03.02.

2023, 16:35 Dan

Umanicele
 
esianus
 
Unscese
Eseuri an unsprezece
Eseuri ca modeste excese
 
Imaginarul
Horror și feerie
Fantasticul și supranaturalul
Avem sferele determinării și nonsfera indeterminării.
Între ele se țese realul și imaginarul. Cusut și descusut cu greu și
mereu de ideal.
Între absolut și relativ stau toate. Între concret și abstract.
Între material și spiritual. Cu interferența afectivului.
Pot exista oricâte delimitări, haturi sau porți. Toate sunt peste-sub
oricâți sorți.
Importantă e fereastra, relația, legătura.
Avem deschiderea fie și virtuală. Fereastra, pixelul care separă
mate-ria de energie. Să formatăm ieșind-intrândul.
Să ținem mereu frâiele metabolismului generic.
Drama și horrorul aleg răul, distrugerea, durerea.
Povestea, basmul, comedia, feeria aleg binele, fericirea.
Dihotomia cam divizează și arta.
Totuși nu este exclusă dialectica. Finalul deschis nu e chiar un com-
promis.
Sf-ul pendulează între rezolvare și degradare. Mai cu echilibrare?
Pesimism sau optimism de genere?
E vorba a dezbate condiția umană. Între împlinire și dispariție.
Între evoluție-desăvârșire și totală năruire.
Numai raportul-esență finire-indefinire ne poate călăuzi fără
injustă părtinire.  
 
Miturile esențiale?
Care sunt realurile și idealurile?
Care e confruntarea real-imaginar?
Ne sunt fatale toate ca virtuale?
Singura fatalitate generică e cea a indefinirii.
Unul ca niciunul-toate.
Peste și sub dumnezeire nimic-totul (nu) e!!!
Între natural și supra-sub-natural poate fi orice prag.
Nu de start, nu de final.
Indefinirea cuprinde (admite-remite) orice de-finire.
Dumnezeirea e tot și nimic.
Ghemul-drac.
Căruia doar ființa salvată îi poate veni de hac.

file:///C:/Users/dan/Desktop/umanicele.htm 1/16
03.02.2023, 16:35 Dan

Anomia ca nefârtate poate fi recuperată de entitatea care și-o va

lua ca fârtate.
Frazer – mit-religie-știință
Simpificare prin trinom de dihotomizare.
Jocul, gradația e mereu între natură și non-natură.
Numai că nu există stare pură la niciuna. Toate sunt una și unul e
toate.
În cadrul indefinirii putem trasa orice definire.
Numai definirile între ele se pot nega-asocia, co-determina.
Indefinirea nu lucrează, temporizează.
Eu sunt cel care este. Po-veste. Investire ca indefinire.
Peste și sub – real-irealului șurub.
Să ne facem șaibe. Ca și dracul just să ne aibe!
Mai binele poate fi dușmanul binelui.
Tot răul e (și) spre bine.
Mai răul barem să mai augumenteze discrepanța rău-binelui?
Imaginarul e mereu un alt posibil-dorit real.
Oricât am fi de determinați, nu (ne) putem sația.
Doar refăcând cu indeterminarea relația.
Absolutul e binom cu relativul.
Fructul final-primar va fi însă ființa salvată.
Definirea indefinirii re-aplicată.
 
Arta și natura și supranatura-lul
Arta e sublimare.
Real și ireal prin ideal fac artei casa...natural.
Imaginarul și realul artistic sunt treapta cea mai de sus adevenirii.
Arta e mai mult decât religia și știința, e produsul lor.
De la imaginația omului ancestral și până la realitatea omului
modern s-a copt virtualul emotiv-estetic numit artă.
Arta e avantpostul devenirii întru divina virtualitate.
Bacanale și băieșițe – idealul feminin real, concret.
Naiade, iele, sirene – idealul femini fantast, ireal.
Femeia – înger și demon, neantul-abisul, inconstanța, absolutul.
Bărbatul – domineus, principiu creator și distructor, constanța,
rela-tivul.
Odalisca – domesticul serafic
Mit-arta – fața umană sublimă.
Fabulosul artistic și nu doar e faptul inter-regnității.
Omul e și mai mult decât regnul său. Dar și mai puțin decât
celelalte trei.
Reașezarea în para-regnitate e de viitor. Cu o altă ființă biologică.
Umană și universală laolaltă. Înglobând celelalte regnuri.
Și mai departe înglobând plenul naturii abstract-afective.
Spre a corela natura divină.
Desăvârșirea ne va duce la o natură divin-uman-universală
completă.
 

