https://biblioteca-digitala.

ro
 Una clin puţinele eroine-femei ale
filmului A treia reprizl, realizat
de studiourile sovietice în regia lui
Evgheni Karelov.

Cunoscutele po-
vestiri ale lui
Dnla au fost
tranlpme pe ...
traD de cineaftij.
cehoslovaci.
Cadru din -1
film al Studiou-
rilor clin Bu-
randow Poves-
tirile lui Drda.

PLACIDO
Seenarlu : L . B ~rlaa«a, R.
Azeona, J.L.Collna 41 J.L.
Font. Regla: Luis Q. Berlan-
ga.lmagl nea: Franel1eo Sem-
pere. Cu: Casto Sendra .cu-
aen" 1 .Jose Luis Lopez Vu-
quez, Elvira Qulntllla, Ma-
nuel Alexandre, Jllarl Car-
men Yepes, Amelia de la
Torre, Jos6 Ma Cafarell, Xan
Regizonalui spaniol L. Berlanga (coautorul strălucitului La1 BolaR, Laura Qranados,
ICeDUÎu al c.aedieisatirice Bun venit, domnule Marshall) Jose Alvarez „Le pe" .
• criminalistic,
îi datorim noul film care va rula pe ecranele noutre,
Placido . AGATHA LASĂ-TE
DE CRIME
(Agatha, lan

https://biblioteca-digitala.ro
 remisele
--
1ncre er11
n 1981 a-au prezentat 1peeta-
...,. Îtorllor 111 Uime romtnet'I·
Unele din ele au eoutltult
1ucoe1e de pre1tlrlu. Altele
au contribuit la det<inulnare• unul ta-
blou foarte tnegal. ţlum apreciaţi •ce1t
fenomen!
- A greşi este omenesc şi e im-
p osib il să dai numai capodopere.
D in acest punct de vedere, inega-
litatea valoricii poate fi interpre-
tatii ca un fenomen „normal". Ano-
malia Uicepe acolo unde acest punct
de vedere acţionează ca o frină în
p romovarea unor metode şi unui
s til de muncii nou. Majoritatea lu-
crărilor slabe din aceastii producţie
r elativ recentă se datoresc lipsei
de exigenţii a unora dintre lucră­
t orii noştri din studiouri şi unei
o~~iz1!i necoresp.unzăt<,>a~e CU,PO-
rea lilarea unui film . tematică
mai bine chibzuitii, o planificare
suioasl pe termen lung a portofo-
liului de scenarii , o selecţie severi
fÎ inţe leaptl a raalizatorilor şi o
lodrumare competentă pe parcurs,
atnt de naturi să remedieze cu suc-
"" asemenea neajunsuri. După LU-
P EN I 29 , după GODIN şi TUDOR,
alte filme ce urmează să apară pe
eera.ne atestă, evident , că ne aflăm
într-un progres incontestabil. Exis-
t.i t oate premisele pentru ca spec-
tatorii nottri să aftepte cu bucurie
fÎ încredere noile filme romineşti .
De vorbă
- Â ll root euurl elnd fuei de la
cu lldrvea fn producţie a unul film 16
,.ie& 9U ci el va U mediocru. Com •e
MIHNEA nr evlla fn vlltor ln1ueee1ele prevlzl·
•n.t
GHEORGHIU,
pr•t•dlntele - Este evident că tot ce . poate
fi prevăzut ca incertitudine este
Conslllulul analizat cu luare-aminte şi compe-
Clnemat09raflel tenţă de artiştii şi tehnicienii
noştri, pentru ca drumul progresiv
al cinematografiei naţionale să în-
lăture obstacole care' ne-au mai
păgubit., ca absenţa discernămin­
tnlui eatetic şi inerţia aparatului
d e producţ ie, obstacole care ne-au
fost. mai cl are, ce-i drept, tn vremea
d in urmă . In lupta pentru profesio-
nalizarea mai avizată a lucrătorilor
no,t ri - şi în consecinţă pentru
calitatea filmelor noastre-, Con-
1iliul Cin.ematografiei, din care fac
parte numeroşi artişti şi tehnicieni
cu experienţă din Studiou l „Bucu-
reşti" şi Studioul „Al. Sabia", pre-
cum şi oameni de cultură d in afara
aparatului permanent, a iniţiat un
https://biblioteca-digitala.ro
complex de măsuri a căror punere
tn practică dii rezultatele cele mai
promiţătoare. A fost înt ărită com-
ponenţa grupelor de creaţie cu r e-
gizori şi scenarişti valoroşi, sporită
exigenţa şi responsabilitatea lor ca
unităţi de creaţie şi producţie, a
fost pusă în practicii o metodă mai
operativă de prospectare şi promo-
vare a scenariilor int eresante, sis-
temul de calificare şi premieri a
fost îmbunătăţit ş i se prevede o mai
bună funcţionare a bazei tehnice .
Datorită noului colectiv de condu-
cere pe ansamblul cinematografiei a
fost cîştigatii o conlucrare . eficace a
tuturor forţelor de care dispunem în
arta şi tehnica cinematografică, în
industria şi comerţul nostru de fil-
me , pe direcţiile principale de atac
· ual ide s ectivă .
ia a t me, m am a pu-
blicului 13 filme, iar anul viitor
16, dintre care cîteva de ma.re
anvugură . Inegalitatea valorici
penlltă încă şi în recentele pro-
ducţii ale Stu dioulu i „Bucureşti"
şi tudi oului „Al. Sahia", dar ea
m i se pan firească.
- t:-1 JJ'Oducţla tlaolllSl eţra.fle i
nr......W „ care ea
11 , . . . - tl II tuneţle • • JUS•nalltiţlle
le aftnnj.
- Din a cest punct. de vedere
aţi observat că în ultimu l trimes-
tru al anului 1963 s-au predat în
reţeaua cinem atografică lucrări ar·
tistice care aparţ in ce lor ma i dife-
rite genuri, realizate în conce pţii
regiz orale ce evidenţiază stiluri
personale interesante. TUDOR a
fost precedat de filmul LA V1RS-
TA DRAGOSTEI, în care amprenta
lui Francuc Munteanu e lesne de
observat . Le vor urma , în curînd
(aici n egl ije% calendarul}, filmul lui
Gopo PAŞI PRE LUN Ă, frate bun
cuS-AF RATO B O MBĂ(deşiintr·
altfel), ANOTIMPURI, seria de e-
seuri-r eportaje ele lui Savel Stiopul,
şi filmul poliţiat PISICA DE MARE.
E gata ST RĂI N UL , frumoasa evo-
care rea lizatli. de Mihai Iacob după
romanul cuhoscut al lui Titus Po-
povici , şi ţin em ln rezervă, pregătite
de dat oricind tu reţeaua cinema·
tograficii: UN SURIS IN PLINĂ
VARĂ - o suculentă comedie din
mediul rural realizată de Geo Sai-
zescu, DRAGOSTE LUNGĂ DE-O
SEARĂ de Horea Popescu şi CO-
MOARA DE LA VADUL VECHI
de Victor Iliu, de asemenea inspi·
rate din viaţa satului de dup ă
Eliberare . Varietatea creatoare a
regizorilor din ambele generaţii se
menţine ca o trăs ătură d o min antă
şi în filmele abia începute , ca
NEAMULŞOIMĂREŞTILOR (Mir-
cea Drăgan), PĂD U REA SPÎNZU-
RAŢILOR (Liv iu Ciulei), ŞOSEA­
UA NORD ULUI (Iulian Mihu) ş i
MOMENTUL CARAGIALE (Jean
Georgescu) sau TITANIC VALS
(Paul Călinescu) . Calitatea noi lor
scenarii deschide de pe acum p er-
spectiva unor succese cinematogra-
fice vrednice de prestigiul interna-
ţiona-1 pe care ni l-am cîştigat. In
această perspectivă, sperăm ca pri-
ma: coproducţie romîno-italian ă,
dedicată evocării lui Ov idiu, să ia
calea de succes a lui CODIN . In
tolba năde · dilor noastre ăstrăm
genţe proprii . De o jumăt ate de
veac încoace, în orice s criitor aş­
teaptă un cineast, fii n d că educaţia
noastră cinematografică este intrin-
s~că civilizaţiei contemporane . Res-
t.ul se învaţă, ~estul de repede ş i
destul de uşor. Mai u ş or d ecît a
conduce un automobil, de exem plu .
Pentru un scriitor care iubeşte şi
înţelege filmul, „secretele" scena-
riului cinematografic nu sint o
sperietoare. Viziunea cinematogra·
fică a acţiunii se dobindeşte cu un
minim efort. Dialogul de film,
artă mai subtil legată de imagine,
pune uneori probleme mai spinoase .
Cred chiar că dintr-un s criitor p a-
sionat de arta ş i tehnica film ului
iese un scenarist mai bun declt
dintr-un regizor de film fără h ar
scriitoricesc. Există , bine înţele s,
excepţii.
În privinţa scenariului lui T U-
DOR, explicaţiile se comp lică , deoa-
rece am avut de clarificat, în ve-
derea contactului cu sp ectatorul ,
nu numai as emenea ch estiuni de
specificitat e tehni c o- a rtis t ică , ci în
primul ·rînd er a vorba d e a cr ea
baza ideologicii şi argumentul dra-
matic al unej lu crări a cărei apar-
tenenţă la genul ist oric implică şi
dificultăţi de alt4 natură : problema
unei epopei cu ecouri tn prezent ,
perpetuate de tradîţia oralll a po-
porului. Acumularea co.ntito.tivll. a
sc11nariului, care conţine ş î clteva
lucrări de beletristîcll. (un v olum
de poeme„ ...un fragment . de roman ,
un scenariu radiofonic ~i o piesll. de
teatru) mi·a rll.pit aproape zece ani .
Apoi, o dată scenariul intrat ln
producţie, mq_nca de finisare a
continuat, umlr la umăr cu regi-
zorul, cu actorii ti cu echipa de
filmare pini la copia-1tandard a
filmului. Cred ci munca 1cenari1-
tului e inseparabili de activitatea
studioului care' i-o tran1pune pe
ecran.
- Ellmlnlnd tl.ln 411e11tte orlee Id"
<le 111premaţle,
pennanen'8le 1oblînblrl
::.':'~~~~: ~~=,~·~~11:'l!:id~~
•ln& foarte n&lle nna al'81a.
- Nimic mai dificil şi poate mai
eronat declt de a acţiona cu preju-
decăţi ln această zonă atit de greu
de definit. Interferenţa şi utilita-
tea lor mutuală .nu o pun la tndo-
iall. Aici concepţia estetică a rea·
lizatorului ti fonnaţia intel1'CtualA
a 1pectatorului intervin cu arbi-
trarul lor inevitabil.
-
•-i A.ţi
onnoaen& mulU ereatort ••
al 11'8ra&nrll tl olnema&ograflel
;~'::z ,r:i~1!4:'~r! ~·d:rf-~"
0 1
'"""'" Dili dar acum doubeci de ani,
Î..aurenc'e Ollvie~ tl lnţelegea pe
Shakespeare niţel altfel declt 81•
thi şi altfel declt tJ lnţelege acum ·
Kozinţev care face un HAMLET
la Leningrad şi ln orice caz altfel
declt l-a ... actualizat tn OFELIA
un „nouvelle vague" reprezentat de
Chabrol. Am vorbit cu . Visconti
despre Lampedu1&, cu Geraldine
Page_ despre interpretarea lui Te-
nnenee Williams şi cu De Santi.a
deapre 'Cehov, cu Ricbardaon dea·
pre „furioşii" englezi, cu · Colpi
dea.pre if'anait Istrati şi Mihail Se-
baatiall:, şi cu nenumiiraţi 1criitori
despre cinematografie. Filmul a
foit ti va fi ln centrul atenţiei tu-
turor. William Faulkner a scria
scenarii ti dialoguri de film , iar
Jean Cocteau a fost ti regizor . Un
regizor american gbe9te tn ELEC-
TRA lui O'Neill altceva declt Ca-
koian11i1 ln literatura 1trlmotilor
1Ai. Exemplele se pot lega de He-
mingway şi Moravia care au fur-
nizat excelente materiale creato·
rilor de filme. Dar şi despre drama•
turgi se pot . apune atit de multe.
Acest flux . ti reflux necontenit
dintre două arte aurori nu este de
mirare; există desigur Intre ele un
„transfer de valori". El ie anuleazii
artistic clnd filmul „Jiteraturizea-
zii" 1au clnd literatura „fihneazii".
Se pot aductl şi aici argumente,
pentru şi contra .
- Iar hl ceea ee ne prlvef'8?
- Nivelul culturii 1ociali1te ne
tndeamnii la tmboglţirea conţinu­
tului filmelor romtneşti ş i prin ecra-
nizarea unor opere literare valo-
roase, din trecut şi din actualitate.
Prin film, moftenirea literari cla-
1icl devine ti mai mult un bun al
matelor largi. Şi-apoi, dacii „stilul
cinematografic" a pltrun1 azi tn
literaturii., iar multe proze scurte
sau pie1e de teatru ni ae lnfiiţi­
teazl parei de-a dreptul fii.cute
pentru decupaj, fenomenul nu poa·
te declt s,l ne bucure.
••~.:r':!m:~1!!!tU:1 v:.":1'.!:.::~
,ntle, n nnmal „ calea eoraaldrllor,
el 'tl •rl• WDflrea h eitre elneat&I a
nnor ,roce••• tl fonne 11'8rare - h
nn•• „arlţ~a elneromanalat, •• ,un.
- Nu aţlt formele, ctt ln primul
rtnd concepţia ·partiturii este aceea
care ne preocupii, acum şi oriclnd.
- .Transferai 4e valort• •ea~re eare ·
:::"~l~ff:u!t::~ •"8 Inii 11 . c...i
- Altfel . nici nu 1-ar putea. ln
efortul de ridicare a cinematogra-
fiei romtnetti la nivelul culturii
noaatre contemporane, urmărim al
obţinem concuraul tuturor artelor.
Valeriu SAVA
CO„L..--,u... OENJĂ SPECIALA - - - - - - - .
de J. PLAZEWSKI
La Tour1 1 pe valea Loarel,
·-· de1lifura& ultimul fu-
&lval al aaulul 1981 lnoblnat
tl.u•i Oberhau1en, Veneţia ,
Manbolm tl Lelp1lr, renurilor
clnematorraflee 1eurte.
. L e Qraull Prix" a Iod atrl-
•ult anul aolta Ulmului ma-
UL IMUL
rhlar T u (e J . Sobo, UD ID·
•Um 1onet a oirul promJe·
re demoutreui permanenta
orettere •nivelului arihtle • ·
tino de 1eun-metraJe la clne-
FES VAL
AL ANULUI
matorrafllle ţArllor 1oelall1-
'8. La aeelt Important !edl-
val ln'8rnaţlonal, ţirl ea Un·
rarla, Romlnla, tleho1lova-
cla au foit represen&a'8 ID
motl. 1triluolt de o 1trle
TO URS
de pelloule reall1a'8 la cele
mal dlferl'8 renuri ale me&ra-
~:!u!~:;!• W:~~~:bl~=u=~~
01tl1U •e ln'8llgen&, convini
ei formele 1eurte ale filmu-
lui pot fi tl ele ani, tl Inei
e• „A." mare.
paro••· tal •
cu111Aecade, blldll_.. illlaDa-
UN ..A.LLO llA.LLO I" RE-
CEPTAT. DE LU:HEA, JN. tra'8 vee111--- • ,_ _
T REAG.\ hl lnlbţtine
de1pre dutl.alll
Detl Ulmul de aulmaţle tmeeher, enw
(deaen tl pipnfl) a foi& la ml-
norUa&o la acu& le1tlva1, ul·
tlma Scurtl latorle a 1ul
atrii ne•.
P artlel'AH.B
laţi 1'0••1~
fltl·
la_
„
Ion Po„1cu Qopo Alio de lelttval a!.-& _ _._,..
Rallo ! ml 1-a pirut prin 1011-
,uoarea H Inovaţie •l•1tlei, eonna -..naU.
d exel„ona
lm,ollllll h a avea vreo eon· filme Un
eurenţi. l!'olo1lnd 41n nou
llrura omuleţului oare I-•
._.„u..
MUi erea&orulul 1iu atl&a rtt6fenul
dintre ele. O
•lavi la numeroa1t fe1t1n.- 1-m.ld a ,rMw ~._IM4Jla
lurl ln'8rnaţlonale, Qopo a
h~• &tnc
reallsa& tl.e a1'6 dau, la co-
manda UNESCO-ului, o foarte
orlrlnali h&orle a mlJloaeelor tlpţi•
men al
„
tn co:rpal - · o l.Avea-
1
.... ea-
ta talaelo
de eom1inlcaţle ea formi •e
rauţ11d7IJ erpal...W 11-
euno&.f&ere Intre oameni tl
de lupti pentru un ţeleomnn : Iace ea UJl U•actlellDl lef· mu. Pe „ IM aa..UU •·•
1tt.at Ul:aa.I rna.lneae O prl-
paeea. Cea mal lnrenloa1i
11evenţi • ace1tul exeepţlonal
1eur& me&uj de animaţie ml
een .„,
Un , „,1 lllmnl •a•iti un
•••••tiv. (Jlne&ftll
ceh01lonel an adn1 eu ol
mlYarl ca altele •• • ~l­
„1... „, daterlU eoleni.W
•·• pirut a li antlea mBflni • oul. • oetmentare de 1ueee1, uce•ff•ul tl )lneo<leeler fo-
de 1erh erlp'8ani : Se lntro- nnnl tnohlnat eamplnru- 1011'8 „.tra onrprtn••r• •
daoe ln ea un urlBf ollelhc lal, aHul vl11'81 dnmlnlealo „ ari.lei t l mJteirllor unor
de platri tl 11'8rele api1&'8 la unii! dintre celo mal. •rlo- Uorl lllma'8 on ajutorul
Hpi la marmura el hlero-
r ll fe 1tr&veeh l. ere• ei numai
m en'8 ,11DClt.jplnlee
Duminica la Ulubo&&.
••he unei u mere apeolale. Ro-
mtn.I • a mal concentra& o
o anwnlU au&oputlti IHI· La el aeui, rrance•ll, care dati ah nff• fodlnlnlul prin
HU de Juriu ln aceadi ul- • • e1aoarat e11 cel mal mare Rldlcl nlle lal Mlrel llletu, o
timi • • ll eul i a lnl Oo•o nu a 'QJllir • • filme, 1-au 1m,ua l nrenloa1i Uu1trare a muncii
l-a M Ui marele premiu, detl hl4eoH•I cu doni ••U cule: tl creaţiei unula dintre eel
ace1t aaped al problemei poa- 1mal ln'8re1anţl seul,&orl tru-
'8 li utor eontrovenat: auto- l llYinenl, Vida Qesa.
rul t l-a 1urprlu •lni acum · ln general, Toar1 1881
eroul hl oele mal 4Uerl'8
n-a fon Intru toni la lnil-
lpo1ta1e firi a epuln &o&H ţlmea &.f&e•&irllor erttiell el-
po1 1'1l1Uţlle, Ila, Un eontri,
eonvlnrlndu-ne &o& mal mul& nematorrallee ln'8rnaţlonalo
de noee1lta&oa unei lnherl ,re„n&o hl 1ala IHUvalu-
serii de Uime 1eur'8 al eiror lul. Gennl 1oun, mal puţin
1u,u1 Hrvl&nţllor eeonom.Jee
per1onaJ trlnelpal 1i fle
.omuleţul" lui Qo,o. aru &rebuit'' „
do ... aouoA
an '8ren fecund pentru tn-
ln. renul rHpeo&lv 1-au mal
remarcat Insectele, o ex- drilmeala at1htloA, • •ntrn
Idealuri hlal'8, , „trn n1n-
celonti pellculi a enrlHulul
Murataml tl Doul cutele eonfonnl1m. Pe aeHt fond ,
hcill& de ttallnnl Bo•••Uo, filmele ţirllor H clalh'8 (ex-
eare • tl etttlrat, pentru deH- elaslnd poate ••llea.lel• pre-
nul modern tl efeo'8le IOnon Hnta'8 4e elae&f&ll antetlel
neoblfnul&o, . Marele Pnmln" fi polonHI , eare •• •uami-
al fHtlvalulat la renal ual·
rU) 1-au h eurat •• • ,rlm.lre
maţi el. llani, eeea •• 4nuef'8 • ro-
rre1al eeJl1la•• al auitei
ITA.LIENII - PBIMII IN arte hl ţi.rilo aeadn.
DOllUMENTA.BUL \lLAllltl
•La *
De obicei, llasa unor u t- :P.8. La Tn:n, f1terrafll cn
fel do lel&halurl o eoutU11l1 tmact.i dec:am.entarele
fllmnl doeumentar. ta acut re•.t-.-.tt. Rt lm•o•lllll
domeniu, eel mal man 1aceo1 41 pe-u. Pkat I
https://biblioteca-digitala.ro &ala t- 1
 fi lmele de facturi ata-zi1I „po-
. · li" au putut trli aproape ln-
d eauna , numai certate cu acura-
teţea de expreaie, uneori chiar cu
arta 1criai cu maju1cule, flctnd re-
~te buno indiferent de calitatea in-
tupretlrii aau de cea a direcţiei de
ecenl. Un singur lucru 1e cerea
d fie la lnllţime: logica faptului
de viaţă tratat, firescul lnllnţuirii
evenimentelor, vero1imilitatea ln-
timpllrilor tnflţifate fi, ceea ce le
a propia de intrarea ln templul ar-
tei, chiar daci intrarea nu era
declt prin uya din doi, o ingeniozi-
tate compoziţionalii. clt mai inedită
1i elevatil.. Deseori lnal creatorii
~e l9i propuneau iii. investigh~ze
fantezie, ti mai alea de o logicii.
de fier ln ordonarea produ1ului
imaginat, ar stimula cu exclusivi-
tate improvizaţiile.
Avtnd la di1poziţie un sce-
nariu (1cri1 de Volodia Popeacu
ti Petre Lu1calov) al cil.rui
1ubiect prezenta la lecturii. o anume
posibilitate de transpunere pe e-
cran, regizorul Gheorghe Turcu
(autor al unor filme inegale ca O
mică tntlmp!are, Cu Marincea e ce-
"" ti A11alanfa} ne-a oferit, o datil.
cu realul ail.u pas tnainte fii.cut
prin Piaica tk mare doul certitu-
dini : capacitatea 1a de a ;,lucra"
cu actorii (cel puţin trei din inter-
~reţii ~or. roluri _principale a~e

~~ ~i. lm- Cu puţim -pţii Id_._

pl9tirea imrigi_i, DU le pot realia
dec1t pe temeWle unei logici de
U.. O 1inprl finrl e permill,
- care ne va duoa •ţ>N clsnodl·
mlDtul final. ln PÎIMIG M _,.,
li9vile aOlltea 1lm dutul de nu•
meroa11. Afllnd abia pe ultimii
metri ai pelioulli cine „a1cunde
Rb Damele .pilicii de mare", 1pec-
tatonJ ponMlftl la NCGllStr1lirea
RbieeWlui p.-s ti deaeopal o
l1IÎil de - de IDtNbare la
-~ti~­
tlat - - deplia aaUdlel-
t•. s~ ...i .~P
ftiinţilioenm!Mfti, ca m-.ol de
alar, • - latr-an domeai9 de
M&nitate teluaicl importanU, I.mal
adt „ --- „v-:: „r;
. . . . . AlaaadrU fi
ID-
- 81 .nate
...... - 1cifBplmmrile
- ......... -
Mifal 11.u,
i . - t, ~. lalMaite ca
altele falee, can n• mai dldeau
-•
Na - e mai ..-11
••" ,.aineb albanre".
laţelepm de
.... .JaaiMrar' AlmWulra tn-
„ dramaturgie. Leopoldina Blllnuţl
buie 81 Yial ta toiul nopţii (el e ee1
de-al Uilea fotopaf nomma) ea
lani..i ti blits iDÎD111CUl, ID in-
ltitaţia la ean 1 - 1 aiaa, ID
proprial birou, pentru a f°'°lft•
fia d - ' t l e . - t e din 1elful
llu, dai i...i aee1ta l-ar li putut
faee ..-...., comod, firi ftlOUl
de a fi priu ele an 1impla punic
(dar ...uriul lall • - libR .ori-
cui, elaiar ti ID toiul nopţii ID-
tao-o inltihţia.
La ,.. ,_„
fi obeniaatl lo-
gica .....ulrii aeţhuaii ID 1111-
'Yllllţe • - a cleplulril la Con-
atanţa; - apariţia -nemotivatl a lo-
godnicului criminal (Iurie Darie)
ln timp ce Livia Gregorian (Leo-
poldina Băllnuţll) se afla la prima
lntllnire cu falsul „Pe1clru9" (Vic-
tor Rebengiuc) comica - arestare a
adevlratului „Pescil.rut" (Dorin
Dron) cu ajutorul unui lntreg
autobw: de paaageri care scot pa9-
nic de prin buzunare pistoale mo-
derne; trimiterea de cil.tre bandil.
a primului foto$Taf nocturn cu
acopul de a fi print ti a abate lu•
crltorii aecuritil.ţii de 1tat pe o cale
labil. (de unde certitudinea el el
nu lti va divul.ga acoliţii?) etc,
etc.
YU\llal, fuga 1pionulal pe trenul
ID meN, ctwva cacln din cuna
ttporahd ti pevenţa concenului
Nalbeul o nhl de rrtNW „
pe . _ clin 'Mamaia ID care
oml 'ftloue planici imaginea
de
aemnatl de Jean Pierre Laur e
medie.
)(azica lui Tiberiu Olah l'IUpfte
l i 1mţinl d11eori o imagine care
prin ea lmlfi D-ar resiaţa prea mult
pe -.... Compoaitoral re&linul o
muici de film plini de apecific
ID - 1 bu al caYlntului.
Interpretarea P bucuri de parti-
ciperea eltona actori de pndigiu:
regretatul utin Nicolae Sireteanu
face ID rolul lnsfnarului Alexandru
o adevlratl -•ţie, cliaJIUOnul
espJ'lliei aale oinematografice a-
thip ID 'UDlle oad1e - cel al de-
mUclrii - adevlrate calmi. Picat
ol ultimul rol interrretet de el
ID film n-a foat ma nbnanţial
ti mai logio din punct de veden
-r.
debuteasl ID film dupl o eerie de
llCIDI. Actriţa dondlftl
el va a mult ID film, mai alea
daci va fi dinribuitl ID roluri
care l i „ potriveuel datelor fi-
aice ti vlntei. Iurie Darie creeul
UD portret inedit. Junele prim din
Alo, llfi ,,.,,, rlUllllrul I ti Pwt-
rat.m IM cl-outreul comple-
xitatea talentului llu cinemato·
odic, pe o gaml noul. Victor
llebenfiUe, aobru, auster cum li
onea rolul, dar prea rece, - i
plat, llp1it de profumime, de • -
dldurl ti forţl interioui cu care
- obifnuit ID teatru, nu depl-
te,t e ortretele din Cinci oamelli
la drum ti A foit prietşnul meu.
Colea Ril.utu, Toma Dimitriu, Dorin
Dron şi H . Boro' ae achitil. onorabil
ln roluri lipsite de o mai amplă
aubatanţl dramaticii..
Cu un acenariu mai bine pus la
punct, cu o regie pretenţioasil. fa ţii.
de lnlil.nţuirea logic~ a acţiunii,
am fi putut face din Piaica tk mare
un succes veritabil. Publicul care
apreciazil. a1tfel de filme !or fi
ie9it din 1ltll• cinematografelor
unde ruleazil. Pitica tk mare ceva
mai entuziatt.
Rlznn POPOVICI

3
https://biblioteca-digitala.ro
 Casa
Scenariul: DIMOS RENDIS

Regla: ANDREI BLAIER

Imaginea: ALEXANDRU DAVID neterminata

D i s tribuţia :
L ia: Valeria Seciu
Andrei: Yaluiu Să.nduJ es cu
Petre : Alexandru Re pan
Meşterul : a.ndu ticlaru
Băiatul de la cantină: Ştefan
Tăpălagă.
În figuraţie: stud~ţi cubanezi
care studiază în Rominia şi tlnărul
şi talentatul interpret de muzică
uşoar.ă, Aurelian Andreescu .

•
Vom prefera, în locuJ re latării
unor aspecte de la filmăr i (tot-
deauna, la orice film, interesante},
să povestim cu cuvintele noastre
ideile pe care autorii CD.8ei neter-
minate vor să le insufleţească.
Filmul îşi propune să pledeze
pentru cunoaştere, pentru desci-
frarea în viaţa cotidiană a acelor
mijloace subtile de investigare care
ne îngăduie să descoperim şi să n~
descoperim; CD.8a neterminată e
(într-un fel) o replică la filmul lui
Francisc Munteanu, La Ylrsta dra-
gostei. Nu e de•ajuns - par să
spună realizatorii săi - să colinzi'
cu iubita, braţ Ia braţ, străzile unui
oraş minunat, într-un decor văra­
tic, pent~u ca iubirea să ca.pete
trăinicie, nu e de-ajuns să te opreşti
Ia trăsături·exterioare, de loc deter-
minante pentru a-l sili astfel pe
spectator să facă exact ceea ce tu,
a rtist, n-ai făcut: să generalizezi
creator .. Trecem un examen perpe-
tuu în faţa celor care ne inconjoară
ş i nu trebuie să nesocotim acele
gesturi, întîmplări, deprinderi care
ni se par lipsite de importanţă , ele
ne condamnă ori ne justi fică.
Naraţiunea filmului e numai in
ap arenţă simp lă. Eroii sint trei
( totuşi nu e un film de „triunghi"),
personajele epiaodic:e smt, şi ele,
foarte puţin n . Lia, stu-
dentă la unul diD institutele capi-
talei, a.re nn priete., pe Petre, cu
care urmează. u intl lnească.
:'\eputind nai 1a ilnirea cu Lia,
Petre ii • _ • pe colegul lui,
..\.ntftti,g.j ie fetei pînă
cind se Ta Tttm.11 de cîteva
· străb at stră­
că şi ajung
....tt11"" .....~ a află un bloc

https://biblioteca-digitala.ro
 - . -. Cua e !nllfi 1~. aJol..
leii 1ipn, . . . . viH
. . . . chapl
Bi iaarUaeul tn ~ soaie
de po1ihile, antic,.,... Yiaţa
-Uor, lneMHI l i adu.-a. tnm
.-fii deooamdau p~ illd-
..mJor - · Nu • Pri'ffae, ori
- Mia l i f f privea1ol tnol, du
are tn jur, se
i obieotul oeroe-
oa1a neteraia&U,
-
„ pe eue m.etterii o vor pirlli
eurtnd.
Ciad ultimul etaj va fi rata, atnd
-peflfU va fi potopit de IOMet
emtanrile •Mi vor taelaipui,
..an, a ade'flnt 11aivere. la,,...
tipţiile .mau~ o dat& fiaabeiate,
eei doi fti oonfrMtl &bacl•ile,
---~ impnsiile fi, Wmiii, 11
....~ lfi de.a ..._. ol au
_.....,.„
. . . . . latri-aa - uluitor „ naai .....ii tlnt -nap IOIDUCa•
IUlllt lfi ......... ai
li~ timpul. Al
„
'ria11 -pirat -
isbutit
treilea
,.....r'taMelte 1oeae, alliurl de
Lia fi de Andrei, I I,,.., C1U frea•
mătul ei, cu imaginile ei schimbă­
toare. Ea domină peisajele, le ani-
mă, e o prezenţă mereu plină de ·
surpriză. Şi e ln acelaşi timp un
cristal dur în care mişcări , culori,
sunete, se răsfrlng, se caută, se
întregesc. Viaţa, dragostea, moar-
tea, m!hnirea, bucuria, surlaul,
sp eranţa, încrederea, toate se regă­
sesc în acest magic cristal.
Cam atlt desP.re acţiunea filmu-
lui . Nu-i este îngăduit reporterului
&ă povestească amănunţit un film
care trebuie să aibă nota aa de
...... ar - la cazul nottN- 2. Andrei Blaier într-
- • ... „Sia adeYlrat ci „Neter- - moment ele filmare
miaata• -.1a1u Budia-Blai• au pe ltrizile bucunttene.
an o fNrte prec11I clnf.lturar- a
uraţiaii; - oe au armlrit n·
tarii (ti - ce le dorim l i iabu-
teuaA) •te exprimarea 1intetlal,
aetaforioA. Poet 1trllacit, R1ncli1
a oferit regi&oralui toate prlllli1eJe
pentru a llltreprinde o reooa1iit11in
poetiol a realiUţii. Şi e armlritl
acea pon:ie ~ a vieţii, 1trlinl
de peilaje dteorative, 9111'1 trudi·
1-.&, - ooaduee, pria orieta-
linre, la emoţie.
teatnl.„ uni fila, „„ .
lnol o clatl, Bueurettiul devine
orquJ aoe&n • manor dinamie tl
de.tl
Lo ...,,,. ..,_„
aor povtttiri cinemaţope6" (la
la oan ....-
bile tn .... Buemettilll ,Joaei"
aclmlrabil).
Pent.ru rolw Liei, a foit prefenU
o 1wdeat1 a lutiiatului d4 tlatr'll,
o faU de o delicat( fruaau"ţa, ou
capaaitlf evidente în
zare. Şi interpretul rolului Andrei
e un debutant - student la ace-
laşi institut - şi am!ndurora li se
adaugă Alexandru Repan (Petre)
care e şi el la primul film. (A mai
apărut, nu-i vorbă, ln Vacanlă la
mare, dar .. .)
Aşteptat cu îndreptăţit interes,
Caaa neterminată are toate şansele
să devină un film interesant, dez-
bătlnd probleme majore ale epocii,
un poem al cunoaşterii.
Gheorghe TOMOZEI

3. ,,Stracle." joaci ua
rol anmatic imllbrtant
în acţiunea filinului.

