PROTECTIA INSTALATIILOR ELECTRICE IMPOTRIVA

UNDELOR DE SUPRATENSIUNE
Undele de supratensiune in instalatiile electrice apar datorita
loviturilor directe de trasnet sau de comutatie.
Definitii:
Tensiunea nominala a unei retele trifazate (U
n
) este valoarea
eficace a tensiunii prin care este denumita reteaua si la care se refera unele
caracteristici de functionare ale acesteia.
Tensiunea cea mai riicata a retelei !U
Mr
" este valoarea eficace
maxima a tensiunii intre faze care poate sa apara in conditii normale de
functionare in orice punct al retelei, intr-un moment oarecare. Aceasta
valoare nu tine seama de variatiile tranzitorii datorate de exemplu,
manevrelor din retea si nici de variatiile temporare ale tensiunii datorata
unor conditii anormale din retea, de tipul defectelor sau declansarilor bruste
de sarcini importante.
Tensiunea cea mai riicata #entru ec$i#ament !U
m
" este cea mai
mare valoare eficace a tensiunii intre faze pentru care este proiectat sa
functioneze echipamentul din punctul de vedere al izolatiei acestuia si al
unor alte caracteristici ce pot fi legate de aceasta tensiune in documentele
tehnice, normative specifice pentru fiecare echipament in parte. Aceasta
tensiune este valoarea maxima a tensiunii celei mai ridicate a retelei pentru
care poate fi utilizat echipamentul.
Su#ratensiunea este orice tensiune dependenta de timp, intre faza si
pamant sau intre faze, a carei valoare sau valori de varf depasesc valoarea
de varf
3 !
m
U
, respectiv
!
m
U
corespunzatoare tensiunii celei mai
ridicate intre echipamente. "upratensiunile sunt intotdeauna fenomene
tranzitorii. #le se pot imparti in su#ratensiuni #uternic amortizate si e
urata relati% scurta si su#ratensiuni neamortizate sau sla& amortizate
si e urata relati% lun'a(
Su#ratensiunea e comutatie este supratensiunea faza-pamant sau
intre faze, care apare intr-un punct dat al retelei, datorita unei operatii de
comutare, unui defect sau altor cauze si a carei forma poate fi asimilata in
ceea ce priveste coordonarea izolatiei cu cea a impulsurilor normalizate,
utilizate pentru incercarile cu impuls de tensiune de comutatie.
"upratensiunile de acest tip sunt de obicei puternic amortizate si de scurta
durata.
Su#ratensiunea tem#orara este o supratensiune sub forma unor
oscilatii neamortizate sau slab amortizate intre faza si pamant sau intre
faze, care apare intr-un punct dat al unei retele, pentru o durata relativ
mare. "upratensiunile temporare sunt provocate de obicei de comutatii sau
de aparitia de defecte (deconectarea brusca a unor sarcini importante,
defecte monofazate) sau de fenomene neliniare (ferorezonanta, armonici).
"upratensiunile temporare se caracterizeaza prim amplitudinea, frecventa,
durata totala sau coeficientul lor de amortizare.
Su#ratensiunea e trasnet este supratesiunea faza-pamant sau intre
face care apare intr-un punct dat al retelei datorita unei descarcari
atmosferice sau unei alte cauze si a carei forma poate fi asimilata in ceea ce
priveste coordonarea izolatiei cu cea a impulsurilor normalizate, utilizate
pentru incercarea cu impuls de tensiune de trasnet. "upratensiunile de acest
tip sunt de obicei de o singura polaritate si de durata foarte scurta.
Tensiunea nominala e tinere la im#uls e comutatie !trasnet"
este valoare de varf a tensiunii de tinere la impuls de cumoutatie prescrisa
pentru echipament, care caracterizeaza izolatia acestui echipament in ceea
ce priveste incercarile de tinere.
Tensiunea nominala de tinere de scurta durata la frecventa
industriala este valoarea eficace a tensiunii sinusoidale de frecventa
industriala pe care echipamentul trebuie sa o suporte in timpul incercarilor
efectuate in conditii specificate si pentru o durata specificata care in general
nu depaseste $ minut.
)actorii e #rotectie ai unui is#oziti% e #rotectie sunt valorile
nivelurilor de protectie ale unui dispozitiv de protectie corespunzatoare
pentru impulsurile de comutatie respectiv de trasnet, raportate la valoarea
de varf a tensiunii nominale ale acestui dispozitiv.
Izolatia e*terna este izolatia partilor exterioare ale echipamentului
constand in distante de separare in aer si din suprafete in contatct cu aerul
ale izolatiei solide ale unui echipament care sunt supuse la solicitari
dielectrice si la influenta conditiilor atmosferice sau a altor agenti externi
precum poluare, umiditate, animale etc.
Izolatia interna este izolatia partilor interioare, solide, lichide sau
gazoase ale unui echipament, care nu este supusa influentei conditiilor
atmosferice sau altor agenti externi precum poluare, umiditate, animale etc.
Izolatia e*terna #entru ec$i#ament e interior este o izolatie
externa a unui echipament destinat sa functioneze in interiorul unei cladiri,
care nu este expus influentelor conditiilor atmosferice.
Izolatia e*terna #entru ec$i#ament e e*terior este o izolatie
externa a unui echipament destinat sa functioneze in exteriorul cladirilor,
care este expus influentei conditiilor atmosferice.
Izolatia autore'eneratoare este izolatia ale carei proprietati izolante
se refac integral dupa o descarcare disruptiva produsa prin aplicarea unor
tensiuni de incercare
Izolatia neautore'eneratoare este izolatia ale carei proprietati
izolante se pierd sau nu se refac integral dupa o descarcare disruptiva
produsa prin aplicarea unei tensiuni de incercare.
Poluarea atmosferica este starea aerului atmosferic impurificat cu
substante (gaze, praf etc.) care in conditii de exploatare poate da nastere la
suprafata izolatorului, unui mediu conductor electric. %in punct de vedere
al tipului de poluare a izolatiei se deosebesc #oluarea e ti# 'ranular si
#oluarea e ti# electrolitic(
Lun'imea liniei e fu'a este lungimea minima masurata pe
suprafata izolatiei externe intre partile metalice cu potential electric diferit.
&and izolatia este compusa din mai multe elem separate prin parti metalice,
drept lungime a liniei de fuga a izolatiei, se considera suma lungimilor
liniilor de fuga ale diferitelor elemente, exclusiv partile bune conducatoare
de electricitate.
Lun'imea liniei e fu'a s#ecifica este raportul dintre lungimea
totala a liniei de fuga a izolatorului, exprimata in centimetri si tensiunea cea
mai ridicata a retelei intre faze exprimata in 'ilovolti.
Curentul e #rotectie al unei linii este valoarea amplitudinii
curentului de trasnet minim capabil sa produca pe linia aeriana respectiva o
supratensiune ce determina conturnarea izolatiei.

A#arate si is#oziti%e contra su#ratensiunilor in instalatiile electrice
Acestea sunt destinate sa prote(eze echipamentul electric contra
solicitarilor provocate de supratensiunile care depasesc nivelul nominal de
izolatie al echipamentului
Paratrasnetul este un dispozitiv de protectie a constructiilor
impotriva loviturilor directe de trasnet care este alcatuit din)
- elemente de captare * amplasate deasupra constructiei prote(ate
- elemente de coborare
- elemente de legare la pamant.
+ona de protectie a unui paratrasnet vertical este spatiul cuprins in
(urul paratrasnetului in care un obiect este prote(at cu un factor de risc de
$,
-3
impotriva loviturilor directe de trasnet, datorita orientarii trasnetului
spre paratrasnet.
+ona de protectie a unui paratrasnet orizontal este spatiul cuprins in
(urul paratrasnetului, in care un obiect este prote(at cu un factor de risc de
$,
-3
impotriva loviturilor de trasnet.
