Prelegeri oculte

Fabrica de faianţă. Trăim în fabrica de faianţă. Trăim în labirintul de faianţă al utopiei. Şi

nu întîlnim pe nimeni. Pe nimeni. Pe nimeni întîlnim. Pa.

A născut o jucărie. În mijlocul placentei era o marionetă, o păpuşă de plastic. Raionul cu

jucării. Mircea cel Bătrîn. Tulcea. Estul. Estul. Ex oriente lux.
Datoria ei este să apună în Apus. În Opus.

Urc în Cadillacul tău de faianţă. Mă devorez. (viziuni contemplative) Ai în vitezometru

sirop. Răsfoiesc stampe occidentale cu automobile. Interiorul e de faianţă. Pornim prin
pădurile estului. Prin Rusia, Belarus, Ucraina, Gobi. Continetul e o halucinaţie. Cutele
hărţii sunt cutele de morfină, crispările extatice, spasmatice ale halucinaţiei. Băile de
aramă. Intreprinderi. Şi codri. Submarin utopic e Cadillacul tău.
Respiram aerul greu, dens, luminos, metalizat al acestui continent. Ceea ce e tragic, e că
atunci cand vei ajunge acolo, tu nu vei putea şti ce a fost odată, ce ai pierdut, ce nu ai
văzut.

Doar zeul luminos cu venele de răcoare, doar acesta, doar morfinicul, morfinomanul,
grămăjoara, doar el resimte cutele.
El înţelege forever continental halucinat. Doar el. Coridoar.

Pijama cu cărţi de joc. O grămăjoară de pilitură de fier. De pilitură de magnet. Pierdut

inginerul printre fier vechi, tuburi şi cuburi. O grămăjoară de pilitură pe televizor. Cade
de-a lungul ecranului ce se electrizează. Mercur gros curge pe ecranul ce pîrîie uşor.
Pureci. Nu e program. A fost vreodată? Printre ţevi, fiare vechi, tuburi? Un pachet de
ţigări de demult. Marfa nu se mai fabrică. Nectar.

Cu o lopăţică mică aranjez pilitura. La radiografia zeului, doar această mică grămăjoară
iese în evidenţă. Doar ea este – într-un fel aburos.

Curge acel praf prăfos prin tub spre ochi în jos. Ochiul e conturul tubului. Gol. Se presară
timp. Fîşie pe torsul tubului. Cine aude acel foşnet? Inima, inima e o pilitură. Ea e
laolaltă pe post de inimă. În loc de inimă. Zeul are inimă de magnet.

1
Un cămin muncitoresc. De ce viaţa adevărată se petrece doar într-un cămin muncitoresc,
cu duşul la comun? De ce doar oamenii ce joacă fotbal pe terenul de handbal din faţa lui
contează? Cei ce mîine intră în schimb? De ce nu au prietenă şi cumpără cutii de
chibrituri cu femei goale, de care nu se mai desprind? De ce? De ce lor, doar lor le e dată
viaţa, şi nu celor normali? De ce doar lor, muncitori necalificaţi sau rar, maiştri
tomnatici? Strungari, oţelari, ei, ce merg duminica la meci, la Gloria. Ei, ce nu se face
duminica. Se bagă mîna în buzunar după sămînţă, jumate din plictiseală, pentru a face un
gest. De ce doar ei? Doar lor le e dată. Iar nouă, celorlalţi, viaţa ne este refuzată. El, care
manîncă singur o prăjitură Ora 12 într-un colţ de cofetărie pustie şi friguroasă. Oraşul e
gol azi. Lumea stă în case. Lumea nu iese afară. Ce film rulează? Azi nu rulează nici un
film…

Viaţă discretă. Cu discreţie, adică imperios, conştiinţa înregistrează. Discreţia

înregistrează, înglobulează toate detaliile. E totuna cu indiscreţia.
Un campionat muncitoresc, Onoare, Promoţie.
Acel jucător cu mîna stîngă imobilizată. Tehnic. Numărul 10. I se zicea Grofu’.

Azi m-am plimbat prin golul oraş, pe jos erau multe hîrtii şi am văzut două timbre din
comunism.
Lumina vine de la răsărit şi se surpă-n apus.

Un bilet de cinema costa 6 lei, un suc 2 lei, un film video 25? O minge 35 lei, o carte cam
20, un caiet, 1,75? Soldaţi verzi de plastic. Jocuri, jucării în comunism. Sportul la
tutungerie. Tutun Matelot. Sportul Suplimentul. Hagi. Informaţia Bucureştiului.
Săptămîna. Altă-dată.
Gume ţigară. Amiral. Doina. Snagov. Bucegi. Casa de Economii şi Consemnaţiuni.
Pionieri. Pionierat.

