03.02.

2023, 16:01 Ro

U-ma-nivers
 
 
 
Eseuri iunie an opt
 
Totul în tot
Totul în orice
Orice ca totul şi nimic
Orice între tot şi nimic
Ceva-cineva anume între orice-tot-nimic
Toate se leagă până la despărţire. Nu există desăvârşire.
Perfecţiunea justă indefinirea însăşi adjustă!!
Tot despărţind apele ni se usucă!
Să le fractalizăm…pe luncă?
Uniform-diform – iată măsura nu musai ca binom?!
Cumpăna e motor. Definirea şi pe invers ca energie şi spor?!
Răsfrângere interioară a tot ce e înăuntru ca şi extern şi invers.
Căutarea întru tot-ceva e dimensiunea. Ideal-virtuală.
Nu e greşeală în iuţeală domoală. Metodic în aiureală. Histrionism ca
parteneriat la partea fatală?!
Mit-religia e doar parte la virtualitate. A pedala pe credinţă în supra-
natural e deviere. Invers pe concret-ştiinţific-real.
A crede şi a nu crede nuanţat-egal e ideal!!!!
Căci numai fiind între toate-nimic ceva-cineva anume în echilibru ne
putem pune!
Dacă supranaturalul n-ar exista, nici naturalul nu s-ar bifa! Cheia ne
revine, uşa tot noi dacă o vom de-ţine!
Singure, natură şi non-natură, fiecare se neagă până la re-
nonidentifi-care!?
Păcală cu uşa la spinare! Iisus ducând crucea! Nu-i altă cale!
Zisa entitate fără dimensionalitate, dar acceptând oricare definire,
nu poate fi decât vrtualitate. Concretul şi abstractul lalolaltă. Definire
înal-tă? Putem discuta dumnezeirea. Nu şi anume ei definirea.
Putem ajunge la dreapta tatălui. Mai departe sau mai aproape e tot
indefinita moarte.
Atotdefinirea ca şi indefinirea ne ţin firea. În lucrare. Fie izbânda
mare!
Înviere sau samsara? Re-pliere? Pliere? Viaţa e dimensiune. Veşnicia
nu e pluri-dimensiune. Ci complinirea definirii cu indefinirea.
Virtualiza-re activă. Faţă de cea a comateriei, de felul ei pasivă!!
Intern sieşi însă
mereu activ-reflexiv(informaţional)-pasivă!
A ne raporta la marele non-întreg nu e nici păcat nici izbăvire. E
parte a lucrării între orice definire şi niciuna, dar anume, nouă re-

file:///C:/Users/dan/Desktop/eseuri iunie.htm 1/15

03.02.2023, 16:01 Ro

adusă.
Păcatul suprem ar fi (şi) virtutea maximă? Dar invers?
Iubind
 
Iubind se-ncarcă dorul meu
De sufletul iubirii-ntreg
Cât pot o viaţă să culeg
De fericire rodul greu
 
Melancolii şi desfătări
Pe scena vieţii de jonglez
Mă ştiu şi treaz şi titirez
Ritmând la calde ajustări
 
Iubirea sprijin cosmic este
Urnind povestea fără veste
Ură şi nepăsare se predau
Tustrele armonia-n veci păzeau
 
 
 
Anna Magnani
 
Schiţări portretiste
 
Patosul eterizant.
O M. Dietrich a naturii mai citadine?
Reconversia disperării ajustată re-umanizării?
O textualizare mai otova?
Cauzalitatea pură în mojarul anomiei feminine?
 
