lui #iron Costin este scrisa la sfirsitul %ietii lui- rin anii 1654-16I1. #iron Costin- $u a cu* scrie in Cu%intul catra cititoriul al leto isetului- intentiona sa $ea o cronica *ai co* leta a #ol$o%ei- $e la ri*ul $escalecat si ina in ti* urile lui. In aceasta carte- autorul isi ro une ca sco sa la*ureasca originea ro*anilor si sa co*'ata unele areri gresite in aceasta c1estiune- in%entate $e catre $us*anii nea*ului ro*an. Continutul cartii si sco ul ei se %a$ in 0re$islo%ia ei. &in continutul acestei *ici lucrari a lui #iron Costin re2ulta ca &e nea*ul *ol$o%enilor nu oate fi un ince ut $e cronica a #ol$o%ei $e $i*ensiuni *ai *ariS sco ul lui a fost $e a $a o *onografie a originilor ro*ane ale ro*anilor si $e a s ul'era teoria lansata $e catre 3i*eon &ascalul in inter olarea $in cronica lui Urec1e. 6ceste $oua lucrari istorice ale lui #iron Costin- care sunt scrise in li*'a ro*anaconstituie o era lui rinci ala.

U*anis*ul - U*anis*ul Ho*anesc - Drigore Urec1e- #iron Costin- Contri'utia cronicarilor la $e2%oltarea culturii ro*ane U*anis*ul U*anis*ul este o *iscare social-culturala care s-a $e2%oltat in erioa$a Henasterii (sec /I) T /)I). Henasterea este erioa$a $in istoria o*enirii caracteri2ata rintr-o $e2%oltare sincronafara rece$ent a stiintei- artelor si a ci%ili2atiei in general. "er*enul $e U*anis* are $oua sensuriE unul *ai lungE $ragoste fata $e oa*eni. altul *ai restransE $ragoste fata $e %alorile antic1itatii greco-ro*ane. #iscarea u*anista cu*ulea2a a*'ele sensuri. 2I5IIsi(771lJ6J U*anis*ul a a arut in Italia (Blorenta) $e un$e s-a ras an$it in intreaga Euro a. CaracteristiciE il5IIsI2771llJ incre$erea in li'ertatea- $e*nitatea si erfecta'ilitatea o*uluiS incre$erea in ratiuneS ro*o%area o*ului uni%ersalS ar*onia $intre o* si naturaS a$*iratia fata $e %alorile antic1itatii greco-latineS in centrul reocu arilor u*anistilor se afla o*ulS U*anis*ul Ho*anesc 0e teritoriul tarii noastre- u*anis*ul se $e2%olta $estul $e tar2iu (sec /)II) o$ata cu a aritia ri*ilor carturari cunoscatori ai culturii antic1itatii- a li*'ilor latina- greaca si sla%ona. He re2entantii u*anis*ului ro*anesc sunt cronicarii care sustin in o erele lor i$ei fun$a*entale ale culturii ro*anestiE originea latina a o orului si a li*'ii ro*aneS continuitatea eJistentei acestui o or e teritoriul ro*anescS unitatea tuturor ro*anilor $in ro%inciile ro*anestiS

rolul ci%ili2ator al ti ariturilorS forta e$ucati%a a istorieiS cre$inta in a$e%ar si $ocu*enteS $orinta $e a sal%a oa*enii $e ignoranta

CHONICILEE &enu*irea %ine $e la latinescul FC1ronica8 care insea*na istorie e ani. Cronicile sunt lucrari istoriografice care re2inta e%eni*ente istorice intr-o or$ine cronologica. Ele au fost scrise in li*'a sla%ona si aici $esco eri* ri*ele incercari $e reali2are a unei literaturi originale ro*anesti. He re2entantiE

#ol$o%aE Drigore Urec1e (FLeto isetul "arii #ol$o%ei $e la origini ana la a $oua $o*nie a lui 6ron )o$a T 1,5I8) #iron Costin (FLeto isetul "arii #ol$o%ei $e la 6ron )o$a incoace8 ana la $o*nia lui &a'i(a )o$a) Ion Neculce (Leto isetul "arii #ol$o%ei $e la $o*nia lui &a'i(a )o$a ana la a $oua $o*nie a lui Constantin #a%rocor$at T 174,8)

