Sunteți pe pagina 1din 17

Cinema

Emerit
Ministoria
Românescului
Artistic
Film
 
 
De la începuturi la zi
 
Periplu biblio-axiologic în pași rari
Istoria calității și specificului artistic filmic
 
Perioada veche
 
Dec 2
Anii 1911-1920
Cap de afiș post-epocii belle desigur aventura dragostei
Amor fatal de GB, aventura...inimii
Excepția pozitivă este Independența României, mega-storicul, Nașterea unei
națiuni...europeene.
Cetatea Neamțului vine ca o dezvoltare tot eroică...
Aventura sadea e în Spionul, Detectivul apaș...
Dragostea bifează și cu Fedora, Năpasta, Viorica...
Excepția de umor o avem cu Din viața lui Păcală.
Căci românul e născut...glumeț.
 
Dec 3
Anii 1921-1930
Echilibru tematic neașteptat.
Treimea cine-tema-grafică știută
Istorie și aventură, drame-ecranizări, comedia actualității...
Între sentimentalitate și șăguială, mereu o largă croială
Năbădăile Cleopatrei, Țigănușa de la iatac, Simfonia dragostei, Lia... pentru
un oftat.
Manase, etc pentru un regret.
Mr. Mura, Milionar pt o zi, Așa e viața pentru un zâmbet.
  
Dec 4
Anii 1931-1940
Genul ușor domină. Greaua sarcină nici e istorică.
Vodevilesc-burlesc valah est.
Figuri-tertipuri-și carambolești...târguri
Drama stingheră e, Ciocoii lui HI. Dar avem și Se aprind făcliile,
Bingo ar fi cap-afiș la Păcală-festival.
Apoi State, Aventura fericită, D-na de la et2, Visul lui Tănase
 
Trecere perioade veche-modernă
 
Dec 5
Anii 1941-1950
Istoria vie și nefastă, aventura actualității, comedia socio-umană...
Mountain-russe pe sus?
Filmul vieții a bulversat filmo-genia...
Ecranizare originală, comedio-dramatizare de...gală
O noapte furtunoasă sparge și barierele stilistice
Visul unei nopți de iarnă este un neo-real-romantism neaoș.
Răsună valea este un socio-actualism comedio-caricaturist, o fabulă didactică
derizorie, dar tocmai de aceea nu doar cu involuntar umor.
Noua orânduire își făcea loc cu coatele, dar și cu bocancii, dar nici habar nu
avea și ce bobârnace încasa!?...
Cap de pod al noii ideologii, dar și farsă a românului isteț, frate cu dracul.
Pervertire în doi peri, tot mere și mai puțini...viermi, dureri?!
În plină dramă euro-terrană, românul a găzduit sufletului hâtroșenia și duioșia
spre cumpănire.
Trei epoci își află aici cheile
Noaptea pentru burghezo-moșierime
Visul pentru banchero-intelectualitate
Răsună pentru țărănime-muncitorime
et co...
 
Perioada modernă
 
Dec 6
Anii 1951-1956
Comedia și actualitatea se învârtoșesc tot umanist neaoșesc spre a contracara
șarpele ideo-tezismului...socialicesc
Specificul național mai va spre cel...internațional-ist?
În sat la noi ar fi capul...relelor. Ar mai fi Desfășurarea...
Dar nu și Popescu 10 în control, Directorul nostru, în ciuda intruziunilor.
Dramele nou-vechi idem. Pe răspunderea mea.
Ecranizările țin mereu ștacheta.
Scrisoarea pierdută, Schițele, Afacerea Protar...
Șaga vieții însoțește saga destinului la român.
Gopo, Călinescu, Boroș, Georgescu
Comedia actualist-eternistă uman-socială și mai greu socialistă.
Directorul nostru e o contro-versie, birocrația veche e și cea viitoare!
Noile tipologii, germeni zis socialiști de modă veche, sunt cam struțo-cămile.
Cine pe cine înfierează?
Ilie, Marincea, Marinică...
Neorealismul notează Suta de lei, Nepoții gornistului, Viața învinge, Ora H,
Nufărul roșu...
Clasicism-barocul bifează ecranizări-dramatizări...
Artisticul și autenticul fac tipicul, peticile realismului socialist parcă se
întrevăd?...
 
Anul 1957
Remarca pe La moara cu noroc, Două lozuri, Scurtă istorie...
Mențiunea pe Ciulinii Bărăganului, Râpa dracului, Erupția...
Neorealism sau neaoșism continuu?...
 