 
Solaris
Stanislaw Lem
 
Kris Kelvin – psihologul confruntat cu zis-oceanul-gânditor
Harey – para-entitatea creată de psiholog şi zis-oceanul
Oceanul aşa-zis – entitate misterioasă, o bio-plasmă, auto-volitivă
sau
cum?
Snaut – cercetător, tot o victimă?
Sartorius – cercetător tenace, până la inuman pare-se
Gibarian – cercetător tot victimă a ocean-neantului sau ne-sinelui o-
glindă?
 

file:///C:/Users/dan/Desktop/eseuri iunie.htm 2/15

03.02.2023, 16:01 Ro

Genul – sf-meditaţie
Tema – condiţia umană faţă cu entităţi aparte nu doar omului
Mesaj – entităţi liber-supuse la ce suntem? Caută şi vei fi?
Marea indiferenţă-neutralitate para-universală ne admite în imensa
ei sală doar ca auditori-spectatori? Dar ca autori-actori?
Inteligenţa umană poate fi la fel de deşartă ca şi non-super-anomia
materiei de orice fel?!
 
 
 
 
Avem cu pre-cădere misiunea creşterii dumnezeirii din noi!
Prin reconversia tot-nimic anume nouă-fiecare.
Pe-trecerea gândului-simţirii cu fapta!
Intruzionarea maximă a exterior-interiorităţii oricare nouă în
raportare!
Să fisionăm indimensiunea oricărui algoritm prin fuzionare la rece a
cald-matricei personale.
Rasa dispărută? Veriga lipsă?
Orice idee e compromisă. De anomia generală.
Contează doar cauza virtuală.
Noi-fiecare drept orice-nimic anume!
Poate rasa albastră suntem?!
Orice e interţie! Ceva între tot-nimic. Anume ori ba.
După cum îl vei lua.
Terţio semper datur! ---------------------
Unum ex pluribus redatur!
Dacă totul e ori ar fi entropie, nu asta ar fi utopia!?
Omnia vanitatum conducent.
Euntropie???? Utopie şi entropie…
Asta etică-estetică scopie???? A căuta celestial-abisal devine unic i-
deal.
Şchiopătăm întru scop când avansăm?
Ne ridicăm când întru deliberat aprofundăm?
  
Să nu agăţăm cunoaşterea de exprimare strict.
Ca şi plăcerea de nevoie.
Şamd.
Toate depind de toate. Dar asta chiar la libertate le scoate!
Cunoaşterea e formă. Gândirea e puritate, e logos, e virtualitate.
Simţirea tot aşa.
Nu şi vieţuirea, ca relaţie bio-tropică!!!
Ca simpli oameni aparţinem unor înlănţuite sisteme. Natură, societa-
te...
Ca suflet-spirite suntem liberi!

file:///C:/Users/dan/Desktop/eseuri iunie.htm 3/15

03.02.2023, 16:01 Ro

Eul trebuie reedificat ca ne-întrupare strict bio-genă, ci drept spin al

jur-definirii în calea, pe roza indefinirii!!
Gândirea trebuie eliberată de tirania dihotomizării, conceptualizării,
etc.
Cunoaşterea e fructul oprit, eseul corporal, re-datul mediind dat şi
indat.
Facerea, ca simţire-trăire, e gustarea fructului.
Dar această hrănire, act şi produs suntem chiar noi, dacă ne salvăm.
Limbajul actual nu doar filozofic e plin de termeni, concepte, teorii
balast. Mai mult dihotomic decât dialectic, mai mult absolutist decât
relativ. Şi cel mai puţin interferat!
 
 
Aparenţă şi virtualitate
Text şi con- pre-text al eului
Eul e armonia de zero plus-minus infinit
Zero nu e nici absolutul. Nici relativul. Dar nici valoare de căpătâi, ori
de final.
Numai că nu e nici entitate, fie şi virtuală.
Zero e umbra cifrei. Totul ca nimic şi invers.
Entitatea e numai între. Ce o aruncă însă în concret, cantitate plus
ca-litate, mijlocite cu alte, altă entitate? Jocul entropiei!!
Entropia este însă şi ea o calitate. A concretului.
Medi concret-abstractul, dat-indatul mijlocesc entropiile!
Entropia abstractului, fie şi a psihicului, ca divagare, se leagă de cea
a concretului.
Entropia trebuie învinsă prin aliere cu non-entropia, anomia. Prin
fuziune? Da! Dar şi prin fisiune! Ori aceasta nu se poate decât prin
medierea dimensionalului şi la sine!
Abstract şi concret justifică virtualul şi…strâmb şi direct!
Vitam vanitas
Deşertăciunea unei existenţe opulente egală este celei a unui trai
mini-malist-schivnic. Numai trupul sau numai spiritul? Sau numai
sufletul? Tot acolo! Derivă şi limitare. Suntem tustrele odată. Să le
re-înfrăţim, recontopim. Vii cărbuni în vatra nu doar de străbuni. Ci
şi de viitorime. Cu are suntem în vie adâncime. În activ-consistentă
înălţare.
 