4. Oare va pistra,
Petre draronea Uei)

5. Protqonittii Casei
neterminate: Lia (Va-
leria Seciu), Andrei
(Valeriu Sinduleacu),
Petre (Alaandru Re-
pai!).

LUCIAN PINTILIE t.inl-
rul regizor de la Teatrul
„Lucia SturdzaBulandra",
îşi face debutul în cine-
matografie realizind fil-
mul Duminică la ora 6,
după un scenariu de Ion
Mihăileanu. (Debutul ea
regizor independent, fi-
indcă intrarea în produc-
ţia de filme şi-a făcut-o
încă de anul acesta,
lucrînd ca regizor secund
al lui Victor lliu, la
filmul Comoara de la
Vadul Vechil.
- E o poveste de dra-
goste din , timpul ilegali-
tăţii. Eroii s!nt utecişt i .
El e muncitor, ea . .. nu
avea profesie în scena-
riul literar, dar va avea,
tn film. Trebuie să fie
studentă, după părerea
mea . Urmăresc tragismul
acestui . cuplu, ideea sa-
crificiului uman. Eroii
sînt în stare să vadă lim-
pede viitorul, dar nu au
de loc siguranţa că măcar
unul din ei va vedea
ziua de mîine. Nu vreau
un film frescă, atotcu-
prinzător şi larg descrip-
tiv, ci unul în care des-
tinul individual al eroi-
lor să fie strîns legat de
viaţa socială.
MIRCEA MUREŞAN
realizatorul filmului Par-
tea ta de 11ină, se pregă­
teşte pentru un film poli-
ţist Nu ln11ie fantomele.
La scrierea scenariului
a participat şi regizorul,
alături de scriitorul Ha-
ralamb Zin că, autorul
romanului „Sill'Şitul spio-
nului fantomi", care a
oferit ideea de plecare.
- Filmul poliţist e un
gen în care se pot exersa
toate poaib ilităţile ex-
presive ale cinematogra-
, fiei. Mă voi strădui să
realizez o atmosferă apar-
te, utilizînd filmări pe
ceaţă şi pe ploaie reală,
mişcări de aparat specia-
le, îmbin!nd mişcările
obişnuite pe orizontală
cu mişcările mai puţin
obişnuite pe verticală,
ceea ce va contribui la
realizarea unui ritm dina-
mic.
Subiectul? Despre su-
biectul unui film poliţist
nu se poate vorbi înainte
de premieră.
GHEORGHE VITANIDIS
regizorul filmului Post-ru-
lant, se află în perioada
de pregătire a filmărilor
pentru Plaja fierbinte
(sau Gaudeamus igitur).
Scenariul aparţine scrii-
torilor Mircea Zaciu şi
Vasile Rebreanu.
- Filmul e inspirat
din viaţa adolescenţilor
care au terminat liceul
şi îşi aleg drumul în via-
ţă - ne spune regizo-
rul. Acţiunea se desfă­
şoară în orăşelul studen-
ţesc de la Cluj, începe cu
cîteva zile înainte şi se
termină la cîteva zile după
examenul de admitere în
facultate.
, Eroul filmului pierde
examenul de admitere şi
ideea noastră este urmă­
toarea: omul, dacă a
pierdut un examen azi,
e important sii nu-l P.iardă
şi pe cel de miine. ln fie-
care zi, în tot ce facem,
noi dăm de fapt un exa-
men. E foarte posibil, de
pildă, să iei examenul la
facultate şi să pierzi exa-
menul în faţa vieţii, în
faţa oamenilor. Cel care
pierde în film examenul
de admitere nu are su-
ficiente resurse sufleteşti
ca să continue o existenţă
demnă şi riscă să piardă
şi examenul următor.
Toate rolurile candi-
daţilor vor fi interpretate
de studenţi.

5
https://biblioteca-digitala.ro

Întii au fo st tehnicien ii , ei au
inventat cin emat ograful , filmind
prin 1880 zborul un or păsărele. Pe
vremea aceea s cenari ş tii îşi scriau
linişt i ţi romanele ... Mai tirziu a
apărut o nouă „ generaţie" a cine-
matografiei, producătorii . A-eeftia
au început să cumpere pentru fil-
mele lor întîi tehnicieni , apoi re-
gizori, actori şi oameni cu idei.
Cam prin vremea aceea scenariştii
au început a scrie cinema cu C ma-
re. Cu timpul, cinematograful a
dat viaţă vedetelor; actori-vedete
1i regizori-vedete, „un film cu" ...
„un film de"... Scenariştii scriau
pe hîrtie memoriile şi capriciile
ace1tor vedete pentru care se făceau
filme.
Deodată, scenariştii au de1co-
perit că ei nu sînt scriitori şi atunci
şi-au creat un nume nou: scenarist.
Aşa s-a născut cea rle-a patra şi cea
mai importantă generaţie a cine-
matografiei.
Astăzi este limpede pentru toată
lumea că ceea ce dă valoare şi cali-
tate unui film este bogăţia conţi­
nutului, stilul şi originalitatea sce-
nariului. Tot astăzi trăim o epocă
de eforturi insistente din partea
producătorilor şi tehnicienilor care
vor să înlocuiască importanţa unui
scenariu valoros cu superproducţii
costisitoare, fastuoase, cu ecrane
din ce în ce mai largi, cu sunete
din ce în ce mai stereofonice, cu
culori din ce în ce mai colorate ...
Vom vedea. Eu mă declar de partea
generaţiei a patra, a scenariştilor,
a filmelor de idei.
La început scenariştii făceau to-
tul, de multe ori se confundau cu
regizorii. Dimineaţa se concepea
subiectul şi seara filmul era gata
de proiectat pe ecrane . O dată cu
evoluţia cinematografului a apărut
ji diviziunea muncii. Scenariştii
se despart de regizori - tocma i
pentru a-i ajuta, pun bazele ş i
fixează normele noii lor meserii .
S-a stabilit astfel că există trei
feluri de scenarişti. Unii care
scriu opere inedite, construite spe-
cial pentru ecran, alţii car~ fa c
adaptări pentru ecran după Illcrări
literare şi alţii care scriu dialoguri .
Sînt unii scenarişti care pot realiza
toate trei operaţiile la un loc
iau numai separat - aceştia Bin t
foarte talentaţi iau egoişti. Cei
talentaţi cuno1c foarte bine cele
trei diviziuni ale muncii la un
scenariu, cei egoişti cred că le cu-
noac şi 11e manifestă puternic în
1pecial acolo unde nu exÎltă prea
multă cunoaştere tn procesul de
producţie cinematografică. Noroc
că 1cenarişti talentaţi llnt foarte
mulţi - egoişti nu cunosc, poate
nici nu există.
ln afara diviziunilor de mai sus,
mai exiată tn cinematografie autori
de cinema, autori ale cllror scenarii
1e scriu cu cerneală şi cu aparatul
de filmat. Scenariile lor aproape
nu pot fi acrise sau sînt incomple1e
fllră imaginea filmat!.
Mi-e teamA că tot ce mă atrAdui
eu sll acriu aici e de mult cunoscut.
O slllbiciune pentru "scurte istorii
m-a făcut să le repet.
Dacă opera unui scriitor 1e Ur-
minll tn peniţă, atunci lucrarea sa
e literatură şi, dacă vrem aA facem
film din ea trebuie neap ărat
https://biblioteca-digitala.ro
IJWi. :'iot fi lme Iliră d ialoguri;
m hi le confundă cu filmele mute ,
uilind ioserturi le acr ise între sce-
nele »echilor lilme . Filmele fără
dial oguri sau cu dial oguri puţine
au J i ele la bazll un scenariu. Dacă
lucrvea abu n dă to dialoguri-este
teatru pe sceoll sau la radio; mai
puţine dialoguri, totuşi multe,
este televiziune; pentru film tre-
b uie scrise dialoguri puţine ti
altfel.
Cred că n imeni nu pune la îndo-
ială cA toate a ceste operaţii de
luau int cu t ot ul aubordonate con-
ţinutului fAră de care scenariul aau
filmul nu exi s tă . Sint şi tncercări
condamnabile, ata-zise filme ab-
stracte sau spontane , fărll scenarii.
Oriclt a-ar ascunde autorii, lucră­
r ile lor au o c o nstrucţie, un fond
(p ozitiv sau negativ) de la care
p leacă, pe care ae atriiduies c pe
drum să- l ascundă, să-l distrugll -
dar niciodată nu reuyesc.
Citeva cuvinte des pre colaborare.
Sînt cupluri de seenarifti celebri
ca Privert ti Carne, Capra şi Ris-
kin, Ford ti Nieholb, Becker şi
Very ea.re au dat fi lme excelente.
Sînt a~i ca Pagnol , Clouzot,
.Marce.I Aehud sau s cenaritti şi
autori ea i lib, Chap lin, Stro-
heim, ~ Ciair fi mulţ i alţii
care, de , au creat opere
· . _int scriitori care au
Ji acriu dinct cu
a cinemat ografului.
tta.lisa filme : în
ul singur ; aceasta
p-
l _____
Âre dreptate Al. Mirodan. Oru:e
s-ar 1pune, filmu l este al regizoru-
lui. Şi daci reiau ideea nu o fac
numai pentru a o susţine. E vorba
de faptul d acea1t a schimbi faţa
probleme i ti adure Io centrul di1-
cuţiei despre scenarii, reJizorul I
Scenariul este pentru reJisorul-
artiat (ou mettefUprul , omul care
cunoatte doar tehniea fi lmlrii, a
decupajului, alegerii 1 -ilor de
filmare , lucrului eu actorii, mane-
vrarea ca merei etc.) - IWvl 1"
impui. al inspiraţiei ule. Dad un
scenariu izbette ca o limbi de clo-
pot pereţii de brom ai peraonali-
tlţii sale artistice, danptul 1coa
de aceaatl izbire ae va auai neaplrat
pe platou amplificat , ve pune ln
mitcare febrili lntregul aparat ar-
tistic fÎ tehnic, ae va ami din oe
ln ce mai puternic t i mai lnalt
pini la tflrtitul filmlrii, va fi re-
luat, orideclteori filmul va rula
pe ecrane. Limba clopotului poate
fi ti de tuci, clopotul trebuie 11
fie neaplrat de brons, de brons de
cea mai profundl resonanţl .
Intenţiile mele ar fi trldate daci
a-ar lr&lf8 concluzia cil scenariul e
un fel de semiprodus. Comparaţia
cu limba de tuci ti clopotul de
bronz urmlrefte al 1tabileascl,
obiectiv, indiferent de au1ceptibi-
litlţi, aceste raporturi, firi a plecla
pentru pa1ivitatea 1cenariului. Lira·
ba de tuci tn sine nu reprnintl
nimic firi mitcare. Nu intereaeul
din oe ti cum e flcutl, intereaeul
de ce forţe potenţiale di1pune pen-
tru a produce un 1unet frumos, ee
„greutate" are. Aici discuţia ae
diajunge, ne aUlm exclusiv faţl to
faţl cu scenaristul, iar acesta faţl
tn faţl eu realitatea.
Nu ml tntind aici tn lntiruirea
unor teme. Ce ae cere, ae cam 9tie
ti a-au flcut ln articolele pnoedente
de1tule propuneri intere1ante. M-at
opri la o probleml mai pn•all, fi
anume la modul cum ae reDeotl
efortul de construcţie, munca, mun-
ca-erou principal al unor filme de
actualitate.
Ca ti tn reportaj, ti tn visiunea
unor oameni ai filmului , face corp
comun cu prejudecata ideea d pen-
tru a lnflţip oamenii trebuie e1-
tompate cit mai mult relaţiile lor
cu datele concrete ale muneii. Alt-
fel cum a-ar explica absenţa din
aproape toate filmele noastre despre
viaţa tantierelor, a lnauti aeo11ulrli
presenţei oamenilor acolo? ln A
(oe& prier.nul - aeeentul cade pe
ceea oe ae nullleftl lnp1t viaţi per-
sonali. Pentru a rhpunde unui
gust lndoielnic, • introduce o
idill, iar munca e redatl prin pa-
norami~ (ln genere rmcarale sau
excavatoare pl'Olilate pe cer) uu
prin detalii, prim-planuri atlt de
lipsite de orice dramatinn, Incit
artificialitate. sare ln oebi.
t ntruclt 1111 u fi captivant pen-
tru spectator i lntraclt nu ar oferi
material mi film pasionant din
toate pa.nrt.e ele Yedere , istoria
comt.ruirii une • IUdrocentrale? Ne
amintim ca • de filmul de·
dieat uratului Kom-
a-iak .,. Aaw. Prin 1936 a
rwlat f a.t el de producţie
.-xa.a ca Twone Power ~n
.;.,re conttruitta
 lui de Suez. Filmul a pre-
t intere1 tocmai acolo unde
orba de marile dificultlţi pe
le-au avut de lnvin1 con1truc-
i. Reţin o 1cenl a uraganului
a mlturat literalmente toate
talaţiile ,antierului, rezervoare
c:ombu1tibil rllturnate, oameni
lnd cu ni1ipul care-i lngropa,
, rlnit, organiztnd aplra-
tn faţa calamitlţii. Şi habar
am oum arlta femeia pe care o
, nici 1cenele de amor, nici
ce a ccn1tat „viaţa 1a personali".
Kaneto Shindo ln lnaula nu 1-a
fiit, ti dupl plrerea mea ln uta
ruidl mlreţia filmului, 11 arate
cu o luciditate analitici copleti-
ioare, prin filmarea aproape docu-
mentari a acelui dute-vino dupl
api, ln ce con1tl sublimul tragic
al Si1ifului contemporan. Firi
acea1tl in1i1tenţl uupra muncii oa-
menilor de pe ln1ull, ml lndoieac
el filmul ar fi atin1 culmile pe
c:are le-a atin1. Redual la o jude-
catl primitivi, acolo ar fi foit
vorba de iriglri ti de tehnica pro-
curlrii apei.
La go1podlria colectivl din Li-
man, Dobrogea, acum clţiva ani,
lntr-o iarnl (pentru a nu 1ttnjeni
muncile agricole), colectivittii au
mutat literalmente un deal, l-au
delfiizlţat de pe faţa plmlntului
pentru a face un baraJ, datoritl
elrula 1-a rezolvat problema apei
ln aceHtl regiune. Nu e1te ace11ta
tema unui film care ar conţine toate
premi1ele unui film bun ti care ar
rh punde ti mi1iunii educative a
c:inematografului? Pe tantierul unei
conducte, doul grupuri de construc-
tori au pornit Io acelati timp lipi-
turile, urmlnd 11 se lntllnea1cl
lntr-o anumitl zi ti lntr-un anu-
mit punct. Cele doul grupuri 1-au
anga1at lntr-o lntrecere. De ritmul
de lnaintare depindea daci lntll-
nirea va avea loc la punctul pre-
vlzut ln calcule 1au mai aproape
de unul dintre grupuri, ceea ce
marca victoria. Curlnd 1-a precizat
ci ritmul era mai mare lntr-o parte.
Dar o ploaie torenţiali a flcut 1l
se 1curgl lnapoi, 1ub forml de
mii, ;plmlntul llpat pe clţiva kilo-
metri. Munca a foit reluatl cu mai
multi ln1ufleţire, printr-o noul
di1punere a forţelor care a 11igurat
ln acelati timp lnaintarea de la
locul unde 1-a produ1 calamitatea,
mai departe. lntllnirea a avut loc
la vreun kilometru de punctul 1ta-
bilit, ln favoarea celuilalt grup.
totrecerea n-a foit cl9tigatl de nici
unul dintre grupuri. Balotaj. De
aici lnainte, cu puţini fantezie se
poate imagina cum 1-au 1tabilit
lnvingltorii la serbarea care a avut
loc ti unde grupurile 1-au lntrecut
la •port, la clntece ti dansuri.
Pornind de la o utfel de lntlm-
plare ee poate face un film foarte
bun 1au un film foarte pro1t. Afirm
ferm ci 11ta depinde mai mult de
repor declt de 1cenari1t. Filmul
italian Cuna da 100 da kilonutri
patea de asemenea 11 iul foarte
pr at, t i daci nu a ietit ata (firi a
fi mai mult.dectt pretinde), aceuta
ae datorette vervei regizorului ti
a oralui de dialoguri; ca scenariu,
tnaemna mare lucru.
Mai presus de orice (discuţii,
păreri contradictorii, nepotriviri
de temperamente şi stiluri etc .)
trebuie scrise, efectil', scenarii, ctt
mai multe scenarii . ln primul rînd
trebuie scrise scenarii despre actua-
litate, pentru că, dacă stăm să ne
gîndim, mai toate succesele cine-
matografiei noastre au fost obţi­
nute cu filme mai mult sau mai
puţin istorice, cele cu tematică de ·
actualitate fiind cam văduvite
artisticeşte. Am, de asemenea, con-
vingerea că e incomparabil mai
simplu să faci un film istoric (din
punct de vedere al scenariului, în
primul rînd), decit unul despre
oamenii contemporani. Spectatorul
va fi dispus oricînd să cread.ă nişte
situaţii nu prea fireşti dacă sînt
puse ln spinarea lui Ştefan cel Mare,
dar nu mai „înghite" nişte lucruri
anapoda puse pe seama unor oameni
care trăiesc !n aceleaşi vremuri
cu el şi pe care li cunoaş te des tul
de bine. Aici spectatorul te judecii.
foarte necruţător şi pe loc, tot ce e
artificios şi neveridic îi dl . acea
atare fizică care se exprimll. prin
expreaia „mi se face pielea de găin.ă"
cum a spus o dată cineva, în .gura
mare, dupll. ce a văzut un film prost.
După plirerea mea, cel puţin
taizeci la sutll. dintre filme ar trebui
d. fie despre actualitate. Se pot
ecraniza romane şi nuvele, dar se
pot scrie nenumărate scenarii inte-
resante despre fapte deosebit de
interesante din viaţa de azi. Per-
sona l, mă glndeac la un ciclu cine-
matografic despre marea epopee a
colect ivizării agriculturii. Aş în-
cepe cu un film (şi ce film ar putea
ieti !) despre Lazăr de la Rusca,
eventual un poem cinematografic
pe versurile lui Deşliu. Un scenariu
teribil de film poate povesti într-o
singură seară Maria Zidaru, cunos-
cuta preşedintă din Pliuleşti, bio-
grafia ei fiind aceeaşi cu a gospo-
dăriei colective. · timentul că trebuie intreprins încă
Existli un Erou al Muncii Socia-
liste care e bun prieten cu mulţi
scriitori şi ziarişti, se cheamli Şte­
fan Tripşa şi e maistru oţelar la
Hunedoara. Tripşa mi-a povestit
(ti a povestit, cred, la mulţi alţii)
o istorie cu o metodă nouă !n r7
pararea cuptoarelor, dar nu ceva
tehnicist, din care nu pricepi nimic,
ci un conflict de care au atîrnat
prestigiul şi munca lui, o întlm-
plare . care s-a petrecut ln numai
c!teva zile şi nopţi.
Se acrie foarte des prin ziare
despre spiritul eroic al oamenilor
muncii, s1nt înt!mpllri şi conflicte
extrem de pute.r nice ln realitate,
https://biblioteca-digitala.ro
care parei stnt făcute anume pentru
film . Nu de mult, un şofer mi-a
povestit epopeea foarte dramatică
şi poetici a unui grup de geofizi-
cieni care au făcut explorări prin
munţii Vrancei. Un con.11ătean mi-a
relatat o istorie despre constructorii
unei linii de înaltă tensiune, linie
care a trebuit să traverseze nişte
munţi. (Oricine vrea să scrie sce-
narii pe ideile de mai aua, le stau
la dispoziţie cu informaţii supli-
mentare, total dezinteresat.)
Desigur, o întîmplare nu e sufi-
cientă pentru un film, dar cite
caractere şi destine de eroi contem-
porani nu pot servi ca modele pen-
tru filme! Iată cîţiva care merită
să fie „cercetaţi":
- Triţă Făniţă, fost director al
unuia dintre cele mai bune gosta-
turi din ţară, acum av!nd o muncii
de răspundere.
- Sabri Emurla, preşedintele
G.A.C. din Cobadin, Dobrogea,
care, deşi e invalid 80 la sută, ciu-
ruit tot de schije şi gloanţe, e pre-
şedinte de 14 ani, un om excepţional
din toate punctele de vedere.
- Inginerul Ilea, care la 26 -de
ani era director general al unor
şantiere din complexul Oneşti-Bor­
zeşti-Săvineşti (o grupă întreagă de
absolvenţi ai Politehnicii au plecat
pe acelaşi şantier) . CYRANO ŞI D'ARTABNAN
1nvăţătorul B. I. din regiune11. latl o lnrenloasi Idee d• ••-
Hunedoara, care a avut o puterniclÎ medie: Pe un drum eare dnee 1pre
dramă familiară din pricină că nu a
Paria, nu departe de Ga„onla
lor natali, 1-an lntllnlt dol mari
vrut să plece la oraş după logodnica eroi al 11teraturll tr•neeae: cel
care îl părăsise (istoria nu e de loc mal timid lndriro1tlt al tuturor
timpurilor, C1rano de Btrrerae
schematică, vă asigur, are nişte tl 1pirgitorul de Inimi, d'Arta-
amănunte extrem de interesante). rnan. Deol, Edmond Ro1tand
Doctorul G.S. din regiunea aliturl (Hn poate lmpotrlva)
Ploieşti, chirurg excelent, om cu o
Joi Aluanclre Duma1.
Filmul realizat lntr-o eopro-
biografie dintre cele mai romantice, ducţle lta10-tranee10-1panloli, fn
tată a cinci copii . regla lat Abel Ganee, eonduee
eu milHkla earaeterhtlci aces-
La redacţia ziarului la care lu- Wla un eadrll de pasiuni neoblt-
crez vin nenumărate scrisori în
:.:î~:i d.~· :..t~~ rJ:•::.::,r~;
1
care se povestesc biografii şi con- llraro•te, un amutee de Boe-
flicte contemporane din viaţa tine- eaeelo, Cuanova fi •erlttorll
retului, imposibil de inventat de libertini al seeolnlnl al 17-lu.
Tot11J pe Juudalal eul11elor poli-
către cel mai fantezist scenarist. tice ale Frantel anilor 1849 fn
Cei care ar dori, de pildă, să facă care lfl dlsputi lntlletatea Lu-
o comedie despre căsătorii şi divor- dovic al Xiii-lea, Cdrdlnalul de
Rlcbelleu, Anna de AUltrla 91
ţuri pripite ar găsi aici un material Clnq-lllan.
Streourlndu-ae eu 1ubt1lltato
documentar extrem de va.t. Tot printre lnvlglle - rima•e cele·
aici se pot documenta de minune
bre - de la curtea t'ranţel din
cei care vor să acrie o dramă pe acea vreme, cel dol 1lmpat1ol eroi
guoonl trileae povettll~ lor de
teme de familie, despre lipsa de dralfo•te 011.„ Nlnon do Leneloa
răspundere a unor părinţi faţă de 91 Marino Delorme
Aetorll .Jo16 i'errer, Jean-
copii. Alte scrisori relatează fapte Pierre Canei, 87lva Ko1elna fi
de eroism ln muncă, istorii zgu- Dabila Lavl vor fi Interpreţii a-
duitoare:, de loc ieftine şi melodra- eestul amusant cadril clnemato-
grallc.
matice.
Cc:ea ce am povestit eu aici foarte
R. L.
pe scurt· pot povesti, desigur, şi
Un du;J cam .1nl-gonerl1"
alţ i tineri scriitori. Cineva spunea
chiar în această discuţie că oamenii ~::::~tr~::.~~~1;i:1i ~:
:~~: .~rr:~:~ 1':~.::~~1 ~!k.:
1
cu idei ar fi devenit o ca lamitate
în cinematografie. Este însă nevoie di Indicaţii de regie aetrltelor
să facem mereu schimb de idei, să Sylva Ko•elna tl Dahlla Lavl (3)
tl lm111rlnea unol l\larlon De-
povestim subiecte şi să descriem lorone - Dabila Lavl, lntr-o
figu ri de oameni interesanţi, tre- ellpi de relaxare (4). ·
buie crc:at un climat favorabil
pentru scrierea şi realizarea unor
filme bu:ne despre ceea ce se ln-
tîmplă v.i în această ţară. Am sen-
ceva în plus în această direcţie,
n-ar strica, poate, o dezbatere cu
scriitorii dornici să colaboreze cu
cinematografia în ace astă privinţă,
o dezbatere în care să se povestească
sub iecte, să se ceară păreri, să se
formeze eventua l pe loc ni,te colec-
ti ve care să p lece prin ţară citeva
lun i de zile (asta neapărat nu
le- ar strica nic i regizorilor).
În concluzie: trebuie să găsim
pentru ecran nişte istori.i adevărate
şi emoţionante despre oamenii de
azi, pentru oamenii de azi. „Spe-
cificul" va fi rezolvat pe urmă.
Mai întîi de toate trebui e să ai ce
spune. virgulele se pun duprt aceea.
 E;lia:ilm... 8dm' japonez Tatsuya Nakaday, interpretul rolului principal din
· • a ralizat în cel mai lung fibn din lume Condiţia umani UD aclo·
forţi actoricesc.

tura de graţie. El n-a sperat înainte

de a-şi trage sabia din teacă, decît
mila nobilului generos. Gîndul lui
nu era la moarte, ci la viaţa copi-
lului şi soţiei sale, roşi de boală,
şi pentru a căror salvare samuraiul
recurge la gestul suprem. Dar no-
bilul, temător că alţi şi alţi „ronini"
vor bate la porţile sale implorîndu-i
mila, a ţinut ca prin jertfa tînăru­
lui samurai să dea un eiemp lu celor
ce ar mai încerca aă- 1 înduplece.
sub presiunea sinuciderii. Exem··
plul dat se dovedeşte curînd a fi
nefolositor. Abia curăţită curtea
albă de singele tinărului samurai
şi la poarta palatului bate alt
„ronin" cerind aceeaşi lavoare. La
prevenirea lui că nobilul va fi ne-

PREMIUL SPE.
CIAL. AL JU-
RIULUI LA AL
XVI-LEA FESTI-
VAL AL FIL-
MULUI DE LA
CANNES 1963 Roninului", sammaiului
1
CRONICA interpretat de Nakaday, nu-i rimiDe
decît 1ă-•i facă singur dreptate..