Anii 1958-59
Remaraca pe Secretul cifrului, Doi vecini.
Mențiunea pe De-ale carnavalului, Mingea, Alo, ați greșit, Băieții noștri, Viața
nu iartă
Expresionism în genul polițist? Dar și dramatic-eroic, în Viața... Hitchcoock ?
Saizescu ia avânt stilistic...
Neorealism și expresionism fac mărțișor stilistic pe specific.
Baroclasicismul vine constant, alături actant.
 
Anul 1960
Fine dec 6
Remarca pe Valurile Dunării, Telegrame
Mențiunea pe Bădăranii, Aproape de soare
Tot pe undeva e Darclee, romanțioasă biografie să fie?
Neobosita comedie carpatină e mereu fără vină.
Șugubeața actualitate trecută, istoria durută nici ea nu dezminte.
 
Anul 1961
Cap al dec 7
Fb Setea, S-a furat o bombă
Bune Porto-franco, Celebrul 702, Când primăvara e fierbinte, Nu vreau să mă
însor
Undeva și Poveste sentimentală.
Maxim pe Bomba, minim pe Soldați
Setea e iar o mare farsă, istorico-ideologică. Drama colectivizării ca saga între
oameni și oameni. Stafia coco e tot un Casper? Simpa pe alocuri?
Artisticul și umanisticul cam șterg cu ideologicul nici pe jos, țărânos.
Țărânos, nu țărănos.
Cursa nucleară ca pantomimă e din cale afară. Filmul mut la noi a renăscut.
Filmul sentimental, amorul nef-ast-al... rulează valorile eterne, clasic-moderne
și ușor social-novatoare?
 
Anul 1962
Umanism artistic major
O cinemato-cali-grafie încă nepătată eidetic
Fb A fost prietenul meu
Bune Străzile, Puștiul, Omul de lângă tine, Partea ta de vină, Post restant
Excepția de laborator homo-astral cu buni-amicul tuturor...
Senectute drept atot-virtute. Nimic contrafăcut. Tezist ori metaforic.
Parabola chapliniană cu Brăila, el clovnul nefericit, iar nu răul ca bine
pervertit.
Puzderia de corelații între eroi-vârste-aspirații-destine, nu doar lumini.
Tandrețea reliefării coase asperitățile...
Partea ta de vină pune o problemă nouă? Cumva socialistă? Condiția șantie-
ristului. Provincial de fel. Nomad cu perfectare. Nouă față a conviețuirii?
Colectivul restrâns, în alt ritm prins?
O relație a relațiilor? Prietenie-colegialitate-sub-coordonare-cooperare...
Unde omenia-cinstea nu poate fi decât tot dominantă, nu opresantă. Umăr la
umăr, inimă lângă inimă.
Străzile au amintiri e o cartieralizare de caractere-evenimente-emoții.
Neorealism vag barocist. Umanism urbanist-ubicuist. Înfruntarea e tot o
firească sublimare, iar nu cerută dramatizare. Bariere socio-individuale
nicidecum și casele, nu doar străzile. Străzi ca niște pagini legate de la
jurnalele eroilor toate!
Scena cu fata care freca rufele pe zidul închisorii unde era deținut fratele, spre
a le duce mamei lor ca dovezi că acesta trăiește-murdărește.
Socialitate, da. Ideologic, mai va.   
Șantierul ca nou spațiu uman e raportat, se extinde și în alte pelicule, dar tot
omul e...locuitor. Omenia ca atot-confesor. Greu de înlocuit încă?
 
Anul 1963
Fb Tudor, Codin
Bune Lupeni 29, Dragoste lungă de-o seară
Semne de balansare calitativă! Nu doar genurile mediu-minor?. Comedii,
muzicaluri, polițist-aventuristele...
Cotele istoricului, actualului, ecranizării suferă nu mutări, strâmbări. Ci
deocamdată fisurări. Greu de decelat?
Tudor nu e încă fie și o palidă conturare de lider luminat. Dar griul redării e
deja parțial dehașurat? Stilul barocist-impresionist cu tente chiar expresioniste
dă raff altor alunecări.
Codin e o ecranizare atot-stilistică. Mizerabilism cromatic de clasă. Dickensi-
anism autohton pe bune. Bruta și candoare de copilandru. Cuplu i-realist.
Basm anti-tezist? Alaiul de secundari, tot trolli și orci?
Lupeni 29 nu e cu mesaj. Altul decât confruntarea eroilor cu neeroica epocă.
A dreptății de care parte. Balans chiar spre moarte. Caractere pertinente,
tragice nu prin deturnare evenimente.
Dragoste de-o seară e cu perturbare cutumială din noua așezare, sedimentare
etico-economică. Firea umană dă piept cu nefirea nou socială.
 