#unteniaE Cronica Balenilor (6NONI#6) Leto isetul Cantacu2inesc (6NONI#6) Ha$u Dreceanu Ha$u 0o escu Drigore Urec1eE #anuscrisul autograf al Leto isetului lui Drigore Urec1e s-a ier$ut si $e aceea *ulta %re*e cronica a fost atri'uita lui Nestor Urec1e- tatal lui Drigore. 6sta2i este in afara $e orice in$oiala ca Leto isetul a artine lui Drigore Urec1e asa cu* sta'ilise in 1552 #i1ail Logalniceanu. FLeto isetul "arii #ol$o%ei8 scris $e Drigore Urec1e in ulti*ii ani ai %ietii este o o era $eter*inata. Ea ince e cu anul inte*eierii #ol$o%ei (1,5I) Fcan$ s-au $escalecat tara8 si se o reste in anul 15I4 Fcan$ au %enit Lo'o$a cu oaste ca2aceasca si au gonit e 6ron T )o$a $e-n scaun si au ars "argul Iasi.8 Este necesar sa reci2a* ca au eJistat trei co isti ai Leto isetului (3i*ion &ascalul- Nisail Calugarul- 6Jinte Uricarul) care au consi$erat necesar- in *o*entul in care au co iat- sa co* lete2e cronica cu ceea ce i-a sca at cronicarului sau n-a stiut.

Inter retarile lui 3i*ion &ascalul sunt li site $e si*t critic si au fost se*nalate in *are arte si $e cronicarii ur*atori care le-au co*'atut. Drigore Urec1e nu este interesat nu*ai $e cantitatea stirilor- ci si $e calitatea lor. El nu scrie nu*ai entru a infor*a- ci si entru a e$uca- entru a oferi un in$re tar $e %iataE Fsa ra*aie feciorilor si ne otilor- sa le fie in%ataturaU 8. Istoria este necesara Fca sa nu se inece a toate tarile anii trecuti8- este o $atorie atriotica o'ligatorie entru orice o or care %rea sa aseasca e o ri*a trea ta a culturii. Drigore Urec1e este ri*ul cronicar care si*te ne%oia $e a res ecta a$e%arul fortelor conse*nate Fca sa nu *a aflu scriitoriu $e cu%inte $esarte- ci $e $re tate8. Cronica oglin$este oran$uirea feu$ala $in ri*a (u*atate a sec /)II al *arii 'oieri*i. Cronicarul con$a*na siste*ul $e gu%ernare 'a2at e autoritatea $o*neasca consi$eran$ ca $o*nitorul nu oate a%ea $re t $e %iata si $e *oarte asu ra su usilor saiS i$ealul statal al lui Urec1e este regatul al'inelor inte*eiat e ar*onia $intre *atca si lucratoare. 0reconi2ea2a entru #ol$o%a o car*uire $u a ra%ila- a$ica $u a legea scrisa F e #ol$o%a este acest o'iceiu $e ier far-$e *unca- far-$e (u$ecata- far-$e leac $e %ina.8. Cronicarul *anifesta o ura nei* acata i* otri%a cotro itorilor oto*ani Fgroa2a tuturor %ecinilor $e rin- re(ur8 . In%atatura li*'ii latine a inlesnit lui Urec1e cunoasterea originii ro*ane a o orului nostruS a$uce argu*ente leJicale in s ri(inul ro*anitatii- $ar recunoaste ca in li*'a noastra s-au Fa*estecat8 si cu%inte ale %ecinilor F*acar ca $e la ra*i ne trage*8 )or'este in c1i sur rin2ator entru intaia $ata $es re unitatea nea*ului si originea sa co*una Fru*anii cati se afla locuitori in "ara Ungureasca si la 6r$eal si la #ara #oresu$e la un loc santu cu *ol$o%enii si toti $e la Ha*i se trag8. Leto isetul $e'utea2a cu legen$a inte*eierii #ol$o%ei- ur*ea2a a oi *ai *ult $e 46 $e ani $in istoria #ol$o%ei care sunt $oar insirati ca intr-un o*elnic $eoarece i2%oarele au fost insuficiente. &o*nia lui 3tefan cel #are se 'ucura $e cel *ai *are s atiu in cronicaS lui Urec1e ii re%ine *eritul $e a fi fost ri*ul 'iograf al *arelui $o*nitor reali2an$ si un ortret *oral al acestuia. E%eni*entele conse*nate- figurile $o*nitorilor au re re2entat surse $e ins iratie entru scriitorii $e *ai tar2iuS $esco eri* in cronica ortrete- ta'louri- *ici caracteri2ari- sc1ite $e nu%ele care re re2inta ince uturile unei literaturi ro*ane originale. #iron CostinE #iron Costin a ince ut rin a scrie %ersuri intr-o erioa$a can$ oe2ia nu era $eloc o in$eletnicire o'isnuita. 0oe*ul filosofic F)iata Lu*ii8 a fost scris can$ #iron Costin a%ea 44 $e ani. 0oe2ia are un *oto eJtras $in FEcle2iast8 E F%anitas %anitatu* et o*nia %anitas8($esertaciunea $esertaciunilor si toate sunt $esarte) care concentrea2a te*a oe*ului larg ras an$ita in literatura uni%ersala- aceea a sortii alunecoase (Bortuna la'ilis) care nu oate fi sta anita. )iata o*ului este co* arata cu o ata su'tire care se oate ru e orican$- *ari ersonalitati ale lu*ii sunt su use si ele *ortii asa$ar conclu2ia este una filosoficaE FeJistenta fiin$ scurta- o*ul tre'uie sa se ilustre2e rin fa te 'une entru ca 'inele este telul su re* al o*ului8. &e Nea*ul #ol$o%enilor- $in ce tara au iesit stra*osii lor