file:///C:/Users/dan/Desktop/umanicele.htm 2/16
03.02.2023, 16:35 Dan

A gândi-socoti în contra lui 123 e a nega totul în baza unui nimic de

oricare unu.
Care și el ar fi tot un ce. Delimitabil iar prin 123.
Trinitatea e absolutul.
Orice e relativ și se înscrie în codul cantitate-calitate, nous-nomen.
Ceva între plus-minus infinit.
Originea universului cunoscut? Big bang? Să fie mai presus de
vreun ping-pong oarecare?
Fie oricât de concret-abstracte, lucrurile toate pentru divin-uman
sunt secundaritate.
Orice poate-trebuie să ne preocupe. Dar nu mai mult decât calea
întru adevăr să ne re-întrupe. Spre a afla viața veșnică. Adică vir-
tualul, îndumnezeirea. Nu e altă menirea.
Ce vom cunoaște? Când nemăsurate sunt toate?
Important e între cunoaștere și non-cunoaștere a răzbate.
A ne re-incifra în marea taină. A ne croi una cu ea a noastră haină.
E mult până departe? O fi, dar asta sațiului nu-i imcumbă moarte.
Datul nu e doar vale a plângerii. E și dealul progresului. E și câmpia
eternă, elizee. E și oaza plăcerii, dezînsetării. Resetării!
Avem de scris nu doar ciorne în cuprinsul caznei pre-creației de la
borne.   
 
Infinit, anomie, indefinire - indatul
Nu putem vorbi despre indat ca atare fără a fi într-o infinită eroare.
Despre indat putem discuta doar corelat. Cu datul. Unele și oricare.
Numai entitatea care poate armoniza dat pe indat cu ea se va fi
ega-lat.
A discuta despre dumnezeire doar e din start până la finiș
superfluu.
Vânare de vânt.
Putem discuta despre eventuala noastră desăvârșire.
La dreapta indefinirii venire.
Prin totală-anume redefinire.
 
Avem o adorație idioată pentru ce?
Un univers care pare a ne depăși?
Oare?
Trebuie doar o bombă mai mare din cale să-l întoarne!
Deja Terrei i-am cam bulibășit echilibrul?!
Omul ca ființă a ființelor?
Dar micimea sa și față de vecinele regnuri?
Un creator care, doamne ferește, să nu fie cumva un despot-alien,
nu vreun hiper-zeu protector?
Și dacă cineva-ceva e deasupra noastră, spre mândrie ne-ar fi?
Nu tot lupta pentru autonomie călăuză-misie ne-ar fi!??
Hai să ne lămurim!
Vasalitate, suveranitate sau armonie dorim?
Numai armonia rezolvă și susul și josul.

file:///C:/Users/dan/Desktop/umanicele.htm 3/16
03.02.2023, 16:35 Dan

ș ș j
Să nu întoarcem universului dosul.
Nici să cătăm bigotic la fața divinității cu to(n)ții.
Să ne respectăm și batista și chiloții. Nu sunt cam același material.
Textura iar nu adorația sau și ura.
Credința nu e decât neputința. Echilibrului cu orice-toate prin noi.
Dar și încrederea că vom răzbi.
Știința e doar una din căi. Din cele cvasi-imediate.
Cred pentru că în mine mă încred. A răzbi anomiei și a echilibra
talerele alterității.
A fi în justă ecuație cu mine, jurul și nesfărșirea.
Politeismul ne spune clar – salvat nu e unul doar.
Monoteismul tot așa – unul iar vom fi cei care ne vom salva.
Ateismul iar ne lămurește – nimeni sub-peste. Aici în vremelnicie.
Sau acolo în veșnicie.
 