Anul 1964
Fb Titanic vals, Comoara din vadul vechi
Bune Străinul, Dragoste la zero grade, Politică cu delicatese, Pași spre lună,
Un
surâs în plină vară...
Un întârziat expresiv valoric? La patru pași de infinit?
Ecranizările și fanteziile poetice și comice țin stacheta. Nu doar
umplu...spațiul!
Actualitatea a dispărut?! 
Critica vechii orânduiri e încă în notă artistică majoră. Străinul e de fapt
contes-tatar, iar Comoara chiar vizionar?! Căci burghezia nu eluda axiomenia.
Iar chiaburimea nu exprima atât trecutul cât...viitorul! Noii îmbogățiți de
partid?!
Despre Titanic tot așa. Politica e mereu PCR sadea, Pile-Cunoștințe-Relații.
Finețea și naturalețea din Anotimpuri...
Umorul candid șăgalnic-hâtru din Dragoste și Un surâs...
Fantezia satiric-alegorică din Pași spre lună...
 
Anul 1965
Fb Pădurea spânzuraților
Bune: Cartierul veseliei, Merii sălbatici, De-aș fi harap Alb, Calea Victoriei
Mențiuni: Sărutul, Amintiri din copilărie, Mofturi 900
Mediocritatea își arondează și filmul istoric (Neamul Șoimăreștilor), nu doar
ecranizarea (Dincolo de barieră) și polițist (Runda 6-a)
Doar Haiducii țin calea a ce? Nouă odisee tracă!
Actualitatea o dă pe poezie, fie și cu gelozie (Sărutul) ori inconsecvență
(Came-ra albă, Merii sălbatici)
 
Anul 1966
Fb: Duminică la ora 6, Răscoala, Steaua fără nume
Bune: Serbările galante, Un film cu o fată fermecătoare, Faust XX
Mențiuni: Procesul alb (zece pentru stil, repetență pentru....coerență!),
Corigența dl. profesor
Ratări cu...ștaif! Golgota, etc.
Realismul structuralist ocupă poziții majore. Betonând calea celui socialist.
Baroclasicismul pierde teren. Contestatar în Fata fermecătoare, încă plenar în
Steaua. Difuz-confuz, cu neorealismul omogenizat, în Golgota!
Atot-stilistica din Procesul alb e fără nicio...replică?! Dar coerența scapă și
sapă.
Tot axiologic, nu doar.
 
Anul 1967
Fb: Meandre
Bune: Dacii, Subteranul, Zodia fecioarei, Șeful sectorului suflete
Mențiuni: Zile de vară, Șapte băieți, Cerul de la et 3
Calitatea cam șchiopătă de genere...
Castelanii nu se mai ridică la valorile criticii baroclasice...
Împușcături e o însăilare și, sau vag ne-muzicală...
Șeful... continuă ex-im-presionismul, camera stilou autohtonă... Artă cu
tendință, vorbă ILC.
Dacii este o filă fără cusur-geală? Chiar pozitiv inegală. Pe profil.
Meandre salvează totul. Deși la stridența fundalului sonor nu punem...botul.
Diamantul fețetelor nu doar umane... Ce Godard, Antonioni, Resnais!?...
Tot evreul nostru meșter ne e!
 
Anul 1968
Fb: Gioconda fără surâs
Bune: Balul de sâmbăta, Columna, Ultima noapte
Mențiuni: Vin cicliștii, Frumoasele vacanțe
Oboseala sau evitarea tematicii noi? Un farniente axiologic?
Tematica de loisir?
Aventura, spionajul, comedia, muzicalul...
Dar și pe ele le ia valul?
Condiția feminină ține modernitatea plină, sublim-tragică dar compasivă?
 
Anul 1969
Fb: Reconstituirea
Bune: Răutăciosul adolescent, Pantoful Cenușăresei, Baltagul
Mențiuni: Căldura, Războiul domnițelor, Legenda, Tinerețe...
Scăderea generală să fie prea la iveală?
Actualitatea, istoria, societatea, politica au dispărut??
Dezbaterea, ancheta, drama sunt trecut?
Chiar și Reconstituirea ca titlul nu tocmai prezentul, sau ba, numește?!
 
Anul 1970
Fb:?
Bune: Bună seara, Irina, Canarul și viscolul
Mențiuni: Așteptând un tren, BD în acțiune, Cântecele mării
Finele dec 7 duce la un colaps generic, calitativ-cantitativ.
Socio-politicul trage pătura, divertismentul se zbenguie cam forțat...
Simpaticul domn R să fie anti-capodopera anului?
Ar fi de făcut și top anual cu negativul maximal.
Din nou condiția feminină trece barierele unei false ideo-actualități.
Precum și stilul din Canarul peste temaesagistica angajantă.
 
