Note

Ici-colo

Trelu
Treburi ca lumea

Netul ca perfecție

Anarhia netistă la locomanda!

Să facem lucrări temeninice
Dacă tot avem totul la înde-mouse
Să facem dosare perfecte
Să facem să existe
Crima perfectă

Filmul artistic românesc

Lista completă
De metraj normal, lung-mediu
De scurt metraj
Cu toate detaliile aferente-inerente
data set-cofraj

doar dumnezeu este original

Țuțea

DL
Deoarece își poate permite să fie și oricât de banal.
Orice lucru este originalitate implicită, adică nou-vechiul stil, ceva care
scrie și se înscrie în oarba textură, atotmateria, dumnezeirea.
Original adică greu de, de nedeosebit de-în contextul oarecare, de jur ori-
cum și inexorabil.
În context absolut orice e mimesis, spațiul-gol, lucru viu sau nu, dintre
lumină-energie și volens-logos, determinare-proiectare.

Orice este original în ordine divină și copie în ordine absolută.

Creația ca nomie, e calitate între cantitate-calitate.
Nimic nu apare-dispare, totul e transformare.
Spre a fi-avea se cere și infim de original bifat sine-jur.
Orice între tot și nimic e.
Dar pentru a fi trebuie a se asemăna și deosebi, relație a stabili.
A se și lucra, transforma, nu doar formă a avea.
Suntem fii energiei și fiicele materiei!
Rămâne a ne croi esența dintre!
A renaște total-nimicnicial!!!
Fenicși sus-sub-loruși scriși!

Cârmirea
Confluența vârtoasă
Cu vârtoșenie
Să giruetăm întru regenzie!
Noua valoare
Contra banului, produsului și informației(data)
Noua trinitate valorică
Divin, uman, universal
Economia și tehnica
Răscrucea imperiilor
Imperiul necesității. Starea regnială
Imperiul libertății. Starea divinală.
Dar mai ales confluența lor.
Delta cea nouă și meandrele ei.
Răscrucea sau crucea

Ne aflăm la confluența universal-divin.

Umanul e între-sub.
În imperiul necesității, determinării, regnității joase. În natură.
Dar cu un pas în imperiul libertății, atotdeterminării, regnității înalte,
divinității joase. Înspre supranatură.
Umanul va deveni peste-întru divin-universal.
Partener mai egal!!!
Morfotronic, meta-configural, singenic total!
Gentronic
Adică ființă-ființare-ființialitate, erou și poveste sieși!!!

Zarathrusta
Vom fi ca zeii, și mai presus decât ei.
Ludicul ca celestă fereastră.
Veteranitatea ca portiță abisală.
Rabatanta poartă materială, matur-ială
Multe, chit că scurte

Cine râde la soare, nu e musai că se strâmbă la lună.

Mort-copt, dar nu mă forța gând să scot.
Patria nu ne va tria, istoria musai da. Chiar mai pe toți ne-o...tăia.

Spre-întru dumnezeire nu există trepte.

Puntea urcă și coboară din noi.

Zâmbește!
Fiat lux se numește!

Cine se întristează
Tot celestial planează
Cine se înseninează
Tot bleu luminează
...

Socio-total
Stoholistică sociologică
Stoic!
Verticalitatea care mai mult strâmbă, deviază
Orizontalitatea care platizează dar de fel reglementează.
Să recalibrăm ierarhia, vertical-orizontal, divin-uman-universal.
Categoriile generale umane:
Rasă, etnie, cetățenie, orientare escatologică generală, vârste, credințe,
studii-profesii-ocupații-job, hobby-loisir, fire intro și extra-vertită,...

Noua devenire-creare
Noua gândire
Noua valoare
Definirea și configurarea
Udu
Uman-divin-universală
Devenire și perpetuare
Progres și conservare
Evoluție și rezistență

Opt cu-a brânzei nouă!!!

Noua filozofie
Și a orice ar fi au ba să fie!!!

Nu putem gândi-simți-trăi decât între-întru!