6 fost scrisa $e #iron Costin in ulti*ii anin ai %ietii sale $u a *ulta e2itare si nu*ai can$ cronicarul a consi$erat ca $etine suficienta infor*atie entru argu*entarea sa. Intreaga o era eJ ri*a senti*ente $e inalt atriotis*. EJista la ince utul o erei o re$oslo%ie rin care autorul (ustifica scrierea acestei o ereE Fince utul tarilor acestora si nea*ului *ol$o%enesc si *untenesc si cati sunt si in tarile unguresti cu acest nu*e- ro*ani si ana asta2i- $e un$e sunt si $in ce se*intie- $e can$ si cu* au $escalecat aceste arti $e a*ant a scrie- *ulta %re*e la cu* ana au statut sufletul nostru8. &e Nea*ul #ol$o%enilor este o o era ole*ica care intentionea2a sa una la unct unii i* ostori cu* a fost 3i*ion &ascalul care a $enigrat o orul ro*an. #iron Costin s une caE Fnici este saga a scrie ocara %iacinica unui nea*. Can$ ocarasc intr-o 2i e cine%a este greu a ra'$aS $ara in %eaci.8 6ceasta o era c1iar $aca are in cu rinsul ei unele ineJactitati- este $e re*arcat entru infor*atiile si argu*entele a$use in s ri(inul i$eii ro*anitatii o orului ro*an.

') Leto isetul "arii #ol$o%ei $e la 6ron T )o$a incoace

Este scris in (urul %arstei $e 44 $e ani in sco uri infor*ati%e Fsa nu se uite lucrurile si cursul tarii8 si e$ucati%e Fsa 1ie $e in%atatura ce este 'ine si ce este rau si $e ce sa se fereasca si ce %a ur*a8. Ca si la Drigore Urec1e- in cronica lui #iron Costin- a ar conce tele clasei 'oieresti si el e con%ins ca nu $o*nitorul tre'uie sa con$uca- ci si 'oieri*ea- iar cei *ai *ici tre'uie sa se tea*a $e cei *ari. Cronicarul *anifestea2a interes entru toate as ectele %ietii socialeura latirea uterii turcesti si laco*ia I* eriului Oto*anE F antecele turcilor fara fun$8. )aloarea literara a cronicii lui Costin o intrece e cea a lui Urec1eS Costin este un *e*orialist atent asu ra %ietii si asu ra oa*enilor- scriitor in a$e%aratul sens al cu%antului- ro2ator- 2ugra% $e *ora%uri si caractere. Ulti*a arte a cronicii are $esfasurarea e ica a unui ro*anE eJista $escrieri- ta'louri itoresti care infatisea2a ar*ata (cea olone2a- infanteria *ol$o%eneasca) ca in ro*anele istorice. 6utorul are a se i* lica in e%eni*ente entru ca unele $intre ele s-au etrecut in ti* ul %ietii sale. &atorita acestui fa t- atentia fata $e eroi si inta* lari este s orita. In eJ licarea %ictorii lor *ilitare s-au infrangerilor- #iron Costin nu intro$uce factori $i%ini- totusi cre$e in se*ne $u*ne2aiesti si inter retea2a cala*itati naturale ca e niste F e$e se ceresti8(interesanta este rin %i2iunea a ocali tica $escrierea unei in%a2ii $e lacuste). #iron Costin are intuitie si1ologica si ten$inta $e a filo2ofa e *arginea fa telor- reuseste astfel sa reali2e2e caracteri2ari- naratiuni u*oristice etc. Biin$ intr-o oarecare *asura si filosof- cronicarul face un fel $e teorie a cunoasterii %or'in$ $es re cele cinci si*turi si o rin$u-se asu ra i* ortantei %a2ului. Influenta li*'ii %or'ite este *ai *ica in o era lui #iron Costin- el fiin$ un cronicar cult intalni* totusi cate%a eJ resii si ro%er'e o ulareE Flu ul arul sc1i*'a- iar nu 1irea8. Fcu* 2ice *ul$o%eanul- nu sunt in toate 2ilele astile8. Fca acela ce in%ata- sa a uca $e sa'ie cu *ana goala8. Contri'utia cronicarilor la $e2%oltarea culturii ro*ane

