Bacovia, poet simbolist

Simbolismul Simbolismul este un curent literar aparut in Franta, in a doua jumatate a secolului al XIX-lea, ca reactie impotriva poeziei romantice, considerata a fi prea retorica, precum si impotriva poeziei parnasienilor, considerata a fi prea rece. In ceea ce priveste ideologia simbolista, aceasta reprezint o reacie antipozitivist i antiraionalist.Poeii simboliti vor prelua din colile anterioare tot ce se potrivea spiritului lor nelinitit i dornic de altceva dect ceea ce le putea oferi mediul ambiant i vor fi receptivi la tot ce este nou n domeniul filozofiei,al picturii,al muzicii,al tiinelor i al artelor n general. In poezia simbolista intalnim preferinta pentru imagini imprecise, difuze, fr contur, pentru muzicalitate, pentru simturi, in special cel olfactiv care se manifesta prin mirosuri puternice, pentru o cromatica simbolica, pentru apelararea la simboluri pentru a sugera stari sufletesti. Temele poeziei simboliste sunt:moartea, vazuta ca neant, natura care este ostila,iubirea care este reprezentata ca o prevestire a mortii sau a nebuniei,conditia poetului si a poeziei, poetul fiind deznadajnuit ca si-a pierdut forta creatoare,tema citadina, orasul fiind perceput ca un loc al degradarii,evadarea,claustrarea,starea de spleen (un amestec de dezgust, plictiseala, deznadejde, teama si tristete).Ca motive lirice se remarca: melancolia,singuratatea, misterul,ploaia, cimitirul, abatorul, parcul, care este pustiu, somnu, frigul, nevroza, plansul si motive si simboluri muzicale(vioara, fanfara,valsul,clavirul, marsul funebru). Modalitatile artistice de exprimare specifice simbolistilor sunt :simbolul,sugestia,muzicalitatea , corespondentele si sinesteziile. Simbolismul romanesc Poezia simbolist romneasc apare la sfritul secolului al XIX-lea,perioad mcinat de adnci contradicii sociale.Pe fondul napoierii industriale i al unei agriculturi ce mai pstra rmie feudale,contradiciile dintre clase se ascut.Creaia literar de la sfritul secolului trecut i nceputul secolului nou exprim o stare de spirit antiburghez. Simbolismul romanesc este influentat de cel francez, de altfel gasim in opera lui George Bacovia influente din E. Poe si din simbolismul francez : Rollinat, Laforgue, Baudelaire, Verlaine prin atmosfera de nevroza, gustul pentru satanic, ideea mortii, cromatica si predilectia pentru muzica .Spre deosebire de cel francez, simbolismul romanesc nu s-a opus parnasianismului, ci l-a integrat.A aparut ca atitudine impotriva semanatorismului si al epigonismului eminescian.Totusi, isi are radacinile si in poezia eminesciana, care a cultivat muzicalitatea, simbolul, ambiguitatea, corespondentele. Ca reprezentanti autohtoni ii putem enumera pe Stefan Petica, Traian Metescu si, mai ales, pe Geroge Bacovia.Spre deosebire de Stefan Petica, de exemplu, care era un simbolist rafinat, G.Bacovia era un simbolist decadent, de altfel simbolistii decadenti fiind considerati cei autentici.Chiar daca si simbolistii rafinati foloseau muzicalitatea si sugestia pentru a crea, diferenta o constitue viziunea asupra lor asupra lumii; pentru acestia lumea fiind luminoasa, calda, unde pana si tristetea si nostalgia sunt prezentate in nuante calde. G.Bacovia este cel mai reprezentativ poet simbolist roman,remarcabil prin capacitatea de a sintetiza, intr-o opera poetica destul de restransa, aproape toate temele si modalitatile de expresie ale simbolismului.