https://biblioteca-digitala.ro
 plecat, samuraiul declară că îi
Ctlllo scu tă drama abia consumată
turte şi că el îşi va face un bara-
„după toate regulile artei".
Din momentul acesta, filmul
·xcelentului regizor japonez Ko-
ya sbi începe să capete forţa emo-
. iooa lă şi proporţiile spirituale ale
w:ne i tragedii antice .
Folosind un fapt de viaţă din evul
edi u, transpunîndu-1 pe ecran
d upă cele mai bune tradiţii ale fil-
mului istoric japonez, acele „Jidai
Geki" sau filme de samurai, Ko-
baya shi ţine să aducă în subtextul
peliculei sale o paralelă politică
despărţită prin trei secole. Prin
aceasta „Jidai Geki" devine un
„ Geddai Geki", adică un film de
contemporaneitate . Paralela e evi-
dentă: trei secole mai tîrziu Mika-
doul aflat în · plină fascizare, în-
cearcă surexcitarea tradiţiilor sa-
muraiste, aşa cum nazismul ger-
man, !n aceeaşi perioadă, apela la
sursele istorice ale teutonismului
ca bază spirituală pentru aţîţarea
_militarismului. Intr-un interviu
acordat de Kobayashi revistei fran-
ceze „Les lettres fran9aises" cu
prilejul acordării „Marelui Premiu
special al juriului de la Cannes
1963" filmului Harakiri, regizorul
declara că filmul său vizează si-
tuaţii de strictă contemporaneitate
din ţa r a lui 'i dintr-o serie de ţări
pornite pe calea militari1mului.
„Tema filmului meu este autorita-
ri1mul , ierarhia militară. Fiecare
epocă, a noastră ca şi cea a samu-
railor, a creat şefi autoritari ca cel
lmpotriva: căruia luptă eroul nos-
tru. Prin istoria veche, eu mă adre-
sez istoriei contemporane .. . "
Eroul lui Masaki Kobayasbi,
bătrînul „ronin" interpretat de ma-
rele actor japonez Tatsuya Nakaday
(realizatorul rolului principal din
cel mai lung film din lume Con-
diţia . umană, trilogie de nouă ore
turnată de Kobayashi în 1959] a
UlTIMBE 5 MNID
DIN VIAfA RONIMULUI
nnit la rv:rtea nobil ului din Hiro-
şima u riz.bune o moarte. Aceea
a ginerelui său , tînă rul care numai
cu cite,·a zile în urmă fusese silit
să-şi spintece singur pîntecele cu o
sabie de lemn. ă răzbune o moarte
şi să spulbere un cult: acela al
pretinsei onoare samura iste, cultul
ierarhiei militariste şi al 1·ăzboiului.
Acceptindu-i-se de către nobil „în
nemărginita sa bunătate" dreptul
de a-şi spinteca pîntecul, în curtea
palatului, imediat şi de faţă cu
cei mai înalţi demnitari ai castei,
fără abateri de la ritualul şi ele la
nobilele reguli samuraiste... bă­
trînul „ronin" va cere ca mai înainte
de sinucidere să i se asculte po-
vestea. Retrospecţiile care se deru-
lează dezvăluie adevărul asupra
morţii primului „ronin", acumulînd
încetul cu încetul materialul explo-
ziv din izbucnirea finală. Căci
fiecare retrospecţie, în ciuda unei
încetineli a desfăşurării poveştii,
!şi are aportul său de încărcătură
emoţională în procesul demascator
pe care bătrînul ii face samurailor.
Ritmul se accelerează pe m ă sura
apropierii de final, încetineala exa-
gerată cu care ne slot descrise
tablourile mizeriei din familia sa-
murail~r şomeri se transformă în
dinamism de „allegro con brio"
atunci cînd se înfăţişează scenele
de răzbunare împotriva celor t rei
superiori ai curţii, călăii morali
ai tinărului „ronin". Luptele de
sabie din această secvenţă par mai
curlnd un balet vulcanic, o răsco­
lire a întregii firi, o izbucnire de
curaj, de bărbăţie, de artă a luptei
cu paloşul, amestecată cu puţin
sadism şi cu acea sete de dreptate
care deşi desfigurează chipurile nu
mutilează sufletele.
ln faţa curţii . !neremenite de
stupoare, cruda istorisire od~tă
term inată, bătr!nul „ronin"
trece la executarea ritualului hara-
kiri „după toate regulile artei".
https://biblioteca-digitala.ro
Dar mai intîi îşi va spăla sabia în
sîngele samurai lor nedemni, va
dezmembra idolul războiului cu
coarne de ta ur şi coamă de armăsar,
va semăna moartea în curtea „mă­
rinimosului" nobil , şi abia apoi
va face supremul gest al onoarei.
In urma morţii lui eroice, după
strîngerea l eşurilor din curtea si-
metrică, după spălarea sîngelui de
p e pereţii stropiţi cu sabia, în urma
repunerii idolului războiului la
l ocul s ău sacru, intendentul pala-
tului va scrie în letopiseţul castei:
„Nimi~ ~~mn de semnalat pe ziua
de azi. ..
Autorul trilogiei Condiţia umană
ne-a dat prin Harakiri o nouă
demascare a cultului militarist ja-
ponez, lovind cu filmul său în
îns ăş i temelia „legendară" a sacri-
ficiului fanatic, cel ce a generat
în timpul celui de-al doilea război
mondial renaşterea cultului „Ka-
mikaze" sub forma lui urnodernă"
întruchipată de sacrificiul piloţilor
sinucigaşi ce se aruncau cu apara-
tele încărcate de exploziv asupra
obiectivelor militare ale inamicu-
lui . O operă demnă de cea mai
stră lucitoare pagină a istoriei cine-
matografului mondial, demonstrln-
du-ne, aşa cum încercam să ilustrăm
într-un num ăr anterior al revistei
noastre , că filmul japonez nu culti-
vă numai exotismul comercia l, ca-
valerismul oriental de „capă şi
spadă", ci se înscrie printre cei
mai demni slujitori ai celei de-a
şaptea arte .
Desigur, un film dur, un fi lm
violent, poate prea lung ca timp
strict cinematografic şi în un.ele
secvenţe prea lent pentru acurateţea
ritmicei sale interioare, dar un
film sobru, patetic, cu totul im-
presionant pentru cei ce vor să
cunoască o mostră de mare artă
va cinematografi că.
R. P.
AGATHA,
LASĂ-TE
DE
CRIMEI
. Pel•irea imperathalai la
titlal -ai film e ••tal •e
paţia ••ifnaitl la praetiea
eiaematepafid, La fel •e
paJbt ••ifnaite 1lat hui fi
latlmpllrile ee H •etfltoarl
la faţa 1peetatorulai - -
tel - - t e puoill eiae-
.....-nee. C.l •1n gesaera-
ţllle •e mijloe lfi mai-••
t81C - prnuil - r-anele
pellţlate ee eplrea• Intre eele
ieal rlUeafe, Pe m-..tele
Ier H . pal„ efti „89te fmpe-
1illi111 aa fii eeplbat ie„.",
„a aa •• eiti aoaptea" etc.
Printre aa&erii cei mai pa-
•Heaţi aplrea aa •-e care
a ea M ~. Uaă eelth·alental
feaiaia al eelnnalai C.aaaa
o.pa. C....ial ~i
Apdaa O...Uţie a -IDat
let adtea eaiane elt apqll
Leairel la latreqa laterie a
"f~al liritaale fi a priai
allţia adg&fi elt a-aa reatit
plai ac- faba„il bupeeteri
•• la •• mai pllţin ra1m-1
(eel paţhi la literatarl) Seet·
Lua• Yari. Ua • - - piu-
a.a te ebleqtl •1a B.P. Ger-
maal -•eaal l'-, Ken&-
rial, iialeprile fi regia aea·
tai film, Pentru nlal Agathei
Seeo (,......aj ,_..lat ••
Tisillill ahWe la Agatha
Griatie) a fe1t iiltrl...ltl
- •1atre eele mai r-eel-
,..... "f'eiete ie film · iia
&.P.G.,J1..._ •1nK:Msiaa.
Seepal pnpu •• eiae&ftl,
··-lai u - ...........
-.ruaţuea pria riiieel a
naf' •te ..i.tar. Pintte,
1peetateral iaţelege el 1pa-
f"ele •• 1lnt .ee.e •-ai lm-
.,.m...a Aptlaei Oariltie 1aa
a geaalai • - · · Penena-
jal Aptlta s-t fi literatara
ei llat la iate.ţia eiae&ftl-
m ......... pe.- a•.-
· · - - ....liilatea .... li-
~ -.n-be,euemai
ue lui - iia plute -
fesţa •• a faoe fi •tlsi rio-
tiae la daial - t1-i iia
OeeUeat. Mai paţia 1e bu~
tl lui tecmai •apra a--
a. efeete aeein, fapt ee
lllrleefte la ahiaal iadaaţl
lllilitatea fihaalai.
 Pleeln••-n •• la iuea -•I
V

1/2 ora de prietenie

fane, lnueptatl ie - • • - t
rlait ln amernl pnprla, lm-
petri•a -•i •oriitoare la
meii, filmul prilejaiette ••-
mereue •atillaeţii amateriler
ie comeiie. Pul ln •ihlll-
ţiile -•la iin rem-ele
8 ale •• greul, Agatha Scott
an lnţelege •eett tlnin rl-
•icolul joeului ln care •-a
luat priul. Dar, pini Iii
ajnugl aici, cincattii ne fae
•l rl•em capi••• •etreatn•,
rin• pe rln•, ca - ilmie.Ut
care trl•eul trneurile cen-
fraţilor, lntregal anenal al
ckţilor •• „mi•ter, greul,
p„iune". Na •• u„i ie aeeea
eluicul eutel ca1-••t ln
ltesal, pentru el lntecmai
ca „in carte" •-a• an •flJn-
ranţele la momentlll opert-·
Şi, tel pe •tilul aee9ter pe-
..,.,.tiri, •ecernl e cempletat
cu mlqtini lndlaite ln cea-
ţl, clilli llllltatici, nelnmJ,
•icrie, trbnete, furtual, Ufi
.eerete, mlini muter1.... care
apar ti •upar ln llesal, pa-
noplia cu arme meile•ale,
taltlourile prin eare H prl-
ntt• in•iKnt 91, lirefte, eel
•oi lnUlgNtlţi •eparaţl •e e
cumplitl Uaaiall. Filmul ne
prin•• fi e cen•inglter mal
al• în •canele eare •• petree
la C&9tel iar · - • i pini ln
m•mentlll ln eare un n••-
furiM •elpat lin •piciu ijl
ia ralul prea ln •erlN, lnce-
pin• •l ••trame naja lresh-
ti•ill a par„lel. Unitatea

M-W. de lirism aînt firave în ace1t film polonez, ea tot efortul actorilor
Marta Lipimb fi Marian Kociniak.

f11me10 lntplrate dlntr-llll 1eetor anu-

mit al vieţii 1oelale - 1i 1lcem ln1trul-
rea mllltari a \!norilor re cruţ i ln armat a
populari - nu ar t rebui obllr;at orlu ai
pre1lnte BD lnterea l trld limitat la pU·
blleul avlnd o ontlnr;e nţe · eu armata. A:t
li 1uflelent ca rec l1orul 16 eon1ldere
proeeanl prin prlama uma nului, 1i dea
viaţi unor eroi din carne , 1 oaie, pentru
ea fi ecare dintre noi 1i te lai e capUvat
tle 111bleet. Ne amlntlm , de plldi, 1lll
fil m aovlet lc d,ln ulUmll ani, Să ri­
tură ln zo~I , ea.re - prin lntenne-
cUul pove,tll unor elevi para,utlftl •
penonaJe bine lncUvltluallute, avlntl an
ion 1obru, reţinut - pleda pentru lncre-

filmalai lneepe d ee elatble

pentra el pe eana•ana pare-
iiei lncep d H ţoa9l aeţi_.
ceH ....raatantie„erlaiaa....,
pre...il nepi:Hbute •e aate-
rnl fanel. ln felul - U
lupta lmpotrln artifiel„a-
la eaplt „,
lui ln literaturi •• •te •ul
fiin• lapiai el
auterli filmului recurg el
lntitl la artifielN.
Amlatin•u-mi-1 pe aleearl
pe Kurt Beffmaa 91 •tilal
•lD, filmai regU.rului Die-
trich Baqk ate laerat eu
migall prefHienall, gagu-
rile •lnt „ealente (na ftim
„el traufermaroa lin final
a Agathel ln aateare •• ro-
• - • Hriee •te ti ea tet un
gag) fi, 1n afarl •e faptlll
el rlaem ea poftl aproape
••al ore, a•em plleorea u
a n•ea fleatl knoek-oat •
literaturi ie periferie, cri-
minali 91 •lngeroad. Ceea
ee nu •te o tr. . . tocmai
rea.
Atanasie TOMA E.R.

10
https://biblioteca-digitala.ro
 INCURSIUNE
IN FILMUL
ITALIAN
Cansfiinfa
arfisfulufsi epoca
La Fellini, motivul prăbuşirii miturilor tn cronica evenimentelor. Prin trasarea traiectoriei
lumea burgheză apare în forme grave, obsesive. eroilor, tn filme celebre ca Obeeaie, Plmîntul se
Pătrunderea în social implică la autorul Nopţi­ eutremnrl, Senao, Roeeo ti fraţii ali, Leopardul
lor Cabiriei o sporire a lucidităţii, o cutezanţă Visconti vădeşte o înţelegere riguroasă a istoriei

~-
........ V
.. „ ... „, „,..... „
.-..~lrlW---•--al
1111' I (Opt IÎ jumltate).
tn dezviiluirile de anvergură . Ultimele doul
filme (La dolce TÎta şi Opt ti jnmltate), pe cili
atlt de diferite, exprimă hotărlrea de a despica
potecile înţelegerii, fllră reţinere , plnă la capllt,
cu necruţare. Astfel scenele din saloanele !naltei
nobilimi şi ale clerului (La dolce Tita) reprezintă
moduri apocaliptice de abandonare a moralei
ti a raţiunii ln voia simţurilor, scene de descom-
punere a unei lumi contemplate cu un dispreţ
al disperării - se produce un fel de frenezie
a smulgerii măştilor-, iar halu c inaţiile eroului
din Opt fÎ jnmltate echivalează, lntrucltva ,
cu un examen autocritic , făcut cu un gust amar
şi nostalgic, gustul experi enţe lor eşua te din
pricina izolării de forţele sănlltoas e, constructive,
dltltoare de energie. Dorinţa de subliniere a
esenţelor prin intensitatea plbmuirilor fanteziei
se conjugă însă în Opt fÎ jnmltate cu o înce-
ţoşare a limbajului cinematografic, care face
greu accesibile. unele intenţii artis t ice. 1n stilul
sumbru, apA.slltor, propriu regizorului italian
se stlruie plnă la urmii asupra pos ibilităţilor
de re•urecţ1e (şi aici se ivesc limitele viziunii,
care nu propune soluţiile cele mai eficiente).
Antonioni, regizor controversat , e so licitat
cu deosebire de dialectica vieţii sentimentale,
de căile comunicil.rii pe plan intim între oameni.
Deşi determinllrile sociale nu stnt întotdeauna
deplin precizate, din tripticul A untura, Noaptea,
Eclipaa, reiese evident faptul cli. deruta eroilor ,
sforţarea lor de a ajunge la un echilibru între
morală, practica vieţii şi dorinţele reale , p oartl
amţirenta unei mentali til.ţi şi a unei epoci. Un
peumism, o crudă lipsli. de perspective mar-
chează însă, din nefericire, investigaţiile regizo-
rului . Dacă Antonioni vrea să descifreze resorturi-
le m işcărilor lăuntrice şi descompune lent reac-
ţiile, face analize infinitesimale, Visconti simte
tentaţia cadrelor ample, monumentale, nlzuie spre
şi nu evită, în explicarea cauz a lităţii, termenii
economici, datele luptelor între clase.
La apariţia filmului Leopardul, polemica
iscată tn critica de specialitate italianll a avut
un substrat ideologic. Cum pe ecran, ca şi ln
romanul lui Lampedusa, atenţia se concentrează
asupra unui destin de o grandoare tragicii, des-
criindu-se lenta luare de conştiinţă a eroului
cu aspectele de demolare a unei lumi şi refugiul
său ln imobilitate, s-a încercat să se acrediteze
ideea unei echivalenţe între ·prinţul de Salina,
cu rafinamentul său senioral, cu scepticismul şi
gustul d i soluţiilor somptuoase, paznic al unor
splendori sort ite dispariţiei, şi contele Don
Luchino Visconti di Modrone, autorul filmului.
P remeditat, se insinua cil în film prevalează
aspectele onirice, evazive, şi se atribuiau regi-
zorului înclinaţii tn afara realismului, elitre
ceea ce e nedefini t şi iraţional în roman, către
presimţirea obscură a catastrofei. Negreşit, pe
Visconti tl tentează spectacolul destrămărilor,
un motiv favor it al filmelor sal<Y fiind dezagre-
garea unui grup, a unei familii (un nou exemplu
este Le.pu4ul) ; negreşit cil el pune un accent
deoseb it pe reprezentarea scenică , pe elţmentul
plast ic-decorativ , pe melodramă . Numai că toate
acntea sînt subordonate unei viziuni unitare,
o viziune de factură epopeică, de complexă,
adlncă inţdegere a istoriei. .
1n pe· ·ele siciliene de o somnolenţă volup-
tuoasă , y · nti a fixa t şi lncremenirea feudală
ti trepichţia ineonsiste ntă a burgheziei nesă­
ţioase de p tBe, definind mecanismul complex
al schimbirii raporturilor de forţe .
• • u regretul t.algic al pr llbuşirilor predo-
mină în filmul 1-pardul. Sensul optimist,
eficace, tl oferi. imăJi logica viziunii istorice.
Departe de a fi o întoarcere pesimistă spre
trecut, filmul viaază realităţi contemporane.

Cel mai Um&iecle - ca~ critic - film hd

AntoaiODi: Noaptea. D-:... maltar - M
al
tlatonul . ~ actori: :t-
~ ti A.r:uoMatroiumi.

Artl eminamente de masl, cinematografia

nu poate renunţa la ideile generoase de lntinsl
c irc ulaţie şi nici la mijloacele de comunicare
s imp le, accesibile, înţelese de un numAr vast
de spectatori. Dacl producţiile submediocre
inundă sllile de cinematograf occidentale,
se manifestl, de netlglduit, şi o ripos tă la
decadentism şi vulgaritate, riposta unor pro-
eminente personalitlţi artistice. O creaţie ma-
jori nu rlsare departe de solul fertil a l realităţii,
iar marii regizori, mari prin nlzuinţa , viziunea,
receptivitatea lor, nu pot ridica un z id de opa-
cit~ te ~ faţa evenimentelor contempora nei tăţii.
Chiar ş1 o cercetare fugară aduce dovezi conclu-
dente cu privire la ecoul pe care-l au fenomenele
social-istorice ln filmele mai importante apărute
ln ul timii ani tn ţările apusene.
O accentuată orientare spre temele sociale ,
spre problemele destinului şi rlspunderii omu-
lui ln secolul XX se observă, bunăoară, în
einematografia italiană.
Dacl Roberto Rossellini, unul din fondatorii
neorealismului, instalat tn fruntea cineaştilor
italieni dupA. opere de o acuitate rliscolitoare
(lloma oraf de1tehie, Pai.a, Cilltorie în Italia,
Generalul delia Ronre etc.) este atras pentru
moment de subiecte cu o rezonanţă mai limitată ,
ceila lţi exponenţi de seamll. ai filmului italian
postbelic continuă să deschidă drumuri spre o
aru de pr.oblematică inovatoare.

https://biblioteca-digitala.ro
 Regizorul a voit sll exprime prin tabloul nepu-
tinţei prinţului şi al obtuzităţii feroce burgheze,
„revoluţia trădată", netmplinitii şi mai ales
pericolul soluţiei „transformismului" (preceptul
lui Tancred: „E1te necaar ca mlcar ceTa 1l se
1chimbe pentru ca totul al rlminl &f& cum a
fost"), politică activă şi astăzi ln Italia. Deci,
arzătoarea actualitate rezidă în semnalarea fali-
mentului „transformismului", ln îndemnul de a
sparge cercul vicios, de a gllsi o ieşire. „Adesiu-
nea mea la acţiunea ti programul comunittilor
italieni, declară Visconti în ziarul „Unită",
e1te dictatl de convingerea el în Italia a-a
format o forţl i1toricl în stare al deplfe&acl
eompromia'11 steril fÎ totdeauna prezent, intre
dreapta fÎ stinga, care de la Criapi la Giolitti
aîirtette prin a produce faacismul. Aceaatl forţl
iatoricl noul ifi are rldlcinile în aolidaritatea
tuturor celor ce muncesc •••"
Nu e de mirare că emisarii atît de deoseb iţi
ai neorealismului italian au ajuns, ca optică
artistică, la forme de exprimare mai apropiate
de stilul artei clasice. Filmele lor sînt o demon-
straţie, ln sensul că urmăresc riguros o idee,
cu argumente care nu ştirbesc lnsă firescul
vieţii, realismul. Care este mecanismul demon-
straţiei? În film se epuizează un ciclu, se con-
sumă toate posibilităţile lui şi eroul revine la
punctul de plecare, urcînd însă pe o altă spirală.
Clteva pilde. Nopţile Cabiriei de Fellini:
resursele de iluzionare ale unei femei avide
să-şi schimbe viaţa, crunt înşelată de mai multe
ori, fără ca în final, sfîşiată de ultima
eroare în investiţia de încredere., sll fi pierdut
totuşi resursele de dăruire sufleteascll, de cre-
dinţii în oameni. Aventura de Antonioni: repe-
tarea de către două femei a unei experienţe erotice
asemănătoare, încercarea de a comunica sufle-
teşte cu omul iubit, iar la urmă, aceeaşi concluzie
dureroasă a eşecului, deşi a doua tentativă se Cu Leopardul, operă monumentală, Viaconti anali-
termină cu o înţelegere mai realistă a împreju- zează destinul unei clase fi al unei întresi societăţi de
rărilor. Rocco fÎ fraţii ali de Visconti : în căpă­ la sfîrtitul secolului trecut.
ţinarea unui tînăr de a răspunde presiun ilor
vieţii cu o infinită putere de sacrifici u , total
ineficientă, şi dezastrul nu lips it de o anume simpli, expuse cu nhu inţa pribegia turmei de oi şi a ciobanului bărbos,
măreţie, pe care soluţia reali stă, lucid ă a lui cită ţi. fugărit, cu o expresie paroxistică în ochi. Din
Ciro îl pecetluieşte. Generalul delia RoTere de Spre deosebire de filmele Jll'!Getts„:JGJ cîteva contururi repetate: vîrful unui munte,
Rossellini: fanfaronada, jocul cu marile adevă­ ale tinerilor regizori ital' o cărare prin plldure, siluetele oilor şi pri-
ruri pe care îl profesează un escroc obligat să
apară în rolul unui erou re voluţionar ; după ce
deliberat, asupra unui fen ·ai'. virea incendiată a ciobanului - se circumscrie
tratat riguros şi în ex clusi ·ia- • il:l.llllllr1lldn un univers. La fel în O alujbl aigurl, scenele
face uz de toate măsluielile tnvăţate , sfîrşeşte planurile intermediare, „.r • * vieţii banale, cu presiunile ei de fapt copleşi­
pri11 a refuza mtntuirea ( s ă redevină cu preţul Orgosolo (Vittorio de Seta toare, sînt contemplate de ochii băiatului, spe-
trădării vechiul farsor), şi prderă moartea glo- cum izbucneşte r evolta de riaţi, buimăciţi, cu o naivitate treptat evapo-
rioasă în numele altuia . italieni, O slujbl aigurl (E: rată o dată cu acceptarea primelor resemnări:
Nu mai insistăm acum asupra altor regizori, dificultăţile şi etapele ~ Un patos al criticii sociale caracterizează p
Vittorio de Sica, Alberto Lattuada, Giuseppe parcurgă un tinăr ca ă ca~~ld. recentul film Mîinile pe oraf, al lui Francesco
de Santis, Cesare Zava ttini , Carlo Lizzani etc. umilă într-o instituţ ie . r Rosi, interzis de cenzura italiană după ce obţinuse
Trăsături extrem de radicale denotă însă a convinge total asupra ..,._.miiliu;;ii „Leul de aur" la Veneţia . Prin argumentaţia
tînllra generaţie de cineaşti italieni. ln ultimii situaţii , Bandiţii din sociologică stringentă şi temerară , operele un~r
ani, Italia a cîştigat inttietatea la numeroase neprofesionişti, chiar c· tineri regizori ca Ugo Gregoretti, Ermanno Olm1,
concursuri internaţionale, mai ales datorită descrise. Nici în O alujJm -_ Damiano Damiani, vizează esenţa ortnduirii
aportului unor regi>:or i lansaţi de curînd, atraşi preţi cunoscuţi. Este wmă: economico-politice din Italia, au o direcţie şi o
stăruitor de temele sociale. · eorealismul în ralitatea fenomenul ui. · vigoare a protestului, impresionante.
accepţia lor, primeşte un conţinut masiv docu- de lege, a sistemului Ne propunem s ă întreprindem într-un număr
mentar, obiectivul cinem atografie descrie cu primeşte în Bandiţii fu viitor o inv esti gaţie mai am plll ş i în creaţiile
o transparenţll deplinll fapte d in universul coti- tică: confruntarea tntft altor regizori din Occident.
dian, fi~e de sociologie d in viaţa oamen.ilol' saj arid, neospitalier, S. DAMIAN

DEFA IM 1963 Studiourile dia R.D..&.

au • • • aeupra lol' atenţia anul ae91.ta.
datoriti, bi. primul rfAd, filmelu Jlinoolul
""ti Gol prinln "4pi, distinse cu mari p-.U
battrnaţionale. ·
Ac~oalitaiea. a foit fi
1 ea mai bogat npnsea-
tatl: relaţiile iei cliatre
tineri ta Pocwl#. &lfl8i
~ ti problema cklinovenţei mbaOrilol' Sa Sân-
u "„,..,.. ,.,.. •Ic.
Au foat, ele asemenea, nalilate ~
filme de facturi. poliţiat1 1 clhtue care menţioJllm
Nepro, 8'"""" ,_,,... .....,. ori ArWN
lflnld Ă pe Blk, nu comedii musicale., ntirioe,
în genul filmului H•lu.l tk III San Marenp.
Ecranizlrîle a11 ata\ de a-enea ln atenţia
cineaf\ilor germui, care aurealbat c.ul a.p6jit
(dupl popularacartealui Chriatel WoU), d~
ind dramele create bi. viaţa unei familii prmaae
de tcindana ţlrii, A..murile lui w- H•U.
tratlnd problema derutei tinerilorgenunieduaţi
de fascism 9.a. ln plin pntier 18 afli: ecnaiuna
piesei lui Shakespeare Mult SF-'.,...,,.. aiak,
După mine pleha Io comedie
Altulra, cu acela9i titlu ea fi
istorieln?;,!.:.'r •
IU
Wolfgang Schreyer 9.a.

https://biblioteca-digitala.ro
 Cinematograful cunoaşte - prea de multe
orocsi
ori, din pileate - sclipirea meteoricii a „stelelor"
de ocazie, debuturile-trambulinii urmate rapid
de dispariţii lntristiitoare, celebritatea efemerii
a vedetelor descoperite peste noapte şi, apoi,
ieşite tot atlt de subit din atenţia regizorilor
ti din graţiile publicului. Şi Mari T6rocsik a
fost deacoperitii „peste noapte". Era studentii
ln anul lntli la Academia de artii dramaticii
din Budapesta oind Zoltan Fabri şi-a oprit
alegerea asupra ei, desemnînd-o ca principala
interpretii a filmului siiu Căluşeii. Şi pentru ea
debutul a fost o trambulină spre celebritate. ln
1956, la Festivalul de la Cannes, r'olul ei din
Căluşeii însemna o revelaţie. Numii că, după .
2. Caluteii lui Zoltan Fabri i-au aciua
tbmei actriţe mglaian comacrana. lat-o
elitari de so. Imn.
acest start strălucit, n-a urmat tăcerea care în- "
ghite atîtea vedete de-o zi .
Popularitatea actriţei nu s-a spulberat. Dim-
potrivă. An de an, farmecul ei aparte, împle-
tire de graţie, candoare şi tupeu juvenil, unind
zburdălnicia voioasă cu un surprinzător filon
tragic, s-a impus atenţiei cinefililor.
Ar fi desigur hazardat - chiar dacă tînăra
actriţă maghiară a jucat în aproape 20 de filme
şi în nu mai puţine spectacole pe scena Naţiona­
lului budapestan - să vorbim despre o puter-
3. „Poznaşa" e mai puţin vesela in această
sc~nâ .
„
s. o ~ la hi impodută • taJ.lahai
ei: 'hrţădnmaticl. E -~. limpli•
...Yindl in Ani de zbucium ..•
I. •.- ~ ia nlal titlllar dia Eda Ana,
.... ..,... • eemiiml
- . . . , 1.daa Palid.
„ ..............
https://biblioteca-digitala.ro
 nicA personalitate artistică. Protagonista din
C1JlUfeii are lnaintea ei Inel multe trepte care
s-o ducă spre tnillţimile unei mari · cariere.
Pe ce coordonate a evoluat plnA acum Mari
Torocsik, care e „cheia" popularităţii largi de
care se bucuri? RAspunztnd tntr-un interviu
la această întrebare, ea a declarat cu tin zimbet
vesel yi puţin şiret: „Crefkţi-mă, nu e:i:iatii o
aatfel "I cheie/" Totu9i noi nu-i vom da crezare.
Există o cheie, dacă nu mai multe chiar.
Aşa, de exemplu, ar fi naturaleţea cu care ae
transpune in rol, cu care tşi aprop'ie personajul,
intuindu-i gesturile, atitudinile, expresia şi
reproducîndu-le fArA o umbră. de efort. V-o
reamintiţi pe Edes Anna, micuţa fată ln casă,
bllndA şi aupusA, pe care capriciile aîclitoâre,
ocările, pretenţiile umilitoare ale stAplnilor o
împing la o rilzbunare slngeroasă? Atent diri-
jată de regizor - acelaşi Zoltan Fabri care a
lanaat-o în CălUfeii - actriţa a seaizat admira-
bil trli.sAtura dominantă a eroinei, puritatea
fruatil, motivînd, pe datele acţiunii, mi,carea
contradictorie a glndurilor şi sentimentelor ei
ln !aţa succesivelor batjocuri care o nApAdeac.
Fondul sufletesc candid ii este mutilat, terfelit
în noroi şi, treptat, din acumulări impercep-
tibile, interpreta marchează premiaele izbuc-·
nirii finale, plină de minie şi ură . Nici un
moment nu ae simte efortul, elaborarea; drama
se naşte aub ochii noştri, fierbinte, vie, tulbură­
toare.
Este, de altfel, impresia pe care o laaA ti
evoluţia Mariei din CălUfeii, fetişcana de la
ţară, demnă şi hotilrîtA, care, lnsufleţitA de o
dragoste pătimaşă, gilseşte resurse aA i se opună
tatillui, să-i înfrunte, simplu, cu o lndrAznealA
calmii, temperamentul aprig şi impulsiv. A
spune că actriţa s-a contopit cu personajul este
o formulă criticii destul de aproximativă, pentru
că Mari Torocaik părea cil aparţine organic
acestui aat din pusta ungară rilacolit de prefa-
cerile înnoitoare ale socialismului. lnclntarea
din ochii ei clnd se roteşte în căluşei e lncîntarea
fetei de la ţară, gata sA se bucure din toati\
inima, copilăreşte, de distracţiile iarmarocului.
HotArîrea mută care i se citeşte p faţă ln clipele
încordate de înfruntare cu tatill ei, nu e pur fi
simplu o expresie actoricească exactii, ci decurge
parcă nemijlocit din conştiinţa nouă a unei
ţărance care ştie că, orice ar fi, aatilzi nu mai are
nimeni dreptul să-i poruncească .
ln alt registru, al comediei, actriţa are aceeaşi
naturaleţe fermecătoare, dublată de o dezinvol-
tură plină de vervă. Dialectica sufleteascl a
puştancei nostime şi încurcă-lume din Poinaşa
e evidenţiată printr-o multitudine de nuanţe,
aparent disparate, contrazicîndu-se chiar Intre
ele, dar formînd, lmpreunl, o seducătoare ima-
gine a unei ştrengilriţe emancipate din zilele
noastre. Actriţa trece de la seninătatea uşor
obraznică pe care o afiş ează in faţa directorului
uzinei, la cochetăria stîngace cu care încearcă
să atragl atenţia băiatului de care a-a ln drii-
gostit, de 'Ia spaima comi că stlrnitA de cite ori
face o boroboaţl , la îngrijora.rea plină de rAa-
pundere clnd se zbate sii-i vină în ajutor unei
prietene . Filmul, care i-a prilejuit protagonia~ei
cucerirea unui premiu de interpretare la Futi-
valul de la Karlovy Vary in 1960 , a rulat de
mult şi intriga s-a şters în mare mhuri din
memoria noaatrA. Dar ne-a rA.maa proaspltA
pe retinii figura vesell şi nepAsiit oare a pom.af6i
în salopetă 'icu eşarfă la gît , aşa cum a realizat-o
ac~~a. ·
fn comedie sau dramă, dincolo d e a cţ iune a fi
ambianţa diferită, este uşor observabil ă înr u-
direa tipologicii a eroinelor însufleţite în faţa
obiectivului cinematografic de Mari T orlicaik .
Uşurinţa cu care actriţa schiţează profilul aces-
tor fete simple şi atrăgătoare ascunde lnaA pri-
mejdia facilităţii, a repetilrii . Destule exemP.le
pot fi date în sprijinul acestei afirmaţii. fn
trăsăturile Verei din Floarea de fier se regllaesc,
pe un alt punct al aceleiaşi spirale, datele psi-
hologice ale fetei din Ani ik zbucium, cu toate
cA un film e realizat de Jânos Hersko, iar celii-
lal( are ca regizor pe Felix MariaHy. ln a,lte
cazuri, prezenţa pe ecran a actriţei are doar un
rost decorativ, de efect, personajul interpretat
fiind conceput simplist, sumar, mizlndu-se
aproape exclusiv pe puterea de atracţie a vede-
tei (amintiţi-vă, în acest sens, Umbrela sflntu-
lui Petru sau searbăda comedie M-am săturat
de căsnicie).
La 26 de ani, cariera unei artiste de cinema
se află în plin proces de cristalizare. Cu condiţia
1A se autodepăşească continuu, sA punii în
practică propria ei declaraţie ( ş i promisiune
în fond): „Murn:uc foarte mult pentru a fi a,a
cum mă vede publicul 'i cum mi-ar place fi mie
să fiu ."
MIHAIL LUPU

