Disonanta cognitiva

Disonanta este definite ca :

DISONANT = NEARMONIOS, NEPOTRIVIT

DISONANTA = DISCORDANTA

COGNITIV = CARE TINE DE CUNOASTERE

COGNITIE = FACULTATEA DE A CUNOASTE

Sinonime : discordanta, distonanta.

Disonanta cognitive desemneaza :
1. Un discomfort psihic, datorat aparitiei simultane a doua sau mai multe
elemente cognitive.
2. O stare interna de discomfort, ce apare atunci cand observe incosecventa
intre doua sa mai multe atitudini, sau intre atitudini si comportament.
3. O discordanta sau contradictie in cunoastere,pricinuita de informatii
contradictorii privitoare la acelasi obiect, situatie, eveniment, care este
traita tensional, ca stare de dezechilibru cognitive, de neliniste psihica.
4. Lipsa consensului intre opiniile, atitudinile, cunostintele si valorile unei
personae.
Dictionarul de psihologie sociala 1981, defineste disonanta cognitive ca :
discordanta sau contradictie in cunoastere, pricinuita de informatii contradictorii
privitoare la acelasi obiect, situatie sau eveniment si care este traita de subiect
tensional, ca stare de dezechilibru cognitiv, de neliniste psihica.
In generl, nu accepti disonanta, ca ceva normal sau inevitabil, si vei incerca sa o
reduce modificand unul dintre elemente, pentru a-l face sa se potriveasca cu
celelalte. Disonanta este greu de suportat, generand o tensiune care va
determina o dinamica cognitive orietntat spre reducerea ei.
Reducerea disonantei se poate face prin :
1. Modificarea elementului dissonant
2. Diminuarea importantei elementului dissonant
3. Adaugarea de noi elemente care sa creasca consonanta.
Dinamica cognitiva este proportionala cu marirea disonantei, cu cat distanta
dintre elementele disonantei este mai mare, cu atat efortul depus pentru
reducerea disonantei va fi mai puternic.

Disonanta apare si in cazul in care trebuie sa alegi intre doua elemente,

ambele la fel de atragatoare. In aceasta situatie, pentru a-ti justifica
alegerea, vei atribui mai multe caracteristici positive elementului ales.
Disonanta cognitive apare si in cadrul interactiunilor in cadrul
colectivitatilor umane, deoarece iti modifici perceptile despre un grup in
masura in care este acceptat sau refuzat de grupul in cauza.
Persoanele cu o imagine de sine pozitiva, sau foarte inalta sufera mai
mult din cauza disonantei cognitive.
Disonanta cognitiva este legata de cunoastere si relatiile dintre
cunostine. Elementele de cunoastere trebuie analizate cu implicatia
psihologica, care se refera la legatura dintre doua cunostine, numai
daca existent uneia implica existent celelilalte.
Rezulta trei situatii :
1. Consonanta cognitia : cand unul dintre obiecte poate fi obtinut prin
implicarea psihologica a celuilalt.
2. Disonanta cognitiva - unul dintre elemente se opune celuilalt prin
implicarea psihologica.
3. Neutralitate cand cele doua elemente cognitive nu fac obiectul
unei implicatii psihologice, neputand fi analizate impreuna.
In cazul aparitiei disonantei cognitive, esti obligat sa te angajezi intrun dialog interior cu tine insuti, pentru a cauta si gasi justificari
suficiente pentru o constiinta curata. Multi omeni isi construiesc o
realitate paralela, virtuala, in care activitatile desfasurate sunt
valorizate in mod subiectiv.
Tendinta de a nivela conflictele interioare duce deseori la
automanipulare si acceptarea unor rationamente false. Aceasta
acceptare se manifesta la cei care nu sunt in stare sa isi recunoasca
sau invete din propriile greseli, transofrmandu-si greselile in acte
virtuoase, sau macar acceptabile.
Disonanta cognitive creeaza tendinta si nevoia de a reduce starea
tensionata, si a reface echilibrul cognitive, prin obtinereaunor noi
informatii congruente cu cunoasterea initiala, sau prin schimbarea
atitudinii fata de obiectul, situatia, starea sau evenimentul dat.
In consecinta, se poate provoca o schimbare de atitudini prin
crearea unei disonante cognitive, urmata de prezentarea unor noi
informatii, selectionate pentru orietnarea in directia realizarii unui
echilibru cognitiv.
Prin aceasta tehnica se poate realiza chiar influentarea atitudinii
UNEI MARI MASE DE OAMENI, ea fiind folosita in MASSMEDIA
in diverse scopuri.