Afară e absolutul doar, a!
Înlăuntru e relativul, dar putem...face tivul!
Moebiusiana bandă ne așteaptă.
La colțul...pe dreaptă!
Relativ plus-minus absolut, și tot-nimic sunt-am avut!

Rătăcirea nu e a-l urma pe Satan.

Acesta oferă mereu un scop. Dar tocmai asta ucide divinul din noi, setea
de absolut pură, nu cea de fără-orice măsură!
Călăuzirea dracului e barem tot de-terminare.
Cea divină e continuă luminare, rătăcirea cea mare.
Nirvană, totală...cufundare.
Dracul te scoate și la un nedeșertic mal.
Dumnezeu te ține pe val.
Îi ești egal oceanicului total.
Dar tot trebuie să fii cu ochii la tridentul neptunian de te poate...ciurui!

Ca să-l poți urma pe Dumnezeu, trebuie să ții lumânarea diogenică îndrep-

tată mai mult spre tine, în parte de jur, și minimal-total spre tot-nimic!!!

Particularizarea ca împușcare
Indeterminare în-tru definire...iar
Axis in axio
Sens în-tru sens e de fapt nonsens
Lucrul peste lucru e ladru
Lucrare peste lucrare e destrămare
Doar intracția servește just absolută contracția
Și respectă relativă turația
Spațiul ca orizontal-itate, definitatea, morfia, -icul, entropicul,
comunizarea, adunarea, asemănarea, entos virtual
Timpul ca vertical-itate, definirea în act, fenomen-alitate, sintaxa,
antropicul, selectivul, scăderea, diferența, ontos virtual
Modalul ca zero-finalizare, lucrul lucrând, lucrarea de sine, morfo-sintacti-
cul, produsul întru despărțire, aparte-nerizare! Gentropicul pur, încastrat
entropic-antropiei
E clar că omul nu este rezolvarea nomie-anomie, definire-indefinire, ci
propunerea rezolvării.
Misia salvării este mai degrabă damnare.
Și dpdv al energiei, transformării, abstractului, ...undă, trecere
Nu doar al masei, materiei, concretului, ...corporalitate, rămânere
A te salva fără a te sacrifica e nonsens.
Din adunare-scădere tu-orice între-cu-peste toate-nimic ca produs repus.
Împărțire ca re-lipire, aliere, coordonare cu re-detașare...

Spațiul, timpul, modalul

Fizice, adică ale concretului, cuanticului...
Metafizice, adică ale abstractului natural și artificial (uman)
Modalul ca obiect ține mai degrabă de spațiu, definire, lucru.
Modalul ca subiect

Subiectul ca sub-punere, aruncare dedesupt!!

Subiectul entos e aruncare între lucruri, tot entos.
Subiectul ontos e aruncare peste, nu sub, ci de jur și cu retur!
Entos e co-relațional, entropic.
Ontos e torsio-relator, antropic.
Salvarea ca includere a damnării
Am înfrânt!
Antropia e fălire, cristic nerezolvat.
Entropia e umilire, adamic.
Cristicul e ștafeta, nu finalizarea, finalitate, scop ci mijloc, idol, reper.
Fără confruntarea cu anticristic, cristicul rămâne înjumătățit, fisionat.
Avem nevoie de fuziunea la rece, care stm...pe(tre)-în-trece!
Petru ca temelie Adunării

Totul e configurare
Între noi și alt oricare
Judecând din orice punct
Mortul viu ori-când-cât-cum eu sunt
Viul pierdut în infinit
Fie-oricât de definit
Astfel taina supremă
Deschisa...stemă
Intima...emblemă
Steagul și hangul
Hramul și haremul
Nodul și ghemul
Eu semn îi sunt și însemnu-l

Definirea e condamnare
Indefinirea nici atâta
Calea e doar între-sub-peste!
De acolo-aici putem scrie taina-codul-numele
Perpetuum mobile ca mască-giruetă
Adică adevărul, doar personal
Și altfel obținem medierea supremă,
Parteneriatul mai egal cu Împăratul Nefirea-Atotnimicul
Viața veșnică, real-virtualul.