14
https://biblioteca-digitala.ro
 in te de a gbi po1ibilitatea de a ci: ta filmărilor, zentu Ii. recentul featival de la 1&vuroaall. fantezie cu caracter de
urma la Pa.ri1 curau! .de teatru al CIL o i.Stcmuue boal1 infecfioa&l. Lyo:n - 1lnt ctteva din etapele anticipaţie ttiinţificll. aemnatll.
lui Charles Dullin. O frumu1eţe cla· Dar el eel mai revelator aml- ace1tei fructuoaae activitll.ţi tea· de Pierre Kast, 'u n reprezentant al
sieli. aliată cu o oarecare tndemlnare nunt scrupulositatea arti1- trale. „noului val", ln care Jean Marai1
1cenicll. păreau all.-1 deltine, 1ll.-l ticl a lui Jea.a Haraia este acela rela- Puiunea cu care ae consacrll. tn lti releva o 1urprindtoare 1ponta·
condamne mai bine zia, unor succese tat tn jurnaJnl lui Jean Cocteau : aceutA perioadll. scenei se explicA neitate comici. Şi, de uemenea,
facile ti lipsite de viitor. Dar vani- !ntr-o 1cenl care trebuia 11 dea ti prin ceea ce •·ar putea numi tn despre LaPrincuae de Clwu tn care
tatea nu l-a contaminat pe tlnirul imaginea fiarei ce H adapl din· mod paradoxal „criza carierei ci- actorul dădea dramei soţului lnte·
studios ti rezervat. El nu a-a grăbit tr-un bazin, "el bea, fornll.ia, acuipa nematografice" a lui Jean Marai1 . lat o vibraţie ce a izbutit 111. lncll.l·
al abuzeze de numele pe care 9i-l apa. El ka cu aQevlirat din apa Numele lui continui!. 11 aducă mili- zeaacii oarecum etilul rece, apre-
flcuae pe acena pariziană . Verita· aceea greţoull.. Nu 9tiu care alt oane de 1pectatori la cua cinema- tat, al regizorului Jean Delannoy.
biJul lnceput al carierei sale poate artiat ar fi con1imţit s-"O facă„." tografelor, dar artiatului filmul Cu prilejiţi prezentll.rii acestui
fi atabilit o dată cu premiera apec· R ezultatul ace1tor cll.utiiri ti 1&cri· nu-i mai aduce dectt puţine 1atis- din urmii. film - ln cadrul unui
tacolului„Vulturul cu două capete", ficii a fost o creaţie cu totul excep- facţii profesionale. ln continuarea featival al filmului francez desfă·
ln care apărea alături de actriţa ţionalii. . Cutremurll.toarea 18 J;>?ivire, 'unui 1ucce1 cu Conlele de Monte 9urat acum doi ani la Bucuretti -'-
Edwige Feuillere. lncllrcatll. de o neanr,ită fi dure- ,Criato , miopia producători lor l-a am cunoscut un Jean Marais cornu·
Ctteva apariţii cinematografice,
dintre care merită menţionat doar
un aeducll.tor Don Jose din Cor11un
al lui Chriatian Jaque, nu izbvti-
aerll. încă all.-1 impună pe Jean
Maraia ti ca vedetă de film. Mana
1a notorietate internaţionali se if•·
toreazll. tnall. poeticei JAgentk o
dragoalei (1948). Operă inaolitll.,
acll.ldatll. tntr·o miaterioaall. lumini
borealii, ln care abilitatea regizoru·
lui Jean Delannoy a aervit cu 1uc-
cea lirismul exaltat al poetului
Cocteau. Faatuoaaa transpunere a
legendei lui Triatan ti laolda a făcut
din cei doi protagoni9ti - "Made·
leine Sologne ti Jean Maraia -
.perechea idealii" de lndrigoatiţi.
Conaaorat erou romantic, Jean
raia 1-a văzut copleşit de oferte
i contracte, care de clre mai iapi-
titoare. Rolurile la care 1-a oprit
pledează lnaii pentru probitatea ti
atul 1llu artiatic. Ne amintim cu
plicere de un Ruy Blaa tn care
ap.:irea alilturi de Danielle Darrieux.
El izbutise aci •li. întruchipeze cu
ega lă convingere cele doull. perao-
je hugoliene: ne cutremura ti
jMltima reţinută a lui Ruy Blas,
tudentul all.rac azvlrlit pe neaştep­
tate spre ameţitoarele culmi ale
puterii, tot &fa cum ne seducea
.Uvrltirea comică ti lucidll. a lui
<Aiar de Bazan, banditul de neam Aliblri de Danielle Danieu În Iati-1 Într-o atihleline cluici ele cavaler de „capi ti lp8dă" (Cipita:nul
mobil. filmul lui y.,.. Ciunpi, Taifun :Frac:aae).
O partiturll. mai grea ti e impuaii de
la aaa1ak:i.
vmll.torul film al lui Jean Cocteau
La Belu el la Biie (1946). Este roa.al omen · , Ubutea al rll.zbatll. catalogat ea al pro- nicativ ti decontractat, departe de
vorba de o adaptare a basmului dincolo de muca bestialii. ti all. ducţiilor de ti apa~·. Nu imaginea vedetei inaccesibile ti
aa prinţul transformat în fiară ti emoţionez~ d apectatorul. 1-ar putea ta ouecare caliUti arogante fabricatll. de o anumitll.
ulvat prin dragostea unei fete ce O alti operă a lui Cocteau, Pă­ artistice 1lll dintre filmele •~•- publicitate. Participarea puionatii
a Jtiut 111. vadll. dincolo de tnfăţi­ rintii lui ·u, i-a dat lui Jean tei lttii. ha c.a,.tul 9i Mutenle la dezbaterile juriului Festivalului
fAH a aa hidoasll., căldura şi frumu- :Karais pri!ej.l de a exprima pe p...vui.; (ambele aemnate de re- de la Mo1cova din vara aceaata,
eţea unor aentimente omene9ti. cen.l ti apoi pe ecran , exasperarea gi&ora.l A.ndr6 Hunnebelle} n-au opiniile aale judicioaae ti interesul
ărturii diverse, printre ca.re ti anui tineret trat ln univeraul lipsit.. alJ. • de momentele de cu care a urmărit tot ce reprezenta
aceea a machiorului Arakelian vor- u:fix:ia.nt al · · i burgheze, temii. puri icl acrobatic.i, i elteva noul tn arta filmului, demon1trau
besc despre spiritul de sacrificiu fi ca ana apoi - la filmele cu Jea- clipe d ruli emoţie. Dar cu vet· pereonalitatea unui artiat indisolu-
de aolidaritate manifestat de acela Deall la ile dupll. piesele Dlc - • elllJ'i nUDU contra O bil legat de arta ecranului. "Ştiu,
ca.re ar fi putut 111. se considere - din Anglia - sU'tl•, Jean llaraia a ajuna al se apunea el, el numai filmului li
"vedeta" filmului. Nu este vorba ele. au · plnJ. la refuz. datorez simpatia unor apectatori
de sacrificiul - dureros pentru ori- tigiu ce se suc· Doar d -trei. titluri amintesc de pe toate continentele, ceea ce
ce actor tînlir - al frumuseţii aale eed apoi lu lui Jean Ma- de 1 - r e a unor regizori de a nu e puţin lucru. Dar a9 vrea all. le
fizice, ci - Intre altele - de1pre . au cel mai lldeseori drept cadru imp produci.tarilor un alt Jean dau ceva nou". Depinde acum de
tortura de zi cu zi a machiajului : an H ' · plin de autori- Mar.ii declt eroul ,.frumos ti cura- · inspiraţia unui regizor curajo1 pen·
Fiarei, care dura cite trei şi patru tate lu 1 cu „ Pygmalion" jo1 · ei.lare fi pe joi" al filmelor tru ca Jean Maraia 111. reapari!. pe
ore, de1pre efortul de a da viaţă al lui Bernard haw, o coloratll. de • . Tute vorba de o noul!. ipo1-
• cu mijloace specifice fiecăruia, a
trei roluri diferite: Fiara, Prinţul fi
Tttaiune a celehnllui „Dr. Jekyll ti
. Rida" i · :punll.toarea creaţie
tu.i. a · Pinkerton tn film ul Tai-
fun i. . 'qaaki iau dupre filmul
ecran cu o creaţie la nivelul pro·
priilor 1&le exigenţe.
Argatul. Şi, mai greu ca toate , ll hli Oedip- din spectacolul pre- La V de poche, o cauaticii ti Ane ROMAN

:=.,:ii:.r. =-== .„,.......

__,,,.
....-„-..... ....... „„
=„ ..... _
.... „ ...... f l t T , t i l -
=·=·=~..:
ua...--a_.„

.....
~=.-
„ „ .....
laia ........ • ....
• ~ nrt•U&. 1111·
„ •. = ..............
s: .J:."5:r::.-.=:
................ „elal......
~„
...„ „ .......... „ ....... „
,_............... „
„ ... .....
„
... „ ..............
„.......„ ....... ,_...
==·~~~„ - „....._.,na
..........„ .,.... ...... „ ........
„....... _
9MftA
ile Ila fl~t
„..... "„.„--.......
.... adll• ...
„ .....
Merln•
.....
ll•lt&
- -li.Na.I.
u•n•
„
•........
la Hnl prii
li . . . . d lll'Ueall•
„ .-n•uJalal.
T-,,„„
· · · ,, Llailla

„. „ •• Atei „..
Jele •lţlsllate ,1 .........
::..:::r.:1:.n::.a-=:
Tll fi

Ion MIHU
la C-,.tat•.
c~

„........
__..............
....
ftellea

.... 1_._
„ .....
~.„„.„ ......
....„. ·- •• __,„„
Ml ._._lrl: .-naţia

https://biblioteca-digitala.ro

ln sala de postaincroniziri, Ştefan Ciubotărafu, Corina Constantinescu ti Ştefan Iordache îti urmireac propriile imacini de pe ecran.
Sfîrşit de an, început de an ; moment care
echivalează, pentru cineaşti, cu încheierea pro-
ducţiei. Filmele realizate ln '63 slnt fie termi-
nate , fie în faza ultimelor lucrări - postsin-
cron, mixaj, pre gătire a copiei standard. Este
v remea bilanţurilor, a referatelor, a primelor
evaluări asupra fiecărui film în parte şi a pro-
ducţiei în ansamblu. !n ultimele vizite la
Buftea am ţn cercat s ă de s cop ă r acest moment
dinţi-un punct d e vedere mai puţin o bi ş nu it :
nu ca un privitor din a fară , cu t otul stră in
munca cinea ş t i l or - acert punct de ved er e se
va face cunoscut la vremea lui, după fiecare
premieră, ci din perspec.iYa celor care au stră­
bătut t.ot drumul lung , d e la proiectul de scenariu
pînă la copia standar d , !acrind. Străinul, Co-
moara de la Vadul V er.hi, Pafi spre lună, Dra .,.._
le lungă de-o stară şi ce lelalte filme alf' anului
nu mai sînt planuri, d ezid erate, visuri in crise
pe filele decupajelor sau pe crîm peiele de peli-
culă filmată; ele au cil.păta t fiinţă, ex.istă s.au
încep să existe concret pe ecranele sălilor de
vizionare de la Buft.ea. Ce gin desc creatorii
acum, cînd se pot, în sfîrşit„ confrunta cu rezul-
tatele muncii lor? Ce îndoieli, ce frămîntă ri
însoţesc această ultimă fază de lucru ?
EPILOG LA STRĂINUL
Despre filmul pe care Mihai Iacob îl realizează
după romanul (şi scenariul) lui Titus Popovici
s-a vorbit şi s-a scris mult. N-a fost uşor să
obţin de la regizor impresii noi, cu atît mai mult
cu cit !ntîlnirea a avut loc în sala de postsincron
şi discuţia s-a purtat pe fragmente, în pauzele
de cite cinci sau zece minute dintre două impri-
mAri.
Pentru profani munca aceasta, cu nume tehnic
îndepărtat şi enigmistic - postsincron - oferii.
aspecte mai puţin spectaculoase decît m!lrile
filmări, dar nu lipsite de oarecare pitoreac.
Procesul de lucru e cunoscut: se proiecteazil.
mut „bucla" care urmează d. fie sonorizată şi,
din sală, actorii lşi potrivesc replicile în ritmul
exact al imaginii. Regizorul şi inginerii de
sunet urmăresc nu numai precizia formală,
coincidenţă sunet-imagine (sincronismul ). dar
mai ales expresiv itatea nuan ţe l o r în d ialog.
Este o muncă migăl o asă, ca re ce re multă concen-
trare şi o bună coordonare a compartimente lor
tehnice şi artistice.
16
•
•
La Străinul, imprimarea este mai d ificilă
d ecît de obicei, deoarece to't fi lmul t rebuie
p ostsincroniza t; filmările realizate la Arad,
fie în decoruri naturale, fi e pe platourile impro-
vizate într-o f a brică nu au perm • nici un fe l de
imprimi'lri sincron. Se m uncrşte intens, cu
pauze li m ita te st rict la t impul necesar pentru
a sch imba „b uc lele" în a parate.
de VĂ ADUCEŢI AMINTE DE JULES VERNE?
Pe Gopo l-am întilnit intimplitor chiar la
pri ma vizionare pe d ouă henri - primul „ şnur"
cum s-ar zice în teatru - a filmului său. Pînă
la ace astă vizionare nimeni - nici regizorul,
nic i monteurii, nici alt m.embru al echipei
- nu văzuse filmul de la incep la stirşit , cu
im aginea şi banda sonori com ~te şi continue.
Filmul era nou şi pentru C.. care de şi 11
con~epuse, ii scrisese, cond ilmil.rilf', u rmă-
rise de nenumărate ori la taj fragme nte
Un moment de respiraţie • Co o ara de
la Vadul Vechi(MărianaP • C.anun.itru) '
o mai atrigător,
https://biblioteca-digitala.ro
mici, foarte m1c1 &au mai mari, nu îl viizuae
niciodată întreg.
Aveam unele reurve, pe care le-am expua
. regizorului, foarte dispua ai accepte o discuţie
în contradict oriu. Iau conclllliile lui Gopo,
formulate pe marginea acestei prime confruntlri
cu filmul şi cu opiniile critice.
Dacă vezi în PQfi •pre lwu1 numai ceea ce
se vede pe ecran, e prost. Filmul - spune
Gopo - treb uie ai ruleu concomitent pe două
ecrane: unul pe ptnu, altul în capul pri;vito-
rului. Dacă tr imiterile i asociaţiile preconizate
în fiecare scenil. nu se analiuază, lilmul apare
sărac, neinteresant. Rbnine de vlzut daci
aceste aso c ia ţii ae vor realiza firesc t i spontan
în mintea spectatorului, la o vaio.nare normalii..
Filmul nu e te o comedie. Anum ite scene
slnt întrerupte inainte ca efectul comic, abia
schiţat, să se coru1ume. „Este oa.no o lege ca la
filmele pe ca re le reali.zea se ridi?"-intreabl
Gopo . „Al t reilea lung metraj cu actori pe care
ii voi realiza va fi o drami." ·
Compoziţi a filmului nu ţine a.ma de unele
norme pe care ne-am obişnuit le considerlm
obligatorii ln construcţia acţiunii fi conflictu-
lui. Lui Gopo ii plac ~le catt nu sînt doar
spectacol, care nu se mulţom doar ai provoace
emoţii, ci ca ută si se adttwu direct gîndirii.
Încercarea este lndrhneaţă i foarte actualii.:
a concretiza pe ecn.n un joc al gîndului, o
analizii de n oţ iuni, Hte llll.& din cele mai teme-
rare ambiţ ii ale cineaştil contemporani.
Aceastil. încercare nu~. tn une le epiaoade,
la nivelul il ustraţiei, ca tr-un lilm de ştiinţi
popularizau? Gopo au_a d "tasta:. EI. nu ti·a
propus sil. ţinil. o coufermţl ~ttpre 11tor1a n~zu­
inţei de a zbura. A vrut s.l fueu pe ecran v_ieu-
rile şi m editaţiile pe catt o menea confermţil.
le-ar put ea prilejui. El nn alirmil.: „Julea
Verne ş i-a imaginat datoria ln lunii. ca UD;
zbor cu o ghiulea•. ci treahi „ Vil. ad?ceţ1
amint e de Julea Ye19e?• Filmul ae nea dialog
cu sp ectatorul - · · • , nici simplii.
evocan.
Pe mhuri ce Cape e, fi lmul de..,ine
• ia:neant. La cinematograf,
ind, Gopo na Til rta _ ecran sil. comenteze!
mai in glumi, i · , fiecare cadru . Ş1
abia atunci reaeţiik !icului vor sancţiona
calita ea fi ·

UN MONTAJ PROVIZORIU
Din filmul acrii de Al. Ivan Ghilia ti re(Uat
de Horea Popescu, Dragoate lungii "-"- - i i.
am vlzut mai multe bobine disparate, tn montaj
pJ"Ovizoriu 'i fără sunet. Firette, o u1e.a
rizionare eate Inei foarte aproximativi ; toate
acestea, ln unele secvenţe se pot :rne
ea.racterilticile viitorului film.
Dragoate lun11ii de o .ttarii va fi un
dnfiturare lentă, un film de analizi.
i.z.butit ai-mi dau seama, din aceaatl
aproximativi vizionare, daci el va
atunci clnd montajul ti banda aonorl
definitivate, acea denaitate de sensuri
logice ce.re face ca tn astfel de filme în
1pectatorilor l i depişeaacil datele e
ale conflictului, concentr!ndu-ae aaupra
licaţiilor din aubtext. Iniţial, scenariul
eonatruit pe un conflict ·mai atrtna co
Regizorul aocotefte ci elementele noi , in
in timpul filmll.rii cu scopul de a ilu1tra
Dramatica lupti cu pim.Întul Îlltr-1lll caina de o nal1 plasticitate fllmatl ele operatoral Ch. FbcMr,
eo tttivl a satului, ar putea l i acţioneze tn analiza mize iei ihorale care tnaoţefte obsesiile
~trimentu l analizei, dilutndu-i inttnaitatea tn po1e1ive ale vechii me talitilţi ţlrlne,ti. Tre·
unele scene. Este o probleml de compoz iţie a oind pe ecran, acţiunea a suferit unele transfor·
ansamblurilor care se va elucida dupl ce mon· mAri: de pildll, Vadul Vechi nu mai este un
tajul definitiv va fi realizat. lat de rilzefi, fiindcil aatlzi aceaatil condiţionare
particularizeazll prea mult acţiunea şi 1unil
anacronic.
Precizia 'i expresivitatea imaginilor vlzute
EXPRESIVITATEA CAD~ULUI demonatreazll. o unitate de concepţie realii şi
eficientil din punct de vedere artistic. „Totul
Pe o costişll de deal, doi oameni coboarA
tncet 1pre noi, spArgtnd cu milciuci uriafe 1
bulgllri mari de plmlnt uacat.Pilmlntul e lntu~
necat, aproape negru. Pe cer se de1eneazl silueta
lnchircitll a unui copac uscat, de crengile cllruia
attrnll pieile cailor rAputi de aecetil. Mifclrile
celor doi ltnt amplificate prin racourci. Efortul
lor pare mai violent, mai absurd tn tndlrjirea lui
inumanA, tn echilibrul de negru şi alb din
imagine. Viizut la postsincron, cadrul din
filmul Comoara de la Vadul Vechi, pe care U
realizeazA Victor Iliu dupA nuvela fi 1cenariul
„La rilzeşi" de V. Ero. Galan, atrage atenţia
prin forţa lui expresiv!. Aceste clteva minute
ne1onorizate de film ne litueazll într-un timp
fi un spaţiu: pare cil cei doi oameni lucread
aşa de multll vreme, cil ln urma ti lnaintea lor
1e deifiltoarA o dezolantA lntindere arid A. „ ln
nuvelll toatll scena se reduce la o propoziţie de
ctteva cuvinte" aminte,te Victor Iliu. (E foarte
zglrcit cu explicaţiile ti miAiunea reporterului
nu eate u,oarll, ltngA el.) O indicaţie a lui- „fie•
care loviturii ln pll.mtnt va rll.auna cu intenli•
tatea bitllii de tobll." - 1ugereazll emoţia puter-
nicii a imaginii cinematografice de mai tlrziu.
N-am vlzut din film dectt puţine cadre,
di1pa-rate, dar ele 1-au tntipArit tn memorie.
Stnt cadre despre care se poate apune cil au
personalitate, trllieac. Nu este vorba numai de
Maria R1IC1reu fi Dumitru Furdui în filmul
Un auria ln plini nrl .
plutica lor (defi, deaigur, ea este decis ivii):
peisajul alea, ritmul, expresia chipurilor, evo·
luţia raporturilor care se oreeazil tn cadru prin
mişcarea actorilor (montaj tn gadru) „joacA"
aici activ. PAmtntul pare ara, tmpietrit; cerul
aJb ae aratil nemilos, fArA nor; paroii simţi
adierea u1catA ti oaldll. care apulberil praful
ti fluturii. hainele oamenilor. Şi numai din
aceste frlnturi de imagine poţi aprecia jocul
protagoni,tilor (Ştefan MihAile1cu-BrAila ti Ion
Caramitru) ln expres ivitatea cArora exittA o
notă de firesc convingiltoare, absolut atrii.inii. de
convenţionalilme. ln faţa ecranului, autenticita-
tu şi valoarea cinematografici a dialogului lui
Galan se verificll d_in plin ; asociat cu imaginea,
1ehimbul de replici 1unA ca o comp etiţie 1tranie
de ironie aparent nepll.ailto are, tn fond din oe
tn ce mai lndlrjite.
Aceste cadre fac parte din episodul care 11
mulţume1te mai mult pe regizor - lupta lui
Prisac şi a lui Ion cu pllm tntul. Victor lliu
mi-a mai vorbit despre o aecvenţil care 11 aatit•
face ln mod deosebit, tot o acenll 1ugeratA tn
p ţine cuvinte de scriitor - o petrecere flrA
n elie , dezvllluind o apll.tiltoare mizerie moralii.,
In film, accentul nu cade atlt pe descrierea
brutalii a aapectelor atroce ale foametei, cit pe
Marin er- M comideri interpret al rolului
trincipal clin filmul Dra101te lunrl de-o 1earl.
:Ji nu M îqali prea mult.
a foit glndit dinainte , ln aminunt" - 1pune
rerizorul. Victor Iliu este un cineast care consi-
deri calitatea decupajului botăritoare tn elabo-
rarea unui film - şi prima lnttlnire cu peliculele
realizate confirmi!. justeţea metodei lui de lucru.
*
CAutAri, lncercllri, experienţe; nu peste mult
timp vom cunoaşte, in 1llile de cinematograf,
rezultatele lor. Şi ln timp ce realizatorii dau
aceste ultime bătUii pentru terminarea unor
filme, pe uşile unor cabine de la Buftea au
apllrut inscripţii noi : Echipa „Pddurea Spin·
sura/ilor", Echipa „Ca.ta neterminalii". Filmele
anului 196/o au intrat în producţie.
Ane Meri• NARTI
17
https://biblioteca-digitala.ro
 Un frllP namero1 de redae-
torl, reglsorl,. operatori Jac
ruetlrle olnematograllei 1all
•rida 1tudloalal • Sabla", edl-
tlnd un 1lptimlnal pentru
seel de milioane de cititori,
1lngara publicaţie care oe
citeşte pe lntaaerlo ,1 tot-
deauna Integral, Actualita-
tea ln Imagini. Daci armi-
re şt l oinei nainere la rlnd,
eşti Informat de ceea ee 11
lnt lrlapli ln lame lntr-o luni,
vesl eartlernl eel mal noa
al ClaJalal ,1 o demo»1traţ l e
de ma1i la Salgon , uealţl
ţamllalal lntr-o ma1tlrle
llaeure,tean& tl admiri fetiţa
lui Tltov lntr-o maternitate
mo1covlt&, parcurgi Itinera-
re tarl1tlee, clramal trac-
toarelor pe ogorai firi mar-
gini, 1lalomal turlo• al lllr-
cllor •• motor la Blarrlts
ua lanecan a lini a birollor
ou rame ln t l eena aurie a
Delte i. AcUYI, mena pn-
s enţl ln cele mal dlvene
geogralll, olrlnd grll>lţl din
,1
tren tn aalomo'bll, •• aici
ln clraţl apoi urclnd pote-
elle pidurll, ea amiral oollo-
rb de gTeatatea aparatalal
,1 privirea clutln• mereu
plutica pel1aJulul , operatorii
culeg neoboolţl 1nblectele
eel• mal felurite 11 aduc heb-
d.omadar ln 1tndlo un iac ou
noutlţl. (line-I onnollff• pe
ace şti oameni nu prea vor-
blreţl, tenaci ,1 febrili ştie
el ln fiinţa lor 1-a desvoltat
•• trecerea anilor un lntere1
1tradaral pentru •••• ee e
nou tl el 1trldulnţa lor eea
mal YI• e 1& d„eopere Inedi-
tul 1ul11tanţlal ln toate do-
meniile •• eon•trlleţle IOcla-
lld&. Datorit& Ier, ln primul
rlnd, ln Jurnalele unei luni
- 1& sloem octombrie 1981
- vei cunoaşte halele ele-
gutfl ale noii fabrici de
mobili c1• la Poo1anl, linia-
tura llnl a aael noi reţele
4e !nalt& tensiune pe cerul
ll&nlţean, reelpleatnl cu lso-
topl rMllealltlvl •ln noul
laborator al 1pltalalnl Pan-
duri, lle&rln1> de lnlrlgurati
emoţie din oohll proaapitalul
••olar oare se lntllnett• ptn-
tru prima oarl ln viaţi eu
cartea de eltlre. Iinarlnll•
elnt lndeob,te lnmlnoue,
dlvene, aparatul 1e plimbi
degaJat, uneori lndrbneţ ,
11 fllmeasl din ee ln ee mal
esprellv tl mal lapidar, Iar
obe un oMlra 1tndlat, ln
oaro profilai bine conturat
al omului 1e decupeasl ln
materialitatea pel1aJnlnl, to
lndeamni la analogii ea ta-
lllourl llllltre.
Mi-l lnohlpal pe operatori
deterllnd 1aonl oa bobine
ln camerele de montai, unde,
ln ipatele perdelelor morea
true, reglsorll ln v11t&
uhtentele tor ln halate albe
,1
1ortea1& sl ,1 noapte kilo-
metri de pellcnl&. La ooJţaJ
m11el, mu1olnd merea oapi-
tul erelonalal din care 111
metaforele, oomontatoral, ea
,1
1lll oohl la pl&ratul lamln.01
al eeranulal altul la hlrtle,
elaboreasi textul - dael na
ln vltesa derulirl I fllmalnl,
·ln orice oa• ca o operath'lta'41
oirela m„lna de 1crl1 na
l-ar putea faee faţi... Poak
ol lnohlpalroa e alei apro-
ximativi ,1 creatorii pome-
niţi olat mereu„ lmpreani,
ln 1oarelo anilor•• pe pla-
toul natural, oa tl ln lamina
1okat& a !impii lloslllll•
de .ma1i.
Totntl 11 lntlmpll ea unele
Jlll'llalo 1&-ţl luo lmpre1la
anal prea accentuat orori
altnlor do uamlllare. Foto-
gralla e oarecare, Iar textul
fantaseasi autonom. ln Ima-
gine apare, 1aea•at, an •ram,
un munt:e, un caUr, un om
ure minlDei, un catiel, o
blololoti, o b&&rlnl oaro rldo,
un aoordeon, o paJl•te tl ln
cuvinte 10 lnooarcl a ni 11
Insufla o Ylslane ontuslut-
tnrl1Uo& uupra treo&torll
de la Bran pe JD1llloa 1uavi
4• orgi elootronlo&. Altldat&,
e do Ykllt un admlr..,,11
'6bloa de revlnare a poram-
ltnlal dln1pre olmp 1pre ham-
llarelo ooleotl ni tl 10 aude
plat . erau MluH ultimele
tone 4• pom.mii". ŢI '" rar-
nlseasi Informaţia (dluata-
bllll ei . •ahiral (vruislo&
1feola) lft oere 1ipat oa btrle-·
ţal" fi ln ecran 11baoneşte
trlumlltoare o 19oere. E
1lgar ol o 1trHanle mal 111.1-
ţlnntl ,1 mal de darati ln
creaţia ooleeth'& a Jurna-
lului ar lnlitura mal al11
resldaurlle •• d11orlptlvhm
lla10.
Cele mal bane pagini -
oa 1i sie •fA - ale Jarnala-
lnl c1• aotaalltale clnema10-
irr•llt.i 1lnl a1tlol prin aolua-
Utate ,1 Importanţa 1nblooto-
lor, prin urlitura talentat&,
nervoui, direct&, raportat&
merea la ţ&Jal lnlormirll
lntr-un mod lnterHant fi
atrigitor a 1ptotatoralul.
(le • • lnllmpl& a fi nereu,u
•• dat orefte , tred, abando-
lllrll orllforlllor aatontlo sla-
rlltl ee, l nactnalltlţU, alem-
poralltlţll , eo»1orvkll unei
preoeupirl fa4o, lnellolente
de „present:ar"•, prin eare
filmul •• abandoneasl de
fapt pt 1lne, lntorclnda-H la
diafilm .
Sin& namere lntregl de
Jurnal atlmlnlllle. At osom-
pllflea pri n Actualitat ea ln
Imagini nr. 4.0, re• aelat 4•
Paula Ser al fi coment at c1e
E-....n lllandrlo. O tnvHt l-
rare lntereaan'1, Tle, cerce-
tltoare a modernei 1taţll d•
dezbenslnarft Ţlelon.l fi a
Instltntulal •• ooroet&rl din
(ltmplna eirlt&tore10 cine-
matografic llllaa petroll1t11-
lal. Cbeva alllle fi laconice
Interviuri •u 1tudonţl ro-
.mini tl 1trilnl printre 001011-
nole aulei maroheas& dHchl-
dorea anulai anlvenltar, O
foarte · no1tlml oomposlţle
de lmi>gtno, mulo& ,1 oomen-
tar aannţl llnalat· 1esonalal
pe lltoral, 111.rprlnslnd ultlmtl
tarlttl lnvellţl ln pleduri pe
nl1lpal "'°" al pll,Jll, uoul-
ttn• ln dlfUsor clnteoal . La
revedere Ms.mata•. Plhnaroa
amuzant& a unei dlVOrtfODţe
Intre mlll!l •n tl treoltoarea
gr&bUi, eart tcnoreui 1lop11l,
reamlntett• •uceetlY na oa-
.mal laterdleţla elasonatulni
ln Buo aroştl, ol tl ereşterea
re1pon1abllltlţll pietonilor .
l;ltlrlle de pHI• hotare, varle-
tiţlle, noaliţlle 1portln llnt
1a1ţlaute cu nerv t l Jnrnallll
llbutette 1i h reţlnl enoaee
prin aproape toate 1ubleotele.
Slnt Inii fi frarmente de
~nrnal oaro •• ulii ln chiar
timpul vlslont.dl, o dati ou
lnoheloroa lor fi cred ei l-ar
veni gren lns1l4l oelnl ee le
•emnoasi 1&-ţl opun& pentru
ce anume a ar&tat oinei 1tra-
gurl ,. trei loto lntr-o ro1po-
dlrl• din Clllra•l (nr. 4.1)
foarte uemlnltorl ,1 aHmi-
n&toare ou trei 1trngarl fi
cinel fete , ceva mal lnalnte,
la Drigifanl (nr. 19).
8e pare oi ln ultima vreme
a 1oisut atenţia creatorilor de
Jurnale faţi de problema prim-
ordiali a refloctirll eroului
reautlţllor noutre contem-
porane, a modelal11l uman.
ln cinel numere ale guetel
clnematogrsfloe a-am lntllnlt
nici an profil de om noa,
••tl operatorii l-ar li patul
afla ln multe din locurile pe
unde au cutreierat. Cinau
apt.rean inat lnovent Hhlţ4t
blogralloo, 10 notau name
'' lnflptulrl pononale remar-
ealllle ale oamenilor muncii
•ln toate domeniile 4• acti-
vitate, acum te 1ollolti foarte
rar presonţelo umane. E •
1eldero oare Ăfeoteasi pu-
terea de lnlluenţare a Juraa-
lulul.
Vl1lonarea ln Hrlo a Jv-
nalelor mal lui nnHrt
lmprHI• ci n• o delltUU
rigoare ln alogena 111.bleeta-
lor. Faţi de namiral de fayia,
fntlmplirl, evenimente ean
H TOr cuprinse lnlr-o „Jţte
1lptimlnali, 1e cere o &11-
tndlne orltlo-1olocUvl mal
fuml ln raport ou er ltul.t
aotualttlţll celei mal u mat.
floatlve . IJI, dealgar, o mal
mare lnoordare a vo i n ţei....­
toaro pentru ea m.Hrlal8l
011101 ai ..- lnliţlf ne c.
maslmam de esprealvltaH.
St Ya obaerva ci eeu ee e
realmente lntereunt, •
11 prin foriM, ciol ln U.,
ce epllOadeto plate par
mato agale , c1lntr-an car ea
bol '' apoi montate ea
tal la pri din goana
ratalal, 1abloct-e le m
1111• '" reallseui l•n
prtn procedee variate,
ritm pPOprlu, unitar, C9.
planuri orlndlllte ee
Jogldl Interno a
lui ,1 lntr-o eeatnn
non.li pe l(eea
P01onllal la Graaca
anodin, prlll
diai, m•••te-.A
•Iuelor, peflJl ,
https://biblioteca-digitala.ro
; la 1claJmll; elln•le
• la 1Jaeuo1 dapi
~ ,....t la teoali pe
4na1I - t •• ţari tl 11
alJitU fi Indol •
VtalJi Y1•lent _ , (0 1&
fla • „I" - aloe ~omen­
latl8l} • neu& o Imagine
eveeatean, Impregnat& de
poeale fi amo r d•ll• at , a lnce-
putullll de an t•olar.
8po.rlrea efl tlo nţel Jaraa-
lallll d• actnalltlţ l o ln f11no-
ţle , 1 • • 1porlrea •~pr111vl­
t&ţll , de ridicarea a oconte-
nlt& a oalltlţll olnematorra-
Se ,.„
llee a aullloetelor lllmate.
oi na totl· creatorii
do alei 1lnt eonvlnfl, de
plldi, ei filmarea direct&
a faptalnt autentic 4o Ylaţl
• snperloar& nedltlrllor ei,,_
nite Ha oi folo11Ha lnto"la-
lal Hte ou mult prefenlllli
rolatlrll lndlreete, ari••· De
oind extoti Heţle de .r.eto-
Pl18ţl", arhiva penonall a
1tadlonlnl, •-•a creat poal-
llllU&ţt foarte largi pentru
oomtaraţll odlfloatoare Intre
trecut ,1 present, po dale
oonorete, lntr-o modalitate
apeclllo olnematogra!lei.
Totu1l, aceut& pollltllltak
•li• prH rar tl Inei 1tlngaol
folult&. ln general, oo ma-
nl!Htl ln redacţia Jarnalnlal
an lnteree neJutlllcat de .
1eisat faţl do lnfiţltana
ln 1aooe1lano tomtonli a
1111tloetnlal . Cemtrnotorll din
Baeare,u rtdlc&, llltr-nn
enrtal esperlmental, an •tal
t• al. Jnmalnl Hmnaloui
aet utl perf o rmanţi ar&itn-
da·ne IJloeu l aoaptea timp
• • elkva oooande tl relatlnd;
•ar aliturarea nnol Imagini
fllmate di mineaţa tl a alteia
prl.U dapi doaisool ''patra
•• en ar li fo i i, llreşte, •• o
1.U • • ori mal elocvent&.
E aeme ntnl , pe de alli parte ,
l i 101.B.tem lllee lnvoatlpţllle
bl pztYlnţa lm ltoglţlrl I prooe-
... •T, oi ol unele 1-aa 1010-
,1 r evin ob1odaat. E
de pllU, 1i ae tntese
qlrUaal tl eomanlcatlv
(a• IJDal pr i n oomentar),
le ee H proteul
l i a aUernexo fotografia ln
alfeln ca cea 1tatlo&, !ma-
rt.a fllmali oa desenul ani-
. . , l&1l eblar eu plputll•, ln
„ ţii lntrbneţo
-..tune pa terni• Id•••·
Oa siee psell, fi J11rnalal
caro
mii• poate li •crh,
• d lle 1crh , foarte
• oit mal atrA r Alor, ln
aa1 DUl)le rubrlol, ea
ln.fera&ţll comentate
el moiugrafll, r~porta1•
ropwllndu-ne o retroapectivl
• •ll
fi cronici artle•
• t l ohlar o
pe • temi la sl.
P asupra doeume:u:tuelor realizate
de atudioul ,.AL Sah.ia" tn 1963
taLea 1n Imagini a nu avem in1enţia de a d a acestui
4s I, de-• lungul
, •~..,ţi Yaloroui articol caraetuul uha.wt iv al unui
.r fermo! cinema- bilanţ. De altfel, la timpul cuvenit,
• -•lenţi eare a
• U1li ln primul
prua a m.na.t intereuntul ti
constructiTUl achimb de opinii care
documentar a •Tlli loc lD eadrul amplelor dez-
Io 1ale, oa bateri dupn p blemele filmului
groeale. Cbeva doc :nt&r din cadrul recentei
alo lllmulnt
utttnle, la rin-
plenare a Comili:uJui Cinematogra·
liei. lmemni:ri1e ee Ul'llleazl, ana·
I••
ita ob19r.
lizbld o parte din eele mai repre-
xe:n.ta1i'n ale anului tn oun,
lncu.rci. • deaprind.l ctteva din
di:tteţiile de ciavoltare ale doou-
menu.rului
De la

