Idei dec an 14
 
 
 
Art deco
Art Nouveau
Jungend still
Noul ca artă
Decorticanta artă?
Re-cord-ialista metodă?
Simplism barocist
Contorsiune ca pasiune și beatitudine
Beatificant estetism
Sistematicismul elegant, floral-geometrizant
Opulența reductivă
 
Oponime
Fantezia temperat-dezlănțuită și liber-tin-înlănțuită
Figurativismul fractalian d-eliberat
Suprarealismul ca goana după com-rarefiere prin real și de ireal?
Și de fel orice manieră de re-dare e fuga cea mare, nu doar de derulare, ci
chiar și de com-con-rulare, dezcolăcirea drept re-încolăcire,
Un omfalus fenicsist sau invers!
 
Bosanquet
Meditația estetică...a fost cu adevărat vitală ori de câte ori a fost cu
adevărat istorică.
 
Estetism istoricist?
Cultura să fie vie doar în cârca civilizației?
Ar fi și așa...
Mai degrabă însă eidos-estesis este impulsul, pintenul axio (creatio-
operandi) în coasta lui praxis (mimesis faciendi)!!
Modularea practică precede un model!
La început a fost artisticul!
Nevoia spre a se bifa, are ca imbold tot fanteziei voia!
Materia chiar din concret (elicea adn) creează-transformă, abstract-ul
lucrează!
Punctez, deci linia urmez.
Pășesc, deci înaintez...
Festina...au ralenti!
Vitezește...băbește!!!
 
A cititului zăbavă
E clătire cam oarbă
E privire nițel oablă
Fără de sporul gândirii
Personalele firii
Aporturi de idei
Impresii și din condei
 
Blând animat plutind cu gândul plută
Pe-ale lecturii ape nesfârșite
Sub scut de texte în val arcuite
Nu-mi pare zarea ștearsă, clipa slută
 
Leonardo da Vinci
Cine se poate duce la izvor, nu-și va lua apă din ulcior.
Dm rima
 
Inspirația desfide totuși transpirația, chiar dacă onest o bifează?
Nu mi-e greu să trag cu sârg, dacă plăcerea e la volan!
Lucrul de plăcere, suportă cam orice durere!
Nevoia de plăcere sare peste orice lene...
 
Nu-i frumos ce e frumos, e frumos ce-mi place mie
Folk
 
Fie orice obiectiv-subiective, realist-metafizice criterii
Ne prevalăm și ne învelim tot din-în ale noastre energii și materii
Subiectivi-obiectivi, nu avem cum a fi decât...completivi!
 
Retorica
Nu artă ci dexteritate?
Platon vezi zicere...
Tehnică de creație sau meserie?
Orice este mimesis și creatio, modulare tot-nimic anume!!!
Prea mult stil taie din pistil!!!
Prea scurt pistil scapă seva nici de-un kil!!!
Cine ar încerca să scoată apă dintr-o fântână goală-secată?
 
Curcubeu
Coadă de păun...cromordonată
Evantai cromatic...
 
Eforturi reunite, tot țeluri în serii anumite?
Mai multe eforturi se pot reuni unui țel, țeluri și convergente greu
beneficiază de energii sigure...???
 
Mult efort, nici țelului confort?
Puțină lene stimulează, heirupismul doar simulează.
Heirupismul e steril, doar din megafon...erectil.
Orb-orb, dar nici chior!!!
Orbul cu ochelari, baba cu sutien, copilul fără băț și pet.. La ce noimă să
mă aștept?
Nebunul se bucură și de ceea ce nu are. Cumpănitul se  împlinește cu
oricât de mult-puțin ar avea.
Fie ce ai avea ori ai fi, rostul e a le jurui.
Ocazia s-o provoci spre a o seduce...
Mila invocată, nu spre cer cată.
Cerșeala e rușinoasă, dar burții cu foloasă...
 
Fii grăbit cu lenea!
Fii leneș cu zăbava...
 
Proporțiilor prefer nuanța.
Formei, substanței prefer fondul, esența.
Dar nu neglijată a lor împreunare cât mai cu spor în degajare!!
 
Pesimism-dualism-subiectivism...
Chiar și la pre-modernul, tot romantic-etern Caiam Omar?
Khayyam Omar  
La ce a despărți făr a și uni? Sau pe dos?
Numai pe față, nici dosul răsfață?
Fii oricât de obiectiv ori subiectiv, dar unește-le larg-strânse-n...tiv!!!
Faldul-tiv, nici c-ar fi mai potrivit corectiv, definire la cea indefinire!
Falduirea e energia rimată cu firea!
Tivirea e masificarea rimată cu nefirea!
Și s-ajungi oale și ulcele
Ceva meșteșug tot se cere!
Trecerea în moarte
Tot talent împarte!
 