Eclatorul este aparatul constituit din doi electrozi separati printr-un
interval de amorsare dimensionat in vederea unei amorsari intr-un domeniu
de tensiune dat.
Descarcatorul cu coarne este aparatul constituit din unul sau mai
multe eclatoare in aer- functia de protectie de realizeaza prin reducerea
nivelului supratensiunilor. "tingerea arcului curentului de insotire nu este
sigura intrucat aparatul nu dispune de dispozitive de stingere fortata a
arcului.
Descarcatorul cu rezistenta %aria&ila este aparatul constituit din
unul sau mai multe eclatoare si unul sau mai multe rezistoare cu rezistenta
variabila (neliniara)- functia de protectie se realizeaza prin reducerea
nivelului supratensiunilor si stingerea arcului curentului de insotire.
Acestea sunt)
- descarcatorul cu rezistenta variabila fara sufla( la care stingerea
arcului curentului de insotire se produce in mod natural in
momentul trecerii tensiunii prin valoarea zero, curentul de insotire
fiind limitat in prealabil de rezistenta neliniara.
- %escarcatorul cu rezistenta variabila cu sufla( la care stingerea
arcului curentului de insotire se produce in mod fortat, curentul
fiind limitat de rezistenta neliniara si de alungirea arcului-
alungirea arcului este efectul interactiunii dintre curentul de
insotire si campul creat de magnetii permanenti sau bobinele de
inductanta dispuse in vecinatatea eclatoarelor.
+ona e #rotectie a unui escarcator cu rezistenta %aria&ila este
lungimea considerata de-a lungul caii de curent, cuprinsa intre descarcator
si obiectul prote(at, care corespunde la o crestere a tensiunii la bornele
aparatului de prote(at ramasa in limite corespunzatoare, intre tensiunea
nominala de intere la impuls de trasnet a izolatiei si nivelul de protectie, in
cazul amorsarii descarcatorului.
Conensatoarele e #rotectie sunt conecttate in scopul reducerii
amplitudinii, a pantei sau a frecventei fenomenului de oscilatie a
supratensiunii.
Priza e #amant este un ansamblu de elemente conductoare in
contact cu pamantul. .riza de pamant naturala este constituita din elemente
conductoare in contact permanent cu solul ale unor constructii sau instalatii
destinate diferitelor scopuri, dar care pot fi folosite in acelasi timp pentru
trecerea curentului de defect. .riza de pamant artificiala este priza de
pamant ale carei elemente componente sunt constitiute special pentru
trecerea curentului de defect. /ezistenta la impuls a unei instalatii de legare
la pamant este definita prin produsul dintre rezistenta calculata sau
masurata in regim stationar si coeficientul de impuls.
Retea cu neutru izolat este o retea al carei punct neutru nu are nici o
legatura voita cu pamantul cu exceptia celei realizate prin aparate de
masurat, de protectie, sau semnalizare avand o impedanta foarte mare.
Reteaua com#ensata #rin &o&ina e stin'ere este o retea al carei
punct neutru este legat la pamant printr-o bobina a carei reactanta are o
astfel de valoare, incat, in cazul unui defect intre o faza si pamant, curentul
inductiv de frecventa industriala care circula intre locul de defect si bobina
compenseaza in mare parte componenta capacitiva de frecventa industriala
si curentul de defect. 0ntr-o retea compensata prin bobina de stingere,
curentul rezultat la locul de defect este limitat in asa fel incat arcul electric
de punere la pamant se stinge spontan.
Reteaua cu neutrul le'at la #amant este o retea al carei punct
neutru este legat la pamant fie direct, fie printr-o rezistenta sau reactanta
suficient de mica pentru a reduce oscilatiile tranzitorii si a imbunatati
conditiile de functionare selectiva a protectiei contra defectelor la pamant.
Protectia liniilor aeriene im#otri%a su#ratensiunilor e trasnet
1iniile electrice aeriene de $$,, !!,, 2,,'3 trebuie sa fie prote(ate pe
toata lungimea lor impotriva loviturilor directe de trasnet, prin conductoare
de protectie.
1a aceste linii electrice aeriene conductoarele de protectie se leaga la
pamant la fiecare stalp in parte iar priza de pamant poate fi artificiala sau
naturala.
1iniile electrice de medie tensiune nu trebuie sa se prote(eze in mod special
impotriva loviturilor directe de trasnet.ele fiind tratate prin rezistente de
tratarea neutrului in statiile de transformare.
/ezistenta de dispersie a prizei de pamant a fiecarui stalp din beton
armat sau metalic cu conductoare de protectie legate la pamant se verifica
cu relatia)
t
t
i
I k
U
R
) $ (
=
0n care-
U
t
- este tensiunea nominala de tinere la impuls de trasnet a izolatiei
liniei '3
max
0
t
*este valoarea admisa a curentilor de trasnet, in cazul loviturilor
directe de trasnet in stalp pentru a evita aparitia conturnarilor inverse, 'A-
'- este coeficientul de cupla( intre conductorul de protectie si cel mai
indepartat conductor activ.
&a mi(loc de reducere a numarului de declansari ale liniilor electrice
datorita supratensiunilor de trasnet se recomanda reanclansarea automata
rapida trifazata sau monofazata.
.entru reducerea numarului de declanseri la lovituri de traznet ale
liniilor electrice aeriene de $$,'3 este necesar sa se realizeze prize de
legare la pamint a stilpilor,astfel incit rezistenta acestora sa fie de 4-$,
ohmi.
Protectia instalatiilor electrice e*terioare si a clairilor im#otri%a
lo%iturilor irecte e traznet(
0nstalatiile electrice exterioare avind tensiuni nominale mai mici sau
egale cu !,'3 (statii de conexiuni,cabine de sectionare sau posturi de
transformare cu supafata redusa) nu se prote(aza special impotriva
loviturilor de traznet.
0nstalatiile electrice exterioare avind tensiuni mai mari !,'3 trebuie
prote(ate impotriva loviturilor directe de traznet prin paratraznete legate la
centura de legare la pamint a statiei de transformare.
0n instalatiile cutensiuni de $$,,!!,, 2,,'3 paratraznetele verticale
se monteaza pe cadrele instalatiei respective.
5u se admite montarea paratraznetelor pe cadrele transformatoarelor
din statiile de transformare. "e monteaza descarcatoare cu rezistenta
variabila la bornele de medie tensiune ale transformatoarelor
.rotectia posturilor de transformare de medie tensiune cu intrare
aeriana se realizeaza prin descarcatoare cu rezistenta variabila (%/3) sau
descarcatoare cu coarne (%&) .
.rotectia posturilor de transformare cu intrare (n cablu se realizeaza
cu descarcatoare cu rezistenta variabila care se vor monta in postul de
transformare.
Protectia instalatiilor electrice e meie tensiune
.rotectia instalatiilor electrice din zonele cu indicele cronocheraunic
mai mare de $6, de ore de furtuna pe an care alimenteaza consumatorii de
categoriile , si $ trebuie sa se realizeze dupa cum urmeaza)
- se monteaza descarcatoare cu rezistenta variabila la bornele
transformatoarelor
- se monteaza intre faza si pamant pe primul stalp de pe linie
descarcatoare cu coarne
- se monteaza intre faza si pamant la distanta de $,,-!,, metri de
primul stalp descarcatoare cu coarne
- se leaga la pamant suporturile izolatoarelor liniilor pe stalp de
lemn.