autarea
afivului
C.dre din filmele document1re:
1 fi 6 - Pretutindeni muncHc
01menl.
2 11 4 - U11n1.
3 fi !5 - De buni
de nimeni.
•ol•
tl nHlllt
7 - Pentru un petec de htrtle.
pe Bistriţa, Puterea ptinii, Pe dru-
auriu Crifanei pot fi menţionate
(firi a epuiza prin acestea filmele
de ealitate) ca paşi nu lip1iţi de
impor tanţii pe calea reflectiirii mai
pJ'Ofunde a realitllţii. Ceea ce dă
anului 1963 un profil aparte
e faptul cii lupta cu rutina fi
inerţia a cllpiitat caracterul unei
campanii duse ln întreg studioul.
Cele douii grupe de creaţie înfiinţate
tn sectorul documentarului la sflr-
titul anului 1962 şi-au adua o con-
tribu ţ ie esenţialii. la crearea acestui
elimat propice unei efervescenţe
artistice.
Filmele lui 1963 se caracterizeazii
prin diversitate, atit din punct de
~ere problematic, cit şi ln ceea ce
· ette modalitiiţile de expresie
utisticl. Faptul industrial şi-a
psit locul binemeritat ln mai multe
pnducţii ale studioului; fenome-
-1 de artă a fost, la rlndu-i, sur-
. mai atent ln analize cinema-
ice subtile; comportarea. eti-
d a oamenilor a constituit şi ea
• Rnil. de investigaţii . Sfera tema-
aid nu a foat tnsll lmplinitll. Viaţa
ui contemporan nu a fost ur•
alriU. ln perape_c tiva transformll·
~ilor eatt se· produe zi cu zi (ceea
implidt a mai permis să se
I registttu e artistice ca cele
oii anii t.reca:ţi) . Ca genuri, au
Io ,-aJorif'u:ate: eseul , foiletonul,
li ul-portttt, reportajul sau schi-
ţa inematogralică.
u ghit documentariştii acele
mijloace ingenioase de a surprinde
re ita tea în ceea ce are ea mai
•'• ct erist ic? Au reuşit ei să prindă
I peliculă senaurile adlnci ale
vieţii? Mai multe filme caută să
Jea răspunsul la aceste lntrebări.
Metafora e&lor 4 OOO tk trepte apre
cer pe care i-a sugerat-o documen-
tarist ului Titus Mesaroş începutul
conatrucţiei hidrocentralei de pe
Arge' ni se pare că dă un rii.spuna
fa vorabil ambelor întrebări. Rea-
lizat cu sobrietate, reportajul ace1ta
reuşeşte 1ă cuprindă eforturile oa-
menilor, lupta dusă pe verticală
cu stlncile, în imagini de un pate-
tism vibrant.
Slavomir Popovici (cu Uzina
1 Mai-Ploiqti) şi Alexandru Sîrbu
(cu Sonda) s-au aflat tn faţa acelo-
raşi lntrebliri. Le-au dat însll nu-
mai răspunsuri parţiale fiindcll
n-au avut perm11nent tn Vlldere
doull cerinţe fundamentale: ~tenta
se lecţionare şi judicioasa asociere
a materialului de viaţii. Documen-
t.arul lui Slavomir Popovici este o
reflecţie de naturii filozofică asupra
vieţii de azi, n u lipsitll de pasaje
aut entice. Prin ideile vehiculate,
filmul caută Iii dezviiluie noile
dimensiuni pe care le dll socialis-
m ul omului. Puntnd însll în circu-
laţie prea multe abstracţiuni, do-
cumentarul nu reuteşte întotdeauna
d le dea concreteţe, sii le exprime
limpede pentru spectatori. Se abu-
zeazii de com entariu şi de o parti-
tură muz icală nu foarte adecvată,
în dauna ghirii unor imagini griii-
t oare. Sonda este ln şi mai mare
mălură stiipînit de o formă artifi-
ciali!.. F olosind ca unică o metodii
particularii de surprindere a i·eali-
tiiţii, filmarea pe viu, realizatorul
acestui document ar n-a ţinut seama
oii faptul d e v iaţii îi augereazll
spectatorului asociaţii de idei nu-
mai ln măsura în care se subordo·
neazll _fidel scopului urmiirit, me-
sajului filmului.
Ce imagine !şi vor face oamenii
viitorului despre cei de azi, despre
1Jontempora1Jii noştri? Jatil. o altii
https://biblioteca-digitala.ro
întrebare la care documentarele lui
1963 au trebuit să răspundă. Nu
s-au realizat însă dec!t puţine filme
care sii redea omul în plin efort
constructiv, omul în complexa
luptă de a transforma mediul încon-
jurător, de a ae transforma pe sine,
omul în striidania de a-şi perfecţio­
na unealta, de a munci mai bine.
Grădina din nisipuri (regia H. Ra-
binovici) şi Pretutintkni trăiesc
oameni (regia Jean Petrovici) izbu-
tesc - primul, o imagine genera-
lizatoare asupra tenacitiiţii umane
care a dat viaţă unor piimlnturi
sterpe din audul Olteniei, cel de-al
doilea o suitii de portrete ce ilua-
treazii sentimentul necesitiiţii îm-
plinirii datoriei cu care muncesc,
departe de oameni, meteorologul
de pe Omul, paznicul farului sau
un revizor de cale feratii. 1n schimb,
prea şters, prea lipsit de forţil. este
zugriivit omul tn alte douii docu-
mentare, Tăbăcării fi Tehnică nouă,
oameni culţi. Primul este o reu,itll
în ceea ce prive,te arta contra-
punctului între text şi imagine,
intre imagine ti muzici etc. Repor-
tajul lui Geo Bogza 'i desenele lui
Perahim i-au permis regizorului
Mirel Diqiu un int-1 mod de
opunrre artistici a ~ ni cu
trecutul. Documentan.1 este încii
prea nc:e, pru distanţat a · cînd
vrea si ni-i prttinte ~ U.băcarii
de azi. Autorul lilmuhoi Tehnică
nouă, oameni cu iµ a ..-oit, prin
intermediul cintecelo1' de facturii
brechtiană , sii oglindu.aeii Uzina
„Electronica" şi oamu1ii ei . Regi-
zorul n-a relllit decît în foarte micii
miisură să redea prin această moda-
litate de exprimare artisticii pulsul
vieţii uzinei. El a forţat forma în
dauna conţinutul ui. De aceea, fil-
mul suferii din punct de vedere al
autenticitiiţii , mulţumindu-se sll
fie un documentar pUl' descriptiv.
De la distanţă ş i destul de superfi•
cial sînt prezentaţi oamenii şi ln
alt film : A utorii :imbelului, de
Eric Nuubaum.
Se ştie că documentarul poate
avea un rol educativ, poate influen-
ţa viaţa cotidiană a oamenilor.
Descriind frumosul ce ne înconjoară,
filmul nu trebuie, totuşi, sii riiminii
indiferent faţă de cei care nu-l
respectă. _ N imeni nu contestii, de
altfel, caracterul agitatoric pe ca-
re-I are, bi aceastii privinţă, foile-
tonul cinematografic. Totuşi el
a fost ignorat mult timp. Readus
tn actualitate prin Casa noastră ca
o floare, un fo}Jeton de o satiră as-
cuţită, genul fI-a re·confirmat virtu-
ţile. Realizarea regizorului Ale-
xandru Boiangiu intereseazii atlt
prin conţinutul 1iiu etic\ cetiiţenesc,
cit fi prin metoda fiJmi!.rilor cu
aparatul „ascuns". Şi schiţa Măr­
turisirile unei mese tk ' restaurant a
lui Virgil Calotescu izbuteşte, prin
intermediul rîsului, sii satirizeze
o deprindere mai veche,. alcoolia-
mul. Filmul dezvoltii tn general un
adecvat comic de situaţie (minus
unele episoade vulgarizate prin tn-
groşare).
Confirmtnd acea efervescenţii crea-
toare, acea căutare a noului care au
fost proprii activitil.ţii studioului
ln 1963, documentarul de artă ob-
ţine cu Rădăcini (regia - Mirel
Ilieşu) sau llinerar (regia - Nina
Behar), dar mai ales cu filmul-
portret George Georgescu (regia -
Paul Barbllneagră), certe succese.
Dind la ivealil. clteva din aspec-
tele noului, direcţiile tematico-
artistice amintite permit sll se ln-
trezllreaacii perapective. Pentru a
realiza acel salt calitativ de care
s-a apropiat ln 1963, studioul
„AI. Sabia" ar trebui să-şi concen-
treze atenţia tn cîteva direcţii prin-
cipale. 1n primul rînd asupra
chipului contemporanului nostru.
Omul de azi are o multitudine de
preocupiiri, de gînduri îndriizneţe,
de căutbi creatoare; în locuri şi
împrejurări diferite, el este întot-
deauna o prezenţii hotiirîtoare.
Despre acest om, documentariştii
pot spune mult mai mult decît
pînă acum. 1n ceea ce priveşte mij-
·loacele artistice, căutările nova-
toare, ele nu vor fi eficiente declt
atunci cînd vor tinde la exprimarea
cinematografică cea mai adecvatii
pentru reliefarea ideii. Ultima, dar
nu cea mai puţin importantă pro-
blemă, este aceea a realiziirii tn
anul 1964 a unui mai judicios echi-
libru tematic. lndeplinirea acestei
cerinţe ar permite documentariş·
'tilor să cuprindii fenomenele cele
mai importante petrecute în întrea-
ga ţară.
Al. RACOVICEANU
19
 la&clnea : Poul Pedenon. Regla : Erik
ll&Wnr. Muslca: Sv. Erik Tarp. Cu:
Paul Relohbardt, Astrld Vllawne, Gun-
Jl&r Lllurlnr, Randl Mlcho1"en, BJGrn
Watt Bool1en, Klnten Rolffea, Nielo
Pla'9u, Dorth• Relmer, Junus Lanen,
J ahanue Lanen, Edward Slvertaen.

Fără tea~ă, Medicamentul Între „suspans"

cu reprof l'-···
-i.. . . . . . __ _ _---c___a . .r;;._._;;,.•. .o. --u ci d • fi Clramoletă

Litera tura romantică a alimentat mitul cava· $i lotuşi ln acest film quasi-etnografic des-
Ierului medieval cu capă şi spadă, fArA „teamă pre obiceiurile eschimoşilor - documentar bla-
şi reproş" care se avlntă pentru dulcineea lni· jin din viaţa aspră a locuitorilor Groenlandei
mii lui ln situaţiile cele mai primejdioase, le („ţara bărbaţilor" cum o numesc cu 'mîndrie
caută, le provoacă chiar spre a-şi demonstra băştinaşii şi cu admiraţie străinii care se sta-
!naltele ln1uşiri fizico-morale . Spunem litera· bilesc aici) - survine un încordat „suspens". O
tura romantică, deşi mitul se 1tabili1e cu multe lntrebare care apare tncă de la titlu ş1 se pre-
1ecole tn urmă şi don quijoţii traversau lnfier· lunge.şte abil, pinii aproape de ultima jumlltate
blntaţi clmpiile maure ori normande, tnvetmtn· a părţii a doua.. . întocmai ca într-un bun
taţi ln faima armurilor strălucitoare ti a vi· film poliţist. Cine e.te - sau mai precis ce
tejiilor sonor trlmbiţate. Romantismul le-a ac· este acest „quivitoq"? n „harakiri" Japon,
centuat doar „patosul interior", frllmtntlirile un rit pllgln, o tradiţie care - vorba lui Ham-
pasămite ce încep sli le tulbure seninlitatea lef - „ne·ar face mai multă cinste dacă n-am
vitează.
reepeeta-o". Sinuciderea devine, e drept, mai
De Pat"daillan - replica datll celebrului 1pectaculoasli în acest impunător peisaj al ghe-
d'Artagnan - consumă doar exterior şi cu non· ţarilor nordici şi neferiţ_itul care s-a decis să
şalanţli duelurile şi peripeţiile de tot soiul, plnă moar~ ln vlrf de munte', lnfruntlnd măreţia
ajunge la inima Isabelei de viţii nobilll, rllpitA naturii, sflrşeşt_e parei\ mai demn şi mai purifi-
de mică de ţigani. Pentru cA marea vitejie a cat, contopit cu zăpezile veşnice, declt bietul
eroului gascon ou stă tn zecile de morţi şi ril•
ronin japonez obligat să.·şi străpungă ln văzul
niţi stivuiţi la picioarele frumoasei oxigenate,
lumii măruntaiele cu o sabie de bambus.
ci tn „lupta" pe care o duce la un moment dat
cu sine losuşi, spre a-şi lnfrlnge pasiunea, tin· Deaigur şi un film şi celălalt, la forţe artis-
ztod la un „rang prea !nalt". Datorie, „con· tice cu totul inegale, acuză tradiţia barbară,
ştiinţă de clasll", prietenie şi dragoste furtunoa· cultul morţii şi al crudelor rigori păzite cu
să, gelozie, intrigii abilă de curte (deci „critică 1tl'ltnicie ..•
1ocialll") se amestecă lntr-un „tourbillon" cinema· Doar că ln timp ce capodopera japoneză dii
tografic ameţitor, cu spade şi veşminte colorate, lovitura de graţie unui lntreg sistem, formelor
pinii. clnd „melo-comi-drama" romanticii pe sociale rigide ce au a·lterat de secole conţinutu l
ecran lat iese lnvingătoare, stabilindu-şi, le· viu, adevărat al relaţiilor dintre oameni,
meaţll, intenţiile moralizatoare . Dacă un model Qtiiviloq-ul danez atacă un restrîns perimetru
romantic, „Ruy Blas", de pildli, ar fi foit iro· de mentalitliţi locale ln numele prea cunoscu-
nizat tn ce are el mai poncif şi pueril (nu •i tei, fahei opoziţii: hllştinaşii „înapoiaţi" şi
ln nobilele glnduri şi 1imţăminte ce-l animA „civilizatorii" străini. Fenomenul, e drept, apare
pe inteligentul erou al lui Hugo), atunci Pardail· aici mai izolat , ca ln alte filme, fără putere
lan era mare. Mare cel puţin ca intenţie, dacii de generalizare. Europeanu l retras la pol în
nu ca rea!izare. Pentru cil parodia ar trebui urma unei decepţii sentimentale şi-a însuşit
sli atingli vlrfurile calitiiţilor 'i defectelor ge· mult din mentalitatea aspră, bărbătească a
nului incriminat; or, cavalel'Ul gascon n·ajun· localnicilor, s-a lmprietenit cu ei şi ii stimeazll.
ge lncli să escaladeze meterezele cu graţia lui Dar nu ştiu de ce {probabil, unde am vllzut
Fanfan ori perseverenţa Clipitanului Fracaue destule dulcegăr ii continentale de acest gen)
sau măcar cu alura comico-tragicii a „Coco,a· nu mii mai impresionează caritatea condes-
tului". Noul erou cinematografic e un tinerel cendentli cu care auto-exilatul oblojeşte rănile
oache", ce-şi lncearcă puterile lntr·un sector de fizice ori 1uflete ti ale eschimoşilor. Persona-
veterani, ~i cu tot farmecul ztmbetului 'mecber, jele vorbesc categoric două limbi diferite cu
a mtndriei de gascon isteţ la tot pasul afitatll., tot „esperanto-ul" călduţ umanitar cu care ln-
rămln~ prea de1 tn umbra qlodelelor impunl·
cearcă să-'i „univer1alizeze" suferinţe le amo-
toare. roase. Ca ln comedioarele de salon, ambele
Replica modernii a lui d 'Artagnan a foit da· perechi (marchizi şi subrete), afirşesc printr-un
tă ln urmă cu 40 de ani de ~ax Linder ti de
atunci parodia <;avalerului „1 aa1.--.-r-ert-1_ _ _ graţios cadril nupţial (aici o viguroasă „bll.tu-
tă" laponă ). Păcat de frumuseţea severă, frus-
reproche" n-a mai cunoscut strllac:ire fi fiu-
litate. Dovadll, aceastll. comedi rra-italiaal, teţea fiord urilor obligate sA suporte arti!ic ioa·
mult mai sliracli ln umor . iele dramolete sentimentalP.
A. M. Alice MĂNOIU

Ion MIHU

https://biblioteca-digitala.ro
 făcea eu recunoscuta-i delicateţe.
„Nu se~ în care moment al cari-
erei salt! actorul izbuteşte să se
depăşească , să exteriorizeze în chip
original - spunea el. Sii nu ne
grăbim sii l!tichetăm. Unii dintre
noi se exprimă cu mai multă uşu­
rinţă, pentru alţii drumul căutări­
lor e mai complicat, mai sinuos".
Şi pentru că a venit vorba de
emoţie. Ştiţi care dintre noutăţile
- tehniceşte vorbind - teatrului
să cucerească simpatia spectatoru-
lui. A fost greu, cu atît mai mult
cu cit datele personajului nu mi
s-au părut suficiente.
-Apoi?
C.A.: Dintr-un scenariu imposi-
bil (Nu vreau să mă însor) din care
nimeni nu înţelegea nimic, regi-
zorul Manole Marcus a realizat o
comedie color, nostimii (şi atît !)
în care eu am interpretat rolul
unui dirijor. Din păca_te nici

-
a

U ima convorbire din ciclul nostru
- a zecea - ne-a prilejuit o în-
- e cu Angela Cbiua.r u şi Cristea
.-ram, amîndoi cunoscuţi actori
cinema şi colegi de teatru la
.C.L ottara".
Firesc, am început prin a enu-
filmele în care au jucat.
An&ela Chiuaru: Am debutat
Răaurni valea (1947), întîiul film
:realizat după Eliberare. Eram stu-
la Institut şi făceam figura-
- l.n cori:ml de ansamblu al Naţio-
-.lului. lntr-una din zile ni s-a
să mai rămînem după repe-
fiindcă vom fi vizitaţi de un
ttgizor de film. Pe atunci , o ase-
menea ştire era cu totul senzaţio­
nală. Am avut bucuria să fiu dis-
uită în filmul de debut al
· matografiei noastre noi, lu-
- d sub conducerea regizorului
Pani Călinescu.
~a filmat romantic, ca pentru
documentar (toată „recuzita"
fiind autentică), pe un mare şan­
- , într-o atmosferă de muncă
reală care facilita firescul, expri-
marea sincerii, convingătoare . Al
oil„a film în care am apărut a
fost Directorul nostru (regizor: Jean
Georgescu) căruia i-au urmat apoi
iaţa nu iartă (regizori: Iulian
llihu şi Marcus Manole), Secretul
cifrului (regizor: Lucian Bratu),
Prwuu sentimentală (regizor : Iu-
lian Mibu) şi Celebrul 702 (regizor:
Xihai Iacob).
- Care din filmele citate vă e
eel mai drag?
A.C.: Viaţa nu iartă, o peliculă
foarte interesantă, care îşi propu- ·
- să evoce imagini din războiul
· ' 916, să investigheze univer-
moral al unor oameni pe care
· a încleştare ii mutilează, îi
tlttrădăcinează fatal. Din fericire,
itura mea nu mai era a unei
nue, a trebuit să-mi trăiesc
aa simplitate rolul. Multe nuanţe
ntice se realizează în acest
film prin simple tăceri, prin „spaţii
albe", lucru care îl apropie pe
interpret de cele mai moderne
cnaţii actori ceşti. , ţin actorului? . .. Desfiinţana ram-
L:Di place să joc în acele filme
CUI! îmi sînt dintru început apro-
piate, în care cred, a căror fabula-
ţie o jmtific, filme la care muncesc
eu l!moţie , roluri pe care le încerc
cu timiditate .
- Tim iditate?
A.C.: Da. D in tot teatrul romi-
nesc cred cil se detaşează ln primul
rind, ca repnzentanţi străluciţi,
hmobilaţi de grandoarea propriului
lor talent, t.ocmai marii timizi:
Nottara., anolescu (Ion) sau Ciu-
botăraşu. Att.,.<tia, în ciuda faptu-
lui că au fost „dăruiţi" cu nativii
mă iestrie ti au abord at noile ro-
luri cu uimitoare timiditate: au vi-
brat ca în (aţa onor tiirîmuri ne-
cunoscute, misterioase. Cînd, la
Institut, Manolescu era solicitat
sii comenteze jocul unor tineri
studenţi ori sii le "prev adă" viito-
rul, el se ferea să facă asta, ori o
contemporan convine cel mai pu-
pei! Am început să joc tu1:rn pe
o scenă care avea ram~ ~
actor şi public , în afara i,
exista acest „gol" al rampei care
ii detaşa, îl obliga să BI! - ett
pe scenă ca într-o ca.să. A$a. e
greu de presupus că nu te ·
ţează faptul că la mijlocul t:Îr.l l!Î
vezi că spectatorul din rimu.I
rînd are tub acustic, că ~
lui poartă mustaţă ete. ""'·· ·
- Discutabil lucru . Ce laeem
cu teatrele în arene şi mai al6 ce
facem cu filmul?
A.C . : Evident, nu se poate ab-
solutiza. Ceea ce vreau să spun
este cil noi trebuie sli ne păstrăm,
vie, capacitatea de a ne emoţiona,
de a fi autentici.
• toruiui de gen. Nu trebuie sii ne
Se pare că şi
Cristea Avram îm-
părtăşeşte acest punct de vedere .
El se numără printre actorii care
iubesc cu precădere filmul, deşi
teatrul nu le oferii mai puţine
satisfacţii.
- Ce a prilejuit debutul dv.
pe ecran?
Cristea A11ram: Are sli vă mire.
Am jucat în Darclk pur ş i simplu
datoritii. faptului că... Aradul e
foarte aproape de Timişoara.
- Şi dacă ar fi fost , să zicem,
fn Moldova?
C.A.: „Dezastru" ! N-aş mai fi
fost Giraldoni. lată cum s-au
tntlmplat lucrurile·: Pentru acest
rol, Mihai Iacob intenţiona eii
caute un interpret din Arad. ln·
tlmplarea a fli.cut ca tînli.rul regi-
zor sli. poposeaecll. în oraşul ln care
- după tePminarea Institutului
- jucam teatru, sll. mll. vadll în
„Gaiţele" şi să mA invite să dau
o probă.
- Rolul v-a plăcut?
C.A.: Puţin spus: l-am îndrligit,
m-am străduit să fa1> astfel incit
Povuu untimentală nu s-a bucu-
rat de o bază literară cores punză­
toare. Dqi iemnat de Horia Lovi-
nescu, ~nariul avea multe mo-
mente ttţ.oau, situaţii incredibile,
- r drsu.l!te i n-a izbutit să concu-
reze uxtul dramatic dl! la care a
- , piua de succes Febre.
Ctta tt constituie meritul lui Mibu
în acttt film este felul l.n care a
tthutit să creeze atmosfera . Inter-
pretam primul meu rol mai apro-
piat de contemporaneitate şi aceas-
ta presupunea o altă manieră de
joc. Faptul că am fost chemat să
fac altceva m-a bucurat. Mă consi-
der un actor disponibil. Cred că
actorul trebuie să fie un slujitor
complex al Melpomenei, să evite
tonurile monocorde , să se exprime
variat, să-şi îngăduie, chiar pentru
sine surprize. Sint împotriva ac-
„specializăm" prematur, sii nu
încetăm sii căutăm - şi să abor-
dăm - acel altce11a. 1n teatrul
vechi erau tot soiul de „titluri",
de „ranguri" actoriceşti. De pildă,
un bărbat frumos (amorez) era
numit „june prim", iar un altul
şi mai frumos era „june prim-forte !
0
- Pe care din maeştrii scenei
noastre îl îndrăgiţi mai mult?
C.A.: Pe George Vraca. .. Se
poate învăţa enorm de la maes-
trul Vraca. E mereu tînăr. ln
Tudor face o creaţie monumen-
tală, cu totul nouă chiar pentru
prod igioasa-i activitate. Nu cunosc
un actor mai modest şi mai delicat
ca maestrul Vraca şi nu pot să-l
ascult fără să mă emoţionez. Din-
tre actorii străini îmi plac Lauren-
oe Olivier şi ikolai Cerkasov.
Pe Cerluuiov l-am şi văzut, la
Bucunşti, eind ne-a v izitat ţara.
ln Imtitut eram cu totul cople-
şiţi de Ne11t1ki şi de Ivan. .. erau
filme pe care le puteam vedea la
nesftrşit,
Gheorghe TOM OZEl