Anul 1971
Fb: Mihai Viteazul
Bune: Serata, Facerea lumii, Frații, Asediul, Printre colinele verzi
Mențiuni: BD-urile în alertă, la munte-mare
Decepția e Decolarea, excepția Mihai...
Culmea dar valoricul e beton în pelicule cu mesaj nou, ideo-pervertit, dar
nimerit. Chiar perspectiva e...dindărăt! sunt evocări! Tot subtil bobârnac?
Istoria e greu de rescris, fie și oarece compromis?
Tezismul abia de mijește, regia și actoria totul curarisește!
Ar fi o falsă duplicitate a artei vizavi de mesajul de încorporat.
Realism nu socialist, ci plasticist, dramatic-portretistic-muralistic...
Frescă în adâncime... Nici urmă de confuzie și ambiguitate.
 
Anul 1972
Fb: Felix și Otilia
Bune: Astă seară, Puterea și adevărul, Drum în penumbră, Cu mâinile curate
Mențiuni: Pădurea pierdută, Bariera, Ceața, Bariera
Decepția anului: Săgeata căp. Ion
Avem cumva a partaja? Ideologicul pervers începe a câștiga? Cam da, dar nu
chiar. E joc duplicitar, scuzabil iar.
Pe de o parte chiar socio-ideo-tezismul se partajează, obsedantul deceniu
trebuie dislocat...
Dar nici artisticul nu slăbește hățurile. Condiția umană nu poate fi prea... sub-
sumată?
Istorica vizită a șefului statului și tezele din iulie au răzbit? Cam grăpiș?
Filmul catastrofic iar nu poate atrage prea multe...indicații. Explozia.
Drum în penumbră bifează anual dreptul feminin...
 
Anul 1973
Fb:
Bune: Veronica, Pentru că se iubesc, Dragostea începe vineri, Vară sentimen-
tală, Porțile albastre...
Mențiuni: Ciprian Porumbescu, Șapte zile
Genurile minore să prospere...major?
Aventura, tragicul de epocă, heirupismul de înălțime, foștii care se scurg...
Chiar și ecranizările cam au întunecate...zările?
 
Anul 1974
Fb: Trecătoarele iubiri
Bune: Păcală, Lumini și umbre, Dincolo de nisipuri
Mențiuni: Duhul aurului
Invazia politicalelor? Pe micul ecran deasemeni: Eroii n-au vârstă, Pistruiatul,
Lumini și umbre, Un august în flăcări, Zidul, Fata din str. Florilor v an, Trei
scrisori secrete, Proprietarii
Ideologia își pune pecetea dar nici artistic-umanismul nu predă ștacheta.  
Avem chiar un și mai călit Gică versus-contra, nu giruetă. Întrucât critica bate
de fapt înainte nu înapoi? Măcinând-erodând prezent-viitorul prin patinarea
trecutului.
Istoricele și polițistele, aventurile cam la grămadă: Frații Jderi, Stejar urgență,
Un comisar acuză
Comedia?
Începe comedia dezbaterilor de partid-ședință, clasa conducătoare colectivitate
stătătoare? Proprietarii ar fi asediul principiilor nu tocmai goale, dar nici în
armură, nu cu cetatea omeniei-onestității, ci cu a ei casă altfel primitoare.
 
Anul 1975
Fb: Ilustrate, Toamna bobocilor, Actorul și sălbaticii
Bune: Filip cel bun, Cursa, Patima
Mențiuni: Zile fierbinți, Elixirul tinereții, Hyperion, Alexandra și infernul,
Tată de duminică, Nu filmăm să ne-amuzăm, Orașul...
Multe filme bune-potrivit, bunuțe... Cu ceva săltare spre fb.
E o categorie axiologică de boltă-joasă? Circumflexă?
Desigur și multe altfel menționabile: Ștefan cel mare, Mastodontul, Cantemir,
Instanța amână pronunțarea... D(o)ar ca aport totuși pozitiv genurilor vizate.
Calitatea a săltat ciudat de mult?
Să fi trecut tumultul steril ideo? Hei rup mai piano?
 
