RUGATOARELEAITHRA, mama lui Theseus CORUL femeilor argiene THESEUS, regele Atenci ADRASTOS, regele Argosulut UN CRAINIC UN VESTITOR EUADNE JPHIS, tataleEuadnei COPITL celor sapte capeteni ATHENA, Razboinici slujitoare, siujitort ‘se desfsoardi la Bleusis, dema din clmpia Atticei, Mrde se celebrau misteriile marilor zeite chtoniene =. In Wndud. scene! se afl. templul Demetrei si 0 stincd mai ta. deceit. acoperisul acestuia. In fata templudui, un la care batrina regina Aithra, imbricata in strate Nirbatoare, eu brajele ridicate, se roagl pentru rod- ‘pamineului. [nainten altarulud stau prosternate, tn ite de dotiu, femeile din Argos, mamele unora dir Mwupte ‘eroi cdzuti la Theba. Ele intind spre Aithra viele suplicajiet: ramuri de mislin, de care atirnd Nei de lini. Lingt corul mamelor, dar despartite de saiteva stujitoare. La dreapta: altarului, tot prosternat “acoperindu-si capul cu mantia, zace Adrastos, regete ului, In preajma lui, baletii orjant ai celor sapte. AITHRA Deméter, tu ce ocrotest!” altarele pamintului in, si preotilor, vol care-t plziti zeifel_templul. intatione, pe'mine, pe feciorul meu, ‘Theseus, or Spurtator al numelui Athenel gi glia ui, Pittheus ** ! ‘Acolo tata m-a crescut intr-un Licas imbelsu~ ype urma, ascultind de ceea ce ina, prorocit Loxias, fat pe mine, Aithra, de sate ul ‘Aigeus, feciorul lui (Aratind rugitoarele) ‘Vaenchin atare rugi, vizind femelle acestea site, care, lasindu-si casele din Argos, s-au aruncat, ingi de suplicante-n mind, a genunchil mei. x9© pacoste cumplitd lea Jovi PPMeetie ut Kadios au murit gapte Viti niseutiv lor stacy sunt lipite de copii pe care Adras- sou Gree ager, ba dus odiioar st lige tos, mal mere peretal surghunit, Yul Polynelkes, partes prin Wnts) girmosteniren cea rammas dps Oidipus othe acestor fil surpati de Hanct vreau tesurile lor, si le afearnd py pint Dee iepledtelrultorit 2” gf mu Te Las, 10 fda legilor divine, si- ridice mori 5 S) ‘Adrastos, care, la fel cu secu tir te, eigodual anes maduarele si trou tir te fe stentie Demet, lt ut oe mort ok eae scarf cveni oi chemi Sa emer emma 1 Pe Fe orca inet plea sore stra 2 iol Se drape oc sre Ee Spree Oe ak ciige evel nla cafe" rt eScinn (cli (acd ea tee ob moet nba det ee te del sel sao 50 celeste, De tt "tame pe all? Ba nic * ind zeul ne-a orinduit In astfel traiul, nu jem oar prea semeti, dorind mai mult? "Dar mintea noastra cauti a fl mat tare decit divin’, iar nl, cu trufie-n suflet, se cred mal In- talus rept (Si 0 fac’ rept (He Te), pone: Cum? ta lag 3-0 ae tal Palo, fae gE cert “Ateneis-aplinensc sr "'Si tu Imi pare c& te numort printre el, cick a tut Peon fost infelept cind, ublugat de ceca ce tia spus ora Mul Photbos, fai maritat copiele cu dot stein rept, gl trebuie sti desuese de ce. E aropt. Stgugd, sh milastrien.vilepogurt or colette tir sunt mict sara vag. ‘Nupal cotatea voustri poate tdura povsti scestei mune a sigur cmoasie mila sare parte, prin fines de un tinge, bun pastor ‘Atunel credeai cf sunt Mai bine de-2g muri, dacl s-ar intimpla sim fie astfel siluite fetele ! ‘Vedi, fi-am rispuns la loviturl cu lovitur De fapt ce ai venit si ceri in tara noastea ? Cici te-ar fi usturat