Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CUPRINS
1. Literatura sumero-babiloniană.
Istoria textului
Subiectul
Potrivit mitului, la solicitările cetățenilor oprimați din Uruk, zeii le-au trimis
acestora o creatură uriașă, un sălbatic, pe Enkidu, pentru a-l provoca la luptă corp
la corp pe regele Ghilgameș, care îi tiraniza și le necinstea fiicele. Dar
confruntarea nu s-a terminat cu o victorie clară a niciuneia dintre părți, astfel încât
Ghilgameș și Enkidu au devenit prieteni nedespărțiți. Cei doi au călătorit, au fost
părtași la nenumărate aventuri, și-au dovedit eroismul și curajul înfruntând
creaturi fantastice periculoase, fapte care le-au dus faima peste mări și țări.
Prietenia dintre Ghilgameș și Enkidu era atât de strânsă încât a deranjat
divinitățile. Zeița Iștar, protectoarea Uruk-ului, a încearcat să-i despartă, ispitindu-
l pe Ghilgameș cu declarații de iubire. Când însă acesta o respinge cu agresivitate
și trufie, zeița se răzbună, ucigându-i prietenul iubit. Regele se confruntă pentru
întâia oară cu pierderea ireversibilă a celei mai dragi ființe și cu implacabilul
destin al oamenilor, supuși inevitabil morții. Neconsolat, puternicul Ghilgameș
pleacă în căutarea nemuririi, despre care aflase că fusese acordată de zei, în mod
excepțional, unui singur om, înțeleptului Uta-napiștim, supraviețuitorul Marelui
Potop, cu care divinitățile pedepsiseră omenirea. Tradiția despre Uta-napiștim se
va regăsi mai târziu în Biblie în relatările despre Noe.
Uta-napiștim îi dă lui Ghilgameș cheia accesului la nemurire, o plantă aflată pe
fundul mării. Dar, în final eroul nu va obține nemurirea, el eșuând la testul
inițiatic la care fusese supus de zei. Ghilgameș se întoarce în lumea oamenilor, al
cărei exponent este, resemnându-se să construiască lucruri la fel de efemere ca el
însuși.
Secvențe narative
Episoadele poemului nu au legătură literară unele cu altele (ca rapsodiile
din Iliada), fiecare narând câte o ispravă de alură colosală, săvârșite de erou;
principalele isprăvi:
# lupta contra regelui Akka din Kiș
# expediția, împreună cu prietenul său Enkidu, de prindere și distrugere a
monstrului Humbaba;
# lupta contra Taurului Ceresc trimis de zeița Iștar să-l ucidă pe erou, care-i
refuzase dragostea;
Interpretare
Într-adevar, Enkidu a fost plamadit din dorinta zeilor, de catre Aruru, care a
trebuit sa creeze un barbat cu o forta egala cu cea a lui Ghilgames: "S-a spalat
Aruru pe maini, a luat o bucata de lut, la aruncat pe pamant si l-a plamadit pe
Enkidu, a faurit un viteaz. Odrasla a miezului noptii, osteanul lui Ninurta, tot
trupul ii e acoperit cu blana (). Ierburi mananca laolalta cu gazelele, cu fiarele
alaturi la adapat se inghesuie. "
Anu reprezinta unul dintre zeii Mesopotamiei. El este zeul principal al triadei
supreme, din care mai fac parte Enlil si Ea, care a creat lumea. Anu reprezinta
zeul cerului. Zeului i se mai spune si Anum sau An.
Probabil cea mai importanta etapa in evolutia acestui scenariu este cea
care corespunde constiintei intuitiei, deoarece in acest moment incep sa fie
percepute relatiile cu inconstientul; este momentul in care se ia act de
prezenta celuilalt in campul fiintarii subiectului. Datorita imbolnavirii lui Enkidu,
Ghilgames are intuitia dublului androgin, constientizeaza
dualitatea animus – anima si relatia dintre ele. Tanguirile eroului demonstreaza
fara echivoc puternica influenta pe care o are posibila disparitie a unuia dintre cele
doua elemente care impreuna alcatuiau un intreg psihologic bine definit. Prin
elogiile aduse prietenului sau, Ghilgames recupereaza la un anumit nivel relatia sa
cu Enkidu, el devenind constient de rolul pe care l-a avut acesta in existenta sa. În
aceeasi masura insa, Enkidu apare si el ca un termen al dublului, termen supus de
asemenea influentelor: el plateste pentru fapte savarsite in prezenta lui Ghilgames.
Caci daca anima influenteaza actele determinate de rationalitate si gandire logica
ale lui animus, relatia devine perfect valabila si in sens invers, intr-o
interdependenta mai mult decat necesara.