Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
- I L CARAGIALE
Dar cte sunt mijloacele conven?ionale pentru transmiterea unei inten?ii artistice?
Sunt desigur multe ?i mul?i critici au c?utat s? le clasifice. Din c?i am citit
pn? acuma, nu am g?sit n nici unul o p?rere deosebit? n privin?a teatrului;
pentru to?i, dramaturgul este considerat ca un fel de literat sau poet, iar piesele
de teatru ca un fel de produc?ii literare sau poetice. Cursurile de poetic? ne
prezint? chiar capitole ntregi despre poezia dramatic?. S? m? ierte domnii autori
de poetice mai mult sau mai pu?in elementare s? cred despre dramaturgie altfel
dect vor dumnealor s? m? fac? a crede.
Teatrul, dup? p?rerea mea, nu e un gen de art?, ci o art? de sine st?t?toare, tot
a?a de deosebit? " de literatur? n genere ?i n special de poezie ca ori?icare
art? - de exemplu arhitectura. Literatura este o art? reflexiv?. Orice gen literar
are de obiect de?teptarea de imagini numai ?i numai prin cuvinte exprimnd gndiri:
epic?, liric?, narativ?, oricum ar fi, literatura se m?rgine?te la a nchipui
imagini, a gndi asupr?-le ?i a transmite cititorului prin cuvinte acele imagini ?i
gndiri; aci stau tot obiectul ?i toat? inten?ia literaturii. Teatrul este o art?
constructiv?, al c?rei material sunt conflictele ivite ntre oameni din cauza
caracterelor ?i patimilor lor. Elementele cu care lucreaz? sunt chiar ar?t?rile vii
?i imediateale acestor conflicte.
Conven?ionalitatea acestei arte este cea mai grosolan? posibil?: c?ci inten?iunea
de a ar?ta obiectul - care aicea sunt conflictele morale ivite ntre oameni - se
realizeaz? prin ar?tarea obiectului chiar ntocmai. Aici inten?ia artistului
mbrac?, n carne ?i n oase adev?rate, figurile ce ne arat?: toate sunt, nu spuse,
ci aievea nf??i?ate; bucuria rde din ochi vii, durerea plnge cu lacrimi adev?
rate, faptele cer timp, ?i precum n natur? trebuie s? treac? vreme ?i mprejur?ri
peste obiectul real pentru ca el s? se modifice n o stare dat? a lui, asemenea
aici trebuie s? treac? mprejur?ri ?i prin urmare vreme real? pentru ca s? se des?
vr?easc? ar?tarea inten?ionat?. Faptul c? unul din mijloacele sale de reprezentare
este ?i vorbirea omeneasc?, nu trebuie s? fac? a se lua teatrul ca un gen de
literatur?; din acest punct de vedere teatrul ar avea mai mult? rudenie cu arta
oratoriei.
Se n?elege c?, la urma urmelor, izvorul comun al tutulor artelor este conceptiunea
omeneasc?; dar formul?rile interne, manifesta?iunile si modurile de transmitere
inten?ionat? a concep?iunii sunt deosebite pentru fiecare art?.
Dup? aceste deosebiri specifice, vedem c? teatrul este tot att de pu?in nrudit cu
literatura pe ct ar fi sculptura ?i pictura cu arhitectura ?i muzica. Pe cnd
concep?iunea poetului se formuleaz? n gndirile lui proprii cari sunt chiar
materialul intern al artei sale, ?i care, transmise prin cuvinte, constituiesc de-a
dreptul obiectul de art? des?vr?it, concep?iunea dramaturgului se formeaz? n
nf??i??ri vii de mprejur?ri ?i fapte omene?ti, iar gndirea lui nu are nimica a
face cu produc?ia teatral? n sine; ?i dac? el gnde?te, aceasta o face numai spre
a g?si intocmirea, economia mecanic?, pe care s? poat? sta cl?direa ce a conceput ?
i voie?te s? nf??i?eze.
Cu mult mai mult se aseam?n? deci dramaturgul cu arhitectul care concepe cl?direa,
o pl?nuie?te pe hrtie, ?i tocmai apoi. o arat? f?cut? gata din gr?m?direa
ntocmit? a materialului voit. In acest sens gnde?te ?i dramaturgul - nu la a
gndi ceva, ci la a ar?ta ceva. Astfel, asem?nare mai nemerit? nu poate avea o
pies? de teatru propriu-zis? dect cu planul unui monument. In adev?r precum planul
arhitectului nu este chiar realizarea final? a intentiunii sale, adic? monumentul,
ci numai notarea conven?ional? dup? care trebuie s? se strng? ?i s? se alipeasc?
materialele cerute ntr-un tot ordonat, asemenea ?i scrierea dramaturgului nu este
chiar des?vr?irea inten?iunii lui - adic? comedia - ci notarea conven?ional? dup?
care se vor alipi elementele proprii spre a. ar?ta o trecere de mprejur?ri ?i
fapte umane. Mai scurt: pe ct de pu?in planul arhitectului este pictur?, tot att
de pu?in e scrierea de teatru poezie.
Nu! Teatrul ?i literatura sunt dou? arte cu totul deosebite ?i prin inten?ie ?i
prin modul de manifestare al acesteia. Teatrul e o art? independent?, care ca s?
existe n adev?r cu dignitate, trebuie s? pun? n serviciul s?u pe toate celelalte
arte, f?r? s? acorde vreuneia dreptul de egalitate pe propriul lui teren.