Intr-adevir (amarnic de-si fi sosit alcl nuumal ca Si-fi degerti palavrele, fra si fii trimisul unui stat, E datoria erainicului sf rosteasta solia elt mai ‘grabnie si-apoi st se intoarc’, Tar Kreon, cel putin In viitor, si ne trimiti vvestitori mai cumpatati 1a vorbé dest tine. ‘CORUL. Vai, cind pe tlellosi il ocroteste soarta, intres ‘misura, socotind cf vor fl pururi norocosi ! CRAINICUL ‘Am si vorbese, 1a rindul meu, fn. ce priveste Snfruntarea noastrd, rimin fiecare cu parerea Tul ‘Eu nuvi dau voie, si cu mine tot poporul The: bei, s&-1 lagi pe Adrastos si intre-n fara ta, lar daci se Biseste-n fara, gonegte-, Inalnte ca vipaia (Crainicul theban pleacd. Regele se: adreseazt rizboini- citer), Hai, toati lumea si porneasc’, hopliti 31 lup- tori (suiti) in care, Si se avinte-n tara ‘Thebei call ‘valtrapurl, cu frun{i impodobite si zabale inspumate ! ‘Voi merge impotriva color sapie portt. ale Voi ridica de pe pimintul Thebei mortit si ‘voi ingropa. CRAINICUL, Tntit va trebul si-nfruntt primejdiile unel bi tat, ‘THESEUS cat mos ‘Am infruntat si alte mameroase incerc ne lee flr acuit n mind, ft eu pe CRAINICUL Tar tie, Adrastos, tf! cer, rami aici, nu incusea tal meut cual tu, i porunei ostiril, eu gl-al mou, destin, 1a noua bitilie treble un now strateg ™ Un singur lucru imi dorese : si am de partea {ofl zeli caret ocrotese pe ormul drept, Numal uniti fet vom birul. Cel, singurd, virtutea nu Te-aduce mu- lor nimic, de nu'o sprijina buntivointa zeilor. ‘Ai fost cumva sidit de tatil tu si birul lumea-ntreaci ? F ‘THESEUS Doar pe sfruntatf. Cu oamenii de bine i-am nimic. CRAINICUL (ese Theseus, urmat dé insofitorii sti inarmati,) Prea vi amestecati mereu in toate, tu si tor ‘CORULS? ta Strofa 1 THESEUS — 0, mame sirmane ale sirmanilor capi de Ba multe’ munci a sivirsit sia izbindit in cele, multe 203fi aliat de prlinta cetitii Argos ! — Podoaba cetitit tale, reazernil et divni-le $i le ayaza pe rus. ‘cael au fost pingarite (Intra in graba un vestitor,) \VESTITORUL Vin si v-adue, femeilor, verti multe, bune. ‘Eu insumi am scdpat ; cizusem prins in batalia SGolurilor celor gapte cApitant’ rapusi de ling undele (fintinii) Dirke. "Va dau de stire ci a-nvins Theseus, Gi vreau svi seutese de-un sir de intrebi fo sluga de-a lui Kapaneus, pe care Zeus, eu focul tor al fulgerului stu, I-a prefeut tn scrum. CORIFEUL E Cu bucurie afl, drag prieten, si cai scipat “ccea ce ne spui despre Theseus. Tar dacd, pe deasupra, Iuptitorii Atticel sunt ulti, atunch vestirea ta va fi-ntru totul feriit ‘VESTITORUL Sunt mintuiti: au biruit aga cum ag fi veut Dirujasca Adrastos al nostru cu angell, pe care tu jus de lings Inachos in bitilia impotriva ‘Thebet CORIFEUL. galbena fried domneste in inima mea! = BN ipat de spaima nou izbucneste ? Ge ‘soars va fi sk aibl, armata Coultel) — Se va da bitille sau vor cldlea la-nvolalé ® = Bine ar fi ete Dar ae woe Rulea prin partile-acestea_micelul 131 MESS idbte. st plepturi sfarimate de tov atunei “gregeala, vai, nowd, va ft a hroasird, a noastra raspunderea ! Antistrofa 1 pe omul setldat de Yumina noggeulst Pe or gastoarna Moira"; sunt 1"- Servet fc _ Falineliespre zei ca st cum arf drept Per eine cine