Sunteți pe pagina 1din 7

Andrei Bodiu, Singuratatea strigatoare la cer

Marele model al acestei poezii este Bacovia, inclusiv in „sonetele in x“, acolo unde
rafinamentul constructiei l-ar putea trimite pe pista maestrilor Serban Foarta sau
Emil Brumaru.
Mare parte a poemelor din Jucaria mortului vorbesc despre o imensa, alienanta
chiar, singuratate. Spatiul de desfasurare este, de cele mai multe ori, limitat la
„camera“, o camera in care viata trece pe tacute: „(ferestrele patruleaza in
cadenta/ caruta de la miezul noptii trece prin sat/ se sting pe rind poeziile scrise/
la lumina resoului/ coltul de piine de pe noptiera/ seamana cu un cap de rechin)“.
Eul lui Acosmei aminteste de personajele romanului central-european de la
inceputul secolului XX, de oamenii lui Meyerinck sau Kafka. E un „eu“ redus la
elementaritate, adus de presiunea lumii exterioare la limita normalitatii. Aceasta
stare e transcrisa printr-o radicalizare a discursului poetic realist ce pare a-si
atinge, prin poezia lui Acosmei, una dintre limite. Notatia alba e insa perfect
potrivita starilor eului, ca in Prima iubire: „(in fiecare noapte beau/ un pahar de
ceai negru/ ma asez pe pat/ cu fata in jos/ imi ascult zvicnirile inimii/ si imi
inchipui ca/ sint indragostit)“.
Ce surprinde la suprafata e umorul, un umor de culoarea ceaiului evocat in poem,
si ironia ce se converteste, si ea, in autoironie amara. Viata nu pare a avea nici un
relief. Ea se construieste din detalii aparent plate exprimind, cel mult, „lehamite“
ca in poemul Viata mea: „(toamna adie pe strazi rasuflarea/ amantilor cu nasul
infundat/ uneori seara intru in crisma si/ privesc o femeie sau alta numai/ in albul
ochilor pina mi se face/ lehamite – imi scot bomboana din gura si arunc dupa o
musca/ «traiesc de pomana – de-ar fi primit»/ cind stau in casa fierb un cartof/ il
cojesc si ma uit la el cum/ se invineteste – noaptea cind ma/ trezesc tusind ma
intorc pe o parte)“. In primul ciclu, Male dicat, tensiunea poetica se realizeaza prin
suprapunerea peliculei de umor negru si (auto)ironie pe dimensiunea absurd-
tragica a existentei, punct de intilnire a atitudinilor central-europene si a
bacovianismului. Pe de alta parte, exista si o tensiune marcata intre titlurile
poemelor si text. Am citat deja Prima iubire. Iata un foarte scurt Curriculum vitae:
„(am pirlit pe resou/ pene de gaina/ am gasit in buzunar/ la pantaloni/ niste
caramele naclaite/ nu imi dau seama/ daca imi curge/ singe din nas)“.
Singuratatea strigatoare la cer e insotita de dezgust, de greata, de revenirea ideii
sinuciderii, marcate toate, obsesiv, pe tot cuprinsul primului ciclu, Male dicat, dar
si al intregului volum.
Surprinzatoare e tocmai de aceea explicitarea starii intr-un poem cum e Palinodie,
cu care se incheie ciclul Male dicat, care strica, macar partial, un intreg efort de
(de)constructie. Desi marcat ca un alt ciclu, Sic cogito e o prelungire a starilor din
Male dicat. Ce se adauga e parca o suferinta fizica marcata prin obsesiva prezenta
a singelui, singele bolnav al ftizicului din poezia simbolista: „(azi dimineata m-am
impiedicat/ de resou si mi-am stricat foamea/ m-am asezat in lighean si/ am
asteptat pina a dat singele/ apoi mi-am stors pijamaua si/ am pus-o pe calorifer/
abia catre seara am izbutit/ sa maninc o felie de slanina)“ (Prinzul). Existentei
ajunse la limita i se suprapune jocul, un joc pe muchie de cutit, intre aparenta
comica si esenta tragic-absurda, ca in Reverenta sau in Clipa mortii: „(stau in
genunchi – cu miinile la spate/ pina cind imi amortesc bine picioarele// apoi ma
ridic sprijinindu-ma de soba/ si incep sa merg – topaind de placere)“.
Singuratatea, dar si moartea, apropiata sau nu, transforma eul intr-un fel de
bufon care-si joaca propriile, isterizantele limite. Iubirea nu are un sens salvator,
fiind adusa in acelasi spatiu veridic si grotesc deopotriva: „(mi-am inchis falcile cu
mina/ si mi-am virit pe rind virful limbii/ in toate sparturile din masele// atunci ai
intins mina si ai inceput/ sa imi incilcesti parul – apoi/ totul in jur s-a acoperit cu
matreata)“.
Poemele grupate in Addenda sint, in secventa intitulata Relatari, scurte naratiuni
privite din trei perspective diferite: a copilului, a barbatului si a batrinului.
Perspectiva se schimba, viziunea nu. Relatarile copilului sint niste „amintiri din
copilarie“ neorealiste, ale barbatului sint pline de o violenta muta, iar cele ale
batrinului sint preludii ale mortii.

Baudelaire e un mare poet al olfactivelor.