Anul 1976
Fb: Mere roșii, Tănase Scatiu
Bune: Prin cenușa imperiului, Singurătatea florilor
Mențiuni: Dincolo de pod, Trei zile și trei nopți, Serenadă la et.12, Poveste de
dragoste
Filmul istoric e în vacanță? Să respirăm ușurați de aglomerarea de
detașamente-convoaie sau să oftăm după lideri bravi?
Roșcovanul sau cu farmec despre dizidența inversă? Și la o fragedă vârstă.
Pintea sau acel Piersic mereu înflorind și dând coate(?nu roade) de...soi.
Aventura numără cu spor? Bunicul, Misterul, Alarma...
Ecranizările guvernează ca de obicei, și valoarea garantează. Meterezele
axiologicului autohton cinema-cali-grafic.
Mere roșii sau fentarea ideologiei cu armele ei chiar. Zis involuntar
contestatar?
Desigur inspirat după un roman de Băieșu, cu grave probleme, deci retras din
circuit.
Adaptat iar, reșapat etico-politicește ca bicicletă (vezi eroina!!) tot...mitralieră
se vădește!
Clasa regizorilor dizidenți...de la natură e aici în buclă stm?
Tatos, Pița, Blaier, Daneliuc, Gulea, Veroiu... Hexagonul?
Singurătatea florilor iar e o spargere de bariere. Un impresionism post-lettre.
O filozofie a finețurilor existențiale.
Comedia: Premiera pentru caractere, Poveste pentru liric-poematic, Serenada
pentru situații...
 
Anul 1977
Fb: ?
Bine: Împușcături sub clar de lună
Mențiuni: Eu, tu și Ovidiu, Trepte spre cer, Pentru patrie, Accident
Producție la limita de jos?  Sau amânatele următorului an?
Deși vicisitudinal, Împușcături, nu pe portativ, sau pe al cerului ideo-mistic, 
E iar o cvasi-cacialma. Vajnicii apărători ai liniștii statale sunt vânători
de...balaur?! Mistica de partid-colectivitate sau de individ-comunitate? Nu
doar două capete iluzorii ce derutează...mai multe tot confuze, de ambele
tabere!
Tineretul inconștient-rebel nu e o categorie, cum ar fi în spiritul
propagandistic, ci fantoma viitorului chiar postdecembrist?! Viteza istoriei
calcă devenirea și socialistă.
Istoria cvasi-pasivă tratează trecutul zis conformist, nu cel problematic real,
mai...actual.  
 
Anul 1978
Fb: Osânda
Bine: Din nou împreună, Dr. Poenaru, Drumuri în cumpănă
Mențiuni: Gustul și culoarea fericirii, Revanșa, Profetul-aurul-ardelenii
Marele maestru al combinațiilor cine-ma-ciuruit-grafice dă capodopera sa!
Să fie! Jos americana pălărie!
Combativitatea ciocoistă se relevă iar, acum sub noua prezentare. Răul nu
moare sub masca binelui.
 
 
Anul 1979
Fb: Ion, Bietul Ioanide, Nea Mărin miliardar
Bune: Casa dintre câmpuri, Un om în loden, Speranța, Ora zero ?
Subterfugii recuperative? Teatrul cel mare ca o antologie...
Vacanță tragică preia ștafeta calitativă deși cu sfială...
Clipa continuă procesul obsedantului deceniu.
Aisbergul scos la suprafață însă alt...viitor îngheață???
Autocritica nu e de fațadă, coboară la subsol, dar pune alt gunoi sub covor!
Încercând marea cu degetul nu potolim furtuna ce urmează.      
Falansterul iar e cu dichis. Comunismul vizionar evocat revizionar?
Speranța e alt-ă handicapiedică axio-i-de(o)-magogică.
Nu e bine politicii și prea la stânga? Centru de viitor ar fi.
Estompări cauzale prin perdele portretistic-umanitare?
Vis de ianuarie ar fi în linie revoluționaromantică, un alt Porumbescu.
Rateuri: Zbor planat, Jachetele galbene
Actualitatea din Ora zero, Ciocolată cu alune e totuși pe bune. Etic și eidetic
se confruntă cvasi-amical?
Casa dintre câmpuri trece la asanat cu mâl... Nămol curator?
Drum în cumpănă chiar răscrucii nu-i e întru dramatizare?
Cea mai cea de rezistență comedie, de ce? Nea Mărin miliardar. Ce eternal
har?
Ora zero când mustăcește, când cu degetul indicativ lovește, totul cu șarm și
chiar parodiind ideologicul fals al vremii! Cu umor rebel la vizor?
 
Anul 1980
Fb: ?
Bine: Omul care ne trebuie
Mențiuni: istoricele Iancu zapciul, La răscrucea..., Rug și flacără
Jos toate, pluta...pe burtă?
 
Anul 1981
Fb: Lumini și umbre, deși tv-serial...
Bune: Șantaj (deși polițist), Orgolii, Duelul (totuși)
Mențiuni: Non stop, O lume fără cer, Iancu zapciul, Pruncul-petrolul-ardelenii
Obsedantul deceniu se dovedește de fapt o catapeteasmă de necrăpat și de
adevărul catharsis problematizant? Orgoliul să ne fie pecete, fie ce focuri de
ceară?
 
