Eseistik

ian14
 
Complementaritate
Din asemănare, asociere...
De ce nu și din deosebire, disociere, contrast?...
În ordine organică sau ano-
Din natură, sau între?
Plăcerea la orice cote și de orice natură...
Tevatură...
 
Bestialitate
Animalica umană secundaritate
Lupul ca simbol contrast-ant solitar-social
Viețuitoare solitar-sociale
Furnicile, delfinii, maimuțele
Turma, cârdul, ... sau tribalitate de regn 3
Pre-socialitatea faunei
Specie și alte sisteme
Ins și individ
Comunitate de ce tip
Regnurile
Mineral 1
Vegetal 2
Animal-viețuitoare 3
Uman-oid 4
 
Luzo-cabala numerologică
Unu ca cifră a unității-omogenității-totului-absolutului
Doi ca cifră a disjuncției-dialogului-contrast și armonie mică-relativă,
părții,
Dihotomie și dialectică...
Trei ca re-ligo, armonie mică-semi-primară, terțiul exclus și inclus...
Patru ca cifră a așezării, perfecției, stasis
Cinci ca cifră a re-generării, transformare radicală, portal, mandala,
pentago-nala,
Șase ca cifră a re-adecvării, așezarea bifrons, hexagonul, malum incipiens
dm,
Șapte ca cifră a desăvârșirii în spirit, divinității, 
Opt ca cifră a infinitului, indefinirii, tot-nimic, atot-cuprinderea...
Nouă ca cifră a universurilor, limburi, întregimea divină, nonentitatea și
ale ei toate entitățile...
Zece ca logos etalon, decalogul, determinarea divină...
 
Arte
Sculptura
Sau minimalismul static pozitiv artistic de fel
Poate că sculptura este genul cel mai redus al artei.
Brâncuși a dus esențialismul ei de fel la expresia maximă, chintesența.
Ceea ce au încercat de fel abstracționiștii, nonfigurativiștii.
Dansul
Sau minimalismul dinamic pozitiv artistic de fel
 
Artele sinteză sunt sculptura, desenul și dansul
Artele analiză sunt muzica, pictura, filmul, beletristica
Teza artei este sublimarea emotiv-estetică, eludând sau reomogenizând
virtual empiricul!!
Arta suplinește receptarea emotiv (suflet, afect) estetică (spirit, mental,
abstract, transcendență)
Eidos prin artă și filozofie-logos-axio și pragmatic-real-praxis deplin
poartă!
 
Bismarck și Hitler
Cancelarul și furrerul
Liderii de fier nemțălă(lâ)i
Pilonii dinamici ai țestoasei doice!
Deuchland sau imperiozitatea de sânge
Mare nație, agresivul ți-e predilectă ocupație?!
Națiile mari sunt puse de fel pe expansiune, paradoxal sau nu?
La cât sunt nu doar de late, la ce altă teritorialitate?
Germania, Franța, Polonia, Spania...
Pe noul continent Statele chiar l-au...umplut aproape...
În Orientul îndepărtat China dar și, culmea, Japonia...
În Asia mică-centrală Persia, Turcia...
 
Nații expansive pe invers teritorial vorbind. Chit că pare mai firesc.
Portugalia, Ungaria, Austria...
Raportul spirit de nație și arealul, geografica configurație.
 
Tăcerea mieilor
Sau Criștii auto-stopați
Generația lost-mondenă
Tinerii mileniului trei unde sunt ei?
Lost in space-toteci (disco-club)
Holo sau solo-space
 
Stohlogzie
Stoho-holo-logo-zie
Meta-mate-para-factibilul întru virtual-itate
 
Zăvo
Fie și oricâte minusuri...
Oana e femeie!
Fama dee
Fala creației la modul pur (inclusiv orice impurificare!)
Dacă Dumnezeu ar fi puțin mai atent i-ar face un compliment!
Ar investi-o cu re-ființializarea ca îngeriță...redivivus!
Diavolița angelică
 
 
Broșurik cu ne-bârfe
Laude pe întors
 
 
Andreea Mocanu
Victima sau ba a dr. Trancă
Pentru că s-a jucat cu focul și a renăscut ca pasărea Fenix.
Femeiușcă odată!
 