Supa si nori
O potentiala iubita, poetul era la masa si se uita la nori, deci era cu capul in nori,
Cand poetul isi ia un pumn in spate de la femeie, e violenta domestica
Avea voce de alcoolista, bautara si bataia tin de saracie
Penes curcanul si Sergentul = fapte de vitejie
Ideea de saracie si violenta

………………………………………………………………………………………………………..
I. MALEDICAT

1. Seducatorul
A Cosmei e un poet celebru, are o reputatie si un impact foarte
mare.
E din Iasi, si nu a avut atata expunere.

Trasaturile poezie:
Fragmentarism, Corporalitate, fiziologic, accentual e pus pe
organic, Poezie a cotidianului, nu e himerist, e o realitate
traumatica, minimalism un pic, nu avem metafora, biografism-
autobiografism, depremism (umor negru si ironie) parand dublat
de o anumita detasare.
Gaseste asa o cale de mijloc. Nu e nici dramatic, nici ironic, nu-l
poti lua in serios pana la capat.e foarte cameleonica poezia. Nu e
depresia aia grea, e mai mult depresia absurdului. Un om singur
care face multe nazbatii.
Un fel de post-depresie, e ca si cum ai iesit din infern, pare un
mechanism dezaxat. Bacovia si Urmuz impreuna fiind mult filtru
personal.

1. Scrisul in paranteze l-a luat de la Mircea Ivanescu.


Poeziile astea trebuiesc puse in contextul volumului.
Pastilele – semn al depresiei
Ultima imagine e stranie, sinucidere impreuna si ar fi in
contrast cu prima parte.

Aia cu sangele – ea ar fi virgina,


Sangele e cel mai personal lucru, genul de experienta brutala,
sangele ne defineste, nu sufletul. – scenariu romantic

Dezinvidualizare, tot nivelul asta superior e anulat; a ramas


numai fiziologie.

3.Pentru nimic in lume

1P de ce ai avea placere cand sughiti? E deranjant.


Moartea e doar un cuvant, e ceva abstract, viata e la fel un
cuvant, nu exista finalitate (ciorna), si devalorizarea idei de
viata ca pe ciorna notezi asa schematic

2P cum sunt imaginile?


Scursorile trimit la canalizare, la ceva murdar

Legatura burta si mate, strazile alea tremura e ca si cum cineva


ar fi injughiat; antropomorfizare a obiectelor; demitizare,
lacrimile sunt inlocuite cu scuipatul; secretii produse de om si
lacrimile si scuipatul
Lacrimile te purifica, sunt nobile; iar scuipatul e impur
Totul e scursoare si in el si imprejur.
Traieste vegetal, el e o povara pentru viata lui prea frumoasa.

4.Putin

Maledicot = a vorbi de rau, a blestema, a injura

Palinodie

Suspendarea existentei – punerea poeziei intre parenteze


Nu vrea nici sa moara, nici sa traiasca, nu e foarte curios;
Cand vomiti e ceva onest, e ceva din tine;
Revolta la pozitia elevului la care te pune viata; e un cot catre
filosofie; pep talk
Nu ma tem de moarte

Anixietate, nu pare rebel, pare plictisit, indiferent fata de viata


si moarte,
Reactie instinctiva a trupului – amortirea degetului
Nu ma tem de deces – medicii folosesc deces; moarte e ceva
particular, personal

Critica la adresa spiritualitatii, discursul asta ca dupa moarte va


fi bine.

Linguri de zahar = indulcirea existentei,

Sfarsitulul anului

Il lasa rece cersetorul; fiecare isi face treaba; amandoi suntem


niste terminati; legatura cu lumea asta viscerala, razele de la
doctor, tumoarea se vede luminos.

Privirea limpede ca borsul de la azil =


Borsul e de obicei tulbure

Prima iubire

Ceaiul negru te baga in fibrilatii, te agita mai tare decat


cafeaua, simularea dragostei, hipertensiune,
dezindividualizare, cand iubesti iti bate inima tare,

Amaraciune

Mizerabilism, nu e poezie parabola ce e aici, sa se izoleze isi baga


mainele in urechi si nici nu vrea sa vorbeasca, gesture de copil
care exploreaza lumea.
Somn dulce

Minimalism 100%, a avut un somn agitat de vreme ce a ajuns in


parul lui.
Si somnul dulce e fiindca a mestecat guma.
Senzatie fiziologica.

Clipa mortii

Ca o restartare fiziologica, sa-si induca sa-si simta sangele

Relatarile copilului, se schimba referentul si vizunea aceea

Putin

Relatarea unui copil (1)

Copilul e batut mai tare decat trebuie fiindca s-a innecat.


Isi aminteste mult prea multe, deci nu era asa de mic; tatal il
invata sa manance; latura religioasa cu ideea cu jertfa ( mancarea
din gura lui taica-sau copilului)

Relatarea unui copil (97 doc)

Pt adult, experientele alea sunt marcante acum.


Copilul asta nu percepe experientele astea negativ.

Experientele formative sunt cele cu parintii, cu iubita.


O scena si grotesca, dar si formativa.

Relatarea unui copil (99 doc)


Umilinta dupa umilinta; are iesiri impulsive ( aia l-a ocorat si el i-a
ologit puii)

Inceputul ciclului e poetic, apoi prosaic.

Relatarea unui barbat (101 doc)

Se coaguleaza o relatie? NU
Gesturi separate facute impreuna, reosul nu-l stingi cu scuipatul.

O lume a indigentelor de tot felul, e universal asta murdar,


scursuri, zoaie = o parte vine si din societate, mediu.

S-ar putea să vă placă și