Trecerea prin viață?
Brâu și ștreang chiar de-ață!
Asigurare și asasinare
 
De-ar fi moartea ușă
Cu canat inversat
Cu ieșitul pe dinăuntru
Să intru și când ies
Ori barem rabatat
Dinspre post-dat spre pre-dat
Și datul fundă
Nu nod sau dezlegare
...
 
Totul e scris...rostirii!
Tăcerea e marea zicere!!!
Parfumul suprem
E izul ghem
Pasul pe loc
E plug nu mai la busuioc
Stai...animat
Și sufletul l-ai salvat!!
Nirvana nu neagă mai departe samsara
Catharsis e jocul eros-thanatos
 
Mai sigur este cap lucid în ceață
Curat ca lumea ești și-un pic mânjit
Nu fii mai lax decât ești de-ndârjit
Și gustă-amara, dar firesc, dulceață
 
Partea ta de vină
Poate fi divină!
Fie și demonică
Sorții ești...armonică?!
 
Planează amurgul...
Aripile-i negre
Cum vor să mă integre
Oprit mi-e alb murgul
Zarea coboară în câmp
Valea urcă la boltă
Fântâna devine foreză
Izvoru-și inversând
 
 
Viața e bidiviul roșu (sireap?) de pe care ne descalecă Moartea, balaur alb?
 
Să rămâie
Nu-i destul ca tămâie!
Să mai treacă
Nici are ce scoate din teacă
 
Tradiție
Conservare și devenire
Transformarea din-tot-ceva în atot-ceva
Sau conservarea de atot-ceva întru-dintru tot-nimic
Detecție și comtecție
De-tact-iv care dez-atinge miezul meta-cuantic!
Lucrul la capete de valențe real-miraculoase e apetență!
 
Kblz
Stochodex
Sdtchoex sau zdhoex
Stohastic-holistic cod-ex
Cabala-luzz
Comgenia ca detactiv intu, adică lucrare dintru-sine în spin cu nesinele ca
lucrativire (neființialitate întru cădere liberă sieși!!!)
Comateria se stivuiește, își dă-face singură tiv prin chiar nelucrarea care
este!
Nefalduirea sau lucrarea divină
Auto-tivirea sau ne-lucrarea divină
 
Beligan primit-a la ani 90 cadou o stea, numirea...
Să fi fost remarcat nu doar ca actor, om remarcabil, ci și pentru rolul
Miroiu, provincialul care a descoperit o stea?
 
Putea-va omul a depăși nu doar la număr stelele?
Ci piară stelele pe cer
Rămâne omul demon ca și înger
 
Totul cu toate e deșertăciune.
Omul și sieși e-a lor tăciune
Fenix și Omfalos
Boltire și săgeată
Calea nod-cod cea dreaptă
 
Donna donație
Adorație
Odor rație
Donat cod nod plod rod
 
Orgoliu este și a da și a nu suporta sfaturi.
Din eroarea de a le considera mai degrabă superioare-umilitoare.
Când de fapt ele sunt simple sugestii. Variante. Maimultsaumaipuțin
potrivite.
Orice este dez-împrejmuire, îm-potrivire...
Ianus bifrons, orice e între toate și nimic. Mmsmp
3mp
Triemp-a
Pmi plus-minus infinit
 
Sfătuirea
Ne fie în logos dez-împăturirea
 
Hiper-grafie -----------------
 
Atât de unic precum odată
Nu voi fi niciodată
Atât de aparte precum mereu
Tot rămân între sine și eu
 
Ultra catren --------------------
 
Pentru absolut-divin orice creație-capodoperă e tot un chin.
Nu de relativ-itate mai puțin.
 
Maiorescu
Citat-expresie
din Beligan note
Probabil despre actor...
Trebuie să-ți reziste celula
Azi se zice
Să-ți meargă neuronul....
 
Neuronului de meltean
Nu-i trebuie decât un cal
Putere la volan
?
 
Nu ține...(do)l(ă-r)eii în...cușcă!
Pune-i tigri la motor!!
Vezi reclama italiană Esso
Metti un tigre nel motore!
 
Talentul este copacul care crește meticulos, dar având aptitudinile drept
rădăcini.
Talentul este coroana care poate umbri rădăcinile și ascunse, nu doar cele
de suprafață, hă?!
 