.rotectia instalatiilor electrice din zonele cu indicele cronocheraunic
mai mare de $6, de ore de furtuna pe an care alimenteza consumatori de
categoriile ! si 3 se realizeaza astfel)
- se monteaza descarcatoare cu rezistenta variabila pe barele
colectoare ale staiilor de transformare, distanta pe calea de curent
dintre descarcatorul cu rezistenta variabila si transformatoare nu
trebuie sa depaseasca zona de protectie a descarcatorului
- se monteaza descarcatoare cu coarne pe primul stalp la iesirea
liniilor din statie precum si la o distanta de $,,-!,, metri de
primul stalp,
.rotectia instalatiilor electrice din zonele cu indicele cronocheraunic
mai mic de $6, de ore de furtuna pe an indiferent de importanta
consumatorilor de realizeaza astfel)
- se monteaza decarcatoare cu rezistenta variabila pe barele statiilor
de transformare
- se monteaza pe intrarile liniilor electrice aeriene in statii la o
distanta de $,,-!,, de metri de primul stalp descarcatoare cu
coarne.
Autotransformatoarele din retele de medie tensiune se prote(eaza
impotriva supratensiunilor de traznet, de regula cu un singur set de
descarcatoare cu rezistenta variabila, rezultatul inserierii a doua
descarcatoare. .rotectia instalatiilor electrice in statiile de $$,-2,, 73
impotriva supratensiunilor de traznet se realizeaza cu descarcatoare de
rezistenta variabila. Alegerea numarului de descarcatoare cu rezistenta
variabila precum si locul de amplasare a acestora in statie trebuie sa se faca
respectandu-se conditiile de coordonre a izolatiei. "tabilirea oportunitatii
prote(arii cu descarcatoare a imfasurarii de medie tensiune a
transformatoarelor de interconexiune se va face si pe baza coeficientului de
transmitere asupra tensiunii din infasurarea de inalta tensiune in cea de
medie tensiune indicat de constructor.
0n statiile de transformare de !!,-2,, 73 descarcatoarele cu
rezistenta variabila trebuie sa se monteze la bornele transformatoarelor si
auotransformatoarelor. 0n cazul in care aceste descarcatoare nu asigura
protectia intregului echipament al statiei, trebuie montate seturi
suplimentare de descarcatoare pe unele linii.
%escarcatoarele cu rezistenta variabila ce urmeaza sa se monteze pe
sistemul de bare trebuie sa fie prevazute cu supape antiexplozive, pentru
evitarea aparitiei defectelor pe bare ca urmare a deteriorarii
descarcatoarelor. %escarcatoarele cu resitenta variabila trebuie sa fie legate
pe calea cea mai scurta la centura de legare la pamant a statiei.
Descarcatoare electrice
,( -eneralitati
1imitarea supratensiunilor care pot aparea intr-o instalatie electrica,
poate fi posibila prin practicarea de masuri tehnice. Una din masurile
tehnice esta introducerea de descarcatoare electrice.
%ecarcatoarele electrice au fost concepute initial pentru a face fata
supratensiunilor de origine atmosferica, ca si fenomenelor conexe privind
propagarea si reflexia simpla sau multipla undelor de supratensiune, in
puncte in care linia isi modifica impedanta caracteristica (cablulinie
aeriana, sfarsit de linie). 0n stadiul actual descarcatoarele au capacitatea
termica suficienta pentru a face fata si supratensiunilor de comutatie.
%escarcatoarele sunt echipamente electrice care asigura protectia
izolatiei instalatiilor electrice impotriva supratensiunilor. "olicitarile
electrice la care este supusa izolatia echipamentelor electrice sunt date de
urmatoarele tensiuni)
- tensiunea e ser%iciu !./0z": solicitari de lunga durata cu valori
maxime prescrise
- Su#ratensiuni tem#orare: solicita izolatia pe durata scurta si au
valori mai mari decat tensiunea de serviciu
- Su#ratensiuni e comutatie: solicitari de scurta durata de regula
sub forma unor oscilatii amortizate
- Su#ratensiuni e*terne: de origine atmosferica, care sunt
supratensiuni cu durate foarte mici avand valori de varf foarte
mari
0zolatia echipamentelor electrice se caracterizeaza in functie de
solicitarile mentionate prin)
- tensiune nominala
- tensiune nominala de tinere la supratensiuni de frecventa industriala
- tensiune nominala de tinere la supratensiuni de comutatie si
atmosferice
.entru proiectarea descarcatoarelor electrice se porneste de la o serie
de parametri legati de)
- datele de izolatie a retelei electrice in care urmeaza sa se monteze
descarcatoarele
- performantele materialelor componente ale descarcatoarelor
Acesti parametri sunt)
- tensiunea nominala U
n
sau clasa de izolatie egala cu tensiunea
compusa nominala cea mai mare intre fazele retelei in care se
monteaza descarcatorul
- tensiunea maxima de exploatare mai mica decat U
n
masurata intre
faze si pamant
- valorile maxime si minime ale tensiunilor de amorsare la frecventa
industriala si la impuls cu definirea explicita a parametrilor undei
de impuls de tensiune, indicandu-se eventual raportul acestor
tensiuni care este numit factor de impuls, precum si tensiunea de
amorsare pe frontul undei de impuls standardizate (valoare mai
mare ca U
amorsare impuls
)
- tensiunile reziduale la diverse valori maxime ale curentului de
descarcare la impuls cu indicarea parametrilor undei de impuls de
curent (cu cat creste curentul de descarcare cu atat cresc si
tensiunile reziduale)
- capacitatea nominala de trecere sau scurgere reprezentata prin
valori maxime ale curentilor si numarul de impulsuri succesive,
indicarea parametrilor undelor respective de impuls de curent pe
care trebuie sa le poata suporta descarcatorul fara defectiuni.
- exponentul de neliniaritate
- conditiile de tratare a neutrului retelei
- conditiile climatice si in special cele legate de indicele 7erannic al
zonei de monta(. 0ndicele 7erannic indica numarul mediu de zile
cu furtuna si descarcari electrice pe an
- proprietatile dielectrice ale materialelor electroizolante utilizate
Clasificarea escarcatoarelor
- descarcatoare cu coarne (eclatoare)
- descarcatoare cu coarne si cu dispozitive sau cu ti(a antipasare
- descarcatoare tubulare, cu materiale gazogeneratoare
- descarcatoare cu rezistenta variabila
- descarcatoare cu rezistenta variabila si cu sufla( magnetic
Descarcatoare cu coarne
Aceste descarcatoare se utilizeaza impotriva supratensiunilor a
liniilor electrice
si posturilor de transformate aeriene de medie tensiune, de putere mica
(maxim !4,73A) si de inalta tensiune. "e monteaza si pe izolatoarele lant
de $$, '3 si !!, '3 pentru a uniformiza gradientul de potential in lungul
izolatorului, asigurandu-se astfel protectia suprafetei izolatorului impotriva
efectelor termince ale arcului electric. "e construiesc trei tipuri de
descarcatoare cu coarne si anume)
- cu coarne de protectie
- cu ti(a
- cu inele ecran
8unctionarea descarcatorului cu coarne consta in strapungerea
spatiului disruptiv dintre electrozi, prin care sarcinile electrice ale
supratensiunii sunt diri(ate spre pamant sub forma unui curent de impuls
numit curent de descarcare. %upa descarcarea energiei undei de impuls, la
tensiunea de serviciu prin coloana de arc sircula curentul de insotire, care se
stinge prin alungire pe rampele electrozilor la trecerea curentului prin ,.
Parametrii #rinci#ali functionali
%escarcatoarele cu coarne tip (dc) se executa pentru tensiuni
nominale de 6, !,, $$, si !!,'3, intreruperea fiind asigurata pentru curenti
de insotire ce circa $,A. #clatoarele acestor aparate care realizeaza
intervalul de strapungere asigura separarea fata de pamant a bornei aflate
sub tensiune si asigura amorsarea la supratensiuni.
%escarcatoarele cu coarne se executa cu eclatoare fixate pe izolatoare
rigidizate, montate pe consola si cu eclatoare montate pe lant de izolatoare
de intindere.
9 alta varianta este formata din izolatoare de intindere care pot fi de
tipul lant sau cu inima plina, care au montate pe cape ti(e suport cu
eclatoare de descarcare executate din bare rotunde de otel avand diametru
de circa $,mm, evazarea sub forma de coarne a acestor piese contribuie la
ameliorarea conditiilor de intrerupere a curentilor de insotire, fiind parti
active ale descarcatorului.