In procesul educative, starea de disonanta este utilizata in scop

motivational, pentru mobilizarea in directia insusirii de informatii noi,
a analizei mai aprofundate a celor dobandite, a reconsiderarii unor
informatii dobandite, in raport cu cele noi.
Persoanele fizice pot ajusta atitudinile sau actiunile lor in diverse
moduri. Ajustarile duc la una din cele trei relatii intre doua cognitii
sau intre o cunoastere si un comportament.
Relatia de conconanta doua cognitii/actiuni care sunt in
concordanta una cu alta.
( Ex : nu vreau sa ajung in stare de ebrietate, dar totusi
command alcool in loc de apa)
Relatia irelevanta doua cognitii/actiuni care nu sunt legate
una de cealalta. (Ex : nu vreau sa ajung in stare de
ebrietate, si imi leg sireturile la pantofi.)
Relatia disonanta doua cognitii/actiuni care sunt
incompatibile una cu cealalta (Ex : nu vreau sa ajung in stare
de ebrietate, apoi consum 6 shooturi de tequila)

Amploarea disonantei.
Totalitatea disonantei produse de doua cognitii contradictorii sau
actiuni ( precum si stresul psihologic ulterior) depinde de doi factori :
1. Importanta cognitiilor : cu cat mai multe elemente care sunt
evaluate personal, cu atat mai mare va fi aomploare relatiei
disonante.
2. Raportul de cognitii : proportia disonantei la elementele
consonante.
Presiunea de reducere a disonantei cognitive, este o functie de
amploare a disonantei spuse.

Reducerea disonantei cognitive.

Teoria disonantei cognitive se bazeaza pe ipoteza ca indivizii
cauta coerenta intre asteptarile lor si realitatea lor. Din acest
motiv, oamenii se angajeaza la un process numit reducerea
disonantei pentru a adduce cognitiile si actiunile lor in
conformitate una cu cealalta.
Aceasta creatie de uniformitate permite o reducere a tensiunii
psihologice si a suferintei.
Potrivit lui Festinger, disonanta poate fi realizata in patru
moduri :
In cazul unei personae care adopta atitudinea prin care nu va
mai manca alimente bogate in grasimi, dar totusi mananca o
gogosa mare, cele patru metode de reducer ear fi :
1. Schimbarea de comportament sau de cunoastere (Ex : nu voi
mai manca din aceasta gogoasa)

2. Justificarea comportamentului sau al cunoasterii prin

schimbarea conflictului de cunoastere ( am voie sa trisez din
cand in cand )
3. Justifica comportamentul sau cunoasterea prin adaugarea de
noi cognitii ( voi petrece 30 de minute in plus la sala de sport
pentru a compensa gogoasa mancata)
4. Ignora sau neaga orice informative care intra in conflict cu
convingerile existente ( aceasta gogoasa nu este plina de
grasimi)

Teorie si cercetare.
Cele mai multe cercetari asupra disonantei cognitive ia forma
uneia din cele patru paradigm majore.
Disonanta se simte atunci cand oamenii se confrunta cu
informatii care sunt in contradictie cu convingerile lor. In cazul
in care disonanta nu este redusa prin schimbarea credintei
cuiva, disonanta poate duce la restabilirea consonantei prin
perceptive greista, respingere a informatiilor, cautand sprijin
la alte personae care impartasesc convingerile, precum si
incercarea de a-I convinge pe altii.
O versiune timpurie a teoriei disonantei cognitive a aparut in
1956 in cartea lui Leon Festinger, numita When Prophecy
Fails.
Aceasta carte ofera un cont de aprofundare de credinta, dupa
esecul profetiei de cult, cum ca atrizarea unui OZN a fost
iminenta. Credinciosii s-au intalnit la un loc prestabilit din
timp, crezand ca vor supravietui distrugerii Pamantului.
Timpul numit a venit sia trecut fara incidente.
Ei se confrunta cu o disonanta cognitive acuta: au fost
victimele unei farse? Si-au donat bunurile lor lumeste in zadar
? Majoritatea membrilor ales sa creada ceva mai putin
dissonant oentru a rezolva realitatea care nu este conform
asteptarilor lor. Ei credeau ca extraterestii au dat Pamantului
o a doua sansa, iar grupul nu a fost imputernicit sa
raspandeasca zvonul ca rasfatul pamantului trebuie sa se
opreasca.

Exemple
Vulpea si strugurii.
O ilustrare clasica a disonantei cognitive se exprima in
fabula Vulea si strugurii scrisa de Aesop. In poveste,
o vulpe vede niste struguri mari agatati si doreste sa ii
manance. Cand vulpea nu este in masura sa se
gandeasca la o modalitate de a ajunge la ei, ea decide
ca probabil strugurii nu merita mancati, cu justificarea
ca strugurii nu sunt copti, si sunt acrii.