21
https://biblioteca-digitala.ro
 cinematograficâ
· Franta-
Trei capitole se impun de la bun început
celor care ar dori să încerce stabilirea unui
bilanţ provizoriu al noii stagiuni cinematogra·
fice 1963-1964: pe de o parte greutăţile econo-
mice de care se izbeşte cinematografia franceză,
pe de alta perspectivele oferite de producţia
actualii şi, în sfîrşit , cele care se întrezăresc
într-un viitor apropiat.
Dacă numllrul filmelor în curs de turnare a
crescut considerabil în ultimele luni, aceasta
nu înseamnă cil starea sănlltllţii cinematogra-
fiei franceze s-a îmbuniitllţit în aceeaşi mllsurll.
Tot atît de adeviirat e că balonul de oxigen
economic care i-a fost a dministrat în ultima
lnton clin războiul algerian, tîniruJ ero al filmul · lui Resnais, Muriel, e · ele amintirea
celor . văzute acolo. lnterpr~ : Jan..&ptiste Thie:ree.
........... „..... „ Fe. follet .
https://biblioteca-digitala.ro
vreme n-a ştiut sl elimine efecte le nefaste
ale ·interdicţiilor care apasă asupra creaţiei
artisiice însăşi. Noi am demonstrat clar în cursul
unui articol precedent oferit revistei „CINEMA":
filmul francez suferă de pe urma concurenţei
cu televiziunea şi a altor circumstanţe care,
toate , tind 11! agraver.e scăderea numărului de
spectatori. Se resimt mai alee consecinţele
cenzurii (oficiale iau oculte}, care împiedică
libera dezvoltare a cinematografiei pe tărlmul
ambiţiilor ei de a traduce într-un limbaj acce-
sibil maselor largi multiplele probleme ale
epocii.
Studiourile se afli în stare de somnolenţă din
pricina crizei cinematografice sau slnt abaor·
bite de televiziunea ln plină ascensiune (care-şi
va pune în curînd ln funcţiune cea de-a doua
reţea) ca cele din Montmartre şi de la Join-
v ill e, sau pur si simplu sînt sortite demo-
lării -p entru a face loc altor întrebuinţlri, cum
1lnt de pildă cele de la Neuilly şi de la Courbe-
voie (Pbotosonor).
Din interes economic sau pentru a reduce·
cheltuielile , eliminînd la maximum chiriile
platourilor (şi adesea pentru ambele motive),
producătorii de filme 1-au orientat spre deco-
rurile naturale. Din 16 filme, actualmente în
curs de realizare în Franţa, numai două slnt
ln lucru ln studiouri. Puţine, dintre cele 14
r~mas~, v~; intra pentru cîteva eăptămîni la
„1nter1oare .
Iată de ce nu 1-ar putea vorbi de un „început
de stagiune la început de an" în studiourile fran-
ceze . Producţ ia continuă cu mijloacele existente
la această oră, fără alte perspective decît posi-
bilităţile eventuale ale cîtorva producători de
a reuni fondur ile necesare realizării unui pro-
iect care uneori durează de luni sau chiar de
ani de zile . Ce se poate spune în acest caz despre
realizatori care, atunci cînd ajung ai prevadă
posibilităţi concrete pentru turnarea unui film
ce le stă la inimă, atnt de cele mai multe ori
constrîn9i, spre a·l putea duce la bun sfîrşit,
să accepte concesii împotriva cărora , simţul
lor artistic se revoltă? ·
Dar acestea nu reprezintă decît „spatele
ecranului" (cum am apune în termeni familiari).
Să încercăm si privim 'i „din faţă", adică cu
ochii spectatorului. El va fi rufăţat în acest
început de stagiune prin ietirea pe piaţă a
celor mai bune filme reali:zate la începutul
anului, pe care distribuitorii le-au păstrat cu
grijă tn atteptarea lunilor de iarnă, considerate
pe bunii dreptate drept perioada cea mai propice
pentru a asigura săli pline .
IW IUliRomtt.lr_„ J-
- . i ......W:....... _ . ti
_ ...._
.._..
Ilia fi1mal Feu follet.
.
 \
CW1oacuta actriţă italiană Anna Marnani dă
'riaţi J-.daei în filmul lui Claude Autant-Lara.
Muriel sau ·.Vremea tntoarcerii al lui Alain
R esnaii a fost proiectat în public după succesul
o bţin'ut de Delphine Seyrig la Vene ţ i a . M uriel
e un film al epocii noast re, singurul film f rancez
al acestui an cinematografic capabil să prezinte
o viziune global ă ş i profundă a „climatului"
în care se zbate omul modern, nu numa i ln
F ranţa (zbuciumat ă de traumatismele provocate
de recentul război din Algeria), dar în general,
în lumea celor pradă dezechilibrului , incerti-
tudinilor rezultînd din propriile lor contradic-
ţii.
Prin aspectele multiple pe care le relevă,
M uriel reprezintă nu numai un film de intenţie,
dar şi de „preocupări" . lntr-un climat a cărui
tem ă principală este groaza de violen ţă, scena:
r istul Cayrol şi regizorul Alain R esnais au
vrut să construiască un film păt runs de o
anumit/I. stare bolnăvicioas/l. inerentă „ci,·iliza ·
ţiei fericirii". Astfel, Muriel înseamn ă, decsigur ,
memorie, înseamnll. insolitul gesturilor coti-
diene, instabilitatea sentimentelor, a ftticir ii
şi a greutll.ţii de a exista, înseamn/l. tulburtr ile
de pe urma războiului din Algeria, reticenţe le
co lective de a accepta un viitor ceţos , nesigur.
Toate acestea luate separat şi în acel aşi tim p
împreuni!. au dat naştere unei opere cinemato-
grafice şi unui film realist, o încercare de a
t raduce integral şi de a explora profunzimile
subt erane ale epocii noastre.
Dacă Muriel ia astfel loc în primele rinduri
a le celor mai bune filme franceze pe care ni
le v a oferi aceast/l. nouă stagiune cinematogra-
fică, nu trebuie s/l. uitll.m nici cel de-a) patrulea
film al lui Louis Malle prezentat de curînd la
Ve n e ţia, adaptarea unui roman de Drieu-La-
R ocbelle, Feu follet . (Cartea, apll.rut/l. ln 1930,
este inspirată de un fapt au ţentic: sinuciderea
.,..._ ~: „
la Marienbad la Mariei
•.,.. ........„.....,....1av...-s.11G.
- limpul 11De1 lntoarceri -.. i4 .._ C:..
tn 1929 a tîn ă rului scrii tor Jacqu es Rigaut).
,,Faptul divers" r eluat treizeci de an i mai tîrziu
pe ecran şi modernizat de către L ouis Ma lle,
ute o ilustrare a „ răului" ca re caracterizea ză
în prezent s i tuaţia din Fran ţa şi mai a les pătu ­
rile sociale ale burgheziei. P.rotagon is tul fi lmu·
lui, Ala in , e un fel de „pley-boy" decavat care
abia a terminat într-o clin ică de spec ia li tate
o cu ră de d ezintoxicare alcoo lică. Ş i t otuşi , cu
o stranie luciditate faţ/l. de e l însu ş i , decid e să
se sinucidă. In preajma înt îlniri i cu moartea ,
Alain organizează ultimele sale clipe cu vechi
tovarăşi de plăceri, prieteni , exact atît cit să
simtă o ultimă ameţeală. Apoi , rămas singur,
scoate un revolver şi se împuşcă. Toată acţiunea
redă numai 48 de ore din viaţa eroului.
Ar fi multe de spus d espre această poveste
legată de evoluţia lui Louis Malle în ultimii
ani, şi este foarte adevărat că o prăpastie despar-
te tema „dragostei nebuneşti" dezvoltată în·
Amanţii, de îmbrăţişările disperate care punc-
t e ază primele imagini din Feu.. follel.
„ Este - spune Malle - un film · care mi-a
făcut bine, prilejuindu-mi o d escăt u ş are de
ia;iţesmele care mă stînjenesc de multă vreme. Interpreţii francezi: Robert H-in
Nu ş tiu ce mi se va lntîmpla peste zece an i, (cun01Cut la noi clin filmai Sen-
d ar nu vreau să mai fac fi lme d espre oamen ii t in 1a) 9i Annie Cirudot (Vaporul
Parisului în derutll. „ . Cil.ci pinii la urm ă tot eu lui Emil. Rccco şi fr atii s!i).
voi fi cel tirît d~ dezastru „. Fe u. fo liei
corespunde pentru mine u11u i act de purifica re".
lntr-un cu totul alt domeniu, Georges Franju
care s-a distins în 1962 la Veneţ i a cu Thereae
Desqueyroux, ·adaptarea romanului lui„F ranc;ois
Mauriac, s-a apucat să „ d e sţelen e ască un S"ce-
nariu de Louis Feuillade pentru a t urna un
film de acţiune ş i de gro a7.ă, care ş i e l va fi
văzut la Paris în aceast ă iernă : Jukx. Din
opera originală realizatorul a păstrat „tot ce
avea un farmec oarecare"': decorurile epoci i,
costumele, anumite peisaje pariziene . In 19~ 7,
Judex se numea în realita t e de Sermeuse ŞI a
devenit judecător pentru e îndeplini o răzbun are
familială. „Eu l-am dezbră cat de această semni-
fi ca ţ ie căci mi se pllrea m ult mai nelini ş ti to r
astfel. Judex este un frumos t enebros care are
darul de a deschide porţile . .. "
Cit' despre Cla ude Aut.ent-Lara, el a rea lizat
d e curînd o pu te rnică farsă ru rală, vioaie şi
plină de sănătate rabelaisiană in f ilmul Comoara
Joaefei, povestea unei hang iţe pre supusă p ose-
soare a unoT solide ueconomii", provenind
dintr-o moşten ire pe care fiul ei, în compli ci-
tate cu µn amic , se străduie s/l. i-o fure. Cînd
ad evărul iese la iveai/I., toată lumea l şi dă seama
că de fapt comoara nu e~a d ec~ t un ~ i ra j . Film~~
este va loros mai ales prm calitatea mterpretă ru
care re uneşte nume ce lebre: Anna Magnani ,
Bourv il şi Pierre Brasseur (în ;,olul ':'nui. spumo~ îuiăraactriţăgermanăElbSommer
primar de ţară, „tat/l. natural a l fiu lui Anne1 pe care producitorii americani
Magnan i) . Pină la urmll, el va fi ace la care la vor 1-0 lanseze ca pe o noul Ma-
capătu l unor seri.i de peripeţii v a descurca r1lia Monroe. A jucat în Premiul
t oată a facerea . fi a fost alea1i ca protagoai1tl
Nu pot turna filmel e la care mă glndesc pentru filmele Idioata (dupi Mar-
de" mu ltă vreme , spune Claude-Autant Lara, cel Bebard) şi Don 't bother to lcnoclc.
pentru cil. nu gă sesc nici un sprijin . Nu putem
d ecit să încercăm să rezistăm p ină cînd lucru-
rile se v or schimba .. .'~
Sînt atîtea feluri de a u cide un film, de la
s ~plul veto, plnă la sabotarea pre.miere~ . „·:
Vom avea ocazia în cursul acestei stagmm
cinematografice să vedem ş i alte filme care
nu vor pune nici o p ro blemă d e cenzură, comedii
ca: O glumă bună, Coaja de bana'.!ă. cu Jeanne
Moreau şi Jean-Paul Belmon do, Gatitul cu unt,
filme de aventuri ca de pild ă Omul din Rio de
Philippe de Broca„. Dar D ispreţu l lui Jean-Luc
Godard, după romanul lui Alberto Moravia ,
sau Castel în Suedia al lu i R oger Vadim, după
piesa de teatru a Fran~ oisei Sagan, riecli să
trezea scă un cu totul altfel de interes .
N-am putea termine a ceastă scurtă şi provi-
zorie t recere ln revist/l. d acii n-am semnala
acţiune a originalii şi ambiţ ioasll. a lui Jacques Dupi ce a debutat în comedia
Demy care realizează ln momen t ul de faţă E permis sl calci pe iarb l, actriţa
ultimu l t ur de manivelă la no ul sll.u film, maghiari Gyon.sy Polony susţine
Umbrelele de la Cherbourg, rea lizar e muzicală rolul principal din D uminic a p loioa-
în culori ln întregime cîntat ll., ln stilul Weat •ll. Alituri,un alt talent al ecranului
maghiar : Zoltan Latinovits, pe care
Sîtk Slory. E vorba d e-al treilea lung metraj îl vom putea vedea într-un film
el autorului Lolei, care la timpu l s/l.u a repurtat
poliţist Foto Haber.
un imens succes de criticii. ln Fran ţa.
Dar f/l.r/l. îndoiai/I. cil. vom mai a vea ocazia să
vorb~ de Jacques Demy la o viitoare cronică,
https://biblioteca-digitala.ro
 F I• I mu I A

I n
În 19t.6, cînd pe e~ranele de la bilă contribuţie la cunoaşterea
Cannes defilau pentru prima dată, specificului poporului mexican.
într-o paradă uneori vertiginoasă, Aceste calităţi se regăsesc şi tn
filmele născute sub cele mai depăr­ creaţia de ansamblu a lui Roberto
tate meridiane, chiar cei mai bla~ Galvadon, chiar în filmele sale
zaţi cinefili nu-şi puteau stăpîni mai slabe - cum este cel recent
un fior de emoţie vizionînd, în prezentat pe ecranele noastre, E s-
selecţia trimisă de Mexic, Maria condida. Galvadon nu mai utili-
Candelaria. Peisajul de soare, al- zează laitmotivele simbolizînd
ternînd cu cel de o inefabilă trans- „destinul fatal", în fi lmele lui nu
parenţă, lagunele peste care plutea mai sînt atît de supărătoare lungi-
dezmierdarea lunii, momente de mile, lipsa de ritm, contrastele
suav lirism alături de episoade de
violenţă dezlănţuitll - imaginea
de o cuceritoare plasticitate, deno-
tînd un admirabil simţ al compozi-
ţiei - toate împreună aduceau .un
mesaj poetic, în care chiar şi nai-
vităţile, stîngăciile, păstrau o mare
autenticitate, prospeţime.
Este izbitoare în cinematografia
mexicană o primordialitate acor-
dată imagin ii pure, valorii sale
picturale, expresiei grafice. Trăsă­
tura decurge firesc dintr-o întreagă
tradiţie istorică: pentru masele
uriaşe de analfabeţi din Mexic
(încă şi azi aproape o treime din
p opulaţie nu ştie să scrie şi să ci-
tească) , filmul reprezintă o conti-
nuare vie a frescelor începînd cu
arta precolumbiană trimilenară,
pină la monumentale le opere mo-
du ne ale lui Siqueiros, Orozco,
Ri,..ua.
Aco sta ex plică în egală măsură
'i prezenţa masivă a filonului is-
t orie, exploatat cu mai mult sau
mai puţin talent de-a lungul a
nenumărate filme mexicane. Atît
I le le organizate pentru indepen-
dni~ . cît şi dramaticele răscoale
tane avind în frunte conduclltori
t - ţi din rîndurile ţărănimii:
P ho Villa, Emiliano Zapata şi
al --, ofereau în această direcţie
adevărat tezaur de fapte şi eroi
sanţi.
E ~ritorie încercarea cineaştilor
-..:riean i de a se face expresia
.u::.înţelor şi frămlntărilor unui
ca.r e ş i-a căutat multă vreme
J spre o libertate nici măcar
al împ linită. Salutară pentru
!tarea ulterioară a filmului
a fos t şi intîlnirea cu per-
. tea covîrşitoare a multila-
ln i creator Serghei Eisenstein
- catt se ftie că, pasionat de oa-
.. i locurile cunoscute în pa-
- lui Juarez - a turnat aici
metri de peliculă. Influenţa ·
- ~ gniua lă - a şcolii sovie- convenţionale şi melodramatice.
. • a lui Koz inţev, Dziga-Vertov, Dragostea lui sinceră pentru peisa-
lni u remarcă îndeosebi în jul descris, respiraţia largă şi fiorul
dr masă, în tipologia foarte epic al scenelor de ma să cîştigă
a personajelor ce-şi plis- inima spectatorului.
cu toate acestea, în scenele Dar, aşa cum se intîm plă întot-
lu, anonimatul modest, deauna cînd se pune prea m u lt ·
" ta figuraţiei fără replică. accent pe cantitate 'i se mizează pe
- pe care le în tîln im, în- exis tenţa unni public lipsit de dis-
rintaă echilibrată, plină de cernămînt , tocmai celor mai stră­
llO.Jl..,...,--. in cre aţia fecundă a lucite succese ale cinematografiei
- ~ important cineast mexi- mexicane le-a fo t dat să prezideze
· -ll&.l!~>ar.an : regizorul şi sce- la naşterea unei suii de copii palide
PARADA SUPER-VEDETELOR iniţial şi actor) Emilio în genul B4Ulucilor din. Rio Frio
Ye::.lllll!n ajutat de operatorul Ga- şi Tiwc , care rtturg la un penibil
uoa . şantaj sentimental cu spectatorul.
- aminteşte de începutul Peri co lnJni ace11tor melodrame fa-
- grav -din Rio Escon- cile din pnnd d vedere al subiec-
1, dar convingător tului li se ada 'i excesiva preo-
rie mexicană , bazat pe cupare pentru plastica imaginii.
.t....,,!SC<lr m· I>ltgo Rivera din Palatul Marele optta mexican Figueroa
din Mexico ? formula a.stfrl principiile ce l-au
U cenă impresionantă, cea călăuril spre stilu I care a făcut
tllii din Maclovia nu atîţia )iţi: . Cinematogr afia
oa.r un excelent studiu al noartri. este eunţialmente pictu-
fÎ nuanţe lor de alb, argin- rală . - mexican! de picturii
- , negru, de o rară vir- cl.iJt lume. Rivera, Si-
pb.rtică, dar şi o remarca- • Ona.co au creat un stil

https://biblioteca-digitala.ro

care traduce perfect sufletul şi as-
piraţii le patriei lor. Pentru noi
era deci gata trasat drumul de a
trans pune în imagini, pe pînza
ecranelor, ceea ce ei au stabilit şi
dezvoltat în pînze şi fresce murale."
Doar că aceasta a dus treptat spre
o manieră artificială, o modă a
,.norilor pitoreşti".
Incontestabil că dozajul scînte-
ietoarei lumini a peisajului mexi-
K uU, pentru sobrietatea fi rlgurosltatea
C. dol ani ln urmi 1'1 giloea moartea
k-un tragic accident de automobil
.il.adrseJ Munl<, unul dintre cele mal
laiereaante per1onalltlţl artistice ale cl-
• matograflel polone, reprezentantul cel
aal de aeaml al filmului .lnteleetual",
al Ulmului de .problemi" . Principatul
Inamic a foit lntotdeauna 1pert·ato-
• •
ue1ros
1q
ca:n, gradaţia tonalităţilor înfăţi­
tînd cuu:ri infinite, străbătute de
turme de nori, contribuie la fini-
sarea unor tablouri de o compoziţie
studiată, {ieean fiind o mică lume
armon ioa.să perfect unitară, inde-
pendentă . l\umai că frumuseţea
aceasta prezintă primejdia de a se
transforma într-o limită, o barieră
pentru dinamica filmului. Confra-
ţii mai puţin talentaţi ai Jui
ntl eomod, ln1ta1at tn fotoliu, urmlrlnd
lene1 o peripeţie facili tl eerlnd ln 1ehlm-
nl preţului plAUt 11 oe dl1treze".
0 me t : Rln
11Dk avea ambiţia sA apeleze la nnl-
nnul 1plrltual al 1pectatornlul modern,
la lnteleetul lui evoluat.
pre deo1eblre de .poetica romantici"
culth·atl cu 1ucee1 tn filmele lui WaJda,
An•rs•J MllDk, 1ub Influenţa treeutalnl
du de doeumentarht 11 a neorealllmulul
Itali an, alege calea artei eerebrale, lu-
eJ••· raţionale. Ben11Dţtncl la obl9nultel•
a1m' la:rl ambigui, punde-punete poeU-
„ fl elanuri cejo• tllmlclte tn multe
Hlme poloneze, clneaatal realht OP-
- pentru llmpeslmea maximi tn
UJft lei (neeachlvtndu-18 de la riap11D1
pri• metafore) fi cultivi polemica vie,
de conlhtut. Amintim sguduUoarea
operi reallaU. Un om pe şine iau Eroica,
lllmul un anali•• cu luciditate all)JOrl
noţiunea erohmulul gratuit, de paradi,
care a fkut amu victime ln risbol ul
trecut. Un altlUm al 1iu, Chiar norocul,
donunţa Hrvll11mut, oportunl1mul diu-
nitor aocleU.ţll.
Ultimul &lu lllm urma oi•• lntltulese
Pasagera , 11 acţiunea lui trebuia al ••
https://biblioteca-digitala.ro
Maria Feliz fi Peclro Armendariz,
l'rotqoniftiimultorfilmemuicane,
intr-un cadru clin Maclovia .
Figueroa, Alex Pbilips, Jorge Sa-
lina, furaţi de fascinaţia valorilor
plastice „în sine", transformă filmul
într-un album turistic cu cadre
„frumoas e şi pitoreşti".
ln ceea ce priveşte stilul de in-
terpretare în filmul mexican, actori
valoroşi ca Maria Felix, Colomba
Domingnez, Carlos Lopez Moncte-
zuma, Victor Mendoza, Silvia Fi-
nal sînt caracterizaţi printr-un joc
pasional, de mare tensiune drama- Frumoasa imagine aparţine filmu·
tfoă, dar dinamismul lor înclină lui Fata mexicană .
spre expresia teatrală şi n'1 cea
sobră, cinematografică, modernă.
Acest amalgam, pe alocuri con- ·~,,,, 1 , '/j .
tradictoriu, de calităţi şi defecte,
imprimă o pecete cu totul aparte
cinematografiei mexicane, care su-
feră, de asemenea, şi unele influenţe
~*"'
facile externe (westernul american,
melodrama europeană etc.) sau, dim-
potrivă, influenţe valoroase deter-
minate de creaţia unor artişti au-
tentici stabiliţi definitiv ori lu-
. ~
~ ·· .. :
crînd temporar în Mexic, ca Bunuel,
Un cadru plin de poezie realizat
de Gabriel Figueroa pe care l-au
care a realizat aici Loa Olvidadoa copiat apoi, firi acal-.i succes,
şi Zeii uitaţi , Bardem (Sonau}, mulţi operatori europeni.
Alzarak.i (Rădăcini) sau americanul
Paul Strand (Piue).
Actualmente, cinematogi-afia m e·
xicană şi- a redus producţia la ju·
mătate şi trece printl"-o perioadă
de criză dureros res imţită de cei
5 OOO de actori de film. Oblipt i-
vitatea unor devize lioa.ncia.re re-
duse a împins la sunarii de sme,
banale, în care muzica · pe· jaJ
sînt introduu numai a ~Yl­
va" pelicula anemici .
Dar ...ttalit.a.tea d
· Feli:Jt in:tr-un.111 din rolurile
zent de film•I
saa de mare răsunet, În Maclovia.
AH
petread „ - ......,
•• tnttt..u la - - · ' •ai
e pe oare
•ou fe-
lnee11e ou fotografia lui Munll fi o men·
ţlonare laplclarl de1pre el tl de1pre ul-
1a &1-J dahlalal lu- timele &ale proiecte. Urmead Imagini
1ese ,.._. la A. wtc:a (ulerpretati ale tranaatlantlculul filmat de departe,
de A.lekHana tl • ••ţi nuti, de sul, de aproape, apoi vedem pe Ella
h:"i~:r;:1 ·:t:1::~·.::.::·~~ -:.~.":
Marta (adrtja ~ Cl-1-.ka). Fll-
mul lui MllAlt ~ „ri retro-
1peetlve : amlatlrtl KIMI •ta laglr, &fa din cadrele turnate de Munk. l'oton•-
cam le hnJt
ratele a:mln.tld „ K Mjalul, 11 adevi-
tona auprave-
ghetoare •• ~ aaaiat •• 11 le mirtu-
flile •• 1ucced rapt•, cum • •• plldl sc:-ena
latllnlrll celor doul temei la tntrăi;.a
pe vapor; efectul • poate mal exRPeifv
rtaeete dectt 1le 1.
1n momental acclh11tnlul nu erau
1 1
t!::!d~~.'::!"1erel~1~'f.;f ~! '::n °:~:~:::
gata dectt lmqlJLlle primei Tetro1peo-
tlve de la A„dawtb. Dupi moartea
rlu al lui Le1lewlc1 care limureşte
neobl9nulta latorle a crelrll filmului
reglsornlul, prletitaal 11 colaboratorul tl oonţlne o tmportantl declaraţie: ,,Nu
ne-am 1tridult 11 dim toate riopunou-
1lu apropiat, ren •oc11111entarlat fi el,
Wltold LH1ew1ea a-a •nraJat sl duel
la bun atlryU opera eolegulul 1Au. Dar
rlle pe oare avea de gtnd 11 le exprim<'
Munll prin filmul olu; am lneercat
Munk flueM un creator cu multi 1pon- doar 11 formullm corect lntrebArlle
&aneltate, reee11tt•llate pe platou; el pe eare ol 11 Io-a pua."
primea pe loc 1uge1tllle oolegllor 111 de Penonal, eonllder el, ln eluda ol'lgl-
echlpl : nu-91 nota 111nl la .,.pit toate nalltlţH •ale, avem de-a iace nu numai
cu o totalitate artlltlei logle compnsă tl
Ideile, unele abia Ie schiţa, altele I•
deaivlryea rn dl1cuţll ou prietenii, &fa flnl1ati, ci eu oei mal dlaputat film po-
fnotţ continuarea operei aale apt.rea di- lon„ al anului 1968, alAturl de lllmul
ficili. S-a g'81t atunci o aoluţle eu totul
lui H•• Arta de a fi lubiti!..
originali: filmul, montat llnalmente
sub conducerea regi.zorului Lealewles, Jerzy PLAZEWSKI
25
Ov. S. CROHMĂLNICEANU
vi-l prezhdă pe
revăzut
A mlui extrem
oasă şi
zilele acestea ctteva filme ale
John Ford. Dintr-o prQ.du_ctie prodigi-
de· inegalii (cuprinztnd realizări
care au dat „western"-ului un stil şi au marcat
o dată tn istoria cinematografiei, dar şi n'numă­
rate improvizaţii pur comerciale şi chi.llr mai
triat, tributare slogan-uri~or propagandistice
burgheze): cinemaţeca noastrA posedA destule
mostre ilustrative.
Una e Thl. InforTMr (Denunţătorul)-1935, pri-
mul film „serios" al lui Ford. Această dramă sum-
bră care se petrece ln mediul teroriştilor irlan-
dezi şi se înrudeşte prin atmosferă cu vestita
Junon fi păunul de Sean O'Casey îşi păstrează
dincolo de debutul cam stîngaci şifinalul„elevat",
melodramatic 'i pietist o ciudată forţă. Ea vine,
cred, tntti din reconstituirea bazată pe o bună
intuiţie poetică a acelui Dublin de ceţuri fu-
megoase, prin care trec patrulele britanice du-
pă reprimarea ultimei răscoale pentru inde-
pendenţa verdei Eire şi unde în cîrciumi sor-
dide, cum arată Joyce, e invocată neobosit, pe
un ton jovial, o istorie legendară, plină de
sfinţi şi eroi. Sentimentul culorii locale autorul
tl avea în mod explicabil că.ci se născuse la Cape
Elisabeth în 1895 şi era şi el un descendent al
1''innegan-ilor. Sean Aloysius Feeney, mai tîr-
ziu John Ford, dovedeşte apoi o surprinzătoare
înţelegere la data respectivă a psihologiei api-
sului. Eroul său (Victor Mc. Langen) e o brută
pe care tot felul de frustraţii o împing la actele
cele mai laşe, nu fără remu,cări ulterioare.
Fanfaronada se lmpleteşte în atitudinile per-
sonajului cu o frică animalică, minciuna nă­
tîngă cu nevoia de justificare. Tot acest com-
plex moral e dezvăluit ln scene 1ohre de o exem-
plară concizie şi o viguroasă pregnanţă realistă
(cînd denunţătorul, complăctndti-se ln rolul
de erou, după ce turteşte sub pumnul său masiv
un poliţist, regalează vagabonzii, cerşetorii şi
prostituatele din cartier, ca să simtă ln juru-i
admiraţia lor, sau cînd la bordel, de asemenea,
ţine să fi.e considerat clientul cel mai darnic
şi se arată „larg" cu pensionarele). Condamnat la
moarte, găliganul pus mereu pe harţă, devine
brusc o biată făptură dezarmată 'i plîngăreaţă,
are gesturi infantile, imploră adăpost ti milă.
Pe de altă parte, executorului ti repugnă actul
justiţiar, e lnapăimlntat de ceea ce trebuie să
facă. O sentinţă dreaptă , dată în virtutea unor
!nalte principii patriotice , se t'ransformă într-o
vînătoare dezgustătoare. Denunţătorul nu e
nimerit de primele focuri, fuge, urmăritorii se
rostogolesc după el pe scări, îl ajung doar în
pragul catedralei, unde-l omoară ca pe o vitJ.
adusă la al:rator.
Dar iată şi două din filmele sociale ale lui
Ford. Deepre ecranizarea romanului „Tbe Gra-
pes of Wrath" {Fructele miniei) - 1940, de
Steinbeck a-a spus că a fost tot ce a putqt pro-
duce mai cinstit tn materie de critică a realitJ.-
ţilor americane, Hollywood-ul. E destul de
puţin, constatl spectatorul azi. Filmul are o
indignare patetici JlU lipsită de autenticitate, dar
alunecA pînă la urmi în aceeaşi resemnare pie-
tistă cre.ttină. Un spirit conformist prezidează
o producţie mult lăudată la vremea ei, How
Green wa.t my Valky (Ah, cU de verde era valea
111<1a) - 1942. Descripţia cunoscutei regiuni mi-
niere din Ţara Galilor nu e filcută firi culoare
şi poezie. Puterea de a defini o lume prin mii
de detalii exacte, printr-o tipologie diveral şi
expresivii e prezentA ln film. Dar viziunea pa-
ternalistl a romanului care i-a stat la bazA face
ca antagonismele sociale, diferenţele de menta-
litate, dramele exploatării şi injustiţiei să treacă
ln planul doi şi al se dizolve într-o nostalgie
tradiţionalistă dupl mitica „virată de aur" a
regiunii, cînd nu fuseserll destrămate Inel!. de
dezvoltarea industrialii atrllvechile relaţii aemi-
patriarhale.
Ford e însă, înainte de toate, creatorul „wes-
tern"-ului. Din 1917, cînd i-a apărut întlia oarA
numele pe ecran în Cactua şi My Pal, numai
pînă la apariţia sonorului, a realizat aproape o
sutA de episoade ale aventurilor cowboyului
Harry Carrey. Rio Grande-1950 e un exemplu
de fabricat comercial tardiv în a<!est domeniu.
Totul urmează nişte reţete: o poveste siropoasil
cu un bărbat care şi-a părAsit căminul spre a
veghea la liniştea regiunilor mărginaşe ale Sta-
telor Unite, cu o femeie care nu i-a înţeles vo-
caţia ostăşească, cu progenitura colonelului su-
dist, înrolatl, spre disperarea mamei, sub co•
manda tatălui denaturat. lntregul sos n·are
alt rost decît să pregăteascil două, 'trei caval-
cade spectaculoase: un convoi urmărit de coyoţi,
care ajungîndu-1 fac în juru-i celebrul „cerc
indian", o expediţie tn tabăra pieilor roşii, cu
o goană sub ploaia sllgeţilor inamice, încl niş­
te isprăvi de acrobaţie hipicii şi atît. Se recu-
noaşte însă chiar şi în astfel de producţii, pe
alocuri, mina lui Ford. lnceputul filmului, în-
toarcerea trupelor în fortul unde femeile, pe
margini, privesc înspiimîntate şirurile de căll­
reţi, căutîndu-şi cu ochii bărbaţii, intrarea aceas-
ta solemnă, care ascunde sub respectul orb al
regulamentului militar vicisitudinile campaniei
{morţii şi răniţii tlrîţi în urmă pe tărgi impro-
vizate), are o netilgăduitil milreţie epicii . Dar
repede situaţiile se pliază unei ideologii detes-
tabile, menite sA transforme o acţiune barbari,
de stîrpire a populaţiei băşti naşe, în apilrare
înţeleaptil şi plină de sacrificii a civilizaţiei.
Pionierii în uniforme militare sînt nişte momen-
te de vitejie şi umanitate. Fiii lor, de asemenea,
în timp ce „ apaşii" şi „coyoţii", nişte sălbatici
însetaţi de sînge. Eroii noftri (tatăl şi fiul)
îşi riscă viaţa spre a salva copiii din mtinile
canibalilor, care se pregă tesc sil-i torture-
ze, gest în stare să o convingli pînl la urmii
şi pe mama antimilitaris tă de importanţa în-
deletnicirilor soţului ei. Lucrul cel mai res-
pingAtor e că o asemenea înfăţişare glorioasl i
se împrumutA tocmai acţiunii de nimlcire a
triburilor indiene. lmpingerea blştinaşilor tn
regiuni nefertile, unde nu aveau ce da de mîn-
care animalelor şi erau astfel condamnaţi la
moarte, devine o bravă operi. de pacificare a
vestului. Acesta e efectul . alinierii" regizoru-
lui, copleşit de onoruri oficiale şi devenit
producător la cerinţele ideologiei dominante.
Ford admirabilul, omul cu simţul înnăscut al
celei de-a şaptea arte e înd întreg, nou mereu
ti astăzi în Stageroach (Alaad diligenţei) -1939.
E vorba tot de un „wesUl'D•, dar din categoria
glorioasă pe care o reprezint.I The Whole Town'•
Talking (Tot oraşul vorbqk 1935, My Dar-
ling CleTMntine (Draga mea Clementine)-1946
sau Fort Apache - 1948. O diligenţă plea,cl
dintr-o localitate şi 11e tnd:rea.ptă citre alta.
Duce diferiţi pasageri , o doe.nml sudistă ple-
cată să-şi întîlnească soţul colonel, o femeie
de woravuri uşoare alungată din oraş, un doc-
t.or alcoolic expulzat de ~i spirite puri-
tane pentru că nu ştie sl1i ţie rangul, un aven-
turier cu maniere de gentilom, UD bancher care
fuge cu banii deponenţilor, UD voiajor comercial,
un cowboy evadat din închisoare •pre a se
răzbuna şi pe şeriful care-l urm.trq-te. Aceastl
mică lume va trebui să strihatJ. o ttgiune tero-
rizată de incursiunile vestitului Geronimo şi sl
înfrunte apoi atacul răzb oinicilor lui. Pînă aici
nimic mai mult decît clasicele 1ituaţii din ast-
fel de producţii. tn ce con.&ti însă farmecul
unic al Diligenţei? Oraon Wellu mlrturisea ci
a vlzut-o de zeci de ori ti mereu i-a descoperit
noi calităţi. lntr-adevAr, urmlrind astăzi fil-
mul, ai surpriza sil constaţi el nu s-a !nvechit
de loc, ci-•i păstrează o extraordinari prospe-
ţime. Ford a introdus în temele curente ale
„western"-ului o situaţie dramatici tradiţionali.
Un grup de oameni cu poziţii sociale diferite,
cu mentalitate opusă sînt siliţi de împrejurări
https://biblioteca-digitala.ro
sA trliască o bucată de vreme împreună. Cum
vor reacţiona? Ce va rămlne din morga unora,
din fanfaronada altora? De unde vor răsări
eroii? Ford explica în nişte mărturii că i-a pili.-
cut totdeauna sl dezvăluie calităţile nebănuite
ascunse îndllrătul unor firi comune, dupl cum
şi slllbiciunile secrete ale fiinţelor cu o mare
prestanţA socială, umorul tragediei, ca şi tra-
gismul anumitor situaţii comice. Diligenţa sau
Cavalcada fanla.ttică , ata cum a fost intitulată
la noi, conţine o astfel de demonstraţie execu-
tatll admirabil; caracterele sînt puse în contact
cu clţiva reactivi puternici li definite fărl gref·
Femeia de moravuri uşoare se vădeşte o fiinţă
inimoasă, capabilă să treacă peste jignirile ce
i-au fost aduse şi să se poarte ireproşabil tn ·mo-
mente grele. Doctorul beţivan trăieşte umilinţa
cumpHtA de a nu-şi putea îndeplini datoria, dar ·
pinii la urmii se învinge pe sine şi salvează doui
vieţi omeneşti. Pe faţa lui hirsutA ti slinoasl
apare o luminii cuceritoare a bltrtdeţei, bucuriei
şi mtndriei. Comiavoiajorul pirpiriu şi timid· ie
declară pentru soluţiile cavalereşti, ln timp. ce
bancherul arogant ti plin de sine caută să-şi sal-
veze pielea prin orice fel de mijloace.
Revăzlnd Diligenja, m-a entuziasmat mai
ales arta lui Ford de a conjuga un gust al epicu-
lui foarte dezinvolt, mişcat de lnflăcărAri cum
numai sufletul ingenuu copilAresc le poate avea,
cu notaţia socială şi caracterologici exactl,
sigură, clasificantl. Peraonajele regizorului
american sînt tipuri umane ln accepţia strictă a
cuvîntului. Soţia colonelului e expresia distinc-
ţiei Sudului ofensat peste tot de mîrlănia yan-
kee. Doctorul amator de whisky şi filozof e
ratatul prin excelenţă. Revoltat împotriva ipo-
criziei puritane, fraternizează cu puşcAria'ii şi
prostituatele, proferînd la adresa lumii care
l-a repudiat citate din clasicii englezi. Totul g
rezumativ, categorial, dar topit excelent " ln-
tr-o individualitate bine definită. Regiz'orul a
avut ideea genială al aleagl ca protagonişti
tocmai actorii care au creat tn nenumărate fil-
me asemenea tipuri ti l-au familiarizat oarecum
pe spectator cu anumite figuri reprezentative:
cowboyul condamnat pe nedrept, bancherul ne-
cinstit, doctorul ln conflict cu societatea, Şe­
riful cu inimă de aur, gentilomul decAzut ajuna
trişor etc.
Dar spuneam că experienţa de laboi:ato.r
psihologico-social se face în cadrul unei splen-
dide povestiri aventuroase cu momente grandi-
oase de „suspenae", cu cavalcade fantastice,
urmăriri şi focuri trase din fugi. Ford a motte-
nit de la Mark Twain acea inimitab ilă artA a
literaturii americane de a relua mereu cu au-
tenticul gust al epicului peregrinările lui Hu-
ckleberry Finn printr-o geografie virgină, prin-
tre pionieri şi pungaşi:, indieni ti colonitti puri-
tani, beţivi ti eroi.
ExistAapoi un lirism al weatern"-ului. Momen-
tele clasice ale genului, ford ştie aă le decupeze
ln filmele sale, sll le stilizeu discret, aşa in-
cit să se încarce cu proie cţii emotive. Regizorul
aduce pe ecran imaginile cărţilor răscitite ln
anii copilăriei, lmpreunl cu aura pe care le-a
dăruit-o imaginaţia inlantill. Fortul nu ştiu
care nu mai rilspunde. Telegrafistul tngrozit
receptează ultimul meaaj : GBRON IMO. Vtn-
tul sufJA uşor, coamele cailor se ridici tn aer,
galopada începe prin munţii stîncoş i. După niş·
te culmi, împietriţi , muţi, cn feţele şi trupurile
goale vopsite, cu coroanele de pene pe cap şi
!Anciile ln mîini, indienii qteaptA apropierea
diligenţei. Pasagerii glumuc, deodatl o sA-
geată se înfige în pieptul unuia. tn zare se
aprind focurile care ttmnafueazl mişcArile răz­
boinicilor. Totul e t1dl · at sobru, dramatic, cu
o poezie densll a mi.fdrii, pe lntinderi vaste şi
lntr-o lume a nolen~i. compunînd una din
paginile cele mai ~lorioau ale cinematografu-
lu i american : e ptta ve tului.
 D-.1 1acc„al ••
c•• a.a ltacwat ia
filmele lu•ierea 1i
Primul reportaj,
T-u• s1-1aa
raapua la filmai
:;~~l:ar! ~·fifw.~
0