%escarcatoarele cu coarne si cu ti(a antipasare au interpusa intre
coarne o ti(a metalica lunga si cu varf ascutit, ceea ce conduce la cresterea
gabaritului si impiedica pasarile ca sa produca scurtcircuite intempestive in
intervalul dintre coarne.
.roblemele de proiectare se refera in principal la calculele de izolatie,
intervalul de descarcare corespunzand unor date experimentale pentru
electrozii varf-varf, dependente de parametri interpusi in special de
tensiunile de amorsare la impuls si la frecventa industriala. Acestia se scot
in principal din normele de coordonare a izolatiei care de altfel
conditioneaza si calculul izolatoarelor suport, reprezentand izolatoare
normale ca la orice aparat electric de acceasi tensiune nominala.
0ntervalul se va dimensiona totdeauna acoperitor, adica cu rezerve la
frecventa de 4,:zm asigurandu-se un domenui larg de regla( in exploatare.
/egla(ul intervalului trebuie insa realizat astfel incat sa fie la limita pentru
unda pozitiva de impuls de tensiune stiind ca electrozii varf-varf la izolatia
externa amorseaza mai repede la unda pozitiva de tensiune decat la cea
negativa.
&onstructia trebuie astfel realizata incat monta(ul in exploatare sa se
faca numai cu coarnele in sus adica pe un plan orizontal.
&oarnele, electrozii si ti(a se realizeaza din otel zincat electrotehnic,
cu diametru ;< pana la ;$6.
&urentul maxim de insotire la frecventa industriala, pe care il poate
stinge descarcatorul cu coarne este foarte redus de obicei sub $4A, scazand
chiar sub 4A pe masura ce creste tensiunea nominala. %escarcatoarele cu
coarne se pot monta numai in retelele cu neutru izolat sau tratat in care
curentul de defect de punele la pamant nu depaseste valorile de mai sus,
cunoscand ca dupa functionarea descarcatorului apare totdeauna un astfel
de curent intre coarnele sale. 9ricum, lungind mai mult coarnele, se poate
obtine o oarecare crestere a curentului de insotire garantat. Aceasta lungire
si crestere nu se poate duce prea departe la fiecare descarcare pentru ca
apare pericolul ca arcul dintre coarne sa fie suflat intempestiv de catre vant
la fazele vecine putandu-se produce astfel o avarie de scurtcircuit intre faze.
=otodata apare eroziunea (termica) puternica a electrozilor (coarnelor) de
catre arc cu cresterea intervalului si deci cu modificare parametrilor de baza
ai descarcatorului.
%escarcatoarele cu coarne prezinta intarziere importanta la amorsare,
unda normala de impuls $,!4, >s, fiind de obicei taiata pe coada. %e aceea
utilizarea acestor descarcatoare este indicata in acele instalatii la care unda
de impuls are panta atenuanta redusa.
Descarcatoare tu&ulare
%in aceasta grupa fac parte descarcatoarele tubulare cu fibra pentru
tensiuni nominale de 6, !,, $$,, !!,'3, folosite pentru protectia impotriva
supratensiunilor la liniile electrice .
%escarcatoarele sunt formate din urmatoarele parti constructive
principale)
- un tub de fibra vulcanica, care formeaza partea activa a
descarcatorului, introdus intr-un tub de pertinax bine lacuit la
exterior.
- la capetele acestui tub se gasesc ! capace metalice, cel de la partea
superioara este inchis, in el fiind fixat electrodul ti(a, iar cel de la
partea inferioara este deschis si are montat pe el electrodul rozeta
(cu orificii de evacuare a gazelor)
0ntre cei doi electrozi se afla spatiul disruptiv, realizat in functie de
tensiuneanominala a aparatului.
1a partea superiara se gaseste borna de racord la retea care se face
prin intermediul unor eclatoare tip ti(a montate in exterior cu un spatiu
disruptiv intre ele, iar la partea inferioara se gaseste borna de racord a
conductorului de legare la pamant.
3ariantele constructive difera dupa tensiunea nominala si dupa
curentul nominal de descarcare .
Aceste descarcatoare folosesc ca element activ un tub din material
electroizolant gazogenerator sub actiune termica, actiunea termica a arcului
electric, gazul acesta (:
!
) avand proprietati stingatoare de arc. =uburile se
fac din fibra electrotehnica fiind prote(ate intr-un invelis exterior din
portelan, fie din hartie bachelizata, rulata, stratificata.
?azele, sub presiune de 2,-$,, da5cm
!
care apar in tub, sting arcul
electric al curentului de insotire la prima sau la a doua trecere prin , a
acestuia. &a si la descarcatorul cu coarne, are loc si la acest descarcator o
intarziere la amorsare a curentului de impuls, taind unda normala de impuls
de tensiune, pe coada sa.
#lectrodul suplimentar din foita de staniol inclusa in rularea tubului
stratificat, are rolul introducerii unei capacitati suplimentare care sa
produca preionizarea intervalului de descarcare interior a
i
, reducand astfel
intarzierea amintita mai sus. =otodata se uniformizeaza repartitia
potentialului electric la unda de impuls.
#liminarea gazelor ionizate se face sub forma de (et-evantai
cuprinzand o zona de ionizare care trebuie lasata libera la monta(, fara nicio
piesa straina, mai ales fara piese conductoare racordate la fazele vecine sau
la pamant, fiind pericol de scurtcircuit. 9rificiul sub forma de rozeta sau
trefla din electrodul inferior asigura forma si dimensiunile acestui (et, iar
volumul tampon din aer (3,-4, cm
3
) din partea opusa a descarcatorului
limiteaza presiunea la valori care sa nu produca explozia tubului, asigurand
in acelsi timp ca diri(are a sufla(ului de stingere sa se faca spre sensul dorit.
=otodata volumul tampon in(ecteaza aer proaspat pentru deionizarea
intervalului de arc electricm in timpul valorilor instantanee mici ale
curentului de insotire.
.entru preintampinarea poluarii interiorului tubului se va tine cont de
forma si dimensiunile orificiului rozeta.
.revederea varfului de @olfram la electrodul ti(a, reduce eroziunea
acestuia. /ealizarea varfului poate fi si sub forma de pastila sinterizata din
alia( de &upru-@olfram, =ubul electroizolant de protectie exterioara se
prevede a se lacui contra intemperiilor, datorita faptului ca descarcatoarele
stau montate in retea in perioada cat au loc furtuni cu descarcari electrice.
0ntervalul de descarcare exterior asigura reducerea solicitarii
dielectrice de lunga durata a izolatiei descarcatorului.
.entru eficienta stingerii arcului cu materialul gazogenerator, se
poate conta ca ea cuprinde domeniul curentului de instire 34,-A,,,A. 0n
afara acestor limite, eficienta dispare la limita inferioara autosufla(ul fiind
ineficient (gaze prea putine si deci presiunea prea mica, adica domeniul
critic,stingerea curentului de 34,A nu se produce de la sine), iar la limita
superioara, presiunea fiind prea mare si provocand explozia tubului.
%urata sufla(ului este de $,-!,ms, electrozii sunt din otel zincat si
pasivizat. %iametrul tubului gazoregenator creste la fiecare actionare a
descarcatorului, modificand astfel defavorabil capacitatea de stingere.
"cade presiunea de sufla(, ceea ce conduce la cresterea curentului minim si
la scaderea celui maxim, deci scade domeniul curentilor de insotire
garantati. .resiunea . in tub se poate calcula cu relatia)
! !