Anul 1982
Fb: ?
Bine: Pădurea nebună
Mențiuni: Întâlnirea, Mult mai de preț e iubirea
Pluta nici supraviețuirii? Vegetații vii pe ape pustii?
Ecranizarea ține cârma artistic-umanismului neaoș pe balta și ea pierdută?
Actualitatea veșnică a iubirii ițește policrome candori printre gri-gălbui, nu
sadovenieni nori...
 
Anul 1983
Fb: ?
Bine: Căruța cu mere, Fructe de pădure
Mențiuni: Ca-n filme, Râdeți ca-n viață, Viraj periculos
Delicvența zis combătută e de fapt bătătura mereu crescută! Vezi Viraj...
Angajarea și hedonistă e tot histrionică, vezi Râdeți...  
Anul 1984
Fb: Glissando
Bune: Horia, Mitică Popescu, Fapt divers, Acasă, Să mori rănit... ?
Mențiuni: Imposibila iubire, Galax, De dragul tău, Anca? Prea cald pentru mai
Calitatea vai, problematica însă oarece hai? Un hei-rup mai rup-t?
 
 
Anul 1985
Fb: ?
Bune: Ciuleandra, Adela, Pas în doi, Secretul sau 87?
Mențiuni: Declarație de dragoste, Promisiuni, Căsătorie cu repetiție, Mireasma
ploilor târzii
Devine malign emblematică puținătatea valorică?
Mențiuni cu duiumul? La ce haturi să dăm drumul?
Glasul propagandei nu e chiar răgușit. Racolarea ar fi ceva sămânță.
Ziua Z ar fi o victoriană cu briantină și...valeriană.
Comedia de dragoste-tineret se ramifică benefic, fie și cu scăderi eido?
Căsătorie , Sper să ne mai vedem, Sosesc păsările călătoare, Declarație...
Tineret și copilărie cunosc un mai lărguț evantai... Aripi pe zăpadă, Piciul...
 
Anul 1986
Fb: Vară sentimentală?
Bune: D-ra Aurica, Liceenii, Clipa de răgaz
Mențiuni: Întunecare, Fapt divers, Anotimpurile iubirii
Estetismul baroclasicist, ex-im-presionist, autohtonic expresiv-mixt conta-
minează și benign. Întunecare, Aurica...
Calitatea se menține mediu frecvent, ceea ce e pe linie...
Vara trece nu greu peste pragul bine spre fb. De ce? Atâtea i-ar atârna contra...
Tema agrară, relațiile incerte-ezitante, tipicul convențional...
Numai că avem o turnură, poate o placă turnantă, a tratării condiției umane, și
general umane, socio-individuale. Clase și vârste, idealuri și voințe scriu un
numitor comun neașteptat. Sau atât de...visat?   
Altfel de filme se vor naște... Să-ți vorbesc..., Punct și..., Sper...,
O torsiune mai pe uscat, umedă incitare fără bănat?
Un val nu la mal. Dar nici în larg pierdut.
 
Anul 1987
Fb: Moromeții, Pădureanca
Bine: Cuibul de viespi, Secretul lui Nemesis, Figuranții
Mențiuni: Cucoana Chirița, Punct și de la capăt, Pădurea de fagi
An de perestroică și artistică?!
Politismul se metamorfozează în para-, a-politism nefățiș, subtil...
Parșivenia valahă, frăția cu Michiduță, da rod sporit. Chiar cu ocaua!  
Acum chiar eludează! Se pierde în ceața...glasnost?!
În loc de tezism avem istorism, în loc de ilegalism avem aventurism...
Regizorii au trecut la serialitate, tot ocolire de convenționalitate prin chiar
aceasta. Moldovan cu Bobocii, Saizescu cu Secrete, Drăgan cu Chirițe,
Urșianu cu trilogia expiraților...
Actualitatea e și ea în afara socio-politicului. Sau prea vag, spre a se mai
cunoaște. Cetatea ascunsă, Cale liberă, O zi la București, Punct și...
 