Bacalbașa Nicolae, dr. 
Umoristul cvasi-involuntar, ironico-spontan...
Persiflarea la gram...
 
Cruduzza
Cea mai cru(d)ellă dulcinee!
Nebunatik neamului
Spontaneitatea feminină la superlativ fie și relativistico-absolutist
 
 
 
Ce folos ori nefolos de om credincios ori necredincios? Chiar între-peste?
Dacă nu înțelege divinul just dez-legat de uman și universal?
Dacă amestecă po-vestea(scrierea, gândirea-simțirea, programul, matricea)
cu vestea(citirea, trăirea, acțiunea, algoritmul)... 
 
Nu este alt ce
Decât medierea in spe
A totului cu nimic
Noi între noadă și buric
 
Întru-peste total de nimic
La orice-niciunele mă dedic
Mediu minimal de maxim și maxim de minimal
 
Truisme cu schepsis
Prezentul este ieri văzut-socotit înainte.
Viitorul este prezentul luat înainte.
Trecutul este viitorul prezent.
Prezentul este trecutul viitor.
 
Cine învață pe cine?
Fie și mură în gură, nu-i musai...prescură!
Maestrul de la discipol a prelua nu se va rușina.
Important nu e ce dai-iei, ci cum (adaptezi).
 
Nu te amăgi că divinitatea are vreo treabă cu tine...direct-predilect-total.
În cadrul nemărginirii sale nici că exiști.
Preocupă-te însă a ține calea, mediind toate cu orice, personale ție.
Numai așa dialoghezi cu supranatura, corelând-o pe a ta, ajurului și plus-
minus la infinit și retur, vei regăsi salvatul...contur, com-turn, chintesența.
Adresarea la divinitate e nici supremă vanitate.
Vanitatea extremă e să te consideri unic-nimic în schemă.
Ești dumnezeu care...devine, nu poți să fi Dumnezeu care (nu) este!!!
Contactul cu divinitatea mai degrabă ne întreține tot ca fals hybris, pathos,
clar vanitatea.
Ca puterea în viață, o făloșire totuși nemăreață.
Nu vreau puterea nici ca om, nici ca ființă-ființare doar.
Și nici ca ființă salvată, dacă nu e cu ante-numitele just corelată!!!
Nu mă pot simți împlinit decât în trei ca unu...în-rotit!
Eu, jurul, tot-nimic!
Scut și scut-ire
Găzduire și zăgăzuire
Garduire și gardă
Gardă și zgardă
Găzduire și răgaz
La bar cazi ca pe barcaz debarcă azi
 
Să sudezi
Făcutele cu nefăcutele
Până la-întru concurența
Tot-nimicului, dumezeirii cu tine
Aceasta e mântuirea
Aceasta e renașterea
Nașterea întru real-virtual
Nu intrarea în veșnicie
Nu ieșirea din vremelnicie
Ci rabatarea lor!!!
Ești tocul și ușa
Aruncă-ți mănușa!
Ești foaia și poarta
Însuflețește-ți arta
 
Matricea-trupul-concretul-realul e brațul
Iar algoritm mintea-abstractul-irealul-imaginarul e lațul?!
...
 
Ruga e onanie.
Sămânță în vânt.
Nu ne putem adresa tot-nimicului, atotputerniciei. E un nonsens.
Dacă înțelegi pe dumnezeu ca pe față a salvării tale, adică tu, cel care ai fi
acolo, salvat, atunci ai o logică, chiar divină.
Altfel, e o vox clamandi in desertum.
Rug aprins mai are un sens...prins.
Stâlp de foc, ar mai fi un rost, un mijloc.
Dar a te ruga atot-ne-definirii e nici risipă a firii.
 