 
Perfecţiune
Perpetuum mobile
Desăvărşire
A înţelege orice ţine strict de absolut pe dinafară e nonsens.
Orice este relativ-absolut, adică virtual.
Numai mediind toate-nimic prin ceva putem obţine idealul just.

file:///C:/Users/dan/Desktop/eseuri iunie.htm 4/15

03.02.2023, 16:01 Ro

Oricât de soft-frust!
La cap-coada tuturor lucrurilor nu poate sta decât entitatea care le
poate învârteji fără un pai…a beteji, o roză…a vesteji…
Să fie kabala câh?! Cuvântul e fără vocale kblh. Pronunţabil câbâlâh,
rezumat…câh!!!??? Bălăcăraie?
Kabala încearcă traducerea misterelor toate prin cifre şi litere.
Abstractul şi nici acesta tot, vai! Dar ce ne facem cu codurile
genetice, cu legile universale, cu probabilităţile cuantice, cu
variantele artistice şi sufleteşti, şamd?….
E aşa de greu de înţeles că totul, alias nimic, nu pot fi just stâpânite
decât la un purtător?
Hăţurile nu pot avea două perechi de mâini.
Dacă şi surugiul desigur e cel ales!?
Volanul nu se ţine cu...bulanul.
Identitatea infinirii este nonidentitatea.
Infinitul nu există doar ca atare, ci şi ca...arătare! Fiind oricât de
divizi-bil-componibil, nu mai poate fi şi entropic de fel, ci doar prin
raportare la n model.
Infinitul nu are exterior-itate. Are însă orice interior-itate.
Entitatea care poate cala, încăleca, centraza infinirea, prin medierea
definirii cu indefinirea, se...salvează!
 
Arta şi piaţa.
Valoarea şi pragmatismul.   
Gustul ales şi publicul imens.
Ratingul şi ringul nonvalorii.
Ratizarea (sic!) artei prin comercialitate.
S-ar cere...deratizarea!
Telemanovelizarea! Ptt expr Sau declinul valoric din media.   
 
Lupta cea mare
Cea re-personalizare.
De jur-fiecare.
Contra globalizării ca şi egotizării să opunem calea re-circum-gene-
tizării!
Reedificare sine-jur fiecare! Astfel rearmonizăm şi alteritate şi 
univer-sal-divină unicitate!
 
Cât mai biruitori nu peste dumne-zei şi demoni, ci întru orice
ipostază!
Cumpăna de sub ape şi de celestial să ne scape.
Pronia şi dihoria facu-ne hora, ia!
Singuri cu divinul la dialog, dar cu mai toate de jur puniţie şi dar-ză-
log.
 

file:///C:/Users/dan/Desktop/eseuri iunie.htm 5/15

03.02.2023, 16:01 Ro

Nici nu m-aşed şi necuprinsul dezmierd.

Pornesc şi orice poiană vălătucesc.
Mă ridic şi piscul se face mic.
Stau luminat clipei şi veciei văd praful aripei
Ce e călătoria? Divorţul nu căsătoria. Cu întinderea. De-loc
desprinde-rea!   
Acolocişea şezum şi nemurim. Râs şi plâns netezim.
Fie clipa aleasă din noian amorf de ore-zile-ani culeasă, tot le e meri-
tată…mireasă?!
 
