Răutăciosul adolescent

 
România
1969
 
Regia: Gheorghe Vitanidis
 
Cu/personaje:
Irina Petrescu: Ana Patriciu, asistentă la clinica unde e șef secție dr.
Palalonga
Iurie Darie: Filip Palalonga, dr. ortoped, eroul orgolios/donjuan  
Virgil Ogășanu: Laurențiu Nicola, dr., l-a salvat de la moarte pe Palalonga
Ioana Bulcă: Maia Dobrin, dr, colegă cu eroul, altă simpatie sau mai mult
Horea Popescu: farmacistul, contrapunctul relației la general
Zizi Șerban: clienta de la farmacie, persoana incognito, contrapunct de
complezență, dar cu notă umorist/persiflantă
 
și cu:
Mihail Brediceanu: dirijorul
Maria, Mania(sic) Antonova
George Aurelian: dl Șuta, pensionar/bunicul
Ion Anghel: Săbăduș, amicul eroinei, ironizat de Filip ca fiind Corcoduș
Viorica Faina(făină sau faină?) Borza: Vica Șuta, bunica de pe litoral
Dan Herdan
Coca Enescu
Șt. Niculescu-Cadet: Tita, conf. Univ., coleg superior lui Filip
Sorin Balaban
Dana Dumitrache
Ion Hulea
Daniela Gurău
 
Genul: dramă, psiho-socio-existențială
Tema: condiția umană între
destin/onestitate/intensitate/banalitate/dragoste/relație/familie/etc mai toate
Mesaj: a te face sau a te pre-post-face!!! Onestitate implicită sau căutată,
unde ar fi mai echilibrat-curată? Normalitatea nelucrată e tot amatorism
existențial?!
Mesaj: când alergi după iepuroaică, alunecă toți iepurașii din barcă?
Adică: dacă vizezi scara doar la capăt, cazi mereu la poale?
 
 
Scara trebuie urcată, nu doar ultima treaptă vizată
Stil: introspectiv/reflexiv, anchetă/dezbatere intromisă dialogului lui  Filip
cu Nicola,
Metaforită potrivită, para-naturalism cu camera, nu camera stilou cât
camera penel, dar și bisturițel!! Specific anilor 60-70
Cadrare: film intro-reflexiv de referință
Calificativ: bine spre fb sau vs
 
 
Poemul motto și fredonat de eroi
Sau cântecul lor de sirene/lebede ale unei existențe de nici sublimate
valențe
 
 
Viața mea se luminează
(Mai lasă-mă)
 
Părul tău e mai decolorat de soare
Regina mea de negru și de sare
 
Țărmul s-a rupt de mare și te-a urmat
Ca o undă, ca un șarpe dezarmat
 
Trec fantome-ale verii în declin
Corăbiile sufletului meu marin
 
Și viața mea se luminează
Sub ochiul tău verde, la amiază
Cenușiu ca pământul la amurg
Oho!  Alerg și salt și curg
 
Mai lasă-mă un minut
Mai lasă-mă o secundă
Mai lasă-mă o frunză un fir de nisip
Mai lasă-mă o briză, o undă,  
Mai lasă-mă un anotimp
Un an, un timp
 
Nichita Stănescu
 
Ce contopire magică ar fi între viziunea poetului teribilist și acțiunea
rebel-pătimașă a cuplului rivalist?
Doi ambițioși în goana timpulșui de întrecut
Dar tot acesta ștergându-i fracție cu fracție
Secundă/ceas/zi/lună/anotimp/an/viață....
 
 
Note
Analize
Observații
Reflecții
Scene
Replici
Figuri de stil
Comentarii socio-psiho și critico-estetice
 
Ce se poate spune despre un matur, doctor ortoped afemeiat și orgolios?
Care în disperarea morții cerșește câteva zile spre a compensa viața
dinainte
Dar care având a doua șansă repetă istoria...
Deși părea a o corecta cumva ideal, întâlnind marea salvare, dragostea
pentru o femeie!
Ce se poate spune despre o femeie mister, zis mai ușurică pe la caracter?
Dar care se dovedește și supusă și maternă și punitiv-corectoare...
Ce se poate spune despre un cuplu ce se tot fusuie și nu se mai leagă?
Dar nu e mai puțin ideal romantic pasiv-vulcanic??
 
Jocul dragostei și întâmplării dominat/antrenat de doi parteneri cât de
îndărătnici etic-eidetic
Nu se pot vâna doi vânători între ei, câtă vreme se cred unul pe altul
vânat?!
Palalonga e rupt între aventură și patimă, dar va pedala pe trecător
Ana e frântă între distanțare și mămoșire, dar va alege tot trecerea.
 