Istoriografia in li*'a ro*ana s-a $e2%oltat ince an$ cu sfarsitul sec /)I o$ata cu ri$icarea noii 'oieri*i si a aritia ri*ilor carturariS un rol i* ortant l-a a%ut ras an$irea u*anis*ului.

1) Contri'utia la $e2%oltarea istorieiE au us 'a2ele istoriografiei ro*anesti ('a2an$u-se e $ocu*ent si a$e%ar)S trans*it infor*atii retioase cu ri%ire la istoria *e$ie%ala ($o*nii V e%eni*ente)S infor*atii in legatura cu etnogene2a ro*anilor (originea latina a li*'ii si a o orului ro*an- unitatea ro*anilor si continuitatea eJistentei e acest teritoriu.)S Drigore Urec1e este cel $intai care %or'este $es re originea ro*anilor Fsi toti $e la ra*i se trag.8. #iron Costin rin lucrarea sa F&e Nea*ul #ol$o%enilor8 continua i$eile lui Urec1e in legatura cu etnogene2a ro*anilor a$ucan$ argu*ente stintifice. contri'uie in *o$ esential la for*area constiintei nationaleS sco ul scrierilor nu este nu*ai unul infor*ati%- ci si unul e$ucati%.

2) Contri'utia in $o*eniul li*'iiE

in cronici eJista ri*ele $o%e2i ale li*'ii ro*ane in $iferite erioa$e ale e%olutieiS oglin$esc eforturile $e transfor*are a li*'ii $intr-un *i(loc $e co*unicare intr-un *i(loc $e trans*itere a culturii. Drigore Urec1e se 'a2ea2a e li*'a %or'ita- stilul so'ru. #iron Costin se afla su' influenta li*'ii latine. Ion NeculceE li*'a folosita tn o erele lui este i*aginea scrisa a li*'ii %or'ite in ri*a (u*atate a sec /)III Tlea (stilul oral). ,) Contri'utia in $o*eniul literaturiiE

cronicile re re2inta ri*ele incercari ale unei literaturi ro*anesti originale.

Drigore Urec1eE 0ri*ul ortret al lui 3tefan cel #are. 0ortrete- ta'louri- sc1ite $e nu%ele.

#iron CostinE 0ri*ul oet (F)iata Lu*inii8 T oe* filosofic si F3ti1urile $e $escalecatul tarii8 T aflate la ince utul leto isetului). #e*orialist- 2ugra% $e *ora%uri si caractere 0o%estiri ($escrierea unei in%a2ii $e lacuste)a il5IIsI2771llJ Ion NeculceE Heali2ea2a o o era ersonala 'a2ata e e%eni*ente traite $e el insusi sau au2ite. Creea2a ersona(e $e fictiune. Este uneori i* ersonal ca un a$e%arat scriitor. &etine arta o%estirii V cea a ortretului (cei 14 $o*nitori). Heali2ea2a ta'louri $e e oca. Este re2ent 1a2ul V ironia. Helatea2a inta* lari anec$otice. CONCLUPIIE Cronicarii reali2ea2a rin o erele lor un act $e cultura. Ofera surse $e ins iratie entru scriitorii $e *ai tar2iu. 6u contri'uit la $e2%oltarea istoriografiei li*'ii si literaturii. 6u for*at constiinta nationala.