Euro-alegeri
7 iunie 2009
Şeful statului român la urne cerea prezenţa mai ales ca dovadă că
am putea fi mai buni, competiţional cu celelalte naţii euro? Cum
altădată şeful comunist, renumitul Ceaşcă propunea loc frunţaş, dacă
se poate chiar primul, mereu, oriunde!
Măcar modesta de fii-sa a zis pe şleau că a votat cu ea, atât,
deocam-dată! Ceea ce e o mică inocentă? Viclenie!
Monnet sau Monet? Nici o confuzie între cel ce a contribuit din plin la
înfiinţarea euro-comunităţii şi pictorul impresionist. Nu doar de la n-
ul din nume?
Mai vezi şi asemănarea Monet-Manet! Tot un pictor, tot impresionist.
 
Tarele socio-individuale
Top şi alte clasificări.
Cele 10 porunci biblice sunt de fapt două. Nu doar pe categorii. Şi în
esenţă. Una-unele privesc credinţa. Cealaltă-celelalte privesc marile
interdicţii socio-umane anume: crima (porunca 6-a), furtul (8),
adulterul (7), minciuna (9), nerâvnirea la ale semenului (10). Cele
religioase privesc monoteismul cu patru aspecte: nu alt dumnezeu
(1), nu idolatriei (2), nu vanizării divine (3). Porunca a patra şi a
cincea sunt generic sociale. Respectul familial (4) şi repaosul
duminical (5) ca afirmări stricte.    
În fapt şi de drept legile sunt de trei categorii. Sine, co-sine, non-
sine.
Cele pro-contra sinelui privesc omul ca entitate aparte şi între
entităţi, ca şi faţă de nonentitate. Cele ale co-sinelui privesc omul ca
entitate între entităţi, vii şi nevii, concrete şi abstracte, macro-mezo-
micro-cosmice! Orice şi oricine! Universalul dar şi orice natură! Cele
ale ne-sinelui privesc omul faţă cu nonentitatea, nonnatura, divin-
demonicul, anomia şi entropia laolaltă, orice ca tot-nimic.
Legile ultra-sintetice sunt:
Unu. Respectă precât de mult-bine-armonios sine-ţi-jur orice-nimic!
Ar fi de fapt şi de drept lege unică!!!

file:///C:/Users/dan/Desktop/eseuri iunie.htm 6/15

03.02.2023, 16:01 Ro

Doi. Respectă dihotomia şi dialectica lucrurilor oricare-toate dar

anume
precât de just poţi, asumându-ţi şi riscurile.
Iar ar fi destul, deşi e cam aceeaşi.
Trei. Respectă din plin-just misia unic-absolută a entităţii umane de a
salva condiţia şi noncondiţia. Devenirea în fiinţa-fiinţarea
desăvârşită, just-real-virtual.
Aceasta ar fi de fapt-drept maxima maximorum!!
Omul nu e axis ensis cât coenms! Com-entitatea!
Entitatea entităţilor şi a nonentităţii în joncţionare liberă!!!
Alte definiri ar fi:
1. Fii tu însuţi dar de sine-jur plus-minus in(de)finit cât mai just-
deplin. 
2. Fii creatorul tău deplin între condiţie şi noncondiţie.
3. Respectă naturile oricare just anume. Materială, naturală,
socială, spirituală, afectivă… Dar şi nonnatura, împreună!
4. Desăvârşeşte-ţi eul mental-afectic-trupesc.
5. Şamd.?
E clar-abscons că nu poate exista decât un comandament.
Entitate şi nonentitate ca medialitate!
Armistiţiu în războiul firii cu nefirea ar fi sine-jur desăvârşirea!
Entitatea, om sau-şi ce ar fi mai departe, nu se poate salva decât
prin dialog cu orice entitate şi cu nonentitatea laolaltă!
Nu e decât o lege.
Alege-culege ca toate să se dez-re-lege!!!
 