Mediator-tartorul doctor Laurențiu tot bagă spițe.
Iremediabilul fustangiu delăsător existențial Palalonga merita a doua șansă
au ba?
Ce a realizat în secundara ce i s-a mai acordat?
Nici cu doctorița Maia, blonda colegă(Ioana Bulcă), de îi ghicea în glumă
în palmă la terasă, nu e cert că se va lua, deși vorba prin clinică se purta.
Iar cu marea iubire?
A fost sau nu a fost!
Dar...nu a durat.
Istoria se nu repetă
Mai degrabă în tragic ca la operă
Nu sau ba da în comic precum la operetă
 
 
Metaforită
Lungile lor excursii
Căutările de o vară
Simbolic de o viață
Bat țara din lung în lat, ca eroii de poveste.
Dar unghiul cumva drept e cam...giruetizat?
Vezi întoarceri...
Unghiul fiind sus Moldova, la bază București, la cap marea
 
Între atmosfera de meditație și toacă în nord pentru doi loveri zănatici și
Cea nu cu mult animată, însorit/nourată de la mare
Vor afla vreo rezolvare/alinare?
Însorită cu familia întâlnită, bunicii și nepoțica
Înnorată cu familia reunită, bunicii, părinții, nepoțica.
 
Scene
La farmacie
Ana noaptea tot suna la doctor de la o farmacie nonstop...
Farmacistul(Horia Popescu, aici actor, dar și autor și regizor, sic nu aici)
curând începe a se băga în seamă. Oferă un scaun, apoi țigară...
Și pentru că era și o clientă pe acolo(Zizi Șerban) , curios ce aștepta? Tot
la telefon?
Mister. Farmacistul se execută idem. Clienta ar pofti și cafea, desigur
glumea. Farmacistul nu bea, probleme de sănătate.
 
 
Viața
Mod de utilizare
Dragoste profesie familie
Filip le-ar avea pe toate, ar avea/are totul
Dar, vorba lui Macedon:
Am avut totul, și totul era nimic
Filip e/ar fi dar nu va fi
Un homo universale ipotetic
Iubește pătimaș o asistentă
Iubește discret în și cu perspectivă(însă falsă) la...nivelul său o colegă
doctoriță desigur
Iubește familia proiectiv prin chiar ocazional fără rezerve
vezi cuplarea...cuplului cu bunicii și nepoțica, ei se împlinind vremelnic în
sejurul pe litoral
Iubește profesia, dar și evoluția științifică, are inițiative în cercetare...
Iubește/are grijă de poziția în carieră și job
Dar e orgolios, autoritar abuziv, temător și laș în fața
greșelilor/accidentelor/neplăcerilor...
Ceea ce îl face pierzător pe multe direcții
Amorurile primează doar pentru epic
Pojghița de miere....
Dar butoiul...
 
Deși el Filip pare jucătorul...
Ea, Ana  e pisica...Jerry de-l face pe acest Tom șoricelul!!
 
Situația nu poate fi liniară, nici doar paralelă
Acarul Păun...bifrons care e patima lui obstinată și intransigența
ei...nărăvașă
Tot schimbă la rdv-uri
De nu mai știi
Din dilemă cum s-ar ieși
Desigur nu coada de pește
Finalul ar mirosi
Dar cenușiul mansardei
Cât ar mai sfârâi
?
 
Vitteazul
De tot sărea pârleazul
Se pierde în noapte
Călare la volan
Iar conștiința lui
Nicola cel cu ochelari nu de cal
Rămâne de căruță
 
Sfârșit și anomei/deșertăciunii slavă
?
 
Povestea de dragoste
Unică/trecătoare/cea mai cea
Viața poate salva
Eul poate completa
?
 
Ce ne salvează?
De vanitatea vieții și a toate/niciunele?
Este dragostea, chiar sau tocmai pasageră, un scut eficient?
Dar nu este aroganța trăirii inamicul principal?!!
Din patima unei existențe supra-ordonate peste mai toate
Sau numai principalele
Aici amorurile, cariera, poziția
Ce avem de recuperat/schimbat 
Dacă o altă șansă ni s-a dat?
Ne putem regenera pe de-a întregul
Cauterizând tarele...și virtual negul?
 