Drigore Urec1e- #iron Costin- Ion Neculce si &i*itrie Cante*ir-u*anisti-u*anis*ul

)aloarea istorico-literara a u*anistilor Dr.Urec1e-#.Costin-I.Neculce si &i*.Cante*ir

U*anis*ul este un uternic curent cultural care se $e2%olta in Euro a secolelor /I)/)I.Cunoscut su' nu*ele $e Henastere-U*anis*ul-re$esco era %alorile culturale ale antic1itatii greco-latine. In Ho*ania-U*anis*ul-se *anifesta rin efortul unor carturari $e a re2enta infor*atii istorice intr-un teJt unitar.0rintre cei *ai %alorosi carturari care re re2inta o orul ro*an in ti* ul U*anis*ului se nu*ara cronucari caEDrigore Urec1e-Ion Neculce-#iron Costin-&i*itrie Cante*ir si *ulti altii. 6$e%arata istoriografie *ol$o%eana ince e cu Drigore Urec1e-fiu al unui Nestor Urec1e-'oier refugiat o %re*e la 0olonia( rile( entru Drigore $e a in%ata in scolile lesesti).#are s atar su' #oise #o%ila-%oinic al tarii $e (os su' )asile Lu u-u *ai era in %iata la , *ai 1647 can$ I se i* artea a%erea. Cu* Urec1e nWX scris cronica %re*urilor sale (Leto isetul lui *erge a'ea ana la 15I4-la a $oua $o*nie a lui 6ron )o$a) (in$u-se $e i2%oa$e sarace-el e un cronicar in intelesul larg al cu%antului-in felul 'oierului ce-si inse*na e scoarta unui ceaslo% i%irea unei co*ete si a calugarului co* ilator."ot ce se oate aste ta $e la un astfel $e scriitor este *ireas*a auto*atis*ului-1arul cu%antului-care la Urec1e sunt tari ca aluia.&ar gasesti la el intele ciune si aceea $sface $e lucruri in $u1ul Bi'liei-$u a care este ras lata si e$ea sa.6re sensul o'iecti%itatii si nu foloseste stirile care nu8se toc*esc8- recu* anuieste conce tual $e tra$itie-$e %re*e ce socoteste ca o natie fara istorie s-ar ase*ana 71iarelor si $o'itoacelor celor *ute si fara $e *inte8.Este e%olutionis* $e istorie -in sensul 'iologic-a$*itan$ ca orice natie(a2i a* 2ice ci%ili2atie)are o8ince atura 7-un8a$ios8si o 7sca$ere8.6$augan$u-se 1arul $e a gan$i rin si*turi-$e a i*ita rin sunete fosnitoare -1oraitoare-clinc1etitoare lo%irea- in%al*asirea -%ec1i*ea c1ear a fa telor.Bra2ele ca$ ca niste 'rocarturi grele sau in felii ca *ierea.)or'irea cronicarului e $ulce si cru$a-cu*inte si lina $e ascutisuri ironice. 4,464e$r65cYi4g 0rinci ala sa o era intitulata Leto isetul "arii #ol$o%ei sete rece$ata $e o 7 re$oslo%ieZ8 in care autorul (ustifica necesitatea scrierii acesteia.Cronicarul a $orit ca ur*asii sa cunoasca istoria re$ecesorilor el insusi reusin$ sa o scrie $e la inte*eiertea #ol$o%ei-in 1,5I- ana in 15I4 entru a fi ca a'ili sa $iscearna intre fa tele 'une- e care sa le ur*e2e-si cele rele -$e care sa se fereasca.Un o or fara o istorie cunoscuta si asu*ata isi uita tra$itiile si nu %a sti sa or$one2e fa tele %iitorului. Cronicarul a eJclus fictiunea si nea$e%arul $in o era lui - unan$ entru intaia oara ro'le*a res onsa'ilitatii afir*atiilor sale.8Ca sa nu *a aflu scriitoriu $e cu%inte $esarte -ce $e $e arteUci eu- recu* a* aflat -asa a* aratat8.El este ri*ul istoric si o* $e cultura care a for*ulat cu claritate i$eea unitatii $e origine-$e nea* si $e li*'a a tuturor ro*anilor. Drigore Urec1e a fost un *are a$*irator al $o*nitorului 3tefa cel #are -caruia ia e%ocat ersonalitatea in nu*eroase ca itole ale Leto isetului..sau.Urec1e l-a $escries recu* un %oie%o$ i$eal-care a *entinut su%eranitatea #ol$o%ei a roa e o (u*atate $e secol.Cronica sa-care a us 'a2ele istoriografice nationale a a%ut o influienta *a(ora asu ra literaturii artistice $in e ocile ulterioareEcreeatia lui a $e%enit o sursa $e ins iratie entru &i*itrie Bolintineanu (Legen$e istorice). 6$e%aratul $ar al lui Urec1e este insa ortretul *oral.6ici el creea2a-sinteti2ea2a-fiin$ca i2%oa$ele nu-I $a$eau nici un *o$el.Urec1e n[ a%ut raga2 $ecat sa refaca i2%oa$ele.&aca ar fi $us cronica ana in %re*ea lui )asile Lu u- rin $o*niile