lesmparte, dach ou © Ba ingtaptaven Tor se deosebeste de — CGpat asta) deoarece incl WF Dintule ric G{etanarea razbunare aduce, singele. ce Ragpiin curgerea relelor noastre 2, Sai'ragazuri de linite, dar el hotlrdse ppururi sfirsitul a toate. Strofa 2 — Fie scajung, in. cimpla,mindrelor tur Fie gralune spurte de. (pul cu) api oh ‘ina Kallichoron Wn Reve sa abruscd, apt" fr Beet getatea cu cous OV ce eS uentr-adevar, al afl ce 5m Sian eu prctenh mont. — Er Biranths ce soar osteapti, ce atl regal cesta pariot? Antstrofe 2 = sa ne rugim din nou de zeli ades invocal Seeasta e cheziqia dintil a neinfricirii — 6, Zeus, tu carele ai zimislit Carasle cu muma noastra veche, Junince, fata tui fnachos ™, Cum a-nilfat feciorml Iul Aigeus, cu sail sil spt laolalté, acest trofeu lui Zeus? “Vorbeste, clcl al fost de fata, si veseloste-ne ccare-am lipsit! VESTITORUL Vapala razelor de soare — semn desiusit al |= Iumina pimintul Eu zhi aflam pe-un turn in preajma port 1 puteam privi departe *. Vedeam tret ogtl in zare, trei feluri de ostent Norodul de hoplifi, grew inarmatl, se intindea ‘pre virful dealulut isménion %, aga mi se spunea ;jut aigens, si cet care CT Ma at ocultorit veeniulal i iar regele, fectorul g10r108 St Chins Te rindulserd in Slang} oo St mtemelat de Kekrops T ‘pe urma Tarmurent ind Vingh ipotul Iul Ares, spot SU catareilor era ESTAR ce dour parti egale, 4 mandinile Seuial ost, at gael Birt eee monument stink 6 hui Amphion Tar fnainiean zidurilor 3 fa kadmelt, urle, pridna-niruptaril, 0oPA ‘ see toairaners ok tupte ealérell co calaret, oo cvadtrige. wefunel Theseus, prin (Blast) crainicului, ise ‘ricere, oameniior | Hindaet, ide kadmel, th core! Luail aminte, am venit cM aejutarea nor mor corel ngropam, cinstind 0, \efe* in furor hellentlor. Nv sa ingrfpeom inc wa mich’ erase esas, Keon FU & astra Ulcere, Inarmat Parunei conducstorit de cv {at mind carele, tree ont celoralt, rizboinicil coboar’ wnt aatanciior. #56 | calor arimele de, fier, In tH ce Sati, intorcindu-s hinga rizboinic ge Torbas, capul covalerie e suemind avalmigeala carelor, tc, POPES, sercatta, mai-marit ar eatnal, se-araned PD Gar izbinda-i cu" panita. 13% asteptan cu Tancea-h ile arige cu dat nici un raspuns adrige incepuri Lup’ incoto de rindurile ail, vin ‘gu am vézut cu ochil mel povestese il quite, cdeh ms weg #00 joeneau eva ele sensotitort or © be, cumpiite ‘privelisth_ mummers i worbesc intl se-nalta, fam vazut, sin 9 o” Sancep cu Pratl, care virte). 1 era de g108” ‘Ca trupurile, 9pf sus, tn jos ? bu singele macelulal cording” Co ree raraiass wali, BPO Pe fringe cvedriga, eran. mbit napraanie Pe pamint, plerind P= fe farimaturl cor, atit cgurind de. hituri, ‘itive 206 caliretii fac si-nvingd ot Kreon, vézind cum ind, mai tea celor din Atena, se népust, cu, seas eo, clos ebolnicl, si fe, colropty de ‘treseus, si-9i pia ear. saltindu-ei armele strali- aunttietates, ci tisal Pe tupta, de la un auentetate, Cy gusten Tul se tnclglé cheat ont a atu A ye rispunden co ovit tama, se ucidea. vee es Gu vos! inalte ah porunch lene beetle, a celta an INS Soe pai 2 M earaptene anc A luni de tem lr indarapta, seit de POL — cieaplay sei ‘unit altora-si ipau indemnu irechtizi !