Teme si motive Tema citadina a orasului sau a trgului provincial.Orasul provincial este sufocant, monotonia si viata mediocra provoaca nevoia de evadare spirituala n tarmuri misterioase ,in spatii orientale sau utopice.Oraul este un loc al pierzaniei, al bolii, al decderii Oraul doarme ud n umezeala grea/ Un bec agonizeaz, exist, nu exist, / Un alcoolic trece piaa trist Nocturn ; Oraul luminat electric/ Ddea fiori de nebunie Fanfar . Trgul bacovian este dezolat,cartierele, chiar i grdnile publice,unde cnt fanfara militar,nu pot ndemna dect la resemnare.Dac oraul proviancial este spaiul angoasei i al spleen-ului,i aglomerrile urabane provoac acelai sentiment de pustiu i tristee: Oraul luminat electric/Ddea fiori de nebunie-/Era o noapte de septembre/Att de rece i pustie.Orasul, "infernul citadin" , este spatiu unde oamenii apar si dispar de pe scena vietii, intr-un anonimat absolut, in universul degradant al saraciei specifice mahalalei: "E-o noapte uda, grea, te-neci afara,/ Prin ceata-obosita, rosii, fara zare,/ Ard afumate, triste felinare/ Ca intr-o crasma umeda, murdara./ Prin mahalali mai neagra noaptea pare/ S-auzi o tuse-n sec, amara/ Prin ziduri vechi ce stau in daramare"-Sonet.Orasele provinciale adapostesc oamenii fara idealuri, "prostii", iar poetul devine solitar in cautarea sa: "Sunt solitarul pustiilor piete/ Cu jocuri de umbra ce dau in nebunie;/ Palind in tacere si-n paralizie, -/ Sunt solitarul pustiilor piete..."-Palind. Tema naturii,natura fiind un mod de a dezvalui starea sufleteasca a autorului nu o reprezentare a peisajului exterior. Tot aici se incadreaza si motivul ploii si al toamnei, care apare n mod constant la toti simbolistii.Ploaia e tritoare, de o monotonie care da nevroze "Ploua, ploua, ploua / Vreme de betie / Si s-asculti pustiul / Ce melancolie!" pn la enervarea exasperant:O bolnav fat vecin rcnete la ploaie rznd..Spre deosebire de romantici, pentru care natura era un spaiu protector, care prelua i amplifica sentimentele omului, pentru simboliti natura e ostil.Natura, in poezia lui Bacovia, prelungeste de regula agonia orasului, fiind, in cele mai multe poezii, nu un spatiu al salvarii fiintei, ci al disparitiei in neant: "Pe drumuri delirand,/ Pe vreme de toamna,/ Ma urmareste-un gand/ Ce ma indeamna:/ - Dispari mai curand!" -Spre toamna .Anotimpurile creeaza stari nevrotice, generate de trecerea accelerata a timpului .Vara aduce moarte prin canicula ucigtoare, care topete ntregul univers, este anotimpul descopunerii Pe catafalc, de cldur-n ora,/ ncet, cadavrele se descompun/ Cei vii se mic i ei descompui Cuptor.Toamna aduce ploile nesfrite, care duc la dezintegrarea materiei i simt cum de atta ploaie/ Piloii grei se prbuesc Lacustr Iarna aduce ngheul absolut, ca de sfrit de lume i-s umei pereii, / i-un frig m cuprinde / Cu cei din morminte/ Un gnd m deprinde Moin .Primvara aduce nevroze i isterii, provoaca spleen-ul O nou primvar pe vechile dureri Nervi de primvar . Culorile domunante sunt cenuiul,negrul albul;culorile obsesiei;roul,violetul, galbenul,expresii ale strilor anxioase. Moartea vine astfel ca o rezultanta fireasca a unui univers in destramare: "Dormeau adanc sicriele de plumb/ Si flori de plumb si funerar vestmant -/ Stam singur in cavou... si era vant.../ Si scartaiau coroanele de plumb." -Plumb .Aceasta disparitie, moartea, este edificata: "Sunt cativa morti in oras, iubito,/ Chiar pentru asta am venit sa-ti spun;/ Pe catafalc, de caldura-n oras,/ incet, cadavrele se descompun"-Cuptor. La Bacovia, sentimentul mortii reprezinta totusi comunicarea cu transcendentul, un pod ce se intinde intre uman si divin.teama de moarte,

spaimele sfarsitului sunt cauzate de singuratatea , de pustietatea odaii stramte, simbol al mortii. Motivul(aici cred ca este TEMA-solitudinea) solitudinii fiintei , care isi are radacinile in poezia romantica. Solitudinea este starea existentiala obisnuita, din care se proiecteaza spatiul imaginar. n simbolism, imaginea singuratatii si pierde grandoarea, devenind intima. Efectele ei sunt melancolia si "spleen-ul",un amestec de tristete, dezolare si plictiseala profunda, un dezgust fata de orice.In universul poeziei bacoviene domneste spaima de nefiinta , de izolare: "De-attea nopti aud plound /Aud materia plngnd/Sunt singur si ma duce-un gnd/Spre locuintele lacustre" . Odaia, "celula cotidiana" , este locul inchis, restrictiv, unde poetul e cuprins de spaime: "Eu trec din odaie-n odaie/ Cand bate satanica ora."