!
t S
Vm G
k P

= , unde)
- ' B coeficient de material pentru tubul gazogenerator, dependent de
unitatile de masura
- ? B greutatea gazelor dega(ate
- 3m B volumul unui 'ilogram de gaz la $,,,C& in tub
- " B sectiunea orificiului de sufla(
- t B durata arcului
0ntervalul de descarcare interior nu trebuie scazut mult, impunandu-
se o valoareoptima corelata cu cel exterior, deoarele la intervale interioare
mici de descarcare se reduce volumul de gaze devoltate de arc, ceea ce
reduce eficienta stingerii arcului si deci, curentul maxim de insotire trebuie
redus.
.rin urmare, capacitatile mari de rupere impun intervale mari de
descarcare interioare, ceea ce conduce la cresterea tensiunii de amorsare si
deci, reducerea acestei tensiuni va trebuie obtinuta prin alte metode.
&oordonarea izolatiei si principiului de functionare impune ca
tensiunea de conturnare pe suprafata exterioara a descarcatorului sa fie
sensibil mai mare ca cea de descarcare a intervalului a
i
, acest interval se ca
calcula cu datele pentru electrozii varf-placa.
Descarcatorul cu rezitenta %aria&ila !DRV"
%escarcatorul cu rezistenta variabila este aparatul care limiteaza
valoarea supratensiunilor la o valoare data, avand proprietatea de a reduce
prin intermediul rezistentelor neliniare, dependente de tensiune, intensitatea
curentului de insotire pana la o valoare la care poate fi intrerupt cu
eclatoarele proprii in cel mult o semiperioada.
.artile principale ale unui descarcator (%/3) sunt)
- $ coloana de eclatoare. 5umarul acestora depinde de tensiunea
nominala a retelei-
- ! rezistente neliniare care asigura repartizarea tensiunii in mod
uniform pe spatii disruptive-
- 3 rezistenta neliniara principala, formata dininserierea mai multor
discuri realizate di ncarbura de siliciu sau oxid metalic-
- 2 anvelopa de portelan-
- 4 A,D bornele aparatului.
0n principiu intr-o instalatie echipata cu descarcatoare corect
amplasate nu apar tensiuni periculoase, superioare nivelului de protectie.
8unctionarea descarcatorului se initiaza prin amorsarea eclatorului la
aparitia unei supratensiuni.
/elatia de dependenta intre curentul i si tensiunea u aplicata
rezistentei neliniare este de forma) uBci
E
, unde cF(64,A,,)3A
E
si
EB,,$6,,3 pentru rezistente din carbura de siliciu si EB!,4, pentru
rezistente din oxizi metalici. %upa scurgerea sarinilor electrice, curentul
scade, rezistenta neliniara creste foarte mult si eclatoarele se sting.
1( Locul escarcatorului intr2o retea electrica
a. 0ntre neutrul unui transformator si pamant
9 unda de supratensiune, care ar patrunde in transformator se poate
reflecta in locul de modificare a impedantei adica in punctul neutru.
b. 0ntre linia aeriana si pamant, in posturile de transformare.
c. 1a intrarea unei linii aeriene intr-o statie de conexiuni sau de
transformare.
d. 1a conexiunea prin cablu a unui motor electric.
3( Solutii constructi%e
- .entru tensiuni (oase (U
n
G$,,,3) descarcatorul are un singur
eclator.
- .entru tensiuni medii eclatorul este inglobat in rezistenta neliniara
care intocmai unui divizor de tensiune, asigura o egala repartizare a
tensiunii pe intervalele disruptive. 1a tensiunea nominala, in absenta unei
supratensiuni din geometria constructiei si neuniforma intensitate a
campului electric se realizeaza o stare de reionizare in zone imediat
apropiate in zonele imediat apropiate intervalelor disruptive.
- .entru tensiuni continue relativ (oase (U
n
B$,,,-3,,,3), eclatorul
este prevazut cuun sistem de sufla( magnetic care introduce arcul electric
intr-o camera de stingere cu pereti reci si fante progresi inguste in vederea
stingerii.
- .entru tensiuni inalte si foarte inalte, descarcatorul este construit din
module proiectate in serie. %e exemplu, pentru un modul de circa <-$, '3
descarcatorul cuprinde mai multe eclatoare de amorsare si stingere
conectate in serie cu un subansamblu format dintr-o bobina de sufla( 1 si cu
rezistentele neliniare /
$
si /
!.
fiecare modul este suntat de rezistenta
neliniara /
3
care asigura repartizarea uniforma a tensiunii pe module. 1a
tensiunea U
n
H !24 '3, fiecare modul este prevazut cu un condensator
&F4,$,, p8, pentru a asigura o repartitie pe module conform schemei
electrice urmatoare.
8unctionarea descarcatorului este comform figurii. &a referinta se ia
diagrama tensiunii U
i
. 0n absenta unei supratensiuni, prin /
3
trece un curent
de ordinul mA. 0n momentul t
$
apare o supratensiune, iar la t
!
amorseaza
eclatoarele #as la tensiunea U
a
. &urentul de descarcare 0d trece prin /
$
de
suntare a bobinei D. &urentul 0
d
trece si prin /
!
. tensiunea cea mai mare,
dupa amorsare, dupa bornele descarcatorului este tensiunea reziduala U
r
.
%upa conducerea la pamant a sar4cinilor electrice ale descarcarii,
eclatoarele isi conserva ionizarea iar prin decarcator va trece incepand din
t
3
curentul de insotire 0
i
. Acesta este linitat la cateva sute de amperi de catre
rezistenta /
3
. curentul de insotire fiid de frecventa relativ redusa (4, sau 6,
:z) va trec eprin bobinele de sufla( magnetic 1. Acestea determina inductia
magnetica D in zona eclatoarelor si astfel se dezvolta forte 1orentz care
imping arcul electric in camerele de stingere cu fante si pereti reci. %atorita
racirii interne a arcului electric, tensiunea lui de ardere creste si in cele din
urma arcul electric se stinge la momentul t
2
. 0n absenta descarcatorului,
supratensiunea a(unge la o valoare mai mare, dupa linia punctata U
stn
.
=ensiunea d eprotectie a descarcatorului U
pd
este practic tensiunea
deamorsare sau cea reziduala.
#ficienta limtatoare a acestor descarcatoare rezulta din intertia redusa
a raspunsului lor, curentul de descarcare aparand inainte ca tensiunea de
impuls sa fi atins valoarea sa maxima, chiar la undele de front foarte
abrupt.
#lemntele active ale acestor descarcatoare sunt discurile cu rezistenta
neliniare (variabila) de lucru si pachetele de eclatoare.
#clatoarele asigura in regim normal de functionare separarea fata de
pamant a bornei sub tensiune. 1a aparitia in instalatia electrica a unor
supratensiuni periculoase pentru echipament, eclatoarele amorseaza la un
nivel egal cu tensiunea de amorsare a descarcatorului. %upa trecerea
curentului de descarcare eclatoarele asigura stingerea curentului de insotire,
limitat de reiztentele neliniare.
#clatoarele sunt sim#le si cu sufla4 ma'netic(
#clatoarele simple sunt realizate dintr-o serie de discuri de alama, de
forma speciala, separate intre ele prin saibe de mica, carton electritehnic
sau distantori ceramici. .entru a se putea asigura stingerea curentului de
insotire intervalul disruptiv trebuie sa fie divizat in cat mai multe intervale
partiale cu o distanta intre electroni de circa $mm.
#clatoarele cu sufla( magnetic sunt eclatoarele la care stingerea
curentului de insotire este asigurata prin intinderea sau deplasarea arcului
sub influenta unui camp magnetic, creat fie de magneti permanenti, fie de
trecerea curentului de insotire prin bobine de sufla(.
#clatoarele unitare se sorteaza incearca si asambleaza (se inseriaza)
in pachete astfel incat tensiunea de amorsare a coloanei sa fie cuprinsa intre
limitele impuse pentru descarcatorul respectiv. Asamblarea pachetelor se
face prin suprapunerea electrozilor, intregul pachet introducandu-se intr-un
tub cilindric de portelan, astfel ca diametrul exterior al electrozilor sa
corespunda cu cel interior al tubului, cu toleranta stransa corespunzatoare
a(usta(ului alunecator sau liber.