* soarta luptel ‘Era-mpartiti sieL Iau Cuvine-se, alc, e mai-marsle at matel. wi " emutfumindu-se door si-s egeate, ruin Kccio unde able) of ler In fume nica 1 ne aad las inal, de risune Py daca nu_staviliti paternicéle st ‘Batias (eAthena) pierdutl | outa oastea Kranaizi car gaan arma (ingens 1) Pda seu ngroaonte ; ivedte get Ree aco Pee em gar ete ihivire din piei de cline. pe inlet ec i, ebm a fost Pl 4 i fo onto i fe tem et se-ndrpia Tati 90 port Bi end ea tpn ail ot si de batrini. S e Sa Er iagramsdiecn fee, oii: see ne ur ‘Theseus ar fi putt sf intre ‘eum zicea, $4 Pus ‘ca strunit pe-al sti, El mu venise a seu Paro ceara Ort 207\VESTITORUL, Averent cop de ast tebul let ls Doar pe cet gupte captant al strluitelor ba- le viteaz st mu {ubeste Ingimfarea gloa- Wires fine, cind fi menge bine, sf urce pind-n virful sci rit pleraind (spoi) norocul dinainte CORIFEUL, ‘Acum ci mica fost dat si vid aceasta nespe- oui? rata zi, eu ered in zel, $i mai ugor indur nenorociren mea, Be cind ” si i icea 8 incordeze arcul. Voi folos cetatii Un alt erou, Parthenopaios al vindtoritei Ata- ta, copil (aproape), fard seaman de frumos, era ar lan, dar nit In preajma undelor tut tnachos Sh Jerescut 1a noi, in Argos. Intil, cum se si cade arte) un strain mutat din alta fard, nu taps niciodata vreun necaz, {nu a stirnit) vreo ‘nu era de felul lui gileevitor, cusur ce-l face grew ‘ndurat pe venetic ¢1 chiar pe cetitean. (Apol) in , ca un argeu din nastere, in oastea noastri, cl a it pentru (pimintul) fir; se bucura, cind propigea, a sau, dimpotriva, se milinea, cind 0 lovea un ne~ Cu toate c-a avut si numerost iubiti si multi tre~ -Printre femel, veghea sii nu greyeasca niciodat ‘Am si-j/aduc 0’ mare lauda, in eiteva cuvinte, ‘Nu stralucea prin elocinta, ci prin scut ; era de temut al multor dibacii. La minte neflind ide ager ca Meléagros , fratele su, a dobindit in armelor aceeasi faimi,’ desivirsit artist al scutului. Setos de glorie, cu-inima bogata, avea rnentrecutd, dar nu ia vorbe, cl la fapte cu trupul pregitit, si fie 215‘Acuma), dupa cele spuse, nu te mai mira, ‘Theseus, ci astfel de barbeti au cutezat sii moard-n fata turnurilor ‘Thebel) ici (buna) crestere da (ormulul) 0 nobila sflald : oricine-a fost aleituit spre bine, sar rusina si fe ticilos Curajul birbitese se poate invifa, daci-1 ade- varat ci pruncul poate fi depring s& spund’ sls inte- leag ceca ce nu pricepe. Tar omul, ceea ce Invati de copil, pistreazi indeobste pin’ la batrinete. Decl, crestefi-va bine fili cORUL Vai, fillor, spre nenoroc v-am hrdnit, ‘v-atm purtat in pintece si-am suferit entru vot) durerile nasterit ! Iatd ca Hades primeste acuma roadele muncilor noastre. Si nu avem cine si ne mai poarte de griji la bitrinete noua, sirmanelor, care-am adus pe lume Teelort ‘THESEUS Amphidraos cel nobil, i-au inchinat ind a Tost inghifit de viu in. adin~ ‘imile pamintulal, el st evadriga lui Si pe feciorul lui Oidipus, vreau s4 spun, pe Polyneikes, pot eu, fra minclun’, si-l elogiez, cael # fost oaspe inainte de a pirisl cetatea Theba gi de-a fus fn Angos, din voinga lui #1 Dar stil ce am de gind s& fac pentru acesti (razboinici) ? Pi