#og1ilestilor-a lui Dra2iani si a celorlalti re cari ii %a $escrie #iron Costin-cu toata eJ erienta %ietii si cu aceea %ecinica scrutare *orala-a'ea atunci cronica ar fi fost eJtraor$inara. $Y464e,465cYYi 6lta cultura a%ea #iron Costin-fiul ostelnicului si *ai tar2iu 1at*anului 6leJan$ru Costin.3e nascuse in 16,, insa co ilaria o etrecu in 0olonia un$e se refugiase arintele sau.#iron ur*ea2a la scoala Ie2uitilor.#ergerea la stu$ii in 0olonia era $e tra$itie %ec1e si la Uni%ersitatea $in Craco%ia -inte*eiata in 1444.#iron-care e un tanar in%atat-stiin$latineste-leseste-a%an$ notiuni $e li*'a italiana- uta$u-se ro'a'il si ruseste-era ni*erit ca sol.Lu u il tri*ite in 165, la C*enita-la starostele 0otot>i-sa ceara s ri(in in otri%a lui D1eorg1e 3tefan.6 oi al foloseste insusi D1eorg1e 3tefantri*itan$u-l in #untenia.3u' D1ica )o$a -su' 3tefanita al Lu ului-su' &a'i(a ea arte la feluritele 'atalii.Este arcala' $e Aotin si %el co*is su' &a'i(a- a1arnic su' &uca-%ornic al tarii $e sus su' Ilias-ra*anan$ in aceasta $e*nitate ana su' 6ntonie Huset. &esi *ai in%atat $ecat Urec1e -#iron nu $a$ea nici o cronica $e eru$it.&in tot ce ar fi utut co* ila entru e oca $e care se ocu a (15I4-1661) n-a folosit la artea rece$an$ nasterea lui cu *ult *ai *ult $ecat 7Aronograful lesesc8. #iron are-si *ai clare-o conce tie a istoriei si o olitica.8Leto iseteleUsa 1ie $e in%atatura8S8cu acele trecute %re*i sa rice e* cele %iitoare8.I se cere cronicarului si*tul o'iecti%itatii -al 7$ire tatii8.El-Costin-*acar ca ar fi $ator sa lau$e *ai *ult e 3tefan D1eorg1e $e la care a a%ut8*ulta *ila8-nu oate nesocoti *eritele lui )asile Lu u 7$e la carele *ulta urgie arintii nostri au etrecut8S8iara $ire tatea socotin$-nu ociu scrie intr-un alt c1i 8.I2%oarele nesustinute le res inge s ri(inin$i-se e argu*ente con%ergenteEistorice-filologice-ar1eologice-antro ologice.6re notiunea cau2alitatii si une e%eni*entele *ol$o%ene in cele uni%ersale si circu*%icine-facan$ cate un8curs8 7ca sa se $eslege *ai 'ine lucrurile tarii noastre8. &arul $e scriitor a lui #iron Costin nu se *ai nutreste $in concretetea in$i%i$uala a cu%intelor.6celeasi %ec1i*i in leJic- use acu* in slu('a unei *ari stilistici-se sting.#iron o'ser%a siste*atic-co* une-si cea ce easa $e su' ana lui-*ult *ai utin s ontan-este ro$ul unei arte.El are lunga res iratie e ica si*tul su'li* al $estinului u*an-*estesugul atetic $e a se o ri $in can$ in can$ sa rasufle $e greutatea fa telor si sa le conte* le $e sus. &e nea*ul #ol$o%enilor este o creatie istorica si atriotica- rin care se reafir*a i$ea latinitatii li*'ii si a o orului nostru.Bolosin$ surse $e ins iratie antice-renascentiste si conte* orane-Costin argu*entea2a stiintific etnogene2a ro*anilor-continuin$u-l e Drigore Urec1e.In li*'a olona-a re$actat ctronica olona si oe*a olona -a*'ele cu rin2an$ istoria ri%ita in aralele a #ol$o%ei si a #unteniei.6 fost reocu at si $e e%olutia in ti* a "ransil%aniei-scriin$ Istoria $e Craiia Ungareasca. Bara a fi 'ine %a2uta-fa*ilia ur*atorului cronicar-Ioan Neculce-a artinea unei 'oerii soli$e."atal era Enac1i Neculce 2is %itiernicul iar *a*a Catrina Cantacu2ino-astfel incat Catinca Bucioc-cu*nata lui )asile Lu u si sotie a lui Ior$ac1i Cantacu2ino -era *oasa a cronicarului.Ioan se nascu rin1672 (la 17,2 a%ea 764 $e ani8). Can$ citesti cronica lui Niculce un nu*e iti na%aleste nu*ai$ecat in *inteECreanga.Intra$e%ar $aca ne-a* inc1i ui e Creanga train$ in %eacul al /)III-lea -el ar fi tre'uit sa scrie ca Neculce- recu* Neculce in e oca E*inesciana-ne*aifiin$ acu* 'oierii $e car*a si-ar fi scris istoria %ietii lui.In Neculce se infa tuieste cu un %eac inainte acel a*estec $e *ica cultura $e targo%et si $e intele ciune taraneasca.Bine inteles-Neculce este 'oier si c1iar arata $is ret entru nea*ul8 rost8-$ar sufletul lui e rural.Cu Creanga -el are i* reuna ingenuitatea sireata-acel tic $e a se socoti neg1io'-cre2an$u-se totusi $este t 7asa socotesc eu cu firea *ea aceasta roasta8.Neculce isi ince e leto isetul ca si #.Costin-ca $o*nia lui &a'i(a