talal •• oP•etl co
~~·~!.,„:::,• u:~
idea L. Stnlalk....
Daniela
ROCCA

Pieta lai Ale1ia „Tet.J

00
rim.I•• oameail• c„
aoafte aca.m 't'ari„ta ••
cia.emato!lf'afici la iater•
pretor„ lui Hlkolai C•·
Un portr et rece nt al Daniel e i Roeea . kuo„ ,1 a Eliaai Blatrit·
hia.

Dewi imasiai
&ma• c._.a-
ff •ta filaal
Po•„l• dHprt
.„ „baalie.
o ...... naJj...

răi.
lblil-.

27
https://biblioteca-digitala.ro
 Re1izorul francez Robert Emic.o a re..ali
ln inima vieţii m'mirincl icl•u 1ia....,.b.ltii ia
caro cufuacll rbltoial; ua copil (film.al iatit9.lat
Chickaumanya), •• aclelesc•Dt (L'oiu a • moqueur)
ti UD Llrltat (La riviire du hi bou).

Vl prueatlm ci.oul fotoll'afii r.coat Haite O 1ma11ne care ••mai trel>a ia comentat.I. Eroul (iatotptebt
4le la conspoa4eatal aoall'a 4lia America ti conceput •e Piena ttaix) iii amnela noi: comeclii &aa·
Latial: ua cadra ci.ia film.al El pene ... caz.• care 1-a Ita.curat •e •11cu1 la Ffflhalul ie la Moaco•
1uidor (Arseatiaa) ele Oaia1 Wilea1b va: Le Soupirant (Înclrlrostitul).
ti altul clin Cimba (Brasilia), realizat
de Flavio Raa1el.

Tiautl do Al&ocl Hitclacock Marina Vlad7 H p'feslt•tt• al

la aclipoat ele iaclisc-retiile turneze La ronde , ecranizare
a celebrei 9ieH clo Sch.aitder
:!~~\:~r ŞiP';l tJi:t".~fi!: la care îti cil coacar1ul - ia
caaoacatl pini atuaci doar calitata de 1caaari1t ti dia•
ca prima co„r.-1irl (mo· lo11ti1t - alt numa de rbaaat:
dol) a S.U.A. - a del>utat
ia Plairile, tlo„aiacl ia•
ţr'·O IÎDlm'i zi „cletl. Se
Alltari „.
clumatat1ul Jeaa Aaoai1111.
Muina v1 • .ir •PU
Jeao-Claud.a Brial7, Catlao•
pat• el m&Htrul filmelor l'in• Spaak, Aaaa l.ariaa ti
„toc„ a contat mult pe ole• Joaa-Poal Belmoaclo. O nr·
meatal·•Ul'pl'Îal , ciupi al 1iune ciaematosrdici mai ve„
factor la fel ele important la clse, datorati l•i Mas: 0.laill• ~
lanearoa uaei vHetl ca ti allhal'aH alte mari ••d•t•:
ea1pea1ia ia filmele poli• Simoae Si1nOl'et. Danielle
ti1te. Darrieaa ti Seri• ReHianη

O prietHÎe 9u:rl li le;&d „ _..il filmu.lui

Duminicile din Ville d ' Anay, rerizat
Jaaa.Clauclo Boa·
...,.clotanaliaatB
lad' pentru un v..-
M Suie Bau1•Îpoa ; „ a riater c.a ro sabo nd (Balie
tη• pierclat memoria ia tim1nal ri..s.19'oialai poar un voyou), d
fÎ o fatitl ttli•ă ci.o Dtwn .......,. tet ca o film pollţiat ca o
1acoaioul. ac:ti••• •ioleati ti
„„ .... „ ...;.1
euţia•t
„ ••
„ 1ua•

eeatral • laterpre•
w de LHreatTer-
„ Jeaa Calliia a-a retraa la ferm.a sa ci.ia a:idf remarcat ia
Norm.anclia ele unde aimeai ._.1
scoate. Sa pare el celebrai a.eter iatea„
„at• r oI aI aellat•lai
caro refasl al poar·
tioaeaz:l ,, raaa•t• la act:i •itatu ru... u - • ii• fllm•l
mateirrafici „ - •• relata ia ..ttia.a
ec:daou• Girarcl Ga•1-, aaal i.ia e«.....
„ Si n.u ucizi al l•i
_ Cla.4e„ ataat„Lar•
pondentii rnistei „CINEMA"" la Fraaţa. r•,
s1„l fi datarminat oare ia luarea laodririi
de autopauioaue, rolul peuie-aaralai
dia filmul Gentlemanul din Ep.o•>

Ac tr i ţ a aarmaD
Hoffmaa iater'pre
lal aaei tl••• dia silele
aoa1tra iatr-• recaatl ~ raa• Band• Cuaroli roalisat ele
lisue a at„i•111'il ... •ia Flerut.a.• Yaaciai 1-a b11c11•
R.D.C. rat ia ltalia 4• aa •ao•ffit
ea.cca. Pr•tas••ittii „ba„•i""
Stefaaia Sa ....elli, tiaira 1iat actwi 4.ia tiaira 1••••ti•
c,a re, ăefj laasati ia altimii
:~II' 1!!~~~orji~!:~it~'i
lai Mario Miaeireli, Fru-
moasa din Lodi. Parteaeral
ai ia noua realiaaro Hte
Aa„l Ar•M•·

https://biblioteca-digitala.ro

ztC::~~:-.;.n~::lf.~t~c~~rlÎl:::A
Bromlt•aer ••Pl tomaaal lai
~:•!:~!?:bala~~·~:::·~~!~!
preta rolalai principal femiain
- Pa1cale Aatlret - rHliztazi
o iat•ua•ti creaţie.
. - •este• m i l an eti , o s im.pli
„Tute ie che1oste, care ar 6
.-... ceatiaaa ca • c-Uăt.U
lmriciti. Daci •• • •i aic:.i W.-
Tiaie an:a 4„c•m»aawo a 1..,
-a ltv11luo - aUiect
hit ia •aiOl"itat„ film:e.l• ita.
4.ia •hi.ma.,...._. - c:are
9C:iM: ia fap .-iu M.afimem
" -"· Actorii - ·.q.; ,
·~
.„.
Cav.ltert ri
&a.Î , ea idoyeajt f.-te CllAOI•
cwti: R.eaato Sahat... i, Jeaa·
Claue BrialJ fi T .... u Mi·
li••· Do•i memeato do ton•
1i• 11 ~ din ao•I fiJm de a•••·
b-rt.
• Tomas Cuttiun Alea,
recent laureat al colai do-al
lJ(. lea Fe1tival interaaţion•l
al filmului •• la Motco•a pen·
tra adaptarea cia.ematoll'•-
ficl a celOI" 12 sca une de
llf ti Pob'oY (caaoacat pa„
~licala.i DOltru ca realisator
al Povestirilor despre revo-
luţie), p.ro1ltett• cel do-al trei·
lea lan.a metraj, Cumbitul.
R•alizat clapl romaaal lui
Ju.quH Roumai.a „Stipinii
apelor „ film.ulHtepov„tea unui
„t d.ia Haiti caro, dHplrtit ia
cloul tabere ele o ••clao cla9ml~
aie. reut•tt• sratia unui tînir
muncitor i:a.tora din emisrati•
al Îa.•in1l tacil•l• trecutului
•i •I H aaea1cl peatra a clo--
bîndi cu multi tracii apa
atit de necoaari plmia.tarilor
Hcltuite.
• Actorii FrancΕco Rahal
ti Lino V•atura •Înt protaso·
•ittii altima.lui film pe care
Culoa Saara îl tara.ead î:a.
Sierra Morena, Bocet pentru
un bandit . Sce.ariul, •cria d•
Mario Camus tî do Saura,
Actorii i..ti„i Mala Sia• relateasi •i•1• ti moartea
ba ti Raieadra Kamar Îll faimoaala.i El TeJDJll'ulÎllo, re-
Cebra Daaa ; filmai des·
plici spanioli a lui Cartoache.
••t• pr•blema celor al-
plata.iti Ε 1ocietatea bur·
latracit H pa.re el Saara a.a
decis •l·ti preziiate eroal
a.bui. •ameai care dia ia.tr. o hm::aiai poz iti•l , rele-
caua lepjor •i 1trim•
Ol'i.Haite rhnia la mar• • Înd upect•I Ila. ele ÎDl.pirti-
S-Îllea YÎefÎÎ. tor de dreptat• ti ie apirlt«
al a.irm.aai lor. film.al riscl
a.I iatimp i ae mari sreaUţi m..
partu numii . Dar. reciz ...
ral ._. M :ip..-it „ pan c• utt--
t e ll"it.t: l ti {Jrim_itle aale dod
film.a . c. ea ce . d..ctm.• at.ar
ia·c.di• d..,... -.:al futra
c it i • m1Î. ci.Uta .... .,. ale
Spa.aiei ~---. ti mai
...-se- alu Lo.s 1 eUes , Î:acft" care c-11-
ra io.as:l tl. U:m:uc:.re a ..lll•-
1elor a.:-cr•-
......U.aa , • •
foat m ah ~ Mic.ot al • ti
i nteniu e~}.
Ewic-e
Şi iaci - aa;l:aua:t : L.U
Ba.nuel a ._~ ti ieaee
rolul a..•ai d lb iMr-... dia
Hc•enţele CQo ale GJ.
mulai - e:xec.tqia a ptra rU...
cu laţi.
• Re ciar-1
Stanley 1*il ~
maaul -i. „ -· -
adQlU"e'.a . . . . . ~
m a i.~e~.._...
a:ile •
aiU - ia wiee caz: - .d. s:al-
Teze . a-eaal'"' „ A.-i.tia 4-' pe
ltirk Doqlu , Bst L.a.eu.-
t.r, Peter S. p F..-cric
Marcb.
• Marilra I ( . - a tlon-
nit, ca ti J.._• Dea:a, obiecta i
u.nui calt Ji lb'tma ia. Statele
Unite. Statw:et:e care o repra.
zintl, •crwm.iere, cra•ate. ia-
chete pe e:uo este imprimată
Îm•l'iaea e i •e YiM. c11 milioa-
nele, iar la Ho UJWDoi H mon-
toazi patr• filme, toate conaa„
erate la.i M.M . Se •tilizoazi
fotocrafii, ba.citi de pelicall.
HCYODţe ci.ia filme IHtormi-
aate. Unul dia acHte filme-
moataj •• fi comentat de că­
tre actor•I Rock Had1oa.. Te-
leviziuaea precltett• o aerio
do filme iatihllatl Nenoroci„
rile lui Mu i l y n , iar pe Broda-
W&'f •• •a reprezenta o come-
die muzicali iatitulati „Ma-
tihn„. Fotorrafii care au avut
fericita ia•pirati• el pbb'eze
••1•ti•ele primelor probo fo·
tosrafice ale ndetei, clotinl·
Cum atim, t i nue ·? - film re1 ° tori ai ace:a.elor tliato sau cen-
zat tlo CJOrlJ Rneaz """ zurate dia filme 1iat pe cale
::!~~!,:~c1:~~fi ia:erl:.:!.,~:: 1l ae îmboslteascl, Toate to·
•Îatele de „artl „ american•
tare remarcabill. lati..l ia fo·
tosrafia :a.oa1trl alltlll'i ide plltetc în aur aeHte relic ve
ti pu.hlicl în pacinile lor fo.
Fenac 1allaJ.
tosrafii din ce ia ce mai „În·
.„ ta.
Ua
.... . . .
-..1.tt ._ .„.
UtorW •.igu
pria .,__.i.-.„
1.,..·
MH clrlznete", puaiad ia YÎD·
zare colecţii „•lÎ1ltoare "' de
cirţi poftele. PictOl'ii o pic„
teazl , poeţii o cintl , comu ·
ciantii o ••ploat•azi. Mlllllai
aclnlraţii ei admiratori În.--
cep ti -i •adl imasiaea c:li a ce
l a ce mai estom_pa_t . Deci .
t•t w.l lllq'Jf ca P• ro&-le . Pic.al t
• la cviM Ta 6 ~ato a11
_o m.aci• - aumidtor eelui
c.omac:rat l•i M.M. Da data
&C'tuta obiecta] e marele ac-
tor Cluk Gable . Numai ci •ta
https://biblioteca-digitala.ro
cam a ficat ti casa de filme
Foa Ceatar7 ca Mariln, H
paro ci Motro Coldwra Mu-
v au pr••ed.• ia acHt montaj
alte filme ale marelui actor de-
c.it celo prod.uH de ea. Deci
„oma1iul" Ya fi cam tl'aac„iat.
fia.iad Hama ci malto dia fil„
mele importaato ale lai Ca.
ltlo aa foet procluee ele caHlo
Paramount, Unit„ Artiah
etc. Co11car••1l poatumi 1
• Cuaoacutal realiutOI"
ceh ele filme de deHD aa..imat
Jiri Brdocka (Maroi• Premiu
al FHthalulai ••filme de do-
HD aaimat ti de plpa9i de ta
AanocJ - 1981) turaoaal pri-
mai du laas metraj ia cola-
ltoraro ca OJllric.b Lipak7. De-
Hnal animat au va interveni
aici c:leclt epi1od.ic, îa.tr„o
parodie a „wHtera.".alai .
• Ua alt premiu al FHti-
•alalai ele filme ele cleHn aai·
mat ti do plpafi ele la Ana.oc7
- 1111 a fost decernat pro-
ducţiei an·ietice aparţinând
lui Vladimir DeatiareY, Cine
a zis Mi au} AcHt film de ma„
rionot• a foat con1iclerat ca
cea mai bani realizare a 1•·
na.lai peatra Copii.
• De curîncl studiourile
italiene au aaanfat doal pre„
miere: Indiferenţi i. · ecraai·
zuea roman.alui de All:terto
Maravia, ia reci• lai Fran„
e-nco Maulli fÎ a•Înc:l ca ja„
tupreţi pe Claudia Cardinale,
Tomas Miliaa, Paulette Cod„
dut ti Rod Stoiaer, ti
Asasi nat made în ltaly.
re..all·u t ie Sihio Amatlio, da„
pi - sceaaria de Amaclio
Si:moaelli. Protaaonitti: Hacb
O 'Briea, C7C!Cbariaae, Eleoao·
1a Rea.i Dra10.
• Lcil• u I. lio Patri va
~-... „ .cran romana.I
a.nu.I dia Vi t'ev e n o care
i4 .._ calellritatea tîn.ira-
t.i oaiits L.cie Mastroaartli.
1. r silo ~ipale actorii
AIWta S..<ti ti Claire Bloom.
ra-_u cl•ai• ri aţa -ai mic
. - 4.ia Lemlt.dia . SOl'd.i va in-
t 'l!l'Preta pcnoaa jal i111ttitu~
t--1ai.
• Luis Bua.ael „
transpune
pe ecraa romanul lui Octa••
MiRieau, Ju r nalul unei ca·
meriste, eu. marea actriti
fraacezi Jeanne Moreau în
rolul principal.
• Metro Col•wYll Ma1or a
cumplrat co11tra „moclHtei•
sume de ua miliard patru sute
do milioaae &anci francezi
vechi, dreptuile operei ia-
tosrale a A.aatlMi Cbriatie .
Ac.eul& compaaie, care va
tarna cite dou.I pelicule pe
an jupi.rate din celebrele ei
romane poliţisto. a ti alea
pe interpreta introaii Hrii do
filme : Marcaret Rutherford.
• Echipa resiz01'alui Renâ
Clement a termia.at de curiad
e.terioarele la filmul Ni
sa ints , n i sa uf1 . Prota1onittii
a.oii producţii franceze : A.
laia O.Io a ti Jane Fonda,
fiic.a c••otcatalai actor ame-
ric.aa Heary Fonda.
.Tot ia studiourile france-
1e H raalizaazi Loviture cea
mare , Î D resia lai Jean Va„
W're . Emannuello Riva im-
pna.ai cu Franc itco Rabal ti
Hardy Kriiser vor auatine
rolarile principale ale acHtui
film. .ele „1u1pens~" pe teme
sportive •
• Anne PhÎlipe, vidu va re-
sretatalui Gerard Pl;ilipe. iti
face debutul ia literaturi cu
„Numai un suspin„ . Al doilea
roman este io iprecl.tire.
 Costum,
epocă,