Opinia publică
Gura mare
Într-o lume tot mai de rahat e musai și o gură-găoază de...răsuflat.
De ce e nevoie de trompete? Când surle tot mincinoase vor cu alte
vrăjeli să ne îmbete, cum să ne mai mirăm?
Extremele se ating. Se scuipă și se ling.
Soarta le potrivește.
Orice naș își are...finul.
Răul pielea își schimbă, dar tot cu coada sus prin ogradă se plimbă.
Ce e mai rău?
O societate tot mai coruptă care urlă de falsă democrație și just
cică-pitalism (sic), sau o voce clamând în deșert?
Pe, sau nu, drept.
De ce vrem a sugruma tot mai slabele opinii măcar în principiu
juste?
Corupția cu acte în regulă e tot mai fatală.
Să nu o lăsăm să verse lacrmi de crocodil tot mai mari.
Și să spurce și bietele rezistențe, fie și doar verbale!
Politica e marea mocirlă. Masoneria, mafia, interlopii își fac de cap.
Politica e cortina lor!!
Să o scoatem de pe rol!!
Să dăm puterea nu oligarhilor, ori unor soviete comunitare.
Ci doar specialiștilor, profesioniștilor în drept, economie, strategie,
management.
Să lăsăm falsele ideologii deoparte. Stânga, dreapta, centru sunt
fantoșe.
Ideologia umană e una.
Reinvestirea ființei întru divin.
Societatea e un dintre unelte.
Natura idem.
Lumea toată e minimaxima unealtă.
Să dăm puterea claselor generic economice și comisiilor în temă.
Să existe o justă armonie între bogăție și sărăcie nu e utopie.

file:///C:/Users/dan/Desktop/umanicele.htm 4/16
03.02.2023, 16:35 Dan

j g ț ș
Nici falsă democrație.
Nici pătura de mijloc să nu domine. Dar mai ales cei bogați de prea
lor multă putere trebuie musai privați.
Nici minima subzistență cam pe gratis.
Idealul nu e utopie câtă vreme urmează o justă disociată armonie.
Între nevoile individuale și cele sociale-naturale-universal-divine.
Să eradicăm extremele. Dar nici să supraevaluăm mijlociul.
 
Istoria – veșnica pomenire cu obidire?
A tot interpreta istoria după prezentul de-la fel augural-bicisnic și
între e un subiectivism continuu.
Istoria trebuie a fi raportată cât mai obiectiv.
Obiectivele unora sau ale unor grupări pot fi ori-cât de subiective?
Istoria nu e de interpretat. Pentru asta e arta, opinia publică.
Vremea și ea nu e obligatoriu obiectivă cu faptele.
Dar cum putem fi suficient de echilibrați când judecata noastră e de
fel dihotomică, vag dialectică. Mai degrabă bramburistă. Pe alocuri
rău idealistă.
Nu putem fi ideali la modul armonios fără a corela subiectivismul
uman cu obiectivismul universal-divin.
Și ulterior fără a îmbina neutralitatea divin-universală cu reflexiv-
activul uman.   
Nimic mai sus-jos!!!
 
Atenție la specific!
Etno-național, continental, socio-specio-terrian...
Și la cel ontologic – mental-afectiv-bio-material.
Ca să nu mai vorbim de specificul neantic-anomic-abisal-ancestral.
De repus în ecuație cu cel al marelui anonim, dumnezeirea.
Torsiunea-fractal rego va salva-compensa orice ego, co-ego și non-
ego.
 
Taina și haina
Misterul și banalul
Datul și indatul
Omul – cheia și poarta
Casa și câmpia – relativul și absolutul, vremelnicia și vecia
Dragostea-apropierea-asemănarea-alteritatea, ura-diferențierea-
concurarea și indiferența-egalitatea-neutralitatea.
 
Elite și mase
A departaja rudimentar calitativul uman – pacoste socio-ideologică.
Dotarea umană e pe două-trei nivele dpv creator-producător.
Cei cu spirit dirijor-managerial, cei meșteri-inventivi, cei executivi.
Cel mai genial individ nu e mai presus decât cel mai modest de
fapt.
Ambii sunt datori aceleiași societăți.
Aportul lor oricât de diferit tot semenilor pe ansamblu e (de) oferit.

file:///C:/Users/dan/Desktop/umanicele.htm 5/16
03.02.2023, 16:35 Dan

Prețuirea și răsplătirea să fie diferite, dar proporționate.