Geniul e fulgerul care unește tăria-divinul creativ cu solul-uman-
universalul constitutiv, dinamo-stazic!!
Fuziunea la rece, nu în dauna fisiunii!
 
Chateaubriand
Talentul nu este altceva decât o îndelungă răbdare.
Citat preferat și de Lucia Sturdza Bulandra
Apud Beligan
Dm
Doar dacă îl luăm ca meșteșug, specializare...
Fără aptitudini la bază, rămâne o emfază!
Nu doar a respectivului, hi!
Ci și a celor din jur, a istoriei-gloriei!
 
Este iubirea esență?
Nu doar de existență...
Este ura totuși necesară?
Nu doar deviant-coreglator-complementară...
Ură și iubire...
Deosebire și asemănare...
Dilema oricare.
Este nepăsarea-neutralitatea întregitoare, triadă la sus-numita diadă?
Totuși iubirea?...
Nu și da, însă-totuși treimea lor!
Pro-întrepeste-contra!
Nec plus unum!
Monadicitate-fuziune vs binomie-fisiune, dar ca...treime!
 
Secretul longevității
Unu. Constituția genetică.
Doi. Regim echilibrat bio-psiho-fizio-socio-gen.
Trei. Noroc și ferire de belele sorții, aleatorului vital.
Dificil de stabilit însă proporțiile!
 
Noirette Philippe
Actor
Citat de Beligan
Dacă viața e o călătorie scurtă, trebuie să încercăm să o facem la clasa
întâi.
 
Dm
Ar fi o metaforă justă.
Dar bate spre orgoliu...nobiliar.
S-ar referi la calitatea vieții, la personalitate ca faimă mai degrabă decât la
personalizare, la devenire.
Adică la aparențe.
Demersul vital nu ține de vehicul decât parțial.
Toate sunt într-o schimbare. Odată cu drumul, mic-mediu-mare...
 
Poți călători toată viața la clasa întâi.
Dar și înafara celorlalte rămâi!
Cine doar clasa trenului vieții vizează, prizonier îi rămâne?
 
Țintește clasa de sus
Dacă ai ceva de spus
Dar și pentru de făcut
Ai clase de merit plăcut
 
Toate ne sunt complementaritate
Nu există
Decât eu-sinele care insistă
Bioenergie
Bioerng
 
Lucrarea divină e moft.
Atotnimica e un...raff
Lucrarea universală e moft.
Orice e...un purice.
Lucrarea umană e momentan-dimensional vană.
Lucrul just lucrat e omul salvat.
 
Vorbește!
Și lumea-totul se reconstruiește!
Instituirea începe cu rostirea
Laborare est orare
 
Logos sau începutul din urmă
Care dinspre cristic-pathos...scurmă
Întru chaos-anomie
Generând armonie
Ca ontos și entos
Lucrări de cosmos
 
Nomen est omen
Numele este omul
Omnia mea mecum porto
Port cu-după mine tot ce este al meu
 
Omul e nomie de fel, dar și anomie de drept.
Ducem sinele tot prin cel nesine câmp, o peri-entitate în-tre-u entitațional
 
Cina frugală
Somnului ține gală
Mișcarea
Vigorează așezarea
 
Să nu ne îmbătăm!
Cu apa de ploaie a necredinței, ateismului!
Cu vinul credinței!
Sau invers.
Dar nici cu besti-divinizarea renascenstist-anarhică a umanismului!
Ca o a treia cale!
Omul rezolvă umanism odată prin redis-joncționarea cu divin-universal!
Binele cristic și răul demonic se recompun cu ambigeneutrul omenesc!
Trei ca unu!!! Nec ultra! Alt nimic!
Îngerul ce-ar deveni și demonul ce-ar fi vor ivi-năși omul îndumnezeit.
 
Credința și anti-martirii ei?
Comte August drept reformator creștin-social-comunitar...
Nietzsche F. drept revoluționar para-creștin, cvasi-anarhist...
Comte bate spre nirvana, cam ignoră samsara, armonizarea în continuare.
N. ține hybris la vedere, baioneta scoasă. O perpetuă nu samsara, și nu
drept catharsis, o confruntare eros-thanatos.
Alegere-culegere
A fi sau a nu fi credincios e dilemă?
123
Orice e totul-nimic
Orice e între altele.
Doi ține dihotomia, nerefuzând și dialecticul.
Trei forțează dialecticul și rescrie diferențialul,  impune comparativul.
Trei ca unu e cheia și broasca!
 