1a descarcatoarele cu tensiuni nominale peste $,'3 unde apar
inseriate mai multe pachete de eclatoare unitare si deci de pot produce
repartitii neuniforme ale tensiunii de impuls pe aceste pachete, se
conecteaza adesea in paralel cu pachetele rezistentei neliniare de suntare.
Acestea se prezinta ca niste pachete de degmente curbe, nituite, articulat la
capete cu placute de cupru si care se conecteaza electric la electrozii externi
ai pacheteleor de eclatoare unitare.
/ezistenele de suntare care au valori foarte mari, ocolesc peretii
laterali ai cilindrilor din portelan in care se monteaza pachetele de eclatoare
unitare.
"uprapunand modulele de tensiuni mai mici se obtin descarcatoare cu
tensiuni nominale mari.
1a tensiuni foarte inalte, peste $,'3, inaltimea mare a coloanei ne
obliga la ancorarea acesteia de suportul de monta( cu a(utorul a 3 lanturi de
izolatoare cap-ti(a dispuse la $!,C. Unele descarcatoare au la partea
superioara supape de siguranta contra exploziei, in cazul aparitiei
accidentale a unor tensiuni interioare excesive in timpul functionarii.
#clatorul unitar (oaca un rol esential in amorsarea descarcarii la
impuls. 0ntervalul disruptiv, in aer, este regenerativ, rigiditatea dielectrica
regenerandu-se rapid dupa incetarea solicitarii dielectrice.
"uprapunerea eclatoarelor unitare in pachete inseriate si cu rezistenta
de suntare foarte mare asigura repartitia uniforma a tensiunii de frecventa
industriala. 0n acelasi timp, aceasta inseriere de mai multe capacitati asigura
o repartitie neuniforma a tensiunii de impuls cu efecte favorabile la
amorsarea mai rapida a descarcarii, incepand cu capacitati elementare mici
pe care se repartizeaza tensiunile cele mai mari. "e obtine astfel o tensiune
reziduala redusa fiind foarte avanta(os pentru protectie. .achetul de
eclatoare unitare ale descarcatorului trebuie sa fie astfel reglat incat
tensiunea de amorsare la frecventa industriala sa aiba loc la (!,!-!,4)Un B
tensiunea nominala a descaractorului.
&urentul de fuga (de scurgere) pe suprafata exterioara a izolatorului,
in conditiile aplicarii pe descarcator a tensiunii nominale trebuie sa fie mai
mic de $ mA. =ensiunea de amorsare la impuls, principalul parametru
tehnic al descarcatorului, este legat de curentul de amorsare prin relatia

ai ai
Ci U =
unde)
- & B coeficientul de conductibilitate de ordinul 64, - A4,
- E B exponentul de neliniaritate de ordinul ,,$6 - ,,3
Aceste caracteristici de material depinde de performantele discurilor
cu
rezistenta variabila.
0ntrucat curentul de insotire la frecventa industriala este aproape pur
rezistiv, tensiunea de restabilire care apare dupa aceasta are aproape
exclusiv numai o componenta aperiodica amortizata. 0n aceste conditii,
procesul stingerii (intreruperii) curentului de insotire nu depinde de
valoarea acestui curent si nici de frecventa proprie a retelei.
5eexistand nici un mi(loc de sufla( fortat al arcului, curentul de
insotire se intrerupe la trecerea naturala prin , fara a fi IsmulsJ dupa ce
acest curent este redus, limitat natural la valori sub 4, pana la !,, mA, prin
interventia rezistentei neliniare a discurilor.
0n functie de volumul discurilor cu rezistente neliniare de lcuru,
curentul de insotire este mai mare sau mai mic in domeniul amintit mai sus,
limitarea fiind determinata exclusiv de considerente tehnice.
0ntrucat lipsa de umezeala si acuratetea din interiorul descarcatorului
(oaca un rol esential in functionarea corecta a descarcatorului, se pot
prevedea uneori pungi cu silicagel in interiorul acestuia.
3alorile nominale garantate ale curentului de impuls 0
n
se
normalizeaza in functie de capacitatea termica a discurilor de lucru cu
rezistenta neliniara. &u cat garantia se asigura pentru un curent mai mare,
cu atat descarcatorul va functiona cu un coeficient de risc mai redus,
stiindu-se ca numarul descrcarilor electrice care produc curenti de
descarcare peste $,'A este foarte mic.
5umarul 5 de discuri cu rezistenta neliniara de lucru se obtine din
tensiunea reziduala U
n
si curentul de descarcare nominal la impuls 0
n
)

n
n
CI
U
N =
5umarul de eclatoare unitare 5
e
se calculeaza cu relatia)
k
U
U
N
ae
ad
e
=
F
F
unde
- U
ad
B tensiune de amorsare la frecventa industriala a
descarcatorului
- U
ae
B tensiune de amorsare la frecventa industriala a eclatorului
unitar.
- ' B coeficient mai mare ca , datorat repartitiei neuniforme a
tensiunii de frecventa industriala.
&urentul de insotie la frecventa industriala 0 se determina cu relatia)

$
! $4 , $

=
NC
U
I
n
unde
- U
n
B tensiunea nominala a retelei in care se monteaza
descarcatorul.
"e face calculul de rezistenta mecanica a coloanei descarcatorului la
solicitarea de incovoiere garantata, aparuta sub actiunea vantului si a
conexiunii cu reteaua, tinand seama si de greutatea poleiului depus pe
aceasta conexiune.
Rezistenta neliniara
%iscurile cu rezistenta variabila se realizeaza din carborund
electrotehnic, pe baza de carbura de siliciu aglomerata si presata, apoi
tratata electric prin descarcari repetate. "uprafetele frontale ale discurilor
metalizeaza cu zinc, asigurand astfel un contact electric sigur. 0mpachetarea
si lipirea discurilor in blocuri de rezistente trebuie facuta dupa incercare si
sortare in functie de parametri caracteristici pentru rezistenta lor neliniara
astfel ca pachetul trebuind sa asigure ca suna tensiunilor reziduale a
discurilor inseriate sa nu depaseasca tensiunea reziduala maxima admisa pe
descarcator pentru curentul normal de descarcare.
"e prezinta sub forma de discuri cu diametrul de A4-$,,mm si
grosime $4-!,mm. &aracteristic pentru disc este dependenta neliniara intre
tensiune si curent. 0n figura s eprezinta caracteristica UBf(i) pentru un disc
de carborundum.
/ezistentele neliniare se realizeaza dintr-un material semiconductor
de regula carbura de siliciu sub forma unor discuri montate in coloana.
/ezistenta neliniara are o caracteristica tensiune-linie-curent neliniara
care asigura urmatoarele proprietati)
- in domeniul supratensiunilor are o reztistenta ohmica foarte mic,
astfel incat asigura o valoare coborata a tensiunii reziduale in
timpul procesului de descarcare.
- 0n domeniul tensiunii de serviciu are o rezistenta ohmica foarte
ridicata, limitand astfel curentul de insotire pana la o valoare care
poate fi stinsa de eclatoare.
/epartitia uniforma a tensiunii de frecventa industriala pe eclatoare
este
realizata, de regula, prin rezistente de suntare, uneori utilizandu-se si
capacitati.
$ - lanK de eclatoare-
! - rezistenL neliniarL-
3 - carcasL de porKelan-
2 - capace metalice de etanMare-
4 - supapL mecanicL.
a) partea activL a unui descLrcLtor
cu
rezistenKL variabil-
b) schema electricL echivalentL a
unui %/3-
c)simbolul unui %/3.
.artea activL a descLrcLtorului este formatL din spaKiile disruptive
(eclatoarele) $, inseriate cu rezistenKa variabilL !, ce este alcLtuitL din mai
multe discuri de carburL de siliciu Nnseriate.