 
Etno - statico-dinamica
Euro-etnicul
Popoare de fel statornice, în matca lor. Cele mici de regulă.
Popoare belicoase, cuceritoare, vizând alte mătci. Cele mari de
regulă. Nu le mai ajunge?
Popoare cam cu și fără matcă. Țigani, evrei (istoric și din
specific)...
Sau nevoite socio-economic să cam migreze...
Evreul are un profil liberal, meșteșugar artistico-financiar.
Etno-creativitate ce nu incumbă neapărat geo-matcă.
Țiganul are tot un profil binomic, artistico-peregrin și meșteșugar-
localizant.
Etniile nordice sunt firi mai stabile-reci-lucid-pasive, pragmatic efi-
cient active.
Etniile sudice sunt firi mai instabile-pasionale-histrionice, pasiv-re-
flexive și în pragmatism.
Suferă evreul de mania persecuției destinului?
Suferă evreul de megalomanie?
Mai mult decât alte nații – poate. Ar fi și unele îndreptățiri evolutiv-
istorice. Nu neapărat pozitive, sic!
Ar putea fi o extensie de ego individual în umbra colectivului ego.
Eroarea vreunei armonii tot din ignorarea raportului 123 ar fi.
Suntem unul între oricâți până la tot-nimic-dumnezeire și înapoi.
Este evreul un Iuda generic, un spiric para malefic de benefic? Non
sens?
Este evreul un Cristos abandonat pare-se pe cruce?
Este evreul un Iov fariseic? Pleonasm? Nula ira!
 
Este creștinismul ortodox și catolic, plus ramificațiile, o extensie ori
o transformare a religiei iudaice?
Este o dihotomizare?
Toate religiile sunt una la o adică.
Tratând toate supranatura-lul nu pot fi contradictorii decât în
parte.
Esența e una.
Dumnezeu e unultoatenimic, dumnezeire.
Supranatura însă e natură de patru regnuri-naturi.
Minerală, vegetală, animală, umană.
Regnurile vor fi una și apoi iar una cu non-regnul.
Inima marelui anonim are patru cameregnurile.
 
Eido-cultura
Cultivarea ideilor
Onto-eido-genia
Ființa salvată cultivă povestea vie, eido-oniro, trăirea virtuală.
Nu suntem robii iamginarului sau și ai realului.

file:///C:/Users/dan/Desktop/umanicele.htm 6/16
03.02.2023, 16:35 Dan

g ș
Ci suntem scrierea vie, dictarea din pana nesmulsă!!!
Ce pana mea – e de fapt vulg-expresia cea mai divină
Căci ne edificăm prin trup-inimă-minte odată.
Arc-săgeată-țintă.
Pathos Logos Tropos-Topos creat Ontos.
Voință și Dorință ca funcții și trupul ca formă fac-creează ființa.
Putința ca înscriere în lucruri-lucrări nu e datul esență. E secundar
dpv virtual.
Datul prim-ultim este binomul dat-indat.
 
Potirul mistic Pocalul sfânt
Transsubstanțierea Trupul desăvârșit
Creat din vin-sânge și aluat-prescură-humă-lut
Investirea ființei și cu neființarea – aici e salvarea!!!
Aceasta nu se poate face separat. Noi și paharul cu harul. Și de am
bea...cu carul.
Bând care cupa mistică?
Dacă ea nu suntem tot noi, nu putem avea parte decât de altă
alteri-tate, cale tot spre anonimitate.
Sfântul graal.
Matrice a devenirii perfecte. Care cere algoritmul celor două efecte.
Sângele-vin și trupul-anafură.
Scoica și perla.
Toate două-trei una fac vrei nu vrei.
Dihotomia și dialectica duc călăuza și lectica.
Putem despărți la infinit. Se vor uni toate în indefinit.
Nu măsura și nemăsura fac anomiei textura.
Ci acul care le coase și descoase. Falus ca suprem dat vulvelor dat
și indat.       
Axis mundi leg(ăn)ând-desțelenit câmpia eternă-haosul-anomia.
Chaos nascit pathos. Logos penetrans chaos, ralians pathos et
nasci-tur cosmos.
Haosul, indeterminarea, nelucrul-nelucrarea, încolțește floarea
pati-mii, pasiunii. Logosul, determinarea pătrunde haosul și naște
cos-mos, lucru-lucrare.
 