Anul 1988
Fb: Iacob, Hanul dintre dealuri
Bine: Extemporal la dirigenție
Mențiuni: Miracolul, Flăcări pe comori, Să-ți vorbesc...
Filmul de tineret acaparează. Altă eschivă normală de ideo-tezism. Echipă sau
gașcă, colectivitatea renaște, mai căznit, mai nimerit.
Actualitatea se fofilează însă inspirat spre fantezie-comedie-muzical, ceea ce e
tot o de-mascare? Bine că nu mas(a)c(r)are!
Familia nu e neglijată, desigur nu tezist-eticist. Duminică în familie, În fiecare
zi...
Iacob e revolta in spe, nu doar tragic-oportună. A-politic? A-narhist? Nu, doar
omul, înger...demonist?
Cercul închis sau colivia care stă în van deschisă? Boare sau clisă?
Acești ani ai sfârșitului de deceniu 9 mențin treimea general-tematică în
număr și calitate medie cel puțin.
Istorie-aventură, ecranizări, actualitate-divertisment(comedie-muzical)
Ideo-tezismul a fost măturat de autohtona perestroică-glasnost.
Artisticul creator a survolat masiv tematic-mesagisticul de-nivelator.
Clasicii reîncărcați și junimea optzecistă fac frontul neorealismului, fața real
umană.
 
Anul 1989
Fb: Francois Villon
Bine: Flori de gheață, Noiembrie ultimul bal, Chirița  la Iași, Cei care plătesc
cu viața
Mențiuni: Vacanța cea mare, O vară cu Mara, Secretul armei secrete, Drumeț
în calea lupilor, Mircea
La răscrucea marilor furtuni istorice nu cinematograful e...în flăcări? Nici pe
comori mai mici-medii, artistice?
Secretul cinematografiei ne-secrete este că totuși se mai poate face câte ceva și
cu frâna pusă...din toate direcțiile?!
Boarea edulcorării e insinuantă... De vijelie ca turnantă.
Social-politicul mult relaxat, mai dă flamă prin pelicule. Fie și istorice, Dru-
meț..., ori satire-parabole, Secretul... 
Eticismul s-a blazat...pozitiv, Vacanța cea mare.
O ecranizare super-estetistă precum Noiembrie ultimul bal, e citită tot în cheie
de duios pamflet existențialist-politic!
Fiind o lăsare mai pe spate, îndulcire, o continuare de...Glissando. Și o prefi-
gurare de...Hotel de lux!
Villon iar e cu multe straturi. Și studenții se împușcă, nu-i așa? Viitorul curând
îl vrea...Marian Munteanu?! Sorbona sau Universitate?
Autoritarismul statal medieval și intelectualii vremii, profi și studenți, sau
istoria care sare din veac în veac-uri.
Emblematic pe alocuri, dar mai ales premonitoriu, filmul anului de răscruce!!!
Mircea ar fi o o șutare indirectă? Fentarea ca bumerang? Împăcarea lupului cu
capra nu se poate face cu...varză stricată.
Ciudata experiență cu predarea ștafetei la Bobocii. Toamna nu fu depășită.
Iarna a fost inspirat-nimerită. Dar și Primăvara? Mai rămânea vara? Drăgan nu
e Moldovan, chiar bifând tot...Mircea.
Chirița se ține bine...deși Moraru și Fotino sunt...în pom!
Vremurile alecsandrinești mereu actuale? Nu doar cele din Caragiale.
Drumeț e tot o torsiune temă-mesaj. Drama sau mai direct fatalitatea
destinului intelectual, altfel de damnare, față cu soarta politico-istorică.
Eschivă sau și directivă? Iminența unui globalism din părți, vest-est??!!
Sugerată prin vetusta perioadă legionară. Jihadist-teroristă, altfel pe dinafară?
Dar cu bătaie la vântul reformator capitalist.
Independența și naționalitatea ar fi idealiști copii în tornada marilor imperii
veșnice, tătuci nu doar impuși.
Vacanța cea mare ar fi condiția 3age. Izolarea domestică. Dar bătaia e la
fiecare, fie ce etate! Societatea fără lacăte, dar și fără uși-ferestre?
Transparența din sărbătorirea copiilor a...colegilor. Suntem luați pe un
calapod?
Cercul închis e sărit, totuși re-întregit, eroul revine la azil...pe furiș! Ironic,
sim-bolic!
O vară cu Mara aduce deasemeni surprize. O familie cu spirit de privatizare,
nicio prefigurare?, coboară din munți, pentru un...job de concediu!!
La câmp însă, titan ice, altă viață! Peripeții amoros-financiar-afacerist-
relaționale... Mai mult comedie lirică, cu unele laturi etic-reformiste.
Flori de gheață ar fi un eternal love story, dar ca meditație-poem. Broderiile
ideal-virtuale ale vieții pot susține real-relativele de tot felul?
De ce are vulpea coadă ar fi condiția ludică. Simțul prezenței, debordant la
copii, al liantului afectiv peste-întru mental și material.
Secretul artei secrete ar fi para-parabola? Un titirez de ideal crez?
Artisticul constrâns la artistic, adică metaforă-utopie, riscă nu doar auto-
pastișa, dar și...năruită nișa?
Satira puterilor hrăpărețe, opresiunea firilor umanist-îndrăznețe...
 