1661-a$augan$ ana atunci si 7Osea*a $e cu%inte8-a$ica $e anec$ote asu ra %re*urilor *ai %ec1i.Isi $uce insa naratiunea ana la $o*nia lui Ioan #a%rocor$at (174,).&e la $o*nia lui Constantin &uca-in care %re*e tanar $e tot era ostelnic-este *ai tot ti* ul *artor ocular.EJ erienta-%irsta inaintata-ii $au lui Neculce $eslegarea li*'ii-tonul 'arfitor si *orali2ator.Cronicarul e inte ator si cu un firesc Au*or o ular. Neculce isi insoteste cugetarile $e %aiete 'atranesti ce $au cronicii acel aer $e %ec1i*e si inocenta.6stfel isi strange cronicarul *ainile $e-a lungul leto isetului-%aitan$u-se si crean$u-se e sine ca ti al 'oierului cu (ale $e tara.Insa (alaniile lui nu %in $in ura senti*entalitate atriotica.Neculce e 'arfitor-e rautacios cu 'atranii-incon$ietor 'ufon al lucrurilor asa ca agina intreaga e o co*e$ie inalta alunecan$ $e la reaua carcotire la atriar1ala langere. La Neculce se $esco era o te1nica inc1eiata a ortretului in care intra cate%a note ti iceEo insusire sau o ano*alie fi2ica-starea intelectului- re$is o2itai eticaSo insusire sau o sca$ere *orala-un tic-o *anie-un o'iceiu-totul $o2at-rit*at si rotit in (urul unei %irtuti sau $ifor*itati su'stantiale.0ortretul niculcian sta la *i(loc intre caricatura si ta'lou.3i *ai nete$ se arata talentul inascut al lui Neculce in frag*entele e ice-in scurtele *o*ente in care %iata unui o* e sur rinsa in c1iar $esfasurarea ei. &ease*enea -ca si alti carturari ro*ani Neculce il sur rin$e e 3tefan cel #are in oglin2ile aralele ale legen$elor istorice. Legen$ele istorice a ele2a uneori in c1i fante2ist - entru acelasi fel $e eJ licatii -la e%eni*ente si ersona(e reale. 0ersonalitatea enciclo e$ica-8inorogul al'8al gan$irii ro*anesti-cu* il consi$era Lucian Blaga -&i*itrie Cante*ir(167, si 172,) sa afir*at ca scriitor-istoric-geograf-filo2of-teolog-ling%ist-etnolog-fol>lorist si o* olitic.Era fiul cel *ai *ic al lui Constantin Cante*it-ostean eJ eri*entat-care urcase in ierar1ia rangurilor 'oieresti rin *eritele ersonale-$e%enin$ $o*n al #ol$o%ei la sfarsitul %eacului al /)IIlea.O* si* lu($e origine ra2aseasca)-$ar %oe%o$ atriot-el si-a a arat tara $e atacurilre concertate ale turcilor-tatarilor si ale 0olonilor-e$ucan$u-si fii in acelasi s irit.Confor* u2antelor %re*ii- *e2inul fa*iliei $o*nitoare a fost tri*is la Constantino ol ca ostatic-train$ *ulti ani in ca itala i* eriului oto*an. "anarul &i*itrie a cunoscut in rofun2i*e *e$iul *usul*an-in%atan$ e lainga li*'ile occi$entale si cele orientale(turca- ersana si ara'a)-a$augan$-la instructia $e(a a* la-si cunostinte $e logica-*e$icina-stiintele naturiii-astrono*ie si $e *u2ica.soli$ Infor*at in %ariate $o*enii olitolog-$i lo*at inascut-'e2a$eaua crestina a castigat incre$erea sultanului 61*e$ al III-lea-$e la care a o'tinut fa%oarea $a a consulta $ocu*entele istoriei i* eriale- e care le-a u2itata in reali2area cele'rei o ere 7Cresterea si $escresterea Curtii oto*aneW-ra*asa si asta2i o lucrare $e referinta in 'i'liografia $e s ecialitate.In1714-0oarta Oto*ana I-a incre$intat $o*nia #ol$o%ei-in s eranta ca ii %a fi su us cre$incios $u a atatia ani etrecuti in "urcia.&o*nia sa a $urat-insa-nu*ai 5 luni $e 2ile ana la 'atalia $e la 3tanilesti-$in 1711. 6$e%arat atriot ca si tatal sau-&i*itrie Cante*ir a $orit sa-si ele'ere2e tara intuin$ $eca$erea i*inenta a fortei *ilitare oto*ane.Cu a(utorul *arelui sau 1at*an o*ul olitic si cronicarul Ion Neculce-el a intentoinat scoaterea #ol$o%ei $e su' influienta turceasca si a ro ierea ei $e Husia-noua utere euro eana.Infrangerea $e la 3tanilesti un$e fusese aliat cu 0etru cel #are -a inse*nat nu nu*ai inc1eierea carierei saler olitice-$ar si ince utul $o*niilor fanariote in tarile ro*ane. 6flat $e atunci in eJil-si-a $e$icat %iata stu$iilor u*aniste si re$actarii rinci alelor sale o ere istorico-literare.In 1714 a fost ales *e*'ru al aca$e*iei $in Berlin ca recunoastere a s iritului sau rogresist si a calitatii $e cel *ai 'un s ecialist in ro'le*ele $e orientalistica.