pitoresc
Co Tudor nu mi riseam oa •Jatornl 0<11tumalul. Por-
ln faţa unul film ma!Uoolor tretai eu Uara hleratlei re-
nnde roiai ornamental al presenUnda-1 pe lP11lanll la
eo1toma1a1 ai 1upllneuci •hip de oipetenle a Eteriei
conţlnatul uman - pretext a foii elementul e11nţial
pentru futuoue parul demo- care ne-a eondUI ln realh&rH
di - cum1efntlmpll\Jamutto ve•tlmentari a aeeotul pe-r-
poeodo-evocirl ll&orlce facile, 1onaj. Am renunţa' la ele-
el ln faţa evocirlt 1ollre a
:i:n!:~~r!':f!în:f! ,rrt::l!~
r~:~af~::-·.::1nt~~"~l l~~:~
0
mal 1u1 amintit, adopthld
noa1&ri au& de l•ren4l, el& fmbrioimlntea nearri de ma-
,1 de documentaţia eea mal vrofor ,1 leglnd tiara tl 001-
•trloti. tn&re eele doui Ima- tamul 1ollm al mavroforilor
gini trebuia oi peodule11 , 1 printr-o pelertni de roaeral
sohlţa olnemato~aUcl a eos- ma, ~eolfloi epocii, a oiror
tomulol. Eroul 1oenarlulal falduri bopte lnlregeaa carao-
no1tru t11te 1lD om. Un om &eral romantle al penoar.)a-
adevirat, Iubind oamenii ,1 lal.
dorind dr•ptatea pe plmlnt. Nici ln Imbricarea per10-
Nici cond lţla de autoritate nA)elor feminine ale filma-
la car• •• rldleA deunpra lui nu m-am eondaa dapi
celorlalţi nu 1-a 1ohlmbat oa o respectare rtgtU a doeu-
nimic 1obrh&atea, eehlllbrul meataţJel. Do cume ntaţia Ico-
,111p1a de preoeapirl frivole, nografiei na e un 1cop hl
exterloan pentru Ol'namen- 1lne, ci un •u"Pori 1e care
taţla vestimentari. Portretul 1eenorrafnl '" reazemi pen-
lui Aman no-a servii ea llasA
de documentaTO nu penlru !n' :.;~.!!~~:,:~·:.u!::f ~~:; pături largi de oameni, fiindcl afişul de film nu dl inel satisfacţie
ei el prezent" o mal mare a de1olfra complexe
relaţiile
de film, ca ti arta pe care o deser- maximă ti de multe ori nici sufi-
autenticitate (toate portre- 4lnlre oameni la cenţlau­
tele Jal Tudor 1lnt po1tome). tul ldeolorl• al penonaJalal. ve,te se adre1eazl fie cărui cetlţean, cientă. Unele din aceste motive
ci pentrn ol aub acest contur, Doar ln ae11t 1en1 ea devine indiferent de profesie şi de virau. ţin de Direcţia reţelei cinemato-
flpra Iul Tudor a Intra& mal obligatorie pentru ttlelor. Arl1- grafice ti difuzării filmelor, altele
adlno ln cunoa,&erea oame- Uţa, o boleroaloi trnmoui, Spectatorii slnt de la sine coin-
nllor. eu Idei progrell1te, e1le 1in- tere saţi 1n discutarea calitlţii afi- de Fondul plastic şi Uniunea artit·
Varlaţl1le ele 001tum ale rarnl penonaJ al fllmalal . tel or cinematografice cu care se tilor plastici, dar majoritatea pro-
conduoltornlul revoluţiei, pe partlnd eo1tumal oceldental. blemelor pe care le ridici!. ace1t
elemente ţirln••tl, nu an Doamna Saţu, penonalltate intilnesc zi de zi şi de la care
foit legate lntotdeauna de puternici, aproape ma1cu- qteapti al le serveascli. drept ghid gen atit de important al graficii
•traiul oltene1e, 1oootlnd ci Jtni, 1umbri, crudl, nu. va tn alegerea filmelor preferate, din noutre aşteapti o soluţie din partea
!::::uf:t~e f!o a,~,.\~m!~l.~ 1emina eu Imaginea 1uavl
a domniţelor de pe otttorll nwnărul destul de mare de premie- graficienilor înşişi.
Din acest punct de vedere at
rarlle ţirll. Co1tumele pur- re ale ecranului: Afi,ul de film e
tate de Tudor au lo1t ooneo- ~1:!r! t!~~~~.!î:.• :.::.:~ gnficâ, artl plastică, element com- vrea sil. amintesc de afitele din
pute •• aderlnd momentului a foit eonoepuii ,1 din pano& trecut . Ele utilizau de obicei tot ceea
dramatarste~ conform nena- de vedere veottmentar ca o ponent al urbanisticii , dar şi al
rlullll tl vlslonll regizorale eodinqi fi un pal de haldao- culturii cinematografice. Vil rog ce era mai senzaţional tn film, fie
tl nu de&aţate de personaj ln aoe1„1 tllJ!P· Conform d. ml credeţi că nu eint prea depar- cil. era vorba de aventurii., de ele-
(thl ar •aeA anumite costume ooneepţlel dramatarrt•• tJ mentul spectacular sau de cel ero-
ofereau tentaţia unei valori rll!'l•oral• • lntreralul mm , te de adevăr ctnd afirm el o bunl
pluti „ .ta 1lne"). Pre1enţa eoneopţle oirela 1cenorratal parte din informaţia mea cinema- tic. De obicei, acele afite deformau
la! Tuder lntr-un bal Impe- trellale 11 I oe 1allorcl.one11, togra1ică ae datorează afişelor proas- conţinutul filmului tn scopuri în-
rial la Viena ne-a pu pro- penonajal oe I mal lm11ortant gust-comerciale, dar trebuie al
llleme foarle eomplleate. Co1- au foit muele de ţlranl oM- te de film din deceniile trecute,
tomul trebuia l i allll elepn- dlţl. Eiploatarea la care care au reuşit totuşi să-mi intipă­ recunoaştem cil. aveau o calitate,
ţi, •avl•1e, rafinament pentru erau 1upa,1 Jelbaru arma 11 reucli. tn minte unele elemente aceea de a concentra conţinutul
•• 1A na contraateu lntr-o relut. din raportai ve1tlmen- filmului într-o imagine sinteticâ,
lume oeelden&ali preocupati tar, contrastul oa 011alentele caracteristice ale multor filme de
o imagine capabilă să atragă privi-
::m-:":1 '!~~ •::11'frt!:l•J! 1lrale0 llolere,tl. 1- ln ceea ce
caract.eruJ •o•ru al eroulu..l U!" t:;.,1·~:r~t :or;µ~!!îi
valoare. E deci vorba de o preocu-
de mare rbpundere a reţelei rile şi sl stîrnească interesul treci!.- _
cinematografice, ca 'i a artiştilor torului pentru filmul respectiv.
tl nici de linia con.mulul
paoduruo purtat de-& hmpl
Ulm„ lui.
:C::t1
'!~nd\~;; f~~fnt!!1(r~~
neraţle repre•entati de per-
rnficieni, rb pundere de ordin ide- Era o sintetizare de slabl calitate,
neavenită din punct de vedere
. e, fiin dcli. afişul are un cuvînt
al c;:~~fu1."~!na~ml:t'!~ 1apua Gheorrh• La1ir). lm-
1onaJe ta n•tudentul" pn- educativ, frugală , eenzorialil.. Noi
spus în orlentarea milioanelor
veanu, are un mom.tnt dra- llrleimlnlea el oeeldea- specta.tori ai filmelor şi totodată avem acum realizări superioare,
matumo oare-I caraetn1- tall nu aratl oa o preocupare ordin estetic, pentru că forma- atît prin concepţie, cit ti prin
1eui ln modnl cel mal ~­ de a arma mo~a, ol ea o eli- execuţie. Afişul nostru de film a
siv Intenţiile de dolRJlle berare de 1plrltal ranarlol, rea simţulu i valorii şi cultivarea
(lntllnlrea ou Doamna Şuţu nn prote1tfaţide Jumea vooho, ului gust în alegerea şi apre- parcurs de atunci mai multe faze .
la ula tronului). C..rtanal feadall. Una din ele a fost aceea a descripti-
alb pe eare fi poarti ln Am lnţelu f.i fllmal Tu- filmelor este o operl educa-
aeea1'6 1oeni coutltole dor nu vrea 1i-•I olnle eroul ·n. extftm de dificilă şi complexil vi1mului, cea mai penibilii. din
an ln11mn al domnl tornlul
din punct de vedere al stric- ~~u::~°J:!"ro:'!~~1.:. ~f ...
0 1 toate, despre care nu putem însil.
tei documentaţii). Dar aetea •IL-1 atese monumental ln
!: a ei:tti importanţă nu putem 1-0
nqlijim. apune că a fost cu totul depil.şitil..
de mirlre a personalului ln VOl'l<Url albe, dlrse, d ln a • -e in~1e ază măsura în care Apar încă des afişe iluatrative,
acel moment Ju1Ufleit. adop- olror recitare oi relui Idou afife e noastre pot atrage atenţia care nu spun nimic 9i care nici nu
tarea elementelor vestimen- poetici •I ritmai. pot fi înţelese de omul care n-a
tare- malt rhnite--de dom- Pentru Ideea adlnoi •I i ttlui mai puţin avertizat specta-
nitor. dramatici a fllmalul, chiar as11pra unui film de certă va- vil.zut lilmele. Afişul filmului Cri-
Un penonaj eomplex e1to rima ar li foit an ornament Joan fi pot ajuta la formarea unor mă fără pdu.paă, de Constantin
Inutil. tn oonaeolnţi, am
~:r:·::1i: 1: 1::!k
1 1
C:!:::;ii dorit •i ml oonforines fi pături largi de pasionaţi ai filmu- Plicintă, namin ă cu acele coperţi
de ci:rţi pe care nu le poţi considera
rrefate pe v!Ait.rl utopice de ln viziunea do roallaare a lui, care 11 intre la cinematograf
eliberator, eu accentele ro- col!ltumulut, aceetel conc.e.- nu in virtutea inerţiei sau a obice- tn ele tn ele, pentru cil. nu oferl o
mantice adllugato 1!nor pre- ţJl 1obre, modeme, a Hena-
ladeeiţl de autocrat (proprii rlulal. iului, ei tndemnaţi, tn mod con- imagine generalizatoare, sinteticii.,
tlalul de domnitor), era Jlient, de criterii superioare de a conţinutului operei, ci ilustreazil.
foarte 1r8u de oaraeterl1at _ Hortensia GEORGESCU selecţie. doar un aspect ales la lntlmplare
Avem printre graficienii no,tri sau in mod arbitrar de cll.tre grafi-
buni aii.Jişti de film, mulţi cu o cianul gribit. Afişu l e clar din

30
https://biblioteca-digitala.ro

.-„a.„npstiv:
"94len fiprativ, W
CINqil9 -ui pom,
DU
pe latrer spaţiul parbaii,
'11lpma hii cl'8Ya 1llun1
•lilllli"...:e CIUe aJeard DU ftim
I l""c.-~~~"· ~ labo-o dloot'8 oueean.
aceleaşi criterii naiv-descrip-
e real.izat afi,,ul Podul rupt
Cava Iosif. Une-or1 această mani-
~ ce la deformări · mai grave,
cmda talentului binecunoscut
~ci anul?i· lat.li., de pild.11.,
filmulu1 Setea, realizat de
, care li prezintă pe eroi
u-ae parc.li. de mln.11. 'i ieşind
:uni. dintr-o pădure lntune-
aau, în orice caz, dep.11.rttn-
de un păienjeniş de crengi
, ln ipatele cărora zărim sfera
· astru mort. ln contraet cu
fond, figurile lui Mitru ti
dnt colorate foarte viu,
d. se neglijeze aurul legendar
pletele fetei ti cromatica fra-
a costumelor noastre popu-
Pe figurile celor doi domin.li.
expresie de naivitate ti nedume-
• S.ar crede c.11. avem de-a face
o dragoste de la ţar.li. povestit.li.
· prisma unui romantism desuet,
nu chiar cu un basm despre
fit-Frumos 'i Ileana Costnzeana.
t film a fost - dup.11. cum se
- o fre•cii realist.li. a fr.11.mln-
or revoluţionare din.prim.li.vara
· 1945, o lnfruntare dramati-
intre nişte caractere umane de
rari duritate, povestea unei iubiri
care mocneşte surd şi sflr-
tragic. Nici urm.li. de exotism,
triarhal, tenebre, mister sau
ii , cum sugera afişul.
graficianul face un efort
lndire, c.11.utlnd s.11. exprime
'mij loacele sale esenţa filmu-
- ruultatele Blnt cu totul altele.
bun este acela realizat de
pentru filmul Bădăranii.
taflţiş at personajul Lunardo
) , cu figura ea grotesc.li., cu
larg deal.li.cute, ln aşa
prin deschiderea lor vedem
nstuJ scenei goldoniene, cu
jele ei specifice, redu1e la
"i miniaturale. Evident, ln
există o imagine aaemll.n.11.-
Graficianul a aintetizat ceea
r a rec a
oa nsia-1 a dieociat pria moataj,
a alea 1llldaWl cue 111-i 'ftlorifiae
iclMa, oferlnd o visi-• a „,
caprin-
dtoue •tuPf& lilmului, o fmarine
aue ~cbaei fi -W ti faotura
• •
li'olitn,d..h'rte--~~.fi-JIUl'!dtalbil.-~ltl-'ln.-l1ap11d..-..~.....11kiii.bli~„~~llMIU!l~!!:-~~
resul privitorului.
Dintre reuşitele mai recente , care
m.11.rturisesc acela,i efort de ainte-
tizare, aş cita afişele Cerul n-are
vatii, de Ladialau Braun, şi Godin,
de Ion Drăgan, deti de data aceasta
apare riscul unei excesive reducţii
a elementelor afişului care poate,
din acea1tll. cauzl , a.li. piardă din
eficacitate. Godin merit.li. semnalat
ti pentru nota oa mai liric.li., evitlnd
aeea usclciune caracteristic.li. afi-
i polonez, de pilcU, care drama-
tiuad clnd nu e eaxul, ca ti cum o
c 'e de Chaplin ai tnflţişa-o
prin mijloacele upre1ioni1mului.
ridicA deci tn di1cuţie o pro-
b de interes general pentru
creaţia graJicienil noftri, o pro-
blemA cu multiple upecte. Am
v • despre "ptiviam, dar
nu m uita nici reversul meda-
!iei. Fugind de cit 'ptivism, c.11.u-
tind o formJ. gra:fieA mai lndr.11.z-
ne.a.~, sa ajunge i la rezultate
tot at11 de ned. • , atunci ctnd
1n afit ideea fi fera afişului
n&e rrapori" fÎ rimlne din nou
o · · care c unică nimic
pr ·- E, pild.11. ; cazul
afiJulni C- M i. răacruce, de
Radu '\'e da. f are o eviden-
tă teu· · , dar afişul,
compUI din e statice, deco-
rative, tntr-o · foarte lu-
minou.l, ar C..:ftJ?""!ode
unei comedii
inţe. au hlÎ Baroi pentru
Soldaţi fwii rmif,,,..,. : o întretăiere
de linii negre, , ti curbe,
orizontale ti verticale, Iad ea greu
•A · se întrevacU undeT& d pete
mici, negre, care ar fi poate ni:Jte
siluete umane , piuate ftri ms
tn acest p.11.ienjeni haotic. Dad
ne-am propune ai analil\ăm acest
joc de linii, 1.11.-i gbim un sens , nu
am putea decit ali ajungem la
concluzia c.11. el denatureaz.11. filmul.
Sint foarte multe lucruri care
https://biblioteca-digitala.ro
111' ouveni di1catat.e tn ..__..
ou afini de film ti - artieel, mai
ale• daci nu 11 intlpeul - •
peoeaplri 1i1t.ematice ale NVJa-
telor noa1tre pentru •-t
pa, va
multitudinea problemel or ~
aşteaptii soluţia. Nu demult a aTitt
loc la revista „CINEMA" o mad
rotund.li. dedicat.li. afişului de film,
la care am avut posibilitaua lă
particip împreună cu clţiva grafi-
cieni: Iosif Molnar, Lipan Alămaru,
Eugen Mih.11.iescu, Nicolae Claudiu,
Ion Drăgan, Ladislau Braun ti
alţii. Aşa cum a rezultat cu acel
prilej, ar fi util.li. o discuţie despre
metafora în afişul cinematograJic
sau despre folosirea culorii ; o pro-
blemă specifică a afi,ului de film
este folosirea fotografiei. S.ar cu-
veni analizate dimensiunile ti for-
matul, ca ti condiţiile de tipărire,
caracterul 'i plasarea titlurilor,
calitatea cernelurilor etc. Nici con-
diţiile de expunere n·ar trebui
uitate. O discuţie ampli!. a-ar putea
desfăşura pe marginea specificului
genului ca atare, despre prejude-
c.11.ţile care-l împiedic.li. s.11. se afirme
şi a.li. se valorifice. Dintre toate
problemele care-şi a,teapt.11. rlndul
Ia discuţie, una ins.li. nu suferă nici
0 aminare.
Am a.li. ·mă refer la un afi' expus
anul trecut, afişul filmului Capi-
lăria lui /pan (tradus la noi Flăcări
fÎ flori). Este un afiş slab sub toate
aspectele (autor, Rusu Şerban),
iar ln raport cu valoarea excep-
ţional.11. a filmului, de-a dreptul
regretabil. Nu e singura dat.li. cînd
0 operi!. cinematografic.li. de mare
valoare, distins.li. şi cu premii inter-
naţionale, este deservit.li. de afiş.
Nici afişul filmului Balada aolda-
lului nu era mai demn de opera
inspiratoare. Soluţii minore au fost
folosite 'i pentru filmele Di11orţ
italian, O 1lujbă sigură, Insula. Nit
facem analiza acestor afişe, fiindc.11.
de data aceasta ne interesează doar
decalajul, vizibil pentru oricine,
între valoarea filmului ti factura
afişului. Autorii şi editorii (Direc-
ţia reţelei cinematografice 'i difu-
drii m...lar) tn1Md ca evicleatl
............ .,..a.
tn caasl. tl DU
lldiiţead IUCi - al~ np~
la 1prijinal a-, uc1 tn Jll'I~
~~ ~ AU • reali-
căm 1pectator,
n-a beneficiat cancunul publi-
ri~tii. hl Tirtutea unei practici
eplisa~. care p pe acelati
plan li le, indif~ de valoarea
lor. Este tot ce poate Ă fie mai
atri.in de 1piritul publicităţii nou-
tre, firă a mai vorbi de obligaţiile
de ordin cultural, care revin reţelei
cinematografice. Daci mijloac~le,
artistice şi tehnice de care ae d11-
pune nu sînt folosite pentru a plasa
anumite accente ln reclamă {iar
afişul de film nu poate ignora
faptul c.11. el este reclama unei arte
ti totodată arta reclamei), atunci
avem motive 1.ll. ne tngrijor.11.m
mai mult dectt ln faţa unuia sau
mai multor aJişe 1labe aub raport
grafic. Se pune întrebarea dac.li.
lna.11.,i orientarea acestei reclame
este fli.cut.li. cu cuvenita înţelegere
pentru valorile ideologico-artistice
şi cu suficient spirit de r.11.apundere.
Privind afişele editate de Direcţia
reţelei cinematografice în cursul
unui an, nu vom putea a.li. deducem
care au fost filmele recomandate
cu deosebire spectatorilor.
Este gretit.11. părerea dup.11. care
filmele bune îşi fac singure reclama.
Această opinie defetiat.11. nu ţine
seama de faptul el au fost unele
filme importante care, dac.li. s -ar
fi bucurat de o mai caldă apreciere
din partea reţelei cinematografice ,
ar fi cucerit un număr mult mai
mare de spectatori. Primele intrări
la un film contează foarte mult.
Aceasta eate o regulă generală a
reclamei cinematografice de care
ar trebui s.11. se ţin.li. seama, o condi-
ţie a reuşitei sale. Aplicarea ei ar
proba înţelegerea rolului activ al
afişului şi al celorlalte mijloace
de popularizare a filmelor, ar i-
Justra conştiinţa limpede a sco-
pului reclamei cinematografice.
Eugen SCHILERU
31
 CALITATEA FILMELOR
ŞI ,,SUCCESUL DE CASA"
ln viaţa culturală a oraşului
Baia Mare, cineclubul de la Casa
de cultură a sindicatelor ocupă
n loc important. ln fiecare luni
după-amiază se adună aici un public
umeros. Se vizionează filme din
ele mai reprezentative pentru di-
erse şcoli cinematografice. Cine-
clubul şi-a îndreptat de la început
tenţia spre educarea gustului cine-
atografic al spectatorilor (de unde,
dezvoltarea cu precădere a Cercu-
lui de prieteni ai filmului) . ln
1963 (al treilea an de la inaugura-
ea activităţii), două au fost mo-
alităţile folosite pentru a fami-
liariza amatorii de cinema cu
valorile celei de-a ş aptea arte:
edalionul (Alexei Batalov, Jean
Gabin, Gerard Philippe şi altele)
şi ciclul tematic („T ineri regi-
Pnoc apa ţi de cultura cinemato•
r;rafici, cÎDeclubittii băimăreni
făcut fi primii pa9i spre film.
ovietici", ,,Ecranizări după
pere literare ce lebre" etc.).
Interesul pentru film nu se re-
aici doar la participarea pa-
i,·i Ia vuionări. Cum e şi firesc,
perele de valoare suscită discuţii.
an:wgînd (fie şi sumar) file din
· toria. filmului, înţelegîndu-i este-
·ea, cineclubiştii ajung, nu de
oţine ori, la ardente schimburi de
ătt1'i asupra bunului şi prostului
rt în aprecierea unor producţii
inematogralice. Am asistat la o
semenea discuţie . Mi s-a părut
odnică şi interesantă. Din ceie
puse reieşea limpede un lucru , de
https://biblioteca-digitala.ro
loc lipsit de importanţă: cineama-
torii de la Baia Mare au depăşit cu
mult stadiul aprecierii suficiente,
rudimentue, a filmului - „Mi-a
plăcut" sau „nu mi-a plăcut"-, au
început să fie înlocuite de argumen-
taţii _ temeinice .
„Cum se poate complace cineva
- spunea lectora universitară Mo-
nica Lazăr - în a vedea pe ecrane
numai fastuoase mistifică ri istori-
ce (gen Cartagina în flăcări)? Şi
mă întreb: mai crede oare Direcţia
difuzării film elor că asemenea pe-
licule «educh publicul?" Parei
pentru a ne oferi un exemplu con-
cret, la cinematograful „Minerul"
(din cele 5 săli ale oraşului, cea de
premieră) rula ... Elena din Troia.
„Ne place filmul muzical" -
a spus inginerul Eugen Weimber-
ger. Dar producţii de felul filmu-
lui Tu eşti minunată devalorizează
genul. Iar luxul ostentativ nu poa-
te umple golul pe care-l provoacă
lipsa adevăratei muzici (care se
cîntă foarte rar în Acord final1_
„No i , cei din provincie (cuvîntul
trebuie înţeles neapărat între ghili-
mele, pentru că viaţa de azi a Băii
Mari nu mai răspunde de loc aces-
tui apelativ - n.n.) vedem foarte
tîrziu filmele bune. Am aflat din
ziare că vor rula în Capitală cîte-
va filme premiate în acest an la
Cannes sau Moscova. Mă tem că le
vom vedea de-abia în primăvara lui
1964, în timp ce superproducţii de
felul EleMi din Troia sau Cel mai
mare spectacol îşi găsesc imediat
locul pe ecranele din Baia Mare", a
spus tînărul jurist Adrian Man. „Aş
adăuga la cele spuse de colegul
meu de cineclub, a intervenit ln
discuţie inginerul Ovidiu Vlclea,
că la educaţia cinematografică a
publicului din diferite oraşe ale
ţllrii ar trebui sll-şi aducă o mai
mare contribuţie întreprinderile
cinematografice locale, responsa-
bilii de sală etc. Goana după uuc-
ceae de casii• în dauna calităţii, a
mesajului filmului, face să se lntîr-
zie prezentarea producţiilor valo-
roase".
„Noi , cineclubul - cu cele 60
d e filme pe care le aducem într-un
an - ne străduim să umplem o
serie din «golurile• pe care Difu-
zarea filmelor le lasă prea des
spectatorilor", a precizat inginerul
Ion Nastai .
Intervenţ iile în discuţie au fost
numeroase. Cele pe care le-am con-
semnat aici au darul să sublinieze
două lucruri : în primul rînd, im-
portantul rol pe care pot (şi e nece-
sar) să-l aibă cinecluburile în
formarea uoui public exigent . ln
al doilea rînd, se im pune revizui-
rea criteriilor duplicare D.R .C.D .F
şi întreprinderile regionale difuzea
zli. filmele şi asigurll cirţu la ţia lor.
Al . R.
 I LMU
În cinematografie nu aint TaeaD~- la &di • 8llllÎ atudion cinematografic slîrfitul anului ii gl•efte
regisori, tehnicieni ti arti ti Îll.tl'-e l • ~ de mnncl. Întorfi din localitiţile unde, in timpul
.mi, echipele au reali„at exterioarele wa.ra d.iatre pelie.Jele aflate pe şantier, ei încep (ori definitivea„l) CODIN: Premiul pentru cea mai
jul, inregistrarea sonori a text11.h ri ~-111) fi sint, de pe acum, cu gindul la filme viitoare. bună adaptare cinematografică ti Pre-
Revista noastrl, aflată la eel de-aJ ~lea număr al său, a avut prilejul sl·I informeze pe miul Comisiei superioare tehnice fran-
r (de cele mai multe ori inu-„ - " !..ne paţÎ1l operativ, e drept) asupra celor mai recente producţii ceze pentru imagine ti culoare la cel
.dlldioului „Bucureşti" şi asupra ..-ii.,,..W eelei mai tinere dintre arte . Însoţiţi de Gopo am asistat de-al XVI-iea Festival internaţional de
nartul noului său film de lung •etraj Pa·i pre lună, in care prodigiosul nostru cineast încearcă un la Cannes (Franţa).
l.ttw inedit. Este elogiati aspiraţia - u-..ri.torilor lumii de a strlbate treptele selenare şi elogiul e
in:a.lisat într-o desfiturare narati ...-1 alertă„ ia ea.re a.ecole întregi sint „comprimateu în numai cîţi Ta metri
peliculi şi in care lipseşte dia1eg.t. I. ee munri a izbutit „Gopo-sapiens" (cum a fost numit în presa
LUPENI 29 : Medalia de argint a
• ţara lui Disney) sl împaee -renra. amera.l, neutimpirul ideilor sale artistice cu tehnica filmului de Juriului ti Diploma de onoare a Uni-
metraj fi sporita recept iritate la •ea a spectatorului, rămine de vlaut. E sigur insă ci Pa şii spre
unii scriitorilor sovietici pentru cali-
ă vin ol continue un drum bogat in eăllliri.
tatea scenariului la cel de-al Iii-lea
Filme realiaate dupi seenarii eare-şi propun să fie imagini ale actualitiţii, Un surîs in plină vară Festival internaţional al filmului de
regiaor: Geo Saisescn), Drago te lungă de-o seară (regi„or : Horea Popescu), Anotimpurile dragostei la Moscova.
(reg uor: Savel Stiopnl) , Comoara de la Vadul Vechi (regiaor : Victor lliu) fÎ Casa neterminată (regizor :
A.nd:rei Blaier) sint foarte apr·o ape de momentul conlrnntlrii cu publicul. DE DRAGUL PRINŢESEI:
Un loc aparte in şantierul cinematografic romineac al anului 1963 I-an ocupat eeraniaările. Titus ,,Măslinul de argint" la cel de-al IX-iea
PopoTici a semnat un scenariu literar realizat dupi propriul sin roman, „ Striinul"' (regizor:Mihai laeob) , Festival al filmului comic ti wnoristic
iar Liviu Ciulei tnrneaaă Pădurea spînzuraţilor, transpunere cinematografiei a romanului !ni LiYiu de la Bordigbera (Italia), Medalia de
Rebreanu, aparţinind aeelui ... i Titus Popovici. O încercare temerari de recompunere a atmosferei prosei aado- aur la Festivalul filmului pentru
nniene întreprinde Mircea Drigan cn filmul Neamul Şoimăreşti lor (sce.nariul : AI. Struţeann ti C. Mitra). copii de la Gijon (Spania).
Un număr impresionant de filme documentare 'i de o mereu sporită ?aloare artistici realisea&ă
m eaştii grupaţi în jurul studioului lor de specialitate „AI. Sabia". S-A FURAT O BOMBĂ:
Îneetind si mai fie un simplu reTiriment pentru iubitorii de film de peste hotare, filmul rominesc • linul de argint" la Festivalul fil-
a început să se impuni cu hotărire la marile festivaluri ale anului. Încă nu &-au stins ecourile faTorUile mnlui comic ti umoriatic de la Bonli-
prilejuite de premierea la Cannes a coproducţiei romino-franceae Godin (regiaor : Henri Colpi) . La Festi-ralaJ d-'a (Italia).
• aţional al filmului de la Moscova, Mircea Drlgan a reeditat o performanţi remarcabili cuceriad
e •edalie de argint pentru Lupeni 29 dnpi ce cu doi ani in urmi primea aceeaşi medalie pentru etea. OOO DE TREPTE SPRE CER:
Toate aceste succese care consacri cinematografia romineaacl, trebuie 1i-i mobilisese ~ autorii Diplmna de merit la cel de-al XVIII-iea
fil m pentru a realiaa creaţii de un inalt nhel. Publicul şi presa de speeialitate nu i-au „ ernţat'• pe reali- Festiru internaţional al filmului de
~ i unor filme mediocre ti n-o Tor face nici de acum incolo. Concentrîndn-fÎ atenţia asupra ...-
la~ (Scoţia).
pre leme majore ale Tieţii, inveotigînd lucid actualitatea ori interpretind cu oliieetiTitatc texte elasict.
• orii noftri pot să rispnndi afteptărilor, pot justifica încrederea „ omului din •ală~ a spec tatorului criti-
eel mai competent. VARĂ OBl$NUITĂ:
Am ajuns la ultima fiii a calendarului. ID la Festinlul filmului de
Ne ingidnim, in numele colegilor noftri cineafti, si le promitem iubitorilor filmaJni c.ă aaal 1964 -ra - .,..._,..,· (Gncia) .
6 „ an de ciuliri creatoare, de împlinire artistică, ,

OUĂ ZILE „TUDOR"

ITALIA
- IA telefo n Irina Petrescu !
-T căutat pentru a vă solicita clteva cuvinte
i ta. Io Italia.
in Italia , lmpreună cu delegaţ i a de
~ trecut
!ni, nouil zile minunate. Am rost prim iţi
~
;;:;~i cu multă căldură şi prietenie . Gazdele,
de mm. critici cinematografici, actori,
l buni c unoscători ai peliculelor noastre.
F.il-l< •-lneştl prezentate la festivalurile interna-
impus şi avem mulţi simpatizan ţi.
patru seri consecutive, s-au prezentat pa-
!neşti direrite ca orizont tematic şi ln -
La. Roma a avut de asemenea loc o gaJă
n toţii seri de succes. In special Tudor
„ ,..--.- i Gopo au plăcut ln mod deosebit . Oe
fil mele cu care ne-am prezentat au rost
spectatorii italieni le vor putea viziona
.,i.:;';:::,~e~p:1:f;t':i%~~ ~t~~ ;,a~~i~::i:id;;!~~~e.
1
~"""::::O~~ a c~~iit~~ezi:;~~ădi":t.!ace tot mai in ·
.....,,_.._..zrea de către public a istO<>i ei noastre
taţe legerea deplină a !ilmului Tud or?
&e:uaa noastră , dar din fericire s-a dove-
~:___"!?-lmi~11U.. Chipul eroului a rost îndrăgit , şi
anţionii cinematografice n-a scăpat
Italia a rost elog iată Interpretarea
Gt!orge Vraca ln rolul lui Brln·
LA MILA O
- .\lu ! Lu E manoil Petruţ, vă rog ...
- La tel eron .
- Aici revista .CINEMA". Vă rugăm să ne
tăşlţl ctteva impresii despre recenta vid~
ln Italia .
- N-aş fi crezut niciodată că avem a tlţia
ln ţara lui De Sica şi a lui Felllnl. Toate aerile ~
le lncepeam cu inima strlnsă de emoţi e se
cu . . . aplauze. Este un lucru evident că mmal
nesc are de pe acum foarte mulţi adm iratori
La hotare, valoarea peliculelor romtne ti - ~
erată la citeva . festivaluri interna ţionale -
r emarcată unanim. Numai astrei se explici
că mulţi producători de filme Italieni s-an
Interesaţi să colaboreze cu noi tn vederea l
unor filme viitoare . Un prim pas 11 va constltai em-
producţla romtno -it allană Ovidiu, film care u
să se realizeze la Sulmona ln Italia şi la Consu&?
ln Romlnla. E o Idee minunată, şi evocarea cine
grarică a vechiului Tomis va li un act tulb
Exemplul coproducţ iei romlno-!ranceze Codn.
tncurajator. Regizorul Colpi nu conteneşte să · i
pe cineaştii noştri pentru excelentele cond iţii pe eatt
i le-au orerit ln vederea filmărilor . PersonaliUp
frunte ale cinematografiei italiene slnt gata să .,.,._
lucreze cu noi.
Vă rog să le vorbiţi cititorilor despre caldele ap1--
ze cu care !ilmele noastre au !ost lntlmplnale de eiue
publicul Italian, unui dintre cele mai competen1"
mai exigente din lume. ln plus, limba roml&l , ea
sunete familiare limbii italiene, i-a atras la e.llip
deosebit pe prietenii noştri. A !ost o vizit ă memonlH·
lă.

enorm. Zeci de felicitări l-au

t
- Vă mulţumim.

I proiecţie i , subliniindu-se grava

a presupus-<> acest rol şi modul
J actor l· a reincarnat pe le-
*
Post scriptum ... sonor: Alo, . Cinema"? Să nu uitaţi
să scrieţidespre Irina Petrescu. Tlnăra noastrt ac-
triţăa avut un succes formidabil !

,.....Ută
lunară de cultură clnemato9roflcă edltotă de Comitetul de Stol pentru Cultură fi Artă. • Rodactor·f•f: Ioan Gri9orHcu,
1c• • Coperta I - foto .La Flera del Cinema•. Coperta IV - foto Clara Spl!er • Redactla fi admlnlstratla: Bucureftl - Bulevardul
JJ.oaamenlele H fac la toate oflcllle poftale din tară, la factorii poftall fi difuzorii voluntarl din intreprinderi tl ln1tltutll. • Tlpar11I
•
~-eclb.J Poll9raflc .Caia Sclntell• - Bucuratti • Exemplarul S lei •

I 41 .017 I

https://biblioteca-digitala.ro
https://biblioteca-digitala.ro