Cine întreabă implică răspunsul.
Cine răspunde implică (iar) întrebare.
 
Întreabă nu atât pentru a i se răspunde, ci ca să aibă punte următoarei
între-bări.
Cine se grăbește să răspundă a și pregătit o întrebare cel puțin.
 
A dextris et a sinistris
De la dreapta la stânga
De la un capăt la celălalt
 
Lubac, Henri de
Omul este o ființă teotropă
Dumnezeu este necesar omului...
Dumnezeu îl chinuie...
 
Ar fi cazul să începem să nu îl mai căutăm pe Dumnezeu.
Ci pe zeul alter-ego!
Dar unul care fraternizează cu non-ego, co-ego și mai ales cu
Atot-non-ego!
Așa cum se spune că statul suntem toți
Dumnezeirea e de fapt omenirii clocirea/clonarea/regenerarea sic de
sacru/virtual cu profan/real
Sau de fiusziune(fuziune/fisiune) transcendent-imanent
 
Ideea de supranatură nu poate fi decât tot binomă, pozitiv-negativ.
Ca și cea de natură.
Dar unde e unirea, armonia, legătura?
Omul e nodul. De făcut fundă!
Sau invers.
Dinspre real-imanent avem un nod de...refăcut. De reinvestit ca atare, fiind
orice sine ca eu, ființa și ființarea.
Dinspre ireal-transcendent avem un...ghem, de reinvestit ca atare, fiind
neatarele, neființa.
Omul e răscrucea. Și ființă, antrenare în sistemul de lucruri-lucrări,
cosmos și natură, dar și ființare, para-sistem (informațional-artificial-
abstract)!
Aparte și totuși între!
El trebuie să vină deasupra-peste!
 
Angelismul și demonismul
Comunitarism-democrația și autarhism-autocrația
Sau baierele anarho-nihilism-omogenizării
De doi ca unu întru trei
Să disjungem întru rejoncționare!
Părțile și ca nepărți și întregul și ca neîntreg!
 
Hugo Victor către Napoleon cel avântat:
Sire, viitorul este al lui Dumnezeu!
 
Viitorul e doar o variantă componentă a entității salvate.
Nu doar dpdv temporal.
 
Realitatea oricare e partea comună a lucrării celor salvați.
Ei zis separat sunt Nepartea sau întregul suprem, neființa-ialitatea...
Lucrările lor directe sunt lumea, imanentul, realitatea.  
Lucrarea indirectă sunt chiar-tot ei.
 
Iubirea și pasiunea sunt credințe-religii otova?
Filozofia e o religie aleasă?
Mitologicul exprimă o religie primitivă?
Ateismul e deja punerea în cumpănă dintre real și ireal...
Natură și supranatură, fie și dihotomic.
Și totuși omul e între, de ambele a se ține!
De parte mărginită (dimensional) întru nemărginire!
De partea nemărginită întru (dimensională) împlinire!
 
Picul ce semnează prin ni-mic totul
 
Supranatura ne vorbește direct prin cele naturale.
Și indirect ocolit pe cale.
Dar ea este definire numai în măsura torsionării fire-fire.
Altfel rămâne...marea indefinire.
Ca și, tot aparent, de neglijat?!
Extremele se anulează dacă doar ca atare lucrează.
Extremele nu pot ignora...miezul.
Jocul la capete e chichirezul.
Dacă nu scapi coarda, poți juca la orice cap!
 
Pot juca la orice cap
Totu-i coarda să nu scap
Să nu uit a mă plia
Cu piscul și cu glia
Tot m-adun și tot mă scad
Împărțit cu neființa
Înmulțit rod cu ființa
 
Gnouthi seauton
Socrate
Nosce te ipsum
 
Gnom?
gnosis homo
Homo cognosis
Agnosticii ca parte lucrativă a neîntregimii logos-genie?
Gnosticii ca întregime în lucrarea de logos, cunoaștere?
Neîntregimea treime:
Logos (duh sfânt)-pathos (christic, fiul)-chaos (tatăl)
Necunoașterea nu e ignorare și partea obscură.
Care neântregul tot ca parte-întreguri concură.
Dar nu se lasă înfrântă. Doar co-axată?!
 
Nu putem sparge Taina.
Suntem în balon-ul ei.
Putem s-o tangentăm, redevenind ei parte...umflată!
Hi, ventuză?
 