&onstrucKia este prote(atL de anvelopa de porKelan 3, prevLzutL cu
capacele frontale metalice 2, avOnd rol de etanMare a construcKiei Mi de
borne de conexiuni. Pn interiorul anvelopei se introduc substanKe
higroscopice (clorurL de calciu) sau azot uscat la presiune atmosfericL.
Pn paralel cu eclatoarele E1 Q E4 sunt cuplate rezistenKele de
egalizare R1 Q R4, avOnd rolul de a asigura o distribuKie uniformL a
tensiunii pe lanKul de eclatoare. &u R0 s-a notat rezistenKa variabilL, a cLrui
rezistenKL depinde de tensiunea aplicatL la borne (varistor).
#clatoarele sunt formate din discuri de tablL de alamL ambutisate Mi
izolate Nntre ele. 1a unele construcKii, Nn zona eclatoarelor se monteazL
piese din titanat de bariu, care menKin o stare de preionizare, favorabilL
amorsLrii descLrcLrilor Nntre electrozi.
%istanKa dintre electrozi corespunde amorsLrii la tensiuni
de 3Q6 '3. /ezistenKa neliniarL /,, este alcLtuitL din discurile !, de carburL
de siliciu (carborund), avOnd diametre de A4Q$,, mm Mi grosimi de !,QA,
mm.
Caracteristica tensiune-curent a rezistenKei variabile (a discurilor de
carburL de siliciu) se poate aproxima cu o relaKie de forma)
i B k uE
unde)
u * valoarea instantanee a tensiunii aplicate rezistorului-
' * constantL de material-
E B 2Q6 * coeficient de neliniaritate.
.entru rezistenKa dinamicL a discurilor de carborund)
$
,
$

= =

u K di
du
R
d
8unctionarea %/3-urilor
Pn regim normal de funcKionare, sub acKiunea tensiunii alternative de
serviciu a liniei, us(t), prin descLrcLtor circulL un curent de conducKie avOnd
intensitatea de ,,3Q$ mA, care se Nnchide la pLmOnt prin capacitLKile dintre
electrozii eclatoarelor.
"ub acKiunea unei unde de supratensiune u(t), Nn momentul t$, cOnd
se atinge tensiunea de amorsare la impuls uai, spaKiile disruptive ale
eclatoarelor sunt strLpunse Mi prin descLrcLtor circulL curentul de descLrcare
id, sarcinile electrice corespunzLtoare undei de supratensiune fiind conduse
la pLmOnt.
&reMterea tensiunii u(t) determinL scLderea rezistenKei dinamice /,d,
unda de supratensiunefiind limitatL Nn amplitudine. 3aloarea maximL, ur, a
tensiunii la bornele descLrcLtorului dupL amorsare, se numeMte tensiune
rezidualL.
PncepOnd din momentul t3, sub acKiunea tensiunii alternative de
serviciu, us(t), a liniei, Nn canalele descLrcLrii iniKiale dintre eclatoare se
dezvoltL descLrcLri prin arc electric, parcurse de curentul de NnsoKire, ii.
0ntensitatea acestui curent este limitatL prin creMterea rezistenKei /,d a
discurilor de carburL de siliciu, NncOt Nn momentul t2, la prima sa anulare, se
obKine stingerea definitivL a arcului electric amorsat la eclatoare Mi
revenirea descLrcLtorului Nn
starea iniKialL.
/ezultL astfel, cL Nn urma funcKionLrii descLrcLtorului, unda de
supratensiune u(t), care ar fi solicitat izolaKia instalaKiei la valoarea de vOrf
um, este limitatL Nn amplitudine la valoarea ur.
&aracteristica volt-amper specificL funcKionLrii unui descLrcLtor %/3 este
reprezentatL Nn figura urmatoare, unde, Nn acest caz) up B ur * nivelul de
protecKie- ur * tensiunea nominalL a descLrcLtorului- uai * tensiunea de
amorsare la impuls pe frontul undei- $-caracteristica volt-amper a discurilor
din carburL de siliciu.
%eoarece funcKionarea descLrcLtorului cu rezistenKL variabilL este
foarte scurtL (sub ,,,$RsS), protecKia prin relee a instalaKiei nu sesizeazL
punerea la pLmOnt produsL, Mi deci nu acKioneazL.
Desc5rc5toare cu rezisten65 %aria&il5 7i sufla4 ma'netic
%escLrcLtoarele electrice pentru tensiuni foarte Nnalte, care trebuie sL
facL faKL atOt supratensiunilor atmosferice cOt Mi de comutaKie, se realizeazL
cu sufla( magnetic pentru stingerea arcului electric.
&onstrucKia unui descLrcLtor tip %/3M este datL Nn figura $3.A, unde
/,, /$, /!, sunt elemente de tip varistor din carburL de siliciu, #$, #!, #3
eclatoare, /e * rezistor liniar de egalizare- bobinele de sufla( magnetic de
inductanKe 1s$, 1s! sunt conectate Nn paralel cu varistoarele /$, /!. Pn
figura $3.Ab este reprezentatL schema electricL echivalentL a unui
descLrcLtor %/3M.
.OnL Nn momentul t3, figura $3.4, funcKionarea descLrcLtoarelor tip
%/3 Mi %/3M decurge Nn acelaMi mod. =raseul pe care circulL curentul de
descLrcare, id, la descLrcLtoarele %/3M este reprezentat Nn figura de mai
sus- acesta este (ustificat de faptul cL rezistenKele dinamice ale rezistoarelor
/$, /! au valori mici (tensiunea are valori mari) Nn timp ce reactanKele
inductive ale bobinelor de sufla( magnetic sunt de valori mari
(componentele spectrului armonic al curentului de descLrcare sunt de
frecvenKe Nnalte).
PncepOnd din momentul t3, curentul de NnsoKire ii, produs de tensiunea
de serviciu a liniei (avOnd valorile mai mici decOt cele ale undei de impuls
incidente Mi frecvenKa industrialL) circulL Nn principal pe traseul reprezentat
Nn figura $3.Ad, parcurgOnd bobinele de sufla( magnetic. Astfel, Nn zona
eclatoarelor se produce un cOmp magnetic de inducKie D, figura $3.Ae, arcul
electric fiind supus forKelor electromagnetice 8, care Nl introduc Nn camera
de stingere cu pereKi reci (nefiguate).
"e asigurL Nn acest fel Nntreruperea curentului de NnsoKire la prima
anulare a intensitLKii acestuia. &aracteristica volt-amper corespunzLtoare
funcKionLrii unui descLrcLtor tip %/3M este reprezentatL grafic Nn figura
$3.<, unde notaKiile au aceleaMi semnificaKii ca la figura $3.6.
Parametrii 7i caracteristicile esc5rc5toarelor cu rezisten65 %aria&il5
Ca#acitatea e esc5rcare B proprietatea descLrcLtorului de a
permite, fLrL sL se deterioreze, circulaKia unor curenKi de impuls, specificaKi
ca numLr, formL Mi amplitudine.
3erificarea capacitLKii de descLrcare se face trecOnd prin descLrcLtor
douL impulsuri succesive de curent, undL 2$, Ts Mi !, de impulsuri
dreptunghiulare de curent.
Curentul nominal 8 valoarea de vOrf a intensitLKii impulsului de
curent <!,Ts, care se poate repeta fLrL deteriorarea descLrcLtorului.
Precizia cu care se obKine amorsarea eclatoarelor Mi stingerea arcului
electric dintre electrozii acestora. .recizia tensiunii de amorsare se
NmbunLtLKeMte prin alegerea convenabilL a formei constructive a electrozilor
Mi printr-o repartizare uniformL a tensiunii pe lanKul de eclatoare, realizabilL
cu a(utorul divizoarelor rezistive de tensiune. &u toate aceste mLsuri,
abaterea tip a valorilor tensiunii de amorsare nu poate scLdea sub ! * 3U.