 
Poziţia
Fotografie, balet, sexualitate, etc.
Ca un prim capitol al unei naraţii generic existenţiale!......
Ca un imbold dinamico-morfic!
Te poziţionezi şi astfel un story direcţionezi!!
Iniţiezi mişcarea cu însăşi...formaţionarea!
Cu cât e mai aparte-nouă poziţionarea, cu atât e mai accentuat
efectul. Emotiv-estetic, afectiv-erotic, etc.
 
Filmartrix
Stil şi tehnică cine-artistică
Film-matrice-algoritm-artă-machina
Cadru şi secvenţă – unităţi de stil şi nu doar
Densitatea din simplitate expresivă
Fluid-şuvoiul filmic şi intern-delimitările estetice.
Implicitul emotiv-estetic şi sugestia-sinteză adusă-intromisă.
Fiabil şi inadecvat în stil
Maelgotrix – metafizic şi realism în binomul artistic morfo-sintactic.

file:///C:/Users/dan/Desktop/eseuri iunie.htm 7/15

03.02.2023, 16:01 Ro

Teză-antiteză-sinteză – v. Hegel
Comtesis – justa corelare dat-indat în analitic-narativ-reflexivul
artistic şi nu doar. Vezi şi logic, filozofic, experimental-ştiinţific...
Văzut-ascunsul artistic. În formă (gen, stil, şcoală, specie, metafore,
figuri de stil, subiect, personaje, etc.) se ascund se ascunde fondul
(mesaj, tematică, metafizic, concepte, viziune).
 
Tropein – loc-situare-modelizare
Catas- sub
Catastrophas – sub situare
An-tropein
Antropos- om
Pantrozofie – ştiinţa situării-modelizării absolute
Sintropie – informul ca şi complexitate
Sintropizare – reconversia informului la forma ultra-complexă
 
Lasă-ţi lumea ta uitată
Mi te dă cu totul mie
.....
Universul binom – dramatragicul (dramaturgic-tragic) cel mai
bonom?
Demiurgic-dramaturgic-tragic-letargic-liturgic.......
Ecranizarea ca interferenţa dintre mulţimile film-literatură
Dramatizare – consola literatură-teatru
Exemplificare – oglida teorie-practică-alizare
Plurisemantica artelor şi interferenţele semnificaţiilor şi pe specific.
 
Ordinea ca aleatorie
De ce a prima literă, z ultima....
De ce lunea zi unu a săptămânii..
 
Sine
Sein de- naien- alter – v germ
 
Muzica de film – bună dacă nu se aude – v locomun
Stilul e uitarea stilurilor.. – v q
Stilul e omul – Buffon
Omul e măsura tuturor lucrurilor – v ce filozof grec – Anaxagoras?
 
Confruntarea partenerială
Dialogul duelat
Suntem între toate şi nimic, întru rearmonizare. Angelizare-demoni-
zare!
Singura dihotomie justă ar fi raportarea joncţională între real şi ireal,
prin ideal-imaginar.

file:///C:/Users/dan/Desktop/eseuri iunie.htm 8/15

03.02.2023, 16:01 Ro

Doar a crede e altă cale întru nesens, sens absolut a ne pierde.

Doar a nu crede e tot alunecare întru incognoscibilitate.
Speranţa ar fi un împrumut fericirii. Cineva scris-a.
Şi cu îndoiala însă credităm împlinirea, nu doar afectivă.
 
Europa
Bastionul umanităţii sau pionul globalităţii
Babilonstilia!!! Babilon-Bastilia!
Contra compromism-pragmatism-stigmatismului american...
Contra .......asiatic  
Contra .... african...
Poate rezolva echilibrul planetar sistematizarea continentală?
Desigur. Dar la nivel general. Şi tot relativ. Urmând expansiunea
cosmică. Implicită din anii 60?!
Sistemul capitalist de fel este expansiv. La nivelul Terrei nu mai este
loc pentru capitalism sadea, nici popular. Trebuie recalibrat just cu
socialismul de-mocratic. 
De fapt trebuie instaurată o nouă orânduire. Liberal-comunitară.
Şi trebuie re-demarată devenirea bio-adn-neuro-genetică!!!
Omul de azi e în colivia antropoidă prizonier.
Trebuie să-şi rescrie adneurogenetic fiinţa!!!
Trebuie să obţină omnimorfia corporală, atotfuncţionalitatea neuro-
genetică!
Nu doar androginitatea. Nu doar bio-materialitatea. Ci şi libera
definire psiho-mentală. De sine-jur. Real-virtual just cu toate şi
nimic, dar anume.
 