Naivitate sau comfandare?
Comfanda adică a fenta-fanda parte-întregimea și implicit relata cu
nonîntregimea.
Sunt teozofiile și mai toate supra-cunoașterile et co (aplicații,
materializări) o iluzie doar?
Este realul tranșant despărțit de ireal?
Unde ar sta vreun ideal?
Dacă tot am socoti lucrurile și nelucrul fără a le media just, vom rămâne
mereu nici cu un indecis meta sau mate fizic gust!!!
Nu putem nega-aproba-ignora nimic dar putem com-de-feri totul și invers!
Dimensiunea și nondimensiunea au tot în noi r-e-misiunea!
R-e-misie adică dus-în-s-torsul!!!
Comiens sau entitatea sineși lucrată.
Emi: Mie redă-mă!
Abnegația mult deșartă a tot felul de ideologicizări și afectivizări zis
lucrative să fie doar rodul naivității, plus-minus ipocriziei?
Undeva taine ni se va revela, dar numai personal!
Pânâ atunci avem a ne îndoi încă mai mult decât a ne încrede!
Respectând proporția! Și mai ales calibrând eu-sine!
Spectacolul vieții și existențialismul etalat
Mimesis sin profundis
Vedetismul steril, nicidecum sterilizat, poate doar sterilizant!?
Accentul pe vizual, bazat pe un majoritar informatic rămâne injust, fie și
mult angrenant, tot malign simptomatic. Poate somatic, vag noetic,
pneuma-tic! Un tic?
Chakre, stringuri...
Tot în frunte ciocănit cu linguri?!
Vezi jocul stupid persiflat și în filmul lui Daneliuc Croaziera.
 
Inge, William Ralph
Faith begins as an experiment and ends as an experience.
 
Credința tatonând demers inițiază
Dar tot decurs orice finalizează
 
Fie demersul cât de complet, decursul rămâne noneludent!!!
Putem media oricât, ceva ne rămâne...în gât!
Mărul?
Taina ne e haina!
Hainele împăratului nu sunt pentru...gura satului!!!
Eul ne este ascuns, fie și de jur-sine (socio-natura) pătruns!!!
 
Demersul este existența.
Decursul este nonexistența.
Demersul se supra-sub-pune decursului, echivalându-l doar dinspre
dimensiune.
El e mereu piciorul pe sol, pe loc, nu cel în aer-abis!!!
 
Materie, phisis ca hipo-stasis-cantitate-primaritate-inferioritate
Și materie, psiho-mentis ca hiper-stasis-calitate-prelucrativitate-
superioritate
Economia comsiană
Ecoiustia
Economia justă e cea ajustată între naturi uman-universal și socio-individ-
ual.
Valoare și criterii de evaluare.
Resurse-materie primă și surse-prelucrare, scara axio
Proporțiile nefirești
 
Clasa socială ca lider istoric
Proletariatul misionar
Sclavii-gladiatori și misi(une)a libertății
Creștinismul ca socio-misionarism
ONG-urile, lobby-urile și medierea
Masele drept lidere
Liderii de opinie și tocăraia media
Moderatorii, comentatorii, analiștii sau clasa poliloghiștilor
Media sau bătutul apei în piuă
 
Media latră, caravana politrucilor...își dansează singură!
Media sau cățelușul de companie al Puterii!!!
 
Media-presa nu mai e câinele de pază al Democrației!
Ci rothweillerul care lătrând aiurea rănește-defavorizează tot Populația
 
Proprietate privată sau și obștească.
Orice e în dependență și autonomie...corelată.
Asta contează.
Nu există proprietate, în sens absolut.
Dar cea care este, adică relativă trebuie (just) stabili(za)tă.
 
Libertatea ca novatoare
Dar tot întru convențional-itate, impunerea noului...
Libertatea ca necesitate înțeleasă, asumată?
Ce confuzie!
Toate sunt utile et dulci, utile și futile!
Nu există libertate și necesitate, ci doar probabilitate!!!
 
Atotputernicie divină sau atotfactorialitatea materiei? Tot una.
Planul cuantic și cel astral tot o sferă fac, comateria.
Nici emisfere...
Bucla indefinirii de-ține feșele definirii!
Re-des-facem funda și ne ve-in-dem (vedem-vindem-venim) (regăsim
nodul)! 
Banda moebiusiană suntem Noi și restul!!!
 
Sein în abstract
Panta rei adică momentul v ...
Ființă
Sine
Eu
Dassein în concret
 
Goethe
Avant mourrir?
Mehr Licht
Mai multă lumină!
Mehrwert plusvaloare
 
Anademiasis
Transformare
Ana sau fără
Vezi și aca-demia?
De-mormfism sau demoniac morfism
Aca-dea
 
Mersul de dragul cursului e ca negăletețirea mulsului!
Adică a mulge fără găleată, ha!
Dar și demersul vizând doar finișul e...aburcat tufișul, a da cu oiștea în
gard...
E a bate pasul pe loc, înaintare ioc.
 