ADRAST. Nu gtiu declt un singur Iucru : poruncile si {1 le-ascult, ‘THESEUS Pe cel lovit de fulgérul lui Zeus, pe Kapa 216 - _ ADRASTos. anya, WTO! SEL Ingropi de-o parte. Legul iui e ‘THESEUS Da, ins toti cellalti vor arde intr-un singur ADRASTOS Si monumentul celul fulgerat un oe lui fulgerat unde-t vei THESEUS, Aicl, In preajma templulul, voi ri a Preajma templulul, vol ridica mormin- ADRASTOS. Aceasta munci vor face servitori ‘THESEUS Tar mort vor rimine-n geja noas i, ridicati-i ! i es ADRASTOS Apropiati-vi de fii, nefericite mame ! THESEUS ‘Nu, Adrastos, nu trebuia si spui aceste vorbe, ADRASTOS: Cum? Cele care i-au nascut nau vole si-4 ‘THESEUS Ble-ar muri de iar vedea schimbati atit de ADRASTOS. z Intr-adevar, priveligtea e crunti, a Int adevar, privelistea © cruntl, a mortlor 27‘THESEUS Se eee nies ip aati RE enc) a ae e bine, cum a spus Sa 4 Mos va wae I ete eae . (a evn | Cal ost eres poe si pe altit in eimpal tnguirit wr {ru prgitente de pl Ue ira de Thesets, CORUL Strofa t ineennesS ones amen Antistroja 1 Sapte mame eram, Sate felt am as Prune, sirane se cl oat vest argel Sol'sisa opi; de-acuma, nol fr odrasle om imbtenk preaminnite, 218 . Nu suntem nici printre morfi numérate, nel printee vii, O anume ursiti ne fine departe atit de unit cit sl de ceilalti 1 Epodi Nu ne rimin decit plinsul 51 rindulelile triste, acasi, in amintirea fiilor nostri: tunderi indoliate de plete, ccapete 14a cununi **, ofrande varsate celor stricati de moarte, cinturi pe care Apollon cu pirul de aur nu le primeste, Suspina-vom din zoritzilei si ne vor curge lacriml pe plept, pe straful nostru cu pururi umede cute. ortegiut_funebre a test. Intro timp, sub stnca@ temp font ele raga solar fl Kopaneusy CORITEUL ‘Acum se si vede-neiperea funebri, mormin- cel sacral iui Kapeneus, far dineolo de. temp, dele (ce le-a-nchinat) raposallor nose Thesets Dar lato venind pe sot iostra a clu stra It de Sulger, Eusdne, Be ce oa opt pe st det vinfl actu icag? De ce a urmatgeest drum ? jea-nalfata In aer_mat 1e, purtind haine si podoabe de sirbatoare, se iveste in virful stincti de tinga templu,) EUADNE Strofa Go stralucne, cit vipaie se-mpristia din carul lui Helios, = oe um lumina din ether fclia Selene care-si gonea bidiviti prin bezne ”, la vremen muniit mele aducatoare de moart, ind, val angen preamareau 219in clntece de fericire pe softi-mi vestit Kapaneus fu arme de-arama ! ‘Am sosit la tine de-acasa, pprecum o bakehanta 2alud, Einit-am sii am si eu parte de focul aceluiasi rug, ‘de-acelag mormint *, Siomi dezleg in Hades durerile viet, chinul tralulut meu. Cit de plicutii e moartea, ind pleri laolalté cu fiinta fubita, ‘daci aga hotaraste un zeu ! CORIFEUL Priveste, ling’ tine chiar se afli rugul, pe care se-odthneste sotul iu, tezaurul Iul Zeus, de flicirile fualgerului dobort. 