In parvo magnus
În ce e mic marele (e conținut)
Origene dixit
Sf Grigore din Nazianz preia
Sf Toma d Aquino
Continens magis quam contenta
Conținător mai degrabă decât conținut
Sufletul ca supranatură față de trup-natură
Dm itp
 
Prin ideea de dumnezeu omul se vede tot pe sine dar final(tatăl)-
primordial(duh sfânt)-intermedial(christ)
Nu credem dpdv religios cât dpdv filozofic în ideea totului ca nimic și
invers.
Dar și ca ceva-cineva. Ca expresie de tot-nimic, marele Nimeni!!??
Dar care nu putem fi decât noi, dacă reușim!!!
 
Mai degrabă mitologicul include religiosul.
Face omul-natură partener stihiilor-supranatură. Ierarhizează mai mult pe
orizontală.
Religia mai mult ierarhizează vertical.
Mai degrabă filozofia include religia, credința și proto-credința (miticul)
dar și necredința (meditația, dubiul, analiza, empiricul)
 
Credința ar fi o alienare după Feurbach.
O materializare de fantastice repere din năzuiri ideale, un transfer de real
în ireal.
Dm expr
Dar și necredința este o misticizare de ireal-imaginar-ideale în-tru real.
Un transfer de ireal în strict real.
Trebuie mijlocite reale-nevoite cu dorite-imaginare tot ca ideale, dar întru!
Scăderea din tot-ceva să rămână adunarea în ceva.
Împărțirea cu toate, să rămână înmulțirea în sine!
Nu ne putem lepăda de noi, decât desfăcându-ne de toate!
 
Feuerbach
Homo homini deus
Omul este Dumnezeu pentru om
 
Stirner Max
Ego mihi deus
Eu îmi sunt mie Dumnezeu
Dm
Nu ne suntem dumnezei, ci parteneri dumnezeirii.
A ne fi dumne-zei e doar parte în colaborarea-confruntarea generică...
Ne exprimă tot ca parteneritate...la comun?!
Unici suntem doar ca salvați, uniți în Marea Nonparticipare!
Marea Nonparticipare e lucrarea divină, cerc-sumă a nelucrării celor
salvați.
 
Meta-extrapolări
Balaurul tată învins de Geo-Crist Tracavalerul
Pământ(ean)ul înfrânge Limb
Limb-Olimp, iad-paradis
Terra ca purgatoriu neobligatoriu
Cerurile-iadurile ca terra incognita
 
Bestia-stihie-mașină-formă-masă care e trupul.
Simbioții lui fiind spiritul și sufletul, tot stihii, dar ca energii-funcții.
Doi la cârmă, fără a mai socoti și căruța cu oiștea ei?
Barcă, titirez și carusel, triada om?
 
Tot foamea poate fi moartea cea tare!
 
Muzica din bucate
are multe chei condimentate
și nici măsurile
nu-s sărace cu verziturile!
 
Burdihanul când cântă
Nu doar nasul și limba...ascultă!
 
Omul este
Între-întru ceea ce consumă
Produs minim
Și rezumată sumă
Mănâncă spre a trăi...mâncând?
Trăiește, adică aprinde-te și te topește?
 
Foamea este condiment pentru orice mâncare.
Cicero
 
Foamea e cel mai bun bucătar
Folk
 
Foamea e metafizica burdihanului nesațiului ca...buric.
 
Metabolismul alimentar
Ne ține în al naturii insectar
 
Birocrația
Beneficul lăbărțat
Pacostea care ne folosește
Administrarea ca hârțogăraie
Scripto-logoreea
Corpul curant și lucrarea sa informațională
Data humanis
??
Ciber-curaris?
??
Funcționarism și profesie
Profesionalism, competență, aderență, implicare...
Lucrătorii cu lucrul mare, socio-statal...
 