          
 
 
 
Cinema emerit, ministoria românescului film
 
Perioada post-modernă
Loviluția și tranziția
 
Dec. 10
 
Anul 1990
Șobolanii roșii și Harababura ca demarări în trombă ale libertății noi?
Zis și totale.
Actualitatea și comedia, sau tot una?
Șobolănimea din secunda și harababura socio-politico-individual-ist-ă din
prima?
Celelalte producții continuă avangarda minimală de fine de epocă de aur.
Campioana pentru actualitatea juvenilității și Coroana de foc drept aventuri
istorice.
 
Anul 1991
Începe re-re-construirea istoriei? Lacunară de fel, dar cu oaze de reflexie.
Din cioburi de socio-politico-umanistice ieși-vom iar cu ce răni?
Rămânerea, Undeva în est, Unde la soare e frig...
A 11-a poruncă ar da-o spre parabolă-meditație-distopie sau tot un haloimis pe
stilul invertit al camerautorului? Regiz-a-u-ct-or!
 
Anul 1992
Bune: Balanța, Hotel de lux, Divorț din dragoste
Mențiuni: Dragoste și apă caldă, Telefonul
Derizoriul, decreptitudinea fără vârstă, debuzolarea își pun lăbărțat deja am-
prenta?
Dezbaterea și introspecția băltesc cu grosierul etic și a esteticului abjecția.
Metafora și parabola încep și ele a aglutina.
 
Anul 1993
Fb: E periculoso..., Crucea de piatră, Cel mai iubit...
Bune: Patul conjugal, Privește înainte cu mânie
Mențiuni: Vulpe vânător
 
Anul 1994
Fb: O vară de neuitat
Bune: Pepe și Fifi
Mențiuni: Somnul insulei
 
Anul 1995
Fb: ?
Bune: Senatorul melcilor, Craii de curte veche, Terente
Între horcăiala afacerist-promiscuă și idealismul valah-balcan, tot scula
basculează meandrele?
 
Anul 1996
Fb: Asfalt tango
Bine: Prea târziu, Stare de fapt
Mențiuni: Eu sunt Adam
Crunta viață, fie vremi și condiție, ne arată jalnica ne-față...
Dar și aventura erotică, fericirea vană a dauritului euro-apus se pun la făcut cu
ochiul sau dat cu tifla?!
 
Anul 1997
Fb: ?
Bine: Femeia în roșu, Gadjo dilo
Mențiuni: Omul zilei, Lunga călătorie, Thallassa
Politicul, tineretul, copiii fac actualitatea amar-pervertită...
Istoricul de-prohibitizat? și etno-cromatica socio-amoroasă vin ca falduri noii
perdele existențiale.
 
Anul 1998
Fb: Terminus
Bune: Dolce farniente
Mențiuni: Dublu extaz?
 
Anul 1999
Bine: Faimosul paparazzo
Mențiuni: Fii cu ochii pe fericire, Față în față
Implicare și complicitate, derogare și empatie
Vina cine sau ce o poartă, nu doar din poartă în poartă?
Cuplu, familie, amantlâc sau ce salt cam bâldâbâc?
 
Anul 2000
Fine de deceniu 10
Fine de mileniu doi
Manipularea, București-Viena, la bloc oamenii...
Ce se întâmplă, Cronose?
Filmul topind...dus e?
!!!!
 
 
Inversus Farmec
Mileniul trei
 
Deceniul unu
 
Anul 2001
Bine: Torționarul, Marfa și banii
Mențiune: În fiecare zi...
Decepția: Sexy harem...
Crunta istorie, amăgitoarul prezent, negentropia parabolică...
Și cireașa storcită a comediei-plachiei
 
Anul 2002
Fb: Filantropica
Bine: Furia, Occident
Mențiuni: Patul lui Procust, Binecuvântată...
Readaptarea cam fără șanse...
Trecutul recent gri-luminiscent...
 
Anul 2003
Bine: Examen, Război în bucătărie, Niky și Flo
Mențiuni: Maria
Bărbații ca posedații, femeia tot fără grații?
 
Va urma
După 20 de ani
Perioada 2003-2023
 
 
Precizare
Pagini de note și fragmente de studiu
Istoria bref axio a filmului românesc
Ibafro
i-b-a-f-ro
 
Damian Luz
 
 
 
 
 
 
  

S-ar putea să vă placă și