Eclipsa

Italia
1962

Regia: Michelangelo Antonioni

Cu/personaje:
Alain Delon: Piero, june broker, devine noul iubit al eroinei
Monica Vitti: Vittoria, jună traducătoare de carte, eroina
Francisco Rabal: Riccardo, iubitul proaspăt părăsit al eroinei
și cu:
Lilla Brignone: Maria?, mama eroinei
Rosana Rory: Anita, vecina perete-n perete.
Mirella Ricciardi: Marta, vecina cu ferma soțului din Kenya
Louis Seigner: Ercoli, coleg broker cu Piero

Genul: melo-dramo-lirică amoros-existențială, poematico-reflexivă

Tema: dragoastea ca primăvară eternă, viața ca anotimp oricare și
zbuciuma(n)t dar tot…disipat
Mesaj: Viața e poezie, cât în dragoste va să se ție! Acalmia dinaintea unei
furtuni mereu rătăcite, mereu nepregătite
Vița să fie cupa iubirii ca ambrozie?! Apatie ca disipată agonie
Stil: realism liric-reflexiv, perpectivistic-ilustrativ, estetica vidului uman sau și
global
Cadrare: tagoră pentru vesticii deja sau nu blazați, încă nu tinereii cumva, sau
nu se observa?...
Calificativ: Potrivit/bine

Subiect bref
Proaspăt auto-despărțită de Riccardo, juna traducătoare literară Vittoria
Va întâlni la bursa unde frecventa mama ei destul de înstărită pe junele broker
al ei, Piero
Se va înfiripa între ei o relație curat romantică pe stil anii 60, adică pe o
înseni-nare de naturalism cumva urban, deși decorurile alternează și vârtejesc
elementele de relief cu cele arhitecturale.
Un joc continuu și creator de temeri, deși odiseea îndrăgostirii nu are hopuri.
Mixtum temperat tot spre vidare, vagă angoasă de ghidat…

Obiectele personaje:
Cu rol poematico-reflexiv:
Clădirea/schelărie
Colțul arhitctural
Butoiul, frunzișul larg
Elemente poetice, afectiv-simbolice
Trecătorii solitari/emblematici
Precum: droșca, bona cu căruciorul cu bebe, etc

Eclipsa
Sau plinului elipsa
Metafora golului din spatele unui plin
Amoros/afectiv/existențial
A unei lumini care orbește/împlinește dar e unic-trecătoare
și totuși ca o vecie

antren/are prin tărăgănare

dincolo de un fel de farniente juvenil-burghez la eroi
față de degringolada tragică și vag comică a celorlalți
mama ei, șeful lui, colegul și restul
stă stresul de mileniu 3 pe dos, anvers sic
adică anodinul/angoasa/vidul/dezlânarea firii
sau chiar liniștea de sc 20 dinaintea furtunii de mileniu 3

loverii par a pluti…pe o insulă

în furtuna cotidianului
dar natura și societatea
le va arunca colacul

Scene
Blazarea/dezabuzarea feminină se ține cu bârfe/povești și dans/costumări aici
africane, vezi domiciliul soțului Martei, Kenya.
Se iese dinplictiseală cu ceva omenească nebuneală
Aluzii și implicații socio-politice?
Problemele noi, cu decolonizarea! Poziția europenilor, aici soțul cu ferma, e
amenințată.
Exotic avem o masă cu picior de elefant!
Plus arme tot felul, săgeți la discreție…

Scene
La bursă
Jocul de bilețele, notițe
Asta da, frunzăreală/buluceală?
Artificialul bate naturalul
Jocul cifrelor pe tabele, și acestea între ele…
Scena
Noaptea la vânat/recuperat cățelul pe stradă scăpat
Zeus, un pudel negruțel își găsise o albiță pudeliță…
Singurătate sau și comunitate, din faunistic sau antropoid dilema tot nu te
scoate?
Căci Zeus desigur se simțea singur, iar ele, vecinele…tot așa?
Chit că se presupune că se distrau/socializau?

Scena
Micul voiaj cu avioleta
Seninul bolții și seninătatea unor trăiri
Chiar și prin nori trecând, curiozitatea cerând

Scena
Acasă la el, apartamentul cu multe tablouri, burghezia și cultura…
Vezi și intelectualismlul intrinsec a filmului antonionian
Jocuri fără număr
Cu tentative de golire de umăr…
La loverii mai și ghiduși, pendulând și ca…botoși ei
Dulceață în botoșei?
Vezi ILC Vizită?