Morala care insoteste povestea este Orice prost poate

dispretui ceea ce el nu poate obtine.
Acest exemplu urmeaza un model : doresti ceva, nu
reusesti sa obtii, reduce disonanta prin critica.
Ale fenomene:
S-a demonstrate ca Disonanta cognitive apare de
asemenea atunci cand oamenii incearca sa :
1. Explicarea sentimentelor inexplicabile : cand un
dezastru se produce intr-o comunitate, zvonuri
irrational infricosatoare raspandite in comunitatile
din apropiere nu sunt implicate in dezastru din
cauza necesitatii de cei care nu sunt amenintati
pentru a-si justifica temerile.
2. Minimizarea regretelor de alegeri irevocabile :
pariorii la o pista de curse, sunt mai increzatori in
calul pe care l-au les, imediat dupa plasarea
pariului, deoarece acesta nu se mai poate schimba.
3. Justificarea comportamentului care s-a opus
punctelor lor de vedere : elevii judeca trisatul mai
putin dupa ce au fost indusi sa triseze la un test.
4. Integrezi perceptiile unei personae dupa
comportamentul ei, fata de alta persoana : efectul
Ben Franklin se refera la observatia ca actul de a
efectua o favoare pentru un rival, duce la cresterea
sentimentelor positive fata de acea persoana.
5. Reafirmarea convingerilor deja detinute : se refera
la modul in care oamenii citesc sau au acces la
informatii care afirma opiniile lor deja stabilite, mai
degraba decat un material care le contrazice
corelarea. De exemplu, o persoana care este liberal
politic ar puteai citi ziare, si s-ar putea uita doar la
sitir care facparte din surse liberale. Aceasta
prejudecata este deosebit de evidenta atunci cand
se confrunta cu convingeri profunde, si anume
atunci cand o persoana are un angajament
ridicatfata de atitudinea lor.
Balanta Teoriei sugereaza ca oamenii au o tendinta
generala de a cauta consonanta intre punctele lor de
vedere si a altora. De exemplu un credincios religios
poate simti disonanta ca partenerul lui nu are aceleasi
credinte ca el/ ea.

Educatia.

Crearea si rezolvarea disonantei cognitive poate avea

un impact puternic asupra motivatiei elevilor pentru
invatare. De exemplu, cercetatorii au folosit efortul
justificarii paradigm, pentru a creste entuziasmul
pentru activitati educative, fara a primi nici o rasplata
vesnica pentru eforturile lor: prescolarii care au
finalizat puzze-lul cu promisiunea unei recompense au
fost mai putin intresati de puzzle, comparative cu copii
prescolari, carora nu li s-a oferit nici o recompense de
la inceput.
Cercetatorii au ajuns la concluzia ca stundentii care
atribuie munca lor la o recompense externa, se vor
orpi din lucru in absenta recompense, in timp ce cei
care sunt obligati sa atribuie munca lor independent,
motivatia a venit pentru a gasi sarcina cu adevarat
placuta.
Psihologii au inclus disonanta cognitive in modelele
proceselor de baza ale invatarii, in special modelele
constructiviste.
Mai multe interventii au fost proiectate pentru a
promova disonanta la elevi, prin crestere gradului de
constientizare a acestor conflicte dintre credintele
anterioare si noile informatii.

Terapie
Eficacitatea generala a psihoterapiei si interventiei
psihologice a fost explicate in parte prin teoria disonantei
cognitive.
Unii psihologi sociali au sustinut ca actul de a allege in mod
liber un tratament specific, impreuna cu efortul si banii
investiti de catre client, in scopul de a continua sa se implice
in terapia aleasa, influenteaza pozitiv eficacitatea terapiei.
Acest fenomen a fost demonstrate intr-un cu copii
supraponderali, provocand copii sa creada ca ei aleg in mod
liber tipul de terapie, si acest lucru a dus la pierderea in
greutate.
Intr-un alt exemplu, persoanlele cu Ofidiofobie (teama de
serpi) care au investit eforturi semnificative pentru a se
angaja in activitati fara valoare terapeutica pentru starea lor,
dar care a fost incadrata ca terapie legitima si relevanta, au
prezentat o ameliorare semnifiativa a simptomelor fobice.

In aceste cazuri si probabil, in multe situatii similar, pacientii

au venit sa se simta mai bine, in scopul de a-si justifica
eforturile si de a-si manifesta acordul alegerilor lor.

Provocari si teorii alternative

In timp ce teoria disonantei cognitive a fost utilizata in
experimente, si este in general (desi nu in totalitate)
acceptata de cei din domeniul psihologiei, exista teorii
alternative care reprezinta atitudinile si comportamentele
umane.

Descoperirile Neuroscience
Folosind imagistica prin rezonanta magentica functionala
(RMI), Van Veen si colegii sai au investigat baza neurorenala
de disonanta cognitive intr-o versiune modificata conform
paradigmei clasice induse.
In timp ce se aflau in scanner,participantii au sustinut ca
mediul in RMN este incomod, dar totusi a fost o experienta
placuta.