Nu degeaba, cei din acest continent au fost numiţi pionieri. Ei plonjau mereu, cu tot cu
uniforme, în bazine – cu tot cu uniformele lor albe, pluteau, zburau. Zborul începea din
grădiniţe. Tovarăşele te luau în mîini (pentru că erai şoim), şi-ţi dădeau drumul pe un
tobogan sau te aruncau în sus. Pluteai prin sala de mese. Ecran cu El. Cu Ea. Timpul n-a
mai avut răbdare. Jar. Cravata roşie. cu tricolor. Confecţii.

Eu nu cred decît în bomboane în formă de comunist.

2
Toţi primsecretarii trebuie că au fost nişte oameni foarte simpatici.

(În comunism şi mobilele erau de sînge. Drapel !)

Echipa juca la meciurile internaţionale în tricouri roşii cu secera şi ciocanul pe ele.

Aparţinem altei ere. Here. (Hebe Sîngeorz-Băi)

Mă uit cu binoclul în altă casă. Încerc să întrezăresc ce se vede pe un ecran oblic. Culori
roşii dar şi albe uneori. Par siluete. Să fie un film erotic ? E ora 12, ora acum în noapte
cînd pe ecrane se proiectează şiruri de siluete feminine – diverse femei îşi etalează nurii.
E ora la care ele năvălesc noaptea în casă înaintea ochilor. E o invazie de femei goale la
ora asta în lume. Cohorte de arătări asaltează acum barierele imaginaţiei.
Nocturnii, doar ei le văd, doar ei se expun acestui risc. E de ajuns să apeşi butonul şi
cortina îşi trage întunericul. E de ajuns să apeşi butonul şi iluziile vin în camera ta. Apar.
De ici, de colo.
Sînt acestea popoarele inconsistente, de dincolo, de nepalpat – care subjugă. Sînt ele,
acestea, populaţiile imaginare, de dincolo de ecranul umbros de sticlă. Sînt ele, acestea,
popoarele pe care doar unii le văd, sfîşiind întunericul. Chemîndu-le. La taina nopţii.
Atunci îşi strecoară ele palide lumina de noapte. Nictifa(l)nică. Fantomatică, aburoasă,
metalică.

Canalul Dunăre-Marea Neagră al iluziilor. Ecluza populaţiilor fantomatice. Ecluza de

imagini de televizoare. Totul e pe-un joc de lumină. Este acesta regnul imparcurs – care
aşteaptă.
Televizoare pe bază de nectar.

Erosul. O stea şi muşchii mei. Erosul. Configuraţie de semn de stele. Şah luminos.
Desen. Capcana unor copii cosmici. Desenele lor. Paradis. (Asta e formatarea cosmică.)
Embrionul e un desen stîngaci pe un garaj. În joacă. Cosmosul, o periferie. Un joc
lepădat. Un gest inconsistent, subliminal. O neglijenţă a unor hiperinteligenţe. Reziduul
unui joc zeesc. Rest.

Pradă acestui desen.

3
Jelee. Gusturi. Cosmosuri şi gusturi. O lume – un fel de gust. Gustare. Gustarea zeului.
Ce-o avea la cină ? Cina e cea mai importantă. După cină vine noaptea zeului. După cină,
lumea nu mai e.

Se scurg anumite populaţii şovăitoare din televizoare, noaptea. Artistul, fără perfuzia lui
nu-I de folos în lumea reală. Culcuşul lui e transa în care vede obiectele, în care se mişcă.
Nu-l întreba pe artist, odată revenit aici – ce face ? Nu are ce să-ţi răspundă, aşteaptă din
nou licoarea, vizionarea lumii, gustul acela al obiectelor.

Konzeptpianist.

Muşcarea din basm. Viaţa pionierească în Ungaria. Damele şi relaţiile lor – din redacţia
unui ziar comunist unguresc – redacţia Modă. Comportament underground, capitalist în
comunismul maghiar. Interferenţe. Eros în galaxie. Porno sf.

Proiect erotic: fotografii în peisaj industrial. Femei şi uzine. Femeia şi oţelarii. Femei şi
agricultură (tractoare, mecanizare, piese, agregate). Trupul gol al femeii însoţind
mecanisme industriale.

Catalog erotic produs cu lucrătoarele unei fabrici textile – comandat şi realizat special
pentru Ceauşescu. Sex muncitoresc. Arbeitereros. Uzine. Întreprinderi ruseşti –
lumpeneros.
Sexpropaganda. Femei şi decoraţii socialiste. Ordinul Muncii cl.I se acordă muncitoarei –
poză nud.
Revistă completă, cu tot personalul fabricii, inclusiv femeile de servici.

Bărbat gol, cu ditamai cheia franceză în mînă şi bască pe cap.

Atunci cînd la televizor se cînta imnul.

4
Doamne, putea-vom noi reconstrui pe viu o sărbătoare omagială, aşa cum a fost, pe
stadionul 23 August ? Fie să vină vremea ca noi să putem vedea asta.

Ceauşescu înmînînd medalia viului.