 
 
Masculin-feminin
sau parțialul deplin
 
eseu bifronsian
 
Înger de fel femeia totuși?
Demon, demiurg de fel bărbatul totuși?
Femininul juruie indefinit...
Masculinul în-juruie întru re-de-finit...
Femeia vrea idealul ca ireal, tot-nimic...
Bărbatul vrea idealul ca real, anumele din tot-nimic...
Femeia e forma-lucrul perfect-ă, bărbatul funcția-lucrarea...
Împreună jumătățile fac...fondul, pernpertum, perfectum nobile!
Desăvirșirea e întru indefinit fractorsuirea! Dm vc
Femeia e intimitatea, taina, închiderea, re- sau non-acțiunea, discreția,
eros, sfiala, idealul ireal, smerenia...
Bărbatul e deschiderea, re- sau doar acțiunea, hybris, voința-pathos
anume, idealul real, fala...
Bestial-umanoidul
Vestale, vrăjitoare, zâne, naiade, sirene, iele... Ele.
Fauni, centauri, ogri, orci, căpcăuni, zmei... Ei.
Zoon politikon
Deontos!!!
Deo-ontos-entos!!! Divin-uman-universal!
Iată de-re-condiția!
Întoarcerea la natură-bestii-și-trestii-și-roci și ulterior-concomitent!!! și
Întoarcerea la divin!!!
 
Iubirea
Supra-suficiența coeziunii
Întemeierea comfracțiunii
Comfractul
Sau contractul cu sine
Pactul cu diavolul
Mitema (mit-tema-teza-cvasi-sinteza)
Frate cu dracul pentru trecut puntea...
Dar și ca garanție că rămânem pe cale, răscruce fără jale!!!
Între start și finiș, tot răscrucea-i popas, monadic...cruciș?!
Păcătoși adică cvasi-drăcoși...
Mântuibili adică cvasi-corigibili...
Nicolaescu Sergiu
Pasiunea este mai puternică decât viața
 
Pathos sine bio-chaos, ordos-anarhos, nemo vidum est
Pasiunea fără raportarea viață-facere cu desfacere-moarte, ordine-anarhie,
nici vid e!
Pasiunea, pathos este altoirea de logos la chaos, re-edificare întru cosmos
(ontos et entos)
 
Creatorul deschide porți...
Prin care tu, re-creator să te...porți.
Fiecare oarece face.
Nimeni tot-nimic nu re-des-face! De tot...
Orice e parte dintre altele numite și nenumite și întregul ne-numit.
Ele între ele, lucrurile sunt reale.
Față de toate-niciunele fiece sunt...blowing in wind!
Suflare de vânt, stihie e orice are să și să nu fie!
Nu trebuie să dăm totul!
Trebuie doar să știm cum să cumpănim deschiderea cornului abundenței
cu închiderea...cutiei Pandorrei!
 
Nicolaescu Sergiu
Nu sunt optimist și nu sunt pesimist. Sunt un luptător!
 
O luptă-i viața, deci te luptă!
Cu dragoste de ea, cu dor!
Coșbuc George
 
Băsescu ce se vrea președinte jucător...
Dar îi iese ca joc atot-trădător...
 
Fie și lupta pusă înainte!
Dar cu dragoste de viață, vorba lui Coșbuc!
Luptătorul e optimist permanent.
Când plănuiește, când la luptă pornește, când învinge sau e învins, sau
armistițiu face, pace...
Ca luptător nu poți fi pesimist, cel mult neutru, spre compensare.
A spune că nu ești nici optimist și nici pesimist e un bluf, o blufare!
O non-idee!
Doar în sensul că nu pune accent pe vreuna din...jumătăți ar avea ceva
valoare această spusă.
Important e când-cât-cum să fi pro-neutru-contra, adică optimist-
indiferent-pesimist-indecist.
Careul-roză face a vieții poezie și proză!
 
Stănescu Nichita
Suntem ceea ce iubim!
 
Suntem ceea ce ne dă soluția-poțiunea care (ne) umple șanțul-cetate-co-
sine dintre castel-eu și câmpia-eternă-indimensionalitate-nesinele...
Potirul de ură(patos)-viață care prescura-(chaos)neviața pe buze transsub-
stanțierea ne dez-îngheață!
 