Să nu ne subordonăm imperativului existenței. Ori al rezistenței.
Prin pasivitate. Prin reflexivitate. Ci să le facem mănunchi. Oricum
sunt buchet smuls nonexistenței!!
Să reușim a le pune sămânța în solul trupului nostru.
 
Totul și nimic Ce să zic?
Mereu ceva-cineva se și va penetra oareșcât.
De-o va face până-n...gât poate avea salvarea.
De nu îl va re-coace învelirea a toate.
Toate sunt una. Și una e fiecare. Nu totul-nimic ci anume avem a
che-ma din genune.
Noi-eu, ceilalți-celelalte, tot-toate-nimic.

file:///C:/Users/dan/Desktop/umanicele.htm 7/16
03.02.2023, 16:35 Dan

ț
123.
 
Ai curajul a risca
Toate-a le armoniza
Sinele tău și nefirea
Trezia și adormirea
Ură, dor și nepăsare
Decât toate ce-i mai tare?
 
Murind cu clipa
Desfacem aripa
Veciei retrase
Momentelor grase
 
A trăi este esența
Conținutul și pasiența
Simte și zâmbește
Alt nu se pomenește
Joacă și compune
Alt nu se impune
 
Lotru de inimi
Coș strâng de săruturi
Pomanagiu de stări
Tot aleanului prestări
 
Negotium v a des-zăgăzui?
Otium -in otium în răgaz
Răgaz zăgaz
 
Te lov-esc tare exp ex facebook o tipă
V love
 
Zdlang – ptt vc din slang-argou și zdrang
 
Contradicția dintre lumea ca exterioritate și interioritate.
Externul ca majoritar trupului, speciei, societății...
Interiorul ca plenar sufletului și minții.
Incorect!
Eul e un trinom. O unitate triumvirat.
Trup-suflet-spirit. Laolaltă-îmbinat.
 
Puterea gândului?
Doamne, feri!
La o masă de vreun kil juma, sunt comasate n gânduri, potențe la
cir-
ca paișpe miliarde de neuroni.

file:///C:/Users/dan/Desktop/umanicele.htm 8/16
03.02.2023, 16:35 Dan

Gândurile, ca fulgerări de sinapse, pot alcătui programe de o

comple-
xitate energetică a n nucleare declanșări.
Nimicul poate lesne genera universuri nu doar fizice prin simplu jet
de gândire de la n sinapsări ori miliarde de neuroni.
Unde e acea căpățână? Hi! În ce gaură neagră?
Dar nu e o mașină, program, de antimaterie un biet gram?
Și atunci greșit spunem deus ex machina. Corect e machina ex di-
vinum.
 
Mă poate călăuzi eul salvat, dincolo aflat?
Da, însă nu direct. Pentru că pe mine m-ar deruta aici, orice tu de
dincolo m-indici.
Noi de aici datori suntem ca și furnici. Variante a defrișa. Soarta le
va afișa.
Lucrăm și direct sorții. Dar cu riscul greșelii, finalmente al morții.
Avem mereu impresia că realului îi suntem datori...compresia. Ba
mai degrabă divin-virtualului etern ne cerem expresia.
 
Purificare da, vida(nja)re ba!
Catharsis via samsara.
Nirvana inter hades-paradisum.
Maya drept corpus delictum?
Purgatorium eternalis?
 
Alegerea ca limitare
Meta-mate-bolismul ca singură cale. Virtual și real colateral.
Să mediem orice-toate întru re-identitate.
Ce suntem poate conta dacă cu orice-nimic se poate acorda.
 
