06.01.

2023, 21:49 Verdana

 
 
 
 
 
Italiencele
 
România - 2004
 
Regia – Napoleon Helmis
Cu-personaje:
Mara Nicolescu – Jeni, Eugenia, sora mai mare, mai...deschisă, totuşi...
decisă!
Ana Ularu – Lenuţa, cea mică, mai cuminţică, tot degeaba?
Costel Caşcaval – Gigel, mutul fidel, nebunul satului...
Emil Hoştină – Fane, care duce surorile nu la muncă în Spania ci la produs
la sârbi.
Vlad Zamfirescu – Giovani, şmecherul satului, iubitul Jeniei, dar altfel
profi-tor, se vrea ales primar ulterior
Ovidiu Niculescu – Dj Barosanu, complice
 
Şi cu:
Valentin Popescu – tatăl tiranic-beţivan pe bike mereu?
Valentin Teodosiu – poliţaiul local
Victoria Cociaş – maica stareţă
C-tin Dinulescu – duhovnicul mănăstirii
Radu Zeţu – talibanu, buticar local
Frosa Cercel – Fulminanta, ţigancă locală
Alexandru Gh-iu – junele pe role
Cristina Chirilă – fata din staţie
Toma Cuzin – Brusli, un pricăjit în gaşcă, fentat cu abandon la graniţă.
 
Genul – tragi-comedie socială, vag liric-amară
Tema – supravieţuire feminină, aici în tranziţie
Mesaj – de-i dură viaţa, arată-i când dosul când faţa şi-ţi trece greaţa?!
Stil – histrionism balcanic
 
Antrenant, bufonic şi pe alocuri bufard, viu autohton şi balcanic.
Dramaticul cu amar fard...
 
Subiectul
Giovani, şmecherul satului, ar duce două surori, una fost-actuala iubită la
căpşuni în Spania, Jeni, cealaltă, Lenuţa minoră şi inocentă.
Două obstacole în cale. Tatăl, primar ex-comunist, mare beţiv şi caftitor al
odraslelor sale.
Şi nebunul, de amor, al satului, Gigel, care nu se dezleagă de şina trenului
să nu plece fata, decât dacă sunt căsătoriţi.
Fane, cel care preia ştafeta le duce însă la sârbi la produs.
Mezina Lenuţa ţine un caiet al sincerităţii. La mănăstire zis secretul e
desco-perit. Ceea ce sperie băieţii.
Lenuţa aranjează la mănăstire să nu mai plece, presimţind ceva. Dar e
luată cu forţa. Maica stareţă fiind ameninţată şi ea cu pistolul cu aer
comprimat.

file:///C:/Users/dan/Desktop/italiencele cro.htm 1/3

06.01.2023, 21:49 Verdana

 
 
Peste un an se întorc. Au fost cică în Italia la struguri.
Giovani candidează pentru primărie. Tatăl fetelor murise de la plecarea
lor, de necaz, hi, între altele? Ar vrea şi Jeni, şi ca răzbunare. Susţinerea
feme-ilor cum are. Şi pentru ce au păţit la sârbi. Şi pentru că Giovani şi un
mascat la ele iar s-au dat. Să se apere motivează c-ar avea sida. Jeni abia
puţin ciomăgit fantelui a-i da a apucat.
Dj demască adevărata profesie a fetelor. Spre a pierde încrederea pentru
Post. Ele fac plângere spre a lămuri situaţia reală.
Ar rămâne ce?
Să îşi refacă viaţa şi casa în localitate.
S-o ia de la capăt cu toate.
Şi? 
 
Replici, gaguri, scene, metafore:
Dă-te dracu de bin ladin
Genocid – tărie
Brâncuşi, Cioran, Enescu, ăştia români! Nu aurolacii şi ţiganii de-i mediati-
zaţi voi (străinii, europenii)!
Junele pe role spre final are parte, din atâta agitaţie, de o frumoasă... aca-
paraţie. Îl asupreşte brusc-spontan cu un sărut năpristan o fată din staţie.
De-l lasă jos-baltă de satisfacţie.
Pe la graniţă, în pădure patrula poliţiei îi ia la întrebări pe suspecţii
călători. Fane, Giovani, fetele. Negocierea nu prea ţine, chiar dacă Fane îl
ştie pe unul dintre poliţişti, aşa că scoate un pistol cu aer comprimat.
Ademenirea cu teneşi şi băutură pentru voturi... La tot poporul...
Promisiunile pragmatist-penibil-derizorii ale candidaţilor la primărie...
Coperţile imagistice. Repede pe uliţe... o justă...fuşereală?!
Ca şi zborul gărgăriţei..
Simboluri ale bezmeticelei generale, nu doar a eroinelor. Căutând bani, un
iubit american, şi finalmente mulţumite să aibe pentru materiale de
refăcut locuinţa.
Vag-aparenta veghe de respectare a datinei, specificului etno-uman... Un
bătrând e întrebat de an! Gigel respectă convenţia cu muţenia, chiar în
defa-voarea sa, dar...îi iese mai bine!? 
Metafora film în film, sau colateral. În prima parte o echipă franceză
filmea-ză datina căluşului. Tradiţia pare să ţină, dar e ca nuca în perete.
În partea a doua Lenuţa petrece cu camera realitatea satului. Ca şi atunci,
neschimbată...decât pe ici-colo, încă nu în părţile esenţiale?!
Motoreta fetelor ca modestă parvenire. Căruţa lui barosanu ca pompos-
deri-zorie unealtă. Maşina lui Fane, babană doar la origine?
Bruma-spoiala de multi-limbi de cunoscut de candidatele la...europeene.
Franceza-engleza-spaniola... Doar? Giovani le testează savuros de aiurea.
Paralela. Ţinutul natal şi ţara promisă. La vaci sau la căpşuni-struguri-
porto-cale. Ar fi vreo cale? Tot acasă inima (nu) te lasă.
Dezolare locală şi exaltare tele-locală? Dregerea tot aici îşi face alegerea?
Meandre scenaristice. Filmele interne. Trinomul scenaristic nu aleator,
răsu- citor? Mirajul depărtării, şocul realizării...eşuate şi realocarea...zării
cvasi-optimiste, altfel just realiste.
Dus-ajuns-întors-reaşezat.
Prima parte e dezvoltată total în alt film. Asfalt tango. Tot fete la produs şi
un iubit interpus.

file:///C:/Users/dan/Desktop/italiencele cro.htm 2/3

06.01.2023, 21:49 Verdana

Scena cu finalizarea declaraţiei. Ieşirea de la...reprezentaţie. Jeni stă în

prim plan. Sub emoţie. De-acu e gata? Prin spate iese lumea de la
discotecă unde s-a dat filmul...cu pornoiala fetelor. Este scena tipică de
contrast statico-dinamic. Cu valenţe antologice de regulă. Vezi şi cea de la
finalul din Reconstituirea. Echipa de la filmare şi lumea ieşind de la
stadion.
Scena declaraţiei Lenuţei. Aparent ilară. Direct-indirectă justificare.
Scenă comercial-erotică. Fetele la baltă se scaldă destul de golaşe.
Topless la Jeni.
Paralelă mai distanţată. Echipa de filmare franceză cu datina. Gaşca tipilor
care se dau reporteri să-şi facă loc de găzduire şi de ceva furtişag la
mănăs-tire. Faţade ambele. Simbolic-narativ.
 
 
 
Damian Luz
 
 
    

file:///C:/Users/dan/Desktop/italiencele cro.htm 3/3