Creatia sa este $i%ersa -$e la stu$iile $e logica la literaturi $e fictiune.Un loc i* ortant ocu a in o era lui Cante*ir Aronicul %ec1i*ei a ro*ano-*ol$o-%la1ilor-lucrare re$actata intre 171I-1722.Este ulti*a lui scriere si cea *ai eru$ite-un$e tratea2a critic si siste*atic istoria ro*anilor $e la originile sale- ri%in$ cronologic e%eni*entele si $is unan$ infor*atia in (urul te*ei centrale-aceea a continuitatii eJistentei o orului nostru in &acia.Cante*ir este un s irit continuator- reluan$ afir*atiile cronicarilor *ol$o%eni-$ar eJageran$ in sustinerea originii ur latine a nea*ului ro*anesc.I$ee regasita a oi in o erele istoricilor 3colii 6r$elene.Aronicul %ec1i*eiUre re2inta o sinte2a intre tra$itia cronicareasca in li*'a ro*ana si rigorile istoriografiei euro ene la ni%elul %re*ii sale.3u erioritatea conce tiei istorice a lui Cante*ir se %a$este in $isocierea $e re$ecesori care eJ licau si* list feno*enele etrecute gratie inter%entei %ointei $i%ine-in ti* ce el le inter reta rin anali2a atenta a cau2alitatilor logice care le-au $eclansatE8nici un lucru fara ricina sa se faca nu se oate8.&i*itrie Cante*ir a sustinut originea ro*anica a natiunii si a li*'ii noastre in s iritul i$eilor U*anis*ului- le$an$ in fa%oarea afir*atiei sintetice ca8sunte* ur*asii unui o or care a creat o ci%ili2atie si o cultura clasica8.