Misia la purtător
Pentru jurul iubitor-pasiv-sfidător
Înțeleg-descifrez și re-codific-metaforizez
Pensez și compensez
Îmi văd de rostul meu
Sprijin semenii, jurul, infinirea
Mediez orice-toate prin mine
 
Nu avem de ce să credem în vreun ceva-cineva ca tot anume.
Dacă unu e impenetrabil nimic nu se mai leagă.
Dacă unu e infinit permeabil, disecabil și re-ordonabil, atunci orice
devine logic, real și probabil-istic.
Dacă unu are exterior, nu mai poate fi cap, nici de serie?!
Unu are doar interior, căci el este pentru că nu este. E indat.
Este prin ceea ce are dat și pre-dat. Nu este ca dat.
Nimic-totul e coada și botul. Fiara. Anomia. Haosul.
Dar gheara retractilă suntem noi. Fătul. Alesul. Cosmosul de salvat.
 

file:///C:/Users/dan/Desktop/umanicele.htm 9/16
03.02.2023, 16:35 Dan

Amintirea e traducerea și reducerea eventului, trăirii.

E transcrierea în spirit a poveștii reale trupesc-sufletesc-spirituale.
E viața noastră vis-amintire a para-existenței?
Dorințele să exprime nesațiul ca vectori artificii?
Nu vizând o convergență anume, ci un titirez, un fus, un cursor.
Transpiră visele daturi ale increatului?
Aduc ele la malul ființării scoicile ancestral-abisalului?
Intuițiile, premonițiile, chiar și deducțiile sunt lucrări ale indatului.
Penetrând mai mult decât reordonând, re-cosând datul, daturi anu-
me.
 
Adevărul
Cel absolut nu are cum a fi cunoscut. Blocat de cele relative.
Nu și pentru entitatea ce poate crăpa vălul fără a-l rupe!
A naviga în infinit e posibil re-cursând indefinit cu finit.
A ne dori strict dumnezeirea e nici peste-sub firea.
E auto-negare și din condiția cea mare. De după salvare.
Ne vrem la dreapta dumnezeirii. Adică direct în circum-plenul și al
nefirii.
 
Tirania media
Mediapendența – gangrena dintre milenii
Pendent ad emitent
Trași de tele-comunicare la înnămolirea cea mare.
Departajarea care nu îmbină.
Sunt mijloacele de comunicare, până la urmă oricare, căi de
apropie-
re, ori de separare?
Nu cumva și dialogul gură vizavi de gură e de fel o peri-măsură,
con-tra-în-cercare, anti-cercetare?
Dihotomia pro-contra și inter-neutră e mereu implicată.
Negativ-pozitivul e mereu inerent. Ca și inter-metricul aferent.
Atunci?
Înainte depărtarea nu media mai bine-amplu umană interferarea.
De ce acum taman ultra-corelarea ins la ins dă vertige și abisal
de... necuprins?!
Și mai ales impune devalorizare globală, culmea și foarte individua-
lă?!
Alteritatea devenit-a atât de confuz omogenă de ni se impune ca o
eternă migrenă?
Relația cu universalul și divinul nu-și mai fac plinul. Relația uman-
uman decade mai jos de orice regn, sistem, entropie.  Așa să fie?
Media ca model-Golem.
Nici doct nici boem, spectatorul devine prada arenei de rating.
Tot așa producătorii și actorii-vedetele, uneltele unui alt Mamona?
Zeul subvalorii și groapa-afundul para-abundenței.
Doar televiziunea?
Televizia ar fi lider al declasării valorice de orice gen.

file:///C:/Users/dan/Desktop/umanicele.htm 10/16
03.02.2023, 16:35 Dan

g
A patra putere șterge orice linie între plăcere-părere?
 