220 + se va uni cu al soful EUADNE, Antistrof ‘Vad bine sfrsitul, ‘Ma vol azvi ‘vol sini de pe stined jn mijlocal rugului, Ih arzitoarele flicdri, trupul mew fcarnea thea se va face una cu carnea Tul, ‘ma vot stramuta cu el In Hcasurile ‘Persephonei Pe tine cel mort, care esti sub pimint, sufletul meu niciodata n-ar ft putut 8 te vinci Ramineti cu bine, lumina si nunti ! Din ce asternuturi, din ce casni ‘se vor ivi in Argos fodraste-atit de-nflorite ca omul acesta, Darbatul meu, mistuit Impreund cu viata fra greseala ‘a nobllet sale neveste 2 CORIFEUL, ‘Acum se-ndreapti-ncoace insus! tatal tau, ba- trinul Iphis ; umbla dupa vesti, nebanuind ce suferinté 1 asteapti (intra Iphis, care se-adreseazi corului, nezirindu-st la ‘tnceput fica.) IPHIS Nefericitelor! Sunt un bitrin nefericit Vin, doliu Indoit purtind dupa copiti mei, si {in glia ¥irii trupul Iui-Etéoklos, feciorul meu rapus sulita kadmellor. ‘O caut (st) pe fata mea, care, sedpind supra- heril, a fugit de-acasd. ‘Ba vrea $4 moardi cu barbatul ei, cu Kapancus. Era pind acum sub ochil mei, vegheata in p: Cind paza’ mia din pricina nenorocirilor, (Buacine) a plecet. Timi pare ci pe-alel ar trebui si fie. Dac-ati to, spuneti-mi EUADNE Be onc2E cE Site, scste mame? Jets precum o pasire plutind usor deasupra rugului Kapaneus in zbor refericit, parinte-al meu! IPHIS Ce vint te-aduse, fata mea? De co-ai calato- 2 De ce te-al furigat din casi sl-ai venit aici ? EUADNE ‘Te-ai minia sh afl co-am de gind (SA fac) a nu vreau, tat, si-fi impartagesc. IPHIS. Cum? tata tiu nu are dreptul si-1 instiin~ ae PUBLICA UDOR ARGHEZI* J} Can. Ranovck? Ne Ani eeEUADNE, FRM con ‘Am si m-arune in focul rugului lul Kapaneus. Near fi un bun judecitor al hotaririi mete. saa TES, Si nu gralesti In fafa lumil astfel, fata mea ! De ce tai Imbricat eu astfel de podoabe ee trupul ? é thiar asta vreau ! Si afle tofi argeli! EUADNE, ei are IPHIS. Acest vesmint inseamn& slava, tata Dar eu mi vot impotrivi s-0 fact IPHIS. % Dar nu e semn de doliu dupa soful tau. EUOUNES S aah pice, TONAL ene! Braful tu poate st Eu mam gitit pentru-o isprava news, Priveste, sar, dar nu spre fericirea ta, ci spre bona = mes si a lui Kapsneus, st adem Taolalté”intrun 1PHIS ‘Si-apoi, te-apropii de un rug, de un mormint ! (are de pe stined sn rugul aprins.) EUADNE, coRUL ici vol cistiga o mindra biruinta. Seph gromrlel deetasbliebyiiede ornate, ee IPHIS Asupra cul vei fi biruitoare? Vreau si sti Files aie angst uae eM L CORUL Asupra tuturor femeilor ce au trait sub soare Rieti akean Mogi ting IPHIS si vezi 0 ispraval atit de-ndrizneati | Prin iscusinta-n muncile Athenei? Prin in- telepctune ? IPHIS. EUADNE Prin cutezanti, Vreau si mor cu soful meu afl linga el odihna Nu veti gisl alt om mat urgisit ca mine. ; coRUL ‘Sirmanul de tine ! Impartigesti acelasi destin cu Oidipus, batrine, tu si cetatea noastra napistuiti. IPHIS Ce spul? Ce-t cu enigma-aceasta crunti? 223 202 . :IPHIS. ‘Ab! muritoril pentru ce nu sunt Kisafi de doud ort si fie tinerl, apoi de dowi ori si-mbiget- Dacd se face prin cdimine vreo grogeali, ne sti-n putere, dupi sivirgire, si cumpanim si s-o-ndrep- tim, Tn viata, asta nu e cu putinta Dar dac-am fi-din now nevirstnict st (din nou) batrini, noi am putea si Intreptim orice greseal th a doua vietuire **. “Asement eu, vizind cA altil au familii nume- roase, am vrut copii, aprins de dorul lor. De-as fi Stiut Inst atuncl, do-ag fi-nfeles ce nseamn’ plerderea “odraslelor pentru parinte, n-as durat nipasta de acum, eu care am sidit un flu nobll doar ca