Să nu limităm esenţa comateriei la o poziţie pasiv-reflexivă, observa-
ţională. Şi unicitară-relativ mai puţin decât unic-absolută.
Suntem cerc de cursori axei comateriei. Tot moebiusian ca fiecare în
parte. Cerc împletit, mărţişor!
Poziţionarea e virtuală, statico-dinamică, energo-masică, activ-refle-
xiv-pasivă.
Subiect ca obiect-iv şi observator şi ca actor, partener, ambii
creatori.
Iar subiectul-poveste o scriere proprie cu totul ne este!
Suntem autor-actor-regizor-spectator în propriul op-rol. Piesa şi
scena pot fi oricâte. Rămâne unul-acestora de convertit, e!
Universul e mort? E un muribund? Născut de big bang şi decedând
cu un big fâs?
Comateria e mortul (entropie) de înviat-reanimat în sarcofagul rege-
nerator care este eul salvat, entitatea re-com-virtualizată.
 
Alteritate
Corelare şi subjugare

file:///C:/Users/dan/Desktop/eseuri iunie.htm 9/15

03.02.2023, 16:01 Ro

Omul îşi subordonează şi supranatura prin chiar a sa închinare ei!

Poate fi credinţa în zei, dumnezeu, fatalitate-soartă, etc altceva în
esenţă decât o apărare de indat printr-un oarece dat, iconic sau
aproximativ?
Mişcarea umană e şi aici tot de jur, plus-minus in(de)finit!
Ştiindu-ne mai mult sau mai puţin clar între posibil şi imposibil, între
real şi ireal, ne facem frate cu nefăcutul tot întru armonizarea cu el!
Este cert că nimic nu e mai sigur decât raportarea justă între cert şi
incert!!!
De ce să fim mereu alături de drum? Drumul e aici-oriunde pasul ne
poate re-pune. Pe locuri, fiţi gata, start! Împreună!
Nu sunt trei faze! Sau două! Şi nici chiar una!
Ecce mysterium demonstrandum!
 
Filozofia nu e doar iubire de cunoaştere. Nu doar medierea ei pe
lângă practică. Putere şi realizare. Ci şi împletirea ei cu indatul,
necunoscutul şi chiar incognoscibilul!!!
Orice filozofie care cam ignoră sau nu mediază suficient ştiut cu
neştiut e pasibilă de înjumătăţire negativă, de entropizare din start.
Înjumătăţirea pozitivă, adică mobiusizarea oricărui demers, ţinerea
căii întoarse, rularea sine-jur e singura soluţie de bifare a virtualului
sine qua non.
Ţinerea frâielor ca neabatere de la drum. Drumul e infinit şi indefinit.
Orice staţionare şi deplasare este însă de-finită. Hăis-cea, sau
înainte-înapoi sunt invariabil erori.
Filo-omnia-regia!?
Iubirea de orice-anume regie!
Acesta ar fi termenul just pentru o filozofie a filozofiilor!?
 
Este ogorul cunoaşterii entropic, secătuibil volens-nolens?
Dacă îl asimilăm câmpului indefinirii nu!
Vom avea mereu arii de desţelenit!
Da şi de îngrăşat, augumentat cu...frunze moarte!
În pădurea albastră, nu cea verde, nimic nu se pierde!
Şi nici doar că se transformă! Ci tinde spre absoluta-anume funcţio-
formă!
 