Toate cunoașterile, puterile-putințele, voințele-dorințele

Sunt fețe, ațe, dâre, sau ipostaze-texturi-scrieri ale eului salvat
Ale basmului-scriitor-cititor ce suntem
Cartea atotscri-să, -erii
Carteaot
Cartea-tot
Nu au cum să fie altceva
Orice logică și ilogic ar sfida!

Creația
Evoluția
Sau naiva limitare fie cât de dezvoltat-puternică-expresivă
Creația lumii e doar umbra palidă, exemplul minimal
Al universului personal de împlinit, eul mântuit!!!
Creația e număr, și nu are sfârșire, continuă atotdefinire
Devenirea e nume, și are sieși-jur depășire!
Devenirea creată e jur-sinele trezirea beată!!!
Personalitate ca real-virtualitate!!!
Iar nu entitate între entități doar.
Parteneriatul mai egal cu non-entita-tea, -ționalul.

În real-virtualitate
Crist și anticrist sunt în duet
Sunt fețe n ale firii salvate
La fiecare după mereu aleasa personalitate
Controlând spațiul-timpul-modalul
Nu mai putem spune cât de fin e...tovalul!
Nici omogen, nici diluat.
Preacoptul aluat!
a-mi spune povestea
e a trăi
emoția receptării, pre-dării și esteticul re-dării
arta ca existență
adevărata pasiență
materia drept energicului rezistență
energia ca sintactic morficului inferență
și noi-salvații celor două în ecuație drept comzistență
în egalitatea absolută dintre energie și materie singura constantă nu poate
fi decât eul-omul salvat
situată, atenție, la capete!
Energia-devenirea-esența nod-cap legată pe spin de materia-masa-
substanța
nod-cap dpdv neuro-genomic
trăirea gând-faptă, afect ca liant-stihie între orice ar fi să fie

Iisus aici ne salvează

dacă nu ignorăm duelul din noi, îngerii doi, conștiința și rivala!
dacă lupta noastră proprie cu demonul contează
dincolo rămânem omogeni sau tot nu
între angelitate și demonie
care-s tot una, se știe!!!

Dacă zero avem de șters, nu e tot aproximativul pervers?

Noi înșine suntem un eu-ceilalți-toate-nimic anume.

Nu poți să fii just personal fără a forja impersonalul și celelalte (persoane
și lucruri) până la o nuanță plus tivul.

Gide A.
Înălțimea orgoliului se măsoară după adâncimea disprețului.

Unda făloșeniei are amplitudinea prostiei și reverberația nimicniciei.

Vezi studiul undelor...

Fără cap, inima tot prin deșert la edec trage.

Fără picioare, inima tot poate scoate aripioare.
Fără inimă, trup și spirit tot se animă, dar și venin dă.
Geaba voință, de nu-i știință.
Geaba putință, de nu-i voință.
Unde-i știință și voință, hop și cea putință!
Numai tustrele dez-re-leagă treburile oricât de lesne sau grele.

Autoritatea persoanei să se întemeieze pe onestitate, iar nu pe

subordonare.
Autoritatea legii să se bazeze pe corectitudine justă între rigoarea de fel
absolutist-idealistă și compensarea relativității umane.
Autoritatea nu trebuie să fie subordonare de nici un fel. Ci doar
coordonare între legități. Divin-uman-universale!
Controlul intersectat, omnidirecționat reduce la maxim riscurile.
Birocrație, corupție, risipă ....
Verticalitatea legilor, iar nu a ierarhiei trebuie să prevaleze în societate!
Puterea nu e pentru mase sau elite, sau interlopie-mafie!!!
Ci intractivă, compensată just între categoriile toate!
Să coborâm puterea de la subordonare sau anarhie-oligarhie, la
coordonare, orizontalitate-verticalitate ierarhică justă!
Bio-social-divin!!!

Damian Luz