Scenă
Interludiu sau cheie de studiu
Cazul Calipso
Vizitând măn. Neamț perechea de loveri află de grecoaica de s-a iubit cu
Byron și Pușkin și s-a călugărit under cover la un sediu de bărbați, tigva
fiind apoi depusă acolo în osuar.
Ulterior a fost furată de un student grec, citează și ct Lovendal 
Emblematic caz al amorului care învinge ca...în toate
Aici anonimatul în viață și moarte
 
Dragoste vs condiție
Superiorul care se dă Filip nu prea rezolvă capcanele vieții
E pus sub coasa morții la un momendat, dar e salvat de un confrate coleg
Marea iubire care ar fi Ana nu rămâne decât o aventură pasageră, fie și cu
ceva reveniri/regăsiri
Iubirea clasică, de condiție, care ar fi cu colega Maia, e tot incertă
Familia rămâne un deziderat tot virtual, bifat însă concret o vreme
scurtă/ac-cidental pe litoral
Cariera decurge tot convențional, iar cercetarea ca hobby cumva, se mai
amână.
Fuga o fi sănătoasă, dar la toate celelalte e cert păguboasă!
Dorința nu e totuna cu voința, de n-are un alături cu putința.
 
Adolescentul întârziat, Nicola, un introvertit ochelarist
Personaj rezoneur/inchizitor
Simbol al reflexivității nu doar existențiale
Un fel de alter-ego al eroului, conștiința critică/moralizatoare
 
Scena
Dispariția de peste zi a Anei
În sejurul la mânăstire
Vine la miezul nopții udă leoarcă
S-au temut reciproc!
Filip că ea l-a părăsit, a plecat. Și chiar hainele în dulap a căutat.
Ana că el o va părăsi, de nu-i mai venea să se întoarcă să vadă asta...
Morala/tâlcul:
Ce a acționat?
Orgoliul ca siguranță de bravadă(la el) sau certitudinea bifată cu o
ambiguitate mascată(la ea)??
Temeri de suflet/spirit topite fiind
Focurile cărnii năvalnic aprind!!
Numai că:
Limpezirea apelor e de fapt o aprindere acidică!!
Și e începutul sfârșitului
Demonul negru/rău/viciat care e Filip în cursa/puterea vieții ca
plăcere/cucerire
Demonul alb/bun/neviciat care e Ana în cursa ataș sic a vieții ca partener
și scut/combatant(ă) la ne-plăcere
Paradox
Ambii au făcut un pact cu...Dumnezeu!
Satani paraleli fiind ei
 
Ana
Nu e chiar soră/grijă poartă
E mai degrabă rival/ă orgoliosului Filip
Opunând obstinența ei caritabilă
Filip
Nu e chiar superior/puternic și în condiție
E un retro-fug, trans-duct sic
Sunt mai mult virtual siamezi!!
 
Provocările interogativ-reflexiv-justificative ale lui Nicola
Abia zgândăre molateca viață aventuroasă/găunoasă a lui Filip
Cel parte bună ales de viață/condiție
 
Un năbădăios dolce farniente
Pentru un doctor altfel cu valențe chiar familiste
Îndrăgește comuniunea cu o familie la mare
cumva și de serios mariaj,
alternativa cu colega Maia,
nemaivorbind de cele de cercetare profesională
are o metodă nouă operatorie
Un intelectual cu valențe care ajung mai mult carențe
 
Scena
Final rutier
Itinerariul existențial al eroului va lepăda și ultimul reper, de fapt cel de
bază, eul ascuns. Aici personificat de Nicola. Abandonat pe șosea.
Drumul continuă așa zis, dar țintele s-au compromis
 
Actorii ca personaje aici:
Iura Darie
Maturul răzgâiat
Evitând un donjuan chiar și de film, nu de operetă
Temporizând un tiranism necesar, un condițional tupeu de mini-zeu.
Irina Petrescu
Cu o calină malițiozitate continuă, cu o mămoșenie caritabilă.
Feminitatea totuși dură, obedientă din tactică!
Virgil Ogășanu
Persiflant-criticistul vocii eului, inspectorul ipocriziei, controlorul vanității
Horia Popescu
Profitorul galant, se-mpărțind de nevoie cu secunda prezență(Zizi)
Zizi Șerban
Ironia bonomă, profitoare mai mult de formă(vrea și cafea, la țigară)
Ioana Bulcă
Dragostea de pe margine, incipient/accidentă, deși de bifat condițional, se
pierde la mal?(nu la Mall!)
 
Cronicile mele de film
Shaorma/mozaic
Nu chiar labirintic
Dar firul ariadnic nu e tocmai la vedere?!
data-stasis-reflexiv-comparativ-referențial-sapiențială
Note reflecții impresii analize categoricizări scene replici
Gen temă tematici stil mesaj cadrare calificativ
 
 
Damian Luz