Disonanta cognitiva

Definiia disonanei cognitive

Disonana cognitiv este un termen ce desemneaz un disconfort psihic, disconfort produs de apariia simultan a dou sau mai multe elemente cognitive, elemente ce se neag sau se contrazic reciproc. Ali autori precum Baron i Byrne dau alta definiie pentru disonana cognitiv i anume: "Disonana cognitiv este acea stare intern de disconfort ce apare atunci c nd indivizii o!serv inconsecven "ntre dou sau mai multe atitudini sau "ntre atitudini i comportament." Alte definiii referitoare la disonana cognitiv se refera la ca la o "discordan sau contradicie "n cunoatere, pricinuit de informaii contradictorii privitoare la acelai o!iect, situaie sau eveniment i care este trit de su!iect tensional, ca stare de dezechili!ru cognitiv, de nelinite psihic". Ali autori au definit disonana cognitiv ca un dezacord "ntre atitudine i realitate, "n timp ce alii o considera ca fiind tendina i nevoia su!iectului de a reduce starea tensional i a realiza echili!rul cognitiv necesar, fie prin o!inerea unor noi informaii congruente cu cunoaterea iniial , fie prin schim!area atitudinii su!iectului fa de o!iectul, situaia, evenimentul dat.

Caracteristicile disonanei cognitive

Disonana cognitiv are tendina de a se reduce. #onform studiilor lui $estinger, persoana care are "n universul su cognitiv dou elemente care sunt "n disonan cognitiv, nu va putea pstra aceast disonan, ci va "ncerca s o reduc, modific nd unul dintre aceste elemente pentru a%l face s se potriveasc cu celelalte. Disonana produs prin dezacordul "ntre dou elemente de cunoatere este greu de suportat, gener nd o tensiune care va determina o dinamic cognitiv orientat e&clusiv spre reducerea disonanei. 'educerea disonanei se poate face prin mai multe modaliti. 'educerea disonanei cognitive se poate face deci prin modificarea elementului disonant, prin diminuarea importanei elementului disonant, sau prin adugarea de noi elemente care s creasc consonana. Disonana cognitiv ce se produce prin dezacord "ntre dou elemente de cunoatere este greu de suportat, produc nd astfel tensiuni ce vor duce la o dinamic cognitiv orientat e&clusiv spre reducerea disonanei. Dinamica cognitiv este "n str ns legtur cu mrimea disonanei. #u c t distana dintre elementele disonanei este mai mare, cu at t eforul pe care "l va depune individul pentru reducerea disonanei va fi mai puternic, mai intens. Disonana apare i "n cazul "n care su!iectul este pus s aleag "ntre dou elemente, am!ele la fel de atrgtoare. (n aceast situaie, persoana, pentru a%i )ustifica alegerea, atri!uie mai multe caracteristici pozitive elementului ales. Disonana cognitiv apare i "n cadrul interaciunilor intra grupale. Aici cercetrile au artat c un individ "i modific percepiile despre un grup "n msura "n care este acceptat de acest grup. *&ist o relaie i "ntre disonana cognitiv i stima de sine. #ercetri recente au artat c persoanele cu o imagine de sine pozitiv, precum i cele cu o stim de sine foarte "nalt sufer mai mult din cauza disonanei cognitive.