Matisse Henri
Exactitatea nu înseamnă adevăr
 
Adevărul este o exactitate (tot) relativă.
Adevărul este trufia...întru absolut.
Relativitatea e de fel suficientă și justă.
Realitatea se mișcă dezinvolt între ireal și ideal, fiindu-le chiar punte, ele
însă fiind hulubi pasageri?!
 
Dezinvolt nonșalant impasibil condescendent
Imtarsic adică into-rsiune, cu răsfrângere internă...
 
Abili labili tot cei răi-inutili sunt.
Amabili, stimabili, chiar imbatabili cei buni sunt.
Abilitatea e mai degrabă negativă   
 
Machiavelli
Dumnezeu nu vrea să facă totul pentru a nu ne lua liberul arbitru.
 
Voie ca la tata...lui Noe, adică Tatăl, Dumnezeu absolutamente?!
 
De fapt ce ar fi acest magic...liber arbitru?
Metaforic, cabalistic?
Vreun virtual potir?
Un portal...la degetul mic?
Nodul-oul-codul-coconul care asigură plodul-rodul-sămânța-bănuțul 
Cocul-nodul, funda pe funda-l, papion la Marele Pion
Războinicul ca scut lucifericei săgeți versus Achile!
Vezi metaforsia! (metafora-torsiune)
Metentorsa
Metempsihoza maetaem-item-psiho-doza-gnoza
 
Vâsla scuză, cârma acuză...
Cei care servesc sunt scuzabili, cei care dirijează sunt acuzabili.
Nu cei de la  proră conduc, nu cei din pupa servesc.
Vâslașii nu sunt lașii, cel mult nevoiți...uslașii!
Cei cu bravada fac primii rocada.
Carnea de tun scrie istoria și nu cu fum.
 
Istoria se scrie cu lideri din lipsă de spațiu, nu din modestie.
Dar literele ei multe carnea de tun, masele ascunde.
 
Unelte două de bază și directe
Limba pentru abstracte. Spiritul, axio, mintea, rațiunea, idealul...
Mâna pentru concrete. Trupul, praxis, purtarea, realul, specia-societatea...
Inima e...tele-port? La toate însă!
 
Ce și scuipi și lingi?
Disprețuiești și adulezi...
Banul!
Ce doar lingi, fie și cât ai ignora, ar fi chiar de respins, dar numai natural,
hi?!
Aia!... A ei sau a lui...
 
Flatarea e tot flatulare...cu asupră de parfumare
 
Voința de putere?
Poate de cumpănire, balansare pe spin, fractgirare!!
A fi este a ne-fi-(ex-in-)sta!!!
Existența justă și nonexistența...adjustă!
Voința? Poate medierea a tustrele: logos-pathos-potens, știință-voință-pri-
ință!!
Povara pocal povestea vestită
Poveștirea...
Vreau pentru că știu și pot!
Socot precât mă scot sau și invers.
Mă scad precât iau...ploscad??
Prin nume, definire abstractă (valorizare, axiogenie) să ne păstrăm întru
ob-scur, taină, diferențiere, personalizare, individualitate...
Prin număr, finire concretă ( materializare, făptuire, praxis) să ne ținem
întru clar-itate, a-semuire, comunitate, unitate...
Prin ambele, definire și finire, să mediem comgenie, atot-non-existență, -
iali-tate!
Perentuare!
Peren-eternă-perpetuare
Pronto
 
Obiceiurile sunt slugile Obișnuinței
Lingușelile sunt vasalii Trufiei
 
Obișnuința e conserva care începe să...pută.
Obiceiurile sunt franjurii grelei haine a Obișnuinței, nu a desuurilor?
Erodarea obiceiurilor e din viteza Progresării?
 
Pascal
Obiceiul constituie întreaga dreptate
La coutume fait toute l`equite.
 
E dat!
Cum ar mai fi de schimbat?
Nu suntem siguri-stăpâni decât pe ce ne-a frământat! Nu noi, în mâini!
Obișnuința ne e credința.
Ineditul ne e iscoada, banditul?
 
Obiceiul greu trece
Și doar cu altul se șterge.
 