Jurnalul
Oglinda mobilă a eului
Memorial de fapte...vii.
Oximoron de trăiri temporal complementare.
Afectivitatea ca zaţ.
Notează trăirii faptul şi nu uita originalul.
Opreşte clipa! Carpe diem remanent scripta.

file:///C:/Users/dan/Desktop/eseuri iunie.htm 10/15

03.02.2023, 16:01 Ro

Filmul trăirilor şi emoţiilor se poate conserva cât de cât sau mai mult
prin simple notări. Privirea şi exprimarea oricât de simple pot în timp
din nou de farmecul şi amăreala a toate ale vieţii să ne re-umple.
Este un dat al unor anume lucruri de a se ţine proaspete, deci şi cu
un sâmbure de...indat!! Desigur dacă de sine ne e corelat.
Memorial, pomelnic, notificator, bibliografiere... Asta ar fi forma.
Importante sunt notările de simţire, analiză, descriere, narare,
obser-vare. Anume după felul nostru gânditor-simţitor. După gusturi
şi prefe-rinţe. Acesta e fondul.  
Nararea la trecut e călcâiul.
Passati tempi uscia afecti?
A scrie după consumarea faptului e fără voie o secare, chiar denatu-
rare. O scuzabilă şi nu tocmai derogare, detaşare.
A scrie ca şi cum s-ar întâmpla pe loc e tot eroare, mistificare. Nu e
pe specificul jurnalului.
Fabulaţia justă aici e a scrie ca şi cum nu există timp, un fel de
prezent continuu implicit.
 
Vorbim ce – o limbă?
Exprimarea comportă n limbaje mereu.
De aici şi ideea de a vorbi conglo-lingvistic? Dar nu stâlcind termeni
şi expresii, ci combinându-le just-expresiv.
Nu pedanterie, când vorbeşti unor cunoscători. Nu grandomanie
când nu urmăreşti decât plastică şi vie comunicare.
O logo-babilonie cum şi ar trebui mereu şi virtual să fie?!
 
Oamenii ar trebui să aibă nume unice. Ca la eroi, personaje...
Strict omologabile, marcă. Şi ulterior strict personalizat, dat şi
acceptat
direct de purtător.
 
Comateria ar fi sacul plin-gol. Şi pânza şi conţinutul. Cojoc şi ac de
cojoc.
Perdeaua dar şi (ce ascunde) îndărătul ei. Totul şi nimic. Conţinând
orice.
 
Legi registe
Orice se mişcă între tot şi nimic cumva anume.
Orice poate deveni alt orice, dar nu tot-nimic.
Orice e legat de toate, direct de unele.
Orice e virtualmente mai important decât toate. Toate şi nimic sunt
una-nicuna, pe când ceva-cineva-oarece e de fel un anume, fie şi cât
de mediat de altele.
Existentul nu îşi are în inexistent scadenţa, ci în alt existent.
Comzistenţa este real-virtual existenţă-inexistenţă, calibrarea lor.

file:///C:/Users/dan/Desktop/eseuri iunie.htm 11/15

03.02.2023, 16:01 Ro

Aformisme
Există un impresionism generic în lucruri-lucrări.  
O dezintegrare întru re-coagulare a formei-fond.
Vecinătatea cu indefinirea fiind neîntreruptă, dar cu destule zăgazuri.
Senzaţia, simţirea, vorbirea se străduiesc mereu a sparge porţile
indefinirii. Întru sublimare, inefabil.
 
Esenţa esenţelor nu reduce substanţa la esenţă şi nici pe aceasta nu
o substituie substanţei.
Esenţa justă mediază cale şi câmp, sens şi nonsens, logic şi ilogic,
real şi ireal-imaginar. Virtual ideal.
 
Toate prin toate se fac-desfac.
Orice este ştergerea din indefinire ca scriere în definire.
Numai omul poate deveni re-scrierea între definire şi in- prin propria
sa re-citire.
 