Libertatea de a medita – e incontestabilă. De a gândi și a te
exprima mai va.
Gândirea e bine păzită de exprimarea reflexivă. Dar e mănată de
comunicarea strict degajată. La liber, în piață. Chiar în agora. Care
azi e mass media.
Interactivitatea de altădată acum e doar cvasi și mult fardată.
Opinia e mai mult bârfă. Observația e mai mult critică și pseudo-a-
nalitică.
Elitismul ca rudimentaritate. Geaba suflet și spirit elevat, dacă se
limitează la un imaginar, un inventiv insuficient și cu realul,
pragmaticul îmbinat.
Umilii-oneștii ca masă de pură elevanță. Nu și de relevanță?
Între cei cu idei și cei care le aplică ar mai fi cei care le re-indică.
Conducătorii, managerii, administratorii.
Sunt și categorii multivalente. Bi sau tri... Meșteri, artizani nu doar
în meserii, economii.
Baza societății umane se cere pe orizontală.
Regnul uman nu este strict eco-sistemic. Spre a permite
piramidalul ca alternativă socială. Dihotomia orânduirii sclavagiste
iar nu era o justă delimitare. Nu doar sclavii și stăpânii de sclavi
făceau sistemul.
Puterea în mileniul trei trebuie redistribuită.
Conducerea trebuie păstrată național, dar și corelată continental și
apoi planetar. Nu un guvern mondial. Ci o federație terriană.
Nu o casă comună a planetei albastre. Ci un apartament al familiilor
noastre, rase-genuri-credințe!!! Al speciei între și peste specii! Fără
a neglija grădina, celelalte trei regnuri!!
Trebuie respectate cele trei generice categorii valorice.
Cei peste medie financiară, cei de mijloc, cei sub medie.
Altfel zis bogații, moderații, modeștii.
Să nu fie permise nici precaritate subzistențială, nici bogăție
nesim-țită. Media poate fi, desigur, oricât de...ondulatorie?! Hi!
Astfel eliminăm din start sărăcia și corupția.
Contra birocrației se poate lupta eficient prin maximă modernizare
media. Prin ultra-simplificare administrativă.
Ar putea moderații cu celelalte două categorii mai dihai jongla?
Ar fi instabilizator asta?
Care ar fi mijloacele în detaliu de perfecționare a societăților
viitoare în spiritul trecerii de la imperiul necesității la cel intercalat
cu al libertății.
E clar că nu putem accede curând la imperiul libertății ca pură
orân-duire.  
Al treilea imperiu va fi cumva bi- și de fapt trivalent.
Trup-inimă-minte vor fi edificiul eului reunit cu sine.
Apoi, dar și îmbinat, al eului total-uman reunit cu celelalte regnuri.
Apoi, dar și combinat, uman-universalul re-corelat cu divinul.

file:///C:/Users/dan/Desktop/umanicele.htm 11/16
03.02.2023, 16:35 Dan

ș
Finalmente ființa salvată.
 
Everestul
Eseuri esențiale
Sss
Eseu-sistem-suma
Ever-eseu-est-Everestul
Lumina vine de la est. De la soare, nu de la vreo zonă planetară.
 
 
Mass media de largă circulație nu...instigă suficient la meditație, la
reflexitate.
Cinemaul, netul, mobilul, opereta, vodevilul, circul, televiziunea...
Mai ales, dar cu delimitări.
Cartea, teatrul, baletul, opera, artele plastice sunt de fel
promovatorii de spirit.
Nu putem însă cere maselor largi să se culturalizeze intens câtă
vre-me posibilitățile lor de timp, bani și eucație nu pot fi ajustate
cores-punzător.
Proști dar mulți! A nu se lua neapărat în sens peiorativ.
Cei umili vor moșteni pământul.
Nu e vorba de o puritate tâmpă.
Ci de una ancestral-abisală.
O revenire în condiția divină. Prin raliere divin-uman-universal!!!
Cantitatea nu conservă de la sine calitatea.
Calitatea se ridică tot prin al său...cantitativ.
Observațiile legându-se înălțarea la idee impunându-li-se.
Și de acolo la idei superioare, relevatoare și esențiale.
 
Rațiune pură sau înfrățirea observatorului cu referința
Logos sine chaos?
Dar entitate perfectă, un dat cumva absolut, omogenă dat-indat se
poate?
Putem gândi pur, esențial fără și neutru material observațional?
Am putea depista ideile sintetice, mai mult și decât filozofice, care
să ne poată călăuzi prin orice cunoaștere, prin labirintul oricăror
miste-re?
De ce n-ar fi para-logica mănunchiul lor?
De ce ar fi esoteticul sau luminosul capete? Iar nu doar-chiar frâie
ambele? 
 