Ne para-pun două
Vechea și cea nouă.
De nu rămânem
Giruete-n vânt
Mai ne-avem în cuvânt
Ca și în faptă și ideal
La vale și la deal
Până spre mormânt
 
Terentiu
Homo sum: humani nil a me alienum puto
Om sunt și umenesc nimic mie străin (nu) socot (a fi)
 
DL
traducere vulgar-comică
Homo-sexual sunt și nimic din ale celuilalt nu-mi...pute!
 
Omenia este prima dintre virtuți
Vauvenargues
 
Omenia este o giga-virtute, un cumul de virtuți.
Nicidecum prima. Ar fi un rasism umanoid asupra universalului și chiar cu
atingere la divin!!
Omenia fără eco-filie este discriminare de regnial, fie și parțial.
Ca specie, omul este integrat eco-sistemului.
Ca societate, omul este sistem aparte, dar integrat divinului.
Ca salvare, omul este întemeietorul, demiurgul atot-anume!!!
Programatorul suprem, matrixicitatea ca algoritm și invers, firul Ariadnei.
 
Eficiența sub-supra-intra-ens, -entă
Suficiența eficienței justă decurge din convergența utile-et-dulci.
Cumpănirea anume dat-indat e maximorum de creat, de creație!
Creația maximă mediază orice cote până la retragerea cu torțe, pe tors
tragerea adică?!
 
Extremele conving?
La cât e de pozitivă...
Frumușică, tinerică, cumințică, muncitoare, sineși-păgubitoare, cam
cerșetoare...
Pe atât de negativă...
Istericoasă, nu și...năbădăioasă, anti-sexoasă, nepoliticoasă, nepăsătoare
cât peste hotare... Fumătoare înrăită, parțial cam îngălată, de spinare ușor
înco-voiată, cu nasul mai coroiat nu exagerat... Silfidă cât...n-ar cuprinde...
Și cum nu ar prețui-o, moșul-cocoșul!??
  
Hrana prelucrată
Pierde lumina acumulată, pe dată
Hrana vie
Tot cu fotoni ne îmbie
 
Veniți să luați lumină
Din hrana vie, divină!
 
Conspirație
Conflagrație
Con umflat cu grație
Maso-sado-neria
Agnosticia
Marea prosteală la mulțime cu socoteală
Oculta și omenirea
 
Ochiul care clipește
Lumina de-ntunericește
 
Opresia și compresia
Oculta de fel are interes expres a ține omenirea în fad-pal consens
Cei mari inevitabil presează asupra celor mici și mijlocii.
Dar și reculul, să te ții!?
Mișcările socio-gene
 
Neantul jucător la capete
Satangelitatea sau limbul comfurcat
Sineși-tăiat
Tăierea sub limbă?
Nu, ci
Tăiatul Limb
Im-datul la schimb
Ce își dispută
Lumea surdă-omenirea-universal-umanul și
Lumea mută-divinul
?
Marele Întreg, NonÎntregimea Sa, Suveranul În-demn
și atot-vasalitatea
 
păpușa-r
pa, pușa,
coșar icosar
iscoada pisc pișcot piticot
 
conștientul
frâna mică
dar cu mare fentare
la real-virtuala înaintare
 
conștientul
e ideal numai pentru omul regnial
e insuficient, dar cap-de-pod comștientului primar
pentru omul comregnial, homo regniens
e co-valent
în cadrul comștienței intermediare
iar pentru omul comdivinal, homo divinus, eul mântuit
avem comgenia unde comștientul este axul, iar compotens este spira...
comștiența asamblează subconștient-conștient, drept elitors, fuior adneuro 
 
marele unic secret
nu poate fi decât
tivul
răscroiul
materiei-matrix-substanței-chaos-cosmos-cuantic cu
spiritul-logos-pathos-esența-eteric întru 
chintesența care ar fi funda, nodul întors, sucul stors, pocalțiunea!!!
Pocal-poțiunea, izvorul viu, Ianus bifronsul, fenix-omfalos...
Materia ca eul virtual, noneul realtoită sieși ca sine virtual, devenit-
rămasă-întoarsă, eul-sine! 
 