Simţire-gând-faptă
Fie-i sufletului unealtă
Săpând neîmplinirii groapă-naltă!
Aflându-i firii cale dreaptă
 
Obiectivitatea ar fi de fapt subiectivitatea faptelor-realului?
Sau doar directitatea simplă a unei entropii?
Reversibil nu e complectibil?
............
Subiectivitatea ar fi obiectivitatea interpretării.
Sublimarea lor ar fi justa vedere?
Centrazarea privirii să fie o stereo-cumpănire totodată?
Numai prin cunoaştere nu e destul.
Gândire-simţire trăirii dau roată. Hora prin sine-jur e luată toată.
 
Traduceri parşiv-libere
Curri curri passarello – cum trece un cur pe o pasarelă
Sustenuto – şuste, Nuţo!
Andante ma non tropo – am, dă-te-n... nu mai tropăi!
Rara avis – aviz neperiodic
Pax romana – paştele ţiganilor
 
Vorbeşti – te vor întrerupe toţi.
Taci – te va vorbi oricare
 
Prudenţă şi în a risca!
 
Întrebarea-i mereu regină, răspunsul numai vasal?!

file:///C:/Users/dan/Desktop/eseuri iunie.htm 12/15

03.02.2023, 16:01 Ro

 
Sare coarda să-şi vadă noada
 
Cred pentru că rezist
Mă-ndoiesc c(a s)ă pot să rezist-exist!!!
 
Cogito ergo sum
Re- în-sumez 
Cuget deci neg, desfac, analizez.
Mă îndoiesc, deci vreau să compensez!
 
 
Deceuri
Popppylisme
Ludoverbia
 
De ce tac peştii?
Dau exemplu oamenilor că poţi să nu spui nimic şi...tăcând!
 
De ce fac buba copii?
Pentru că-şi dau osteneala să spargă nefăcutului brodeala, unică
atotgreşeala!!
 
De ce cântă cucu cucu?
Pentru că nu i-a fost cioara profă!
 
De ce nu cade soarele?
Îl ţine cerul pe piept medalie de şerif!
 
De ce au licuricii lămpi la tălpi?
Să vadă pe ce microbi calcă!
 
Civilizat şi la buzna dat!
Ciupercăria cenaclurilor, partidelor, ong-urilor...
 
Filmul – virtual reality
Era să rămână?
Arta de fel şi mai indirect e un prof de viaţă şi ideal cam laolaltă.
 
Încălecarea infinirii şi descălecarea finirii pe calea redefinirii!
Alta nu are cum a fi misia! Devenirea!
 
Umanitate şi univesalitate
Socialitatea ţine mai mult de universal decât de individual şi chiar
divin.

file:///C:/Users/dan/Desktop/eseuri iunie.htm 13/15

03.02.2023, 16:01 Ro

Omul e zeul căzut de re-socializat cu dumne-zeul mort-mereu-năs-

cut...
Globalizarea e o etapă. Să nu ne fie o groapă!
Egotizarea e tot o capcană. N-am mai ieşi din a sinelui şi-(carafă
şi)cană?
 
Răul la capete şi binele mai pe la înghesuială.
Răul de sus – masoneria, politicianismul şi baronii.
Răul de jos – delicvenţii, interlopii, mafiile.
La mijloc cei mulţi şi oneşti şi simpli, dar şi nevoiţii. Dar şi  talente şi
chiar elite!! Cei tot puţini. Ca şi cap-cozile pline de ifos şi venin!
Asta e mereu societatea! Să nu ne facem iluzii!
Eul nu are nevoie de sisteme. Natural-specios, social, religios, etc...
Dar nici nu poate fugi de real-imediat, de imanent. Trebuie a se
media între toate, întru de sine-jur reidentitate, re-identificare.
Societatea e o etapă. Colivie de aur şi clepsidră de nisip.
Anarhia şi-sau egotizarea sunt tot capcane.
 
Damian Luz
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 

file:///C:/Users/dan/Desktop/eseuri iunie.htm 14/15