si-mi fie nimiclt pe urma, Destul! Acum ce trebuie si fac, sirman’ de de afl 0 singuri tate nesfirsiti sub acoperisul meu, si-mi due In dezn’ ‘delde viata? ‘Si merg In casele ul Kapaneus ? Ce mult iu- ‘beam acest lieas odinfoard, po vremea cind fliea mea ‘ria! Ea nu mai este, fata care-mi siruta obrazul st capull meu cu miinile fl cuprindea Pentr-un bitrin parinte, m a 0 thc Desigur, sufletul_unul balat este mai mare, ‘dar nu atit de dulce, de alintitor. Hai, duceti-mi-acasi cit mat grabnle st p rusiti-ma in bezna ; acolo vreau, lipsindu-ma de hrant, Siemi las batrinul trup #4 se topease’ si si plara Ce-mi va sluji de vol atinge oasele mic mai drag siutul ©, bitrinete, ce uriti-mi esti, vrajmay de new Cit if urdse pe toti cel care umbla si-si lune geasci viata, care prin leacuri, biuturi si prin magie aut si mute eursul sort, spre a scdpa de moarte. Nes 224 te te ot ji eb sae ho rane re Tes a sr ae # ne oe cere ae dupa feciori ne-a stins de putere. k SEPT an ae 4 doliul Ce chin mai amarnie poate sé-ndure un om, It sist vadh odrasele moarte Pas 4 : coput Sirofa 1 Aducem, adem, efector mame, Ti rugurl cen prniir mst povara pe care durerea men Ecrngretieacl ren tae ; in Carne) athe ncape B tote eveum mal scrap coruL Wa op vol tacit te ace tpamelor dragi ale morfion Gn barn de end ts rami, In aletulic elorceau fost oak slava Mykenei, a corn Antistrofa 1 ‘An! mame tpste de fi, lpsite de 1 ‘Am plerdut, ugiighde no Be tat nose neerit Nom mosten,orfani licaguri putt, | departed bratle cer ot ne-n ealit | 225228 CORUL ‘Vai, unde-i dobinda durerllor faceril ? Unde-i bucuria lauzillor noastre si grija hraniril copillor i noptile fara smn, 3h sarutarile dragi pe obrazele lor ? corm Strofa 2 ‘Toate acestea sau dus! Nu mai sunt. ‘Vai noud, toate s-au dus, pirinti al noptri! CORUL ‘Acum ei se aflicn ether * ‘Au fost mistuiti de flacdri pin’ le cemusi. ‘Au zburat inspre Hades. corut Print|, ascultati-va fii gemind ! ‘Putea-yom, cu scutul in mind, si razbunim vreodata. cORUL, =, mortile voastre ? Copitlor, fie st vi se-mplineascd dorinta ! ‘copnt © Antistrofa2 Fie si ne rizbundm intr-o 21, dacd ne-ngadute zeul CORUL. Nenorocirea nu-t adormiti Inc’. Destule sunpine | Destula napasti ‘Destule-s durerile noastre ! copitt Cindva Lieiririle tui Asopés pe vor primi, Inarmati ct arama, {n fruntea razboinicilor Danaizi ‘CORUL, Rizbunaitori af parinflor stingi copii (cintind fiecare pe rind cite o replica) Strofa 3 ‘Tata, imi pare ci Inci te vad eu ochit! cORUL, Dindu-{f sirutul dulos pe obraz. corm Cuvintele tale de intirire s-au risipit In vazduh, coruL ©, cit durere incearea si mama, si flu ceenit pe vect dup tah" corn Antistrofa 3 Aceasti povari, atit de grea, m-a sfirsi coRUL, (intinzind brafele spre urne, fara si te ating) Di-mi-o, vreau scum ie pa cenupl s-0 string la sin! coput Ping auzind acest grosznie cuvint ; inima-mi este lovia. sh coRUL. Fiule, teal risipit! Team pierdut pentru totdeauna, 227scamp odor al mamel ce te lubexte THESEUS ‘Tu, Adrastos, st vol, femei din Argo acest copit inind in brate trupurile tailor vite imine cucergeatea mea sl cu Je diruim, aceste ‘S-au primejduit pentru noi §1 li se exvin cins tirile noastre,