Teoriile disonantei cognitive

Disonana cognitiv privete cunoaterea i relaiile "ntre cunotine. *lementele de cunoatere tre!uie analizate cu implicaia psihologic, care se refer la legtura dintre dou cunotine, numai dac e&istena uneia implic e&istena celeilalte. Din acest punct de vedere putem avea trei situaii: consonan, disonan, neutralitate. Avem neutralitate atunci c nd cele dou elemente cognitive nu fac o!iectul unei implicaii psihologice, neput nd fi analizate "mpreun. #onsonana cognitiv apare atunci c nd unul dintre o!iecte poate fi o!inut prin implicarea psihologic a celuilalt. De e&emplu, "ntre ""mi este somn" i "dorm" +implicaia psihologic a elementului ""mi este somn", e&ist o consonan cognitiv. -e cealalt parte, dac unul dintre elemente se opune celuilalt prim implicarea psihologic, avem disonan cognitiv. De e&emplu, "mi%e somn" este "n disonan cu "tre!uie s stau de paz". ".re!uie s stau de paz" implicaia psihologic a elementului "mi%e somn" este "n opoziie cu acesta. Beauvois i /oule afirm, legat de disonana cognitiv c producerea unei anumite conduite va duce la o raionalizare atunci c nd relativ la aceast conduit elementele de cunoatere disonante sunt superioare elementelor consonante. 0 alt teorie asupra disonanei cognitive este avansat de Bem. #onform teoriei lui Bem, atitudinile indivizilor nu sunt dec t inferene, e&plicaiile propriilor lor comportamente. *l concluzioneaz deci, c se poate modifica atitudinea cuiva determin ndu%l s fac ceva ce nu face "n mod o!inuit. #onferind propriilor lor acte o anumita valoare, indivizii adopt idei sau motivaii conforme cu ceea ce au fcut. Disonanta cognitiva este de cele mai multe ori generata de discrepanta dintre doua elemente cognitive care se neaga sau se contrazic reciproc si care sunt generatoare de stres. 1pre e&emplu, in timp ce esti multumit de faptul ca i%ai comunicat sefului e&istenta unei situatii pro!lematice intr%o arie de activitate, ulterior, in urmatoarele 2%3 minute, esti ingri)orat daca nu cumva ai fost prea cura)os sa faci acest demers si daca ai procedat corect. Astfel, te afli intr%o situatie confuza si oscilezi intre cele 2 stari, initial de multumire, si cea de ingri)orare, aparuta ulterior. #um putem identifica e&istenta sau aparitia disonantei cognitive4 Aceasta stare se resimte foarte repede la nivel emotional si fizic si se e&prima prin agitatie la un nivel moderat si o stare de nemultumire si ingri)orare usoara. #ateodata, nici nu sesizam instalarea acestui fenomen su!til si ne simtim morocanosi, indispusi sau an&iosi, nemultumiti, frustrati. Criterii care se indeplinesc in aparitia disonantei cognitive: aparitia unui disconfort psihologic produs de existenta a cel putin doua elemente cognitive (informatii, comportamente, opinii, senzatii etc.), care se neaga sau se contrazic reciproc. (ex. Trebuie sa tin regim si tocmai am mancat o ciocolata) stare interna de disconfort care apare atunci cand indivizii observa inconsecventa intre doua sau mai multe atitudini sau intre atitudini si comportament. (!stiam ca nu este bine sa stau la ora pranzului pe pla"a dar am

ramas in continuare, urmarea fiind aceste minunate arsuri) lipsa consensului intre opiniile, atitudinile si corectitudinea deciziei luate, cunostintele si valorile unei persoane (!mi#am "urat ca nu mai chiulesc de la cursuri si iata ca sunt iar in parc$) discordanta sau contradictie in cunoastere, pricinuita de informatii contradictorii privitoare la acelasi obiect, situatie sau eveniment si care este traita de subiect tensional, ca stare de dezechilibru cognitiv, de neliniste psihica un dezacord intre atitudine si realitate. %n general, tindem sa avem consistenta cognitiva. &ceasta este o stare de spirit in care opiniile, atitudinile si comportamentele se gasesc in armonie. Teoria consistentei cognitive vorbeste despre faptul ca oamenii sunt fiinte rationale, logice. 'ierderea armoniei, prin aparitiei disonantei cognitive, arata relativitatea si lipsa de persistenta a unor fenomene psihice, care se pot schimba in functie de ceea ce experimentam zi de zi. &cest mod de functionare incepe o data cu formarea psihicului copilului si se dezvolta de#a lungul continuumului vieii prin imbinarea elementelor biologice, psihologice si sociale ale omului. (in fericire, exista si modalitati care pot atenua contradictia intrapsihica. &stfel, putem sa gasim cai de diminuare a disonantei cognitiva prin schimbarea atitudinii, schimbarea perceptiei comportamentului, apelul la cognitii consonante suplimentare, minimalizarea importantei conflictului, reducerea libertatii de alegere percepute.

*levi: Dogaru Ana%5aria, 6ariu 7rina #lasa: 87$9