Scenele
Scena balconului zis
Noaptea Piero trece pe la Vittoria.
Ea lucra
Un bețiv înainte o ia
Piero ar urca
Dar până una-alta bețivul îi șutește mașina
Scena din zi
Ei la mal asistă mașina scoasă cu beținul înecat.
El de mașină e preocupat. Va lua alta, reparatul nu merită
Ea e intrigată că de mort grijă el nu poartă
Aceeași mereu răsturnare a valorilor
Material vs uman

Scena
Balonul împușcat
Lângă blocuri eroina solicită vecinei de la etaj să țintească un balon lăsat spre
cer. Cules/șutit de ea de la un cărucior
Antrenată din Africa fiind, cert că-l va fi nimerit.
Simbol
Totul e ca fulgul în vânt, ca bulă să se spargă curând

Scena
First kiss
și al corespondenței dichis
la intrarea în blocul ei se bifează o sărutare
după sărut
juna pare decisă a înțelege că
îndrăgostirea a început
sau a intrat pe făgaș
simbolic
intrarea pe natural
cere un semnal?
Deci în butoi/artificialul e aruncată o bucată de lemn/naturalul
Tot o…socializare
Metaforă nu oarecare

Note extrase/inspirate din subtitrare:

Începutul e o prăbușire
Nici de fanfară la vestire
Că tot spunea cine/va
Să plecăm
Fanfara așteptăm?
Deși mai mult bușire
Dat fiind zarva, zgomotul bursei
Boomul specific/predilect antonionian aici
Anomia ca temă generală
Agonia din Deșertul roșu
Apatia din La dolce vita
Șamd.

Și de ce?
Pierduse mama eroinei la bursă niște milioane
Vreo zece
La nivel general miliarde, deci o întrece…
La cât de impasibilă fata ei…
Vina pe…politică
Trage sforile

Căderea bursei
Omul corpolent
La vreo 50 mil perdent…
Desenează flori pe colțul mesei
Gopo al nostru ce ar mai zice?....
Se va fi inspirat cumva?
Sau eternă ar fi tema/simbolul?
Omulețul și floarea

Ciudățenii
Cafea cu gheață
Dar și
Normalul vremii însă limonada

Eroina se duce după mamă s-o liniștească

Aceasta nefiind genul care desenează flori
Adică se poate resemna transpunându-se…

Laitmotivul socio-axial (pleonasm?) nu doar material?

Banii și ideea care ar fi:
La toți ne este frică de sărăcie

La casa din copilărie

Altă bizarerie
E mai mare decât patul
Dar mama zicea că la 15 ani eram mai înaltă decât acum

Scena
Șeful dezamăgit de istețul subaltern
Băiat bun dar cu lipsuri
Un client care s-a lăcomit
Apoi a pierdut, deci e dojenit

Scena
La rendez-vous cu o tipă
Nimic nu se mai…înfiripă?
Plictisit hodoronc-tronc de ea căci schimbase părului culoarea?
Ha!

Scena
Ca și rătăcitor
Nimerește la vila noului amor
Glumițe
Ea fiind traducătoare din spaniolă
El e curios cum se zice
Vreau să urc la tine
Ea replică
Nu poți
E o limbă urâtă, nu?
Dar mai urâtă e soarta
Bețivul de trecuse anterior
i-a luat mașina, nu la picior, ci la pedală?

Scena
Dimineața la canal
Saltă macaraua nu damigeana
Ci limuzinuța cu turmentatul
Eroii asistă tot…pasiv
Dar la replici
Ușor mai implicați
Ea se miră că el mai mult de mașină vorbește
Bărbații umanizează cumva obiectele
Femeile nici mecanizează ființele

Scena
Acasă la el, nu unde stă, ci la părinți…
Paralala…crucișă cu casele
Simbol/metafora
Loverii se tot caută
Timpii par brambura
Vezi întâlnirile și-și aleatorii
Spațiul pare unul/urbanul
Dar natural/zone verzi și artificial/casele lor vechi se pun cruce
Simbolul central
Clădirea schelărie
Butoiul cu vicii(fumatul)
Cazan cu smoală?
Vortex la toate?
Bursa…certamente!!
Vederile de la fereastră
Zbuciumul stins al tuturor
Piațelele cu iz ateemporal/medieval
Și existența cotidiană ca și culoar
Totul e au ralenti și cumva amorf?
Până și ruperea violent-erotică a rochiei
Din vina materialului
Se glumește

Vittoria
Dacă se înțelegea cu fostul?
Replica ei
Atâta timp cât ne iubeam
Înțelegeam că nu este nimic de înțeles

Murphy sau Gâgă?

Chitește!

Ea încă:
Aș vrea să nu te iubesc
Sau să te iubesc mult mai mult

Scena
Pre-final
Se vor revedea?
Mâine…poimâine…răs-poimâine…răs----

Afișe
Toate țările sunt în competiție nucleară
Pacea durează puțin

La un ocean de liniște erotico-romantică, fără mari valuri

Unde fac pluta doi îndrăgostiți
Se asociază tsunami dinspre…maluri!!
Cu cât mai mulți/multe
Cu atât mai singur/i
Alienare ca re-dez-naturalizare
Poematică cenușie
În lumea tot mai nevie
PS
Poema inimii

Damian Luz