Tensiunea e amorsare la im#uls #e frontul unei, uai, reprezintL
valoarea maximL a tensiunii la bornele descLrcLtorului, Nnainte de trecerea
curentului de descLrcare.
Tensiunea e ,//9 amorsare la im#uls e ,:1;./Ts reprezintL
valoarea de vOrf minimL a undei normale de impuls de tensiune care,
aplicatL repetat descLrcLtorului produce cel puKin 4amorsLri consecutive ale
acestuia.
.entru un descLrcLtor dat, tensiunea de amorsare la impuls pe frontul
undei divizatL prin $,$4, tensiunea de $,,U amorsLri la impuls de $,!4, Mi
tensiunea rezidualL, ur, sunt de valori apropiate, cea mai mare dintre
acestea constituind nivelul de protecKie, up.
&aracteristicile de protecKia ale unui descLrcLtor sunt curbele
tensiune*timp de amorsare la undL de impuls normalL, la care, pentru
descLrcLtoarele destinate serviciului intensiv, se adaugL curbele tensiune*
timp de amorsare la supratensiuni de comutaKie.
/idicarea caracteristicii tensiune*timp de amorsare la undL de impuls
normalL se efectueazL utilizOnd polaritatea impulsului care prezintL
tensiunea de amorsare cea mai ridicatL. %atele necesare se obKin aplicOnd
impulsuri cu valori de vOrf progresiv crescLtoare, figura $3.V, pentru fiecare
amorsare NnregistrOndu-se valoarea maximL a tensiunii Nnainte de amorsare
Mi durata pOnL la amorsare, mLsuratL din originea convenKionalL.
&aracteristica tensiune-timp de amorsare la supratensiuni de
comutaKie se ridicL experimental printr-un procedeu similar, pentru acelaMi
tip de descLrcLtor, aceasta obKinOndu-se Nn prelungirea curbei tensiune-timp
de amorsare la undL de impuls normalL.
%iferenKele funcKionale existente Nntre un descLrcLtor cu coarne Mi
unul cu rezistenKL variabilL sunt evidenKiate cu a(utorul caracteristicilor
tensiune-timp, Nn varianta amorsLrii pe frontul undei de impuls. Aceste
caracteristici sunt prezentate grafic Nn figura $3.$,, unde s-a notat)
,* nivelul nominal de Kinere la undL de impuls normalL, pentru izolaKia
unui transformator-
1* nivelul de protecKie, la acelaMi tip de undL, al unui descLrcLtor %/3-
3* curba tensiune*timp de amorsare la undL de impuls normalL, pentru un
descLrcLtor cu coarne.
%in caracteristicile prezentate rezultL cL Nn timp ce un descLrcLtor de tip
%/3 asigurL protecKia izolaKiei pentru unde de impuls cu pante mari, 2, 4,
descLrcLtoarele cu coarne realizeazL protecKia numai pentru unde de
impuls, 6, cu pante de valori mici.
Un inconvenient important al descLrcLtoarelor prezentate constL Nn
existenKa eclatoarelor Nn construcKia acestora.
.rezenKa eclatoarelor favorizeazL producerea unor descLrcLri
puternice pe suprafaKa exterioarL a anvelopei de porKelan, mai ales cOnd
aceasta este poluatL Aceste descLrcLri influenKeazL partea activL a
descLrcLtorului, prin capacitLKile parKiale &- datoritL scurtcircuitLrii unor
spaKii disruptive, apar creMteri ale potenKialelor pe altele, astfel NncOt devine
posibilL amorsarea accidentalL completL a descLrcLtorului.
Utilizarea tensiunilor foarte Nnalte Nn instalaKiile de transport a
energiei electrice reclamL realizarea unor nivele de protecKie scLzute, astfel
NncOt scumpirea izolaKiei, odatL cu creMterea tensiunii nominale, sL nu
devinL excesivL.
Aceste cerinKe apropie nivelul de protecKie de cel al supratensiunilor
temporare (la care descLrcLtorul nu trebuie sL funcKioneze), NncOt este
necesarL asigurarea unei Nnalte selectivitLKi Nn funcKionare pentru un astfel
de descLrcLtor. Pn acest context, dezvoltarea tehnicii descLrcLtoarelor
trebuie sL vizeze obiectivul obKinerii unor materiale cu proprietLKi de
varistor, avOnd caracteristica volt-amper cOt mai aproape de cea idealL,
reprezentatL grafic Nn figura de mai sus.
Desc5rc5toare cu o*izi metalici
&onstrucKia Mi funcKionarea descLrcLtoarelor cu oxizi metalici se
bazeazL pe utilizarea, caelement cu caracteristicL de tip varistor a unui
material ceramic obKinut prin sinterizare din oxizi metalici (+n9, Di!93,
&o9, etc.). "tructura masei sinterizate este aproape matricialL, figura $3.$!,
conKinOnd granule de +n9, cu o bunL conductivitate electricL, Nncon(urate
de o peliculL foarte finL din Di!93, care dL caracterul puternic neliniar al
conducKiei electrice printr-un astfel de material.
&aracteristica volt-amper a discurilor astfel obKinute, reprezentatL
grafic Nn figura $3.$3, este aproximabilL cu o relaKie de forma ($3.$),
coeficientul de neliniaritate avOnd valori E H !,. Pn aceste condiKii, Nn
construcKia descLrcLtorului nu mai sunt necesare spaKiile disruptive ale
eclatoarelor Mi nici rezistoarele de egalizare. 3ariantele constructive
realizate, figura $3.$2, conKin elementele de bazL ale unui descLrcLtor cu
oxizi metalici) $-borne de conexiuni, !-discuri din oxizi metalici, 3-piesL
metalicL, 2-corp din rLMinL sinteticL turnatL.
"ub acKiunea tensiunii de serviciu, prin descLrcLtor trece un curent
capacitiv de micL intensitate (,,4Q3 mA), punctul de funcKionare situOndu-
se pe porKiunea ($), de impedanKL maximL, a caracteristicii. 1a apariKia unei
unde de impuls de tensiune, punctul de funcKionare se deplaseazL pe
porKiunea de impedanKL micL (!), figura $3.$3 Mi supratensiunea este
limitatL la valoarea nivelului de protecKie u
p
.
Pn comparaKie cu tehnica clasicL (%/3, %/3M) descLrcLtoarele cu
oxizi metalici prezintL importante avanta(e, dintre care se menKioneazL)
W simplitatea constructivL, gabarit redus Mi fiabilitate sporitL prin eliminarea
eclatoarelor Mi a rezistenKelor de egalizare-
W nivelul de protecKie este cu circa !,U mai mic decOt Nn cazul tehnicii
clasice-
W stabilitate foarte bunL a caracteristicii de protecKie tensiune*timp.
%rept dezavanta(e ale tehnicii pe bazL de +n9 se poate menKiona)
W creMterea puterii consumate Nn regim normal de funcKionare odatL cu
mLrirea temperaturii-
W existenKa unui pericol de ambalare termicL datoritL trecerii continue a unui
curent de ordinul $Q! mA prin varistoare.
=i(L filetatL terminalL din oKel inoxidabil
.iuliKL
&apac din oKel inoxidabil
#lectrod din aluminiu
3aristoare din metal oxid
DandL din material sintetic
.lasL din fibrL de sticlL
&arcasL din cauciuc siliconic
.rocesul tehnologic de realizare a rezistentelor neliniare din oxizi
metalici pe baza de oxid de zinc (+n9), oxid de bismut (Di
!
9
3
) oxid de
cobalt (&o9), permit realizarea unui descarcator fara eclator. %ificultatea
depasita a fost de a mentine curentul de regim permanent prin rezistente
neliniare si valori acceptabile de cativa mA. 1a cresterea tensiunii, din
cauza neliniaritatii accentuate a rezistentei, aceasta trece in stare de
conductie si astfel se limiteaza tensiunea la borne.