Puterea ca administrare-coordonare
Puterea drept coerciție ține de...perdiție!
De fel confruntarea, chiar vizând onest competența, bate marginile, e cu
deviere de la echilibrul triadic, pro-întrepeste-contra.
Echilibrul just e cel intern, rezolvând binomul entropie-antropie, adică
totnimic-ceva.
Moebiusian Omul, benzii cu sensuri două-oricâte, divin și universal,
supra-natură și natură, transcedental și imanent...
Cooperarea just cules-aleasă e mărțișorul de leagă confruntare-anomie cu
armonie-nomie.
Lupta pentru putere este perpetuă generală durere. Antropism deșănțat. Tot
entropismului sterilizant-anihilant îndreptat!
Să luptăm pentru pace! Iată deviza...sagace?
Că și-a arogat-o ideologia comunistă, e-o altă veste tristă...
Ce vină, tot așa, are svastica? Că au abuzat-o naziștii? Ea e semnul
soarelui radios, stilizate razele cardinal...
Simbol și pelasgic și indo, etc. Societatea ca liber-sistem uman
Specia uman(oid)ă este cadrată regnialului terran.
Societatea umană este cadrată de atotsistem-icitatea divină-supranatura și
sistema universală-natura.
Între eteric-astral și cuantic-terran omul se vede voit-nevoit a reface tot-
nimicul prin sine!
Fenicsizare fără omfalosire...non datur!!!
Renașterea eternă e auto-generare!
Fenix sau și Omfalos, altfel nici un rost-folos!
Misia unică a Omului? Să coboare...urcând în pom!
Coroana lumii ne fie boltă, umbrelă, iar mânerul axis mundi.
Din regnial la aregnial...iar!
 
Biblia
Taman masivitatea dpdv oricare o trece spre...apa mare?!
 
Dă-o pe siluetă, și nu va părea stihie desuetă?
 
Stohoisme
Aforisme com-murphiste
 
Religia
Coerciție spirituală sau liber-impusă meta-eidos-ie???
Gândirea ca im-punere meta-genă. Gândul ne saltă lucrurilor în adâncimea
nefirii lor.
Simțirea înaltă, nu strict senzorialul, ca ex-punere meta-genă. Sentimentul
ne ex-saltă lucrurilor în aerul nefirii, plein-air?
Ex-in-punerea entică de-tenticului
Sau situarea ființei și ființialității pe coordonatele atotnondimensionalității
Detentic adică meta-stringul, atotmateria (concret-abstractă, artificial-
cuantică) dpdv al extincției per total, absolutist-neantic.
 
Ateismul
Ca religie...spășită
Diavolul e un sincer ateu.
Îngerul bun e doar îndoctrinatul de serviciu.
Ser-viciu adică dopat-injectat de tară? Hi!
 
Generozitatea naturii
Risipa cu determinare
Largă asigurare
Are Terra prea multă apă?
Dar că nu e potabilă altfel ne scapă?
Este înmulțirea populației planetare o năpastă?
Cine spune că doar Terra trebuie să ne fie locuință?
Are planeta resurse limitate?
Desigur, trebuie doar deocamdată just redimensionate!
Ulterior de ieșit în cosmos, fără doar și poate!
 
Ispita credinței și amăgirea ne-putinței
Ne credem cam mici...
Și abia astfel suntem cam...nici!
Ne visăm prea mari...
Și abia astfel ne suntem tot nouă tirani!
 
Clarke, Arthur C.  
Se poate ca rolul nostru pe această planetă să nu fie slăvirea lui
Dumnezeu, ci crearea lui.
 
Rolul omului nu e doar pe planetă. Ci oriunde.
Rolul omului nu este nici slăvirea, nici crearea divinității.
Ea există...pentru cu nu există. Este ce este și devine. Punct-dreaptă.
Rolul omului este personalizarea la capete, între divin-virtual-ireal-ideal și
universal-real-ideal, ca sine-eu iar!
Orice idee-sfat e un bici, depinde cum l-ai primit-dat? Ca partener de
plăceri, sado-maso dar nu musai, sau ierarhic punitiv dat.
 
Răul condiții de-ar cere, tot ar fi o plăcere.
Binele e cu nevoință tot dintr-o leneșă dorință!
Unde-i rău, nici răul nu se-ndeasă?
Binele stă deoparte, dar nici răul nu dă din coate!
Binele e pus bine, dar nici răul nu se dă la o parte!
Nu răul e musai, ci binele ca toană nefastă.
Răul te mai scapă, binele și ca util te îngroapă.
Răul ca bolovan de omăt la vale crește, dar binele de peste tot nu-l silește-
topește!
Răul e bolovanul care și mult neutru rotește, dar și binele îl...plafonează?
 
Daidessima
Daiassa
De-ale cosmosurilor crăiasa
Lumilor crăiasa-aleasa
Kallessa
Care... ales-a
Ea a ales!
Să ia lumile la purces!
Justițiar-pacificatoare
Universurilor factor de împăcare-îmbinare
Nu doar eroină
Samariteană fără vină?
Capriciul de a fi bun
Tratat ca artefact stră-stră-stră-bun
Cubul ce-ascunde-n pătrat
Sfera nestemat
Ca miez armat
Din emisferele de dat și indat
 
 
Damian Luz