Esențele
Lucrurile de căpătâi
Lucrările de bază
Dumnezeirea
Ființa și ființarea
Lucrul și lucrarea
Eul

file:///C:/Users/dan/Desktop/umanicele.htm 12/16
03.02.2023, 16:35 Dan

Spirit-suflet-corp
Materie abstractă – eido-estetică, spirit, rațiune, conștiință
Materie abstract-concretă, emotiv-estetică, etno-socio,
intermediar-convergentă, afectivă – sentimente, stări, emoții,
trăiri...
Materie concretă, bio-atomică, specio-fiziologică, regnic bio-topică.
Specie
Societate
Bio-sistem – entropie planetară.
Economie-cultură-divertisment-științe
Economie – subzistență – industrie-agricultură-finanțe
Administrație-management-conducere-politică
Divin-uman-universal
Dihotomie-dialectică
Imanent-logică-empiric și trancedental-metafizică-para-cognitiv-
senzorial
 
Druță Ion – ruralism confesiv pacinic?
Goma P. – provincialism convulsiv flegmatist?
Gh. Vieru – un Luceafăr mai de peste Prut.
Visul lui a fost, cum și a spus, nu să ajungă în cosmos eventual, ci
să poată trece Prutul.
Vieru – preot al eminescului.
Precum Ion Gheorghe, Păunescu, ...
 
Eminescul
 
De neam cunoaște-voi doar o credință -
Eminescul drept a mea referință.
De pământean avea-voi doar un dor -
Nativul sol ca pled, terra covor.
 
Ten comandament?
 
Comandamentele esență
Dpv regizorist
Să... - da
Să... -  nu
 
Fi tu anume între tot-nimic!
Respectă frăția definire-indefinire prin a ta sine-jur re-definire!
Recroiește-te între materie-determinare-cosmos și spirit-logos spre
a te repune la paritate și cu cea indeterminare-haos-anomie-
indefinire!
Caută calea proprie plus-minus infinit ca redefinire și peste sută la
sută!
Caută și obține-reține adevărul propriu, mereu relativ-absolut, în a-
cord cu n adevăruri relative și cu adevărul absolut. Codul-nume

file:///C:/Users/dan/Desktop/umanicele.htm 13/16
03.02.2023, 16:35 Dan

ș
total personal.
Obține-vei în urma căii-adevărului-cod viața veșnică, real-virtuală.
Nici vecia și nici vremelnicia nu ne pot declina sinele de salvat.
Dar calarea lor da!

 
Eminesc
 
 
 
Eminesc
Arghezian
Fântâna
Logosului
Românesc
 
Eminescul logos-izvor este
Arghezienei fântâni de poveste
Ce limba, gândirea de neam
Ne-au dat-o pe vecie ca hram
 
Zicerea română
Eminesc și arghezian îngână
Din ancestral în universal
Ducând falnicul neam
 

file:///C:/Users/dan/Desktop/umanicele.htm 14/16
03.02.2023, 16:35 Dan

Eminescu – luceafărul, lumina dalbă

Arghezi – demiurgul, lumina neagră
Frumosul și urâtul
Finalul și începutul
Suflul și lutul
 
și cei 12 apostoli -
Alecsandri
Bacovia
Blaga
Coșbuc
Goga
Stănescu Nichita
Botta Emil
Voiculescu Vasile
Labiș Nicolae
Macedonski Al.
 
...
 
 
Medii -
Alexandrescu Gh.
Văcăreștii
Deleanu I. B. - Țiganiada
Caragiale
Eftimiu Victor – sonetele și piesele în versuri
Brumaru Emil
Păunescu Adrian
Blandiana Ana
Naum Gellu
Topârceanu G.
Doinaș S. A.
Gheorghe Ion
Codreanu Mihail – sonetele
Beniuc Mihai
 
Poetese de mare valoare
Blandiana Ana
Banuș Maria
Crăsnaru Daniela
Farago E ... v cuțu șchiop
...
 
 
Topul poeziei românești
După ce criterii?
Exponență etno-specifică?

file:///C:/Users/dan/Desktop/umanicele.htm 15/16
03.02.2023, 16:35 Dan

ț
Fizionomie socio-istorică?
Popularitate în epocă sau după?
Aparteneță de curent, școală?
Specificitare tematico-stilistică?
Mesaj eidetico-estetic?
Impresie emotiv-estetică global-personală?
 
După epoci, școli, curente, stiluri...
După univers tematic și mesaj artistic...
După destinul individual-social mai aparte?...
 
 
Damian Luz
 
 

file:///C:/Users/dan/Desktop/umanicele.htm 16/16