Lucrează NonPuterile de dincolo asupra lucru-ărilor de dincoace?
Da, dar nu direct?! S-ar auto-dezminți!
Atotputernicia nu se coboară nici la liberul arbitru, ar fi ceva auto sado-
ma-so!
Ea doar...delegă-și părțile sale dintru celestial-abisal, limb și tartar întru
lucru-ări transgirotorsserial!
Tgts este principiul pertern, cheia perpetuum co-mobile!
 
Fina joncțiune
E reala poțiune
Axono-elicoidale
Brodare 
 
Transsubstanțializarea de sine cu eurile universal-divine...
 
Tarot
Rota T
Roata cobiliță
Bifractorul luzian
Adneuro
Roda en
N ca acoladă orizontală
Sau indefinirea de fel
Roata ca ou, impuls bruiat
Unda strânsă
Iar n ca undă parte-întinsă
 
Opnera
Opera nera
Lucrearea întunecată
Sau comzistența salvaților
Nonintervenționismul Mântuiților este de fapt un ultra-fin retrovism
Un intervenționism recul
Cei de dincolo nici fac, nici desfac, doar...scot la darac!!!
A da prin darac e derterministă lucrare
A im-scoate la darac ar fi o com-s-torcare!
Nonienii im-comit (trimit sieși retur) chaos prin fantă de cosmos!!!
Part-com-izare (parte întreagă întoarsă)
Poema nera po-mana
 
Raportul de forțe nonian
Forțele fine îi pot depăși pe nonieni, dacă sunt acceptate majoritar în
ecuație,
În de-factuire, făptuirea lor de fel. Ducând la blocare.
Forțele brute sunt mereu recul-fărâmițare, pierdere, deci tot necontrolabile
la infinit. Deschid mereu porți, adică se agață de forțe fine și devin
inutile...
  
Nonianul este un rac
Își lucrează cu de-logare, adică se desface sieși...cârlig, spre a nu sări-
scăpa spinul.  
Atenția nonianului în cuprinsul torsic al acției sale e concentrată pe loc-
pas, întors compas.
Își aruncă mereu înapoi orice curge...sloi. Orice întărire, materializare sau
spiritualizare... Întru de perdea creare. Recul solid.
 
Cunoașterea
Oricât de înalt-adîncă
Rămâne de netrecut stăncă.
Nu ca atare.
Ci drept pisc al triadei-diadă cu voința și puterea!!!
Nu putem ține frâiele dimensiunii fără a le mănunchia cu cele ale
nondimensiunii!
Ba mai mult ale acestora cu ale dimensionabilului și ale
dimensionabilității
Odată.
Avem pătratul alfa.
Apoi ale indimensiunii, nondimensiunii, indimensionabi
 
Dimensiune
Dimensionabil-ilitate
Alfa treimea
 
Indimensiune
Indimensionabil-itate
Omega treimea
 
Fețele real-virtuale
 
Fețele reale:
Dimensiune, dimensionabil, dimensionabilitate
Indimensiune, indimensionabil, indimensionabilitate
Non-
Com-
 
Optul infinirii perfecte
Perpetuu neantronic
Măsura și nemăsura fac chintesenței armătura
 
Churchill Winston
Cămila este un cal pus la punct de un comitet.
 
Catârul este o struțo-cămilă
Maria fecioara este o semi-zee reabilitată
Bulă este un activist din viitor
Paradoxul este o doxă opărită-fâsâită dar nu ramolită.
Mana divină e terciul nu bio ci...dio.
 
Paritate și parteneritate
Este Hristosul partener cu Tatăl?
Este duhulubul deasupra sau între?
Dreapta ca di-recție sau co-e-recție?
Dirept piept-piept sau di-rect, bifurcat sieși?
 
Unda întoarsă
De tină stoarsă
De lumină arsă
Neagră rază lasă
De roz-azur capsă
Adică viu-vital și inert-celestial ca șurub-string-inel
 
Captarea luminii unei meta-galaxii
Poate cumula vitalul probabil chiar
 
Sf-anto-logo-s-g-ens
Frac-vir-tual-itate
Atotnon-de-com-genia
Sau aliajul ființei-ființării cu neființa-neființarea
 
Elementele
Daturile s-fan-tezie
Inorog
Orc-căpcăun
Silfide
Călătoria-inițiere periplul existențial
Cunoaștere și devenire, ucenicia vieții
Spațiul dintre
Lumea ca teatru
Viața ca un roman, un film
 
 
Damian Luz