-Miezul noptii.Poetul simbolist sufer de claustrofobie Odaia mea m nspimnt/ Cu brie negre zugrvit Singur, sau de agorafobie Nimic. Pustiul tot mai larg prea Altfel ;M prinse sinistre gndiri / n jurul meu corpuri de cear,/ Cu hde i fixe priviri Panoram.Singuratatea este, totusi, o stare preferata de poetul coplesit de o lume pe care nu o poate schimba: "Mai bine singuratec si uitat,/ Pierdut sa te retragi nepasator" din "tara trista, plina de humor" (Cu voi...). Iubirea ,ntelease nu ca un sentiment ideal, nu ca o implinire ideala.Dragostea nu este decat rareori sentimentul salvator al comuniunii fiintelor, ce se opune singuratatii: "Ce cald e aicea la tine/ Si toate din casa mi-s sfinte -/ Te uita cum ninge decembre..." -Decembre . De cele mai multe ori insa dragostea este asociata extinctiei, insotita de reprezentari macabre: "Sunt cativa morti in oras, iubito,/ Chiar pentru asta am venit sa-ti spun" -Cuptor . Locuinta iubitei bacoviene este, ca la romantici, spatiul de salvare, un obstacol fata de vitregiile de afara, chiar iarna parand de aici mai blanda: "le uita cum ninge decembre.../ spre geamuri, iubito, priveste -/ Mai spune s-aduca jaratec/ Si focul s-aud cum trosneste.../ Ce cald e aicea Ia tine,/ Si toate din casa mi-s sfinte"-Decembre. Dragostea este insa, de cele mai multe ori, maladiva, fecioarele sunt "histerizate", "pale", atinse de ftizie: "Iubita canta-un mars funebru,/ Iar eu nedumerit ma mir:/ De ce sa cante-un mars funebru.../ Si ninge ca-ntr-un cimitir." (Nevroza) sau in degradare morala, femeia devenind o simpla cocota, "Femeie, - masca de culori, / Cocota plina de rafinerii"Contrast. Motivul instrumentelor muzicale acompaniaza melancolia sufleteasca si exprima emotii puternice (vioara, mandolina, harfa) ori violente (fluierul, fanfara)"Odaia mea ma inspaimanta/ Cu braie negre zugravita -/ Prin noapte, toamna despletita/ in mii de fluiere canta...","Plangea caterinca-fanfara,/ Lugubru in noapte, tarziu/ Si singur priveam prin ochene/ Pierdut in muzeul pustiu..." . Poezia simbolista este asemnat cu muzica, pentru c muzica lipsit de text nu povestete ntmplri, nu trimite la imagini concrete ale lumii, ci transmite doar sentimente i triri. Muzica nu trebuie neleas, ci simit. Cel care ascult muzic trebuie s empatizeze, dac vrea s triasc sentimentele pe care le comunic compozitorul i interpretul. Bacovia ne dezvluindu stri nevrotice prin muzica:Iubita cnt-un mar funebru.../Ea plnge,i-a czut pe clape,/i geme greu ca n delir.../n dezacord clavirul moare. La el muzica este strident i irit. Conditia poeziei si a poetului, reprezentanii acestui curent consider c poezia trebuie s se apropie de imaterialitatea muzicii. n viziunea lor, poezia nu trebuie s creeze imagini ale lumii, aa cum o vedem, ci trebuie s transmit senzaii, stri, sentimente provocate de ceea ce cunoatem sau trim.Poezia e menit s comunice strile i sentimentele, i nu ceea ce le-a provocat.Poetul este un inadaptat,nu se poate integra intr-o societate de care este dezgustat,este

condamnat la solitudine "Stam singur in cavou.../Tam singur lanaga mort / ". El foloseste alcoolul ca mod de a uitaEu trebuie s beau, s uit ceea ce nu tie nimeni /Ascuns n pivnia adnc fr a spune un cuvnt /Singur s fumez acolo netiut de nimeni/ Altfel e greu pe pmnt..." n majoritatea cazurilor se autonfieaz ca suflet obosit,deprimat,apare i ideea de geniu trist,nchis n cerc barbar i fr sentiment. Tehnici simboliste Muzicalitatea se realizeaza prin repetiii sugestive, care subliniaz sentimentele obsedante, precum in poezia Rar: Singur, singur, singur,../Ploua,ploua,ploua../Tremur,tremur,tremur .Poemele bacoviene sunt pline de o invazie de vaiete, plansete si soapte. Corespondentele si sinesteziile se realizeaza prin imagini auditive si tactile Toamna sun-n geam frunze de metal si prin imagini vizuale si olfactive O pictur parfumat cu vibrri de violet.Sugestia, se realizeaza prin cultivarea ambiguitatii Se ntindea noianul de unde nu mai vii;/ O umbr, n odaie, pe umeri m-apsa -/Vedeam ce nu se vede, vorbea ce nu era.Umbra.Simboluri, Arthur Rimbaud consider c lumea ntreag e o pdure de simboluri. Receptarea critica Despre George Bacovia s-a spus initial ca e un poet simbolist, dar criticii au remarcat ulterior ca isi depaseste epoca, apartinand poeziei romane moderne. Se pare ca pseudonimul sau provine din limba latina Bachus via, unde insemna Calea lui Bachus, dar are legatura si cu denumirea orasului sau natal, Bacau. In primul sau volum, Plumb, publicat imediat dupa ce carnagiul din primul razboi mondial, se dezlantuise, influenta poeziei simboliste era foarte vizibila. Criticii interbelici au vazut in Bacovia un neosimbolist (George Calinescu) sau "o bisericuta dintr-un lemn" (E. Lovinescu), un poet cu o materie poetica insuficienta. Abia dupa cel de-al doilea razboi mondial, poezia sa este afiliata curentelor de gandire mai noi. Astfel, Bacovia ajunge unul dintre cei mai importanti poeti romani, devenind autorul care executa un urias salt de la statutul de poet minor la cel de autor clasic al literaturii romane.