PAUL CERNAT s-a na.scut pc 5 august 1972 la !:3UCLITC!?tl.

Lector universitar,
doctor Summa Cum Laudae in Filolo~le (2007). la Catedra de Llleratura
Romania a FacultAttl de Lltcrc Unlversitalea din Bucure~t1 A pubUcai, Paul Cernat
irnprcunacu Ion Manolcseu. Angelo Mitehiev1cl:?l loan Slanornlr. volumcle
in cawarea comunlsmuluL pierdur (2001). 0 lume dlspdruta. Palru istoHi
personaLe w"mare de un dialog eli H R PatapielllCl (2004). Explorll.ri in
comunismul romdnesc I-f[ (2004, 2005\. Coautor, frnpreuna eu Andrei
Ungureanu. al romanului Rc1zboiulJluturilor (2005). Debut editorial individual
CLi volumul monogralk Contimporanul Is/ana unel revlsLe de Qvangarda
(2007). Cronkar llterar. a publlcat till mare numar de articok :?J eseurl in
AVANCiARD
....
pn:sa IHerara.
ROMANEAJCA 'I

(OMPLEXUL PERIFERIEI

rimul val

BIBLIOTECA CENT~
ll}/IVER s I TARA
T1H1iiOAAA
www.cartearamaneaSCQ.ro
Edilura CARTEA ROMANEAscA
Bueurc$U. Calea Victoriei nr 115, "eeL 1
I1111111111111111111/1 11111 1111111111 Inl 1111 1111
02267468
© 2007 by EditLITa Polirom
Descrlerea CIP a Bibliotecii NatJonale a Rominiei :
CERNAT. PAUL
Avangarda romaneasca ~i complexuI periferiei: primul val / Paul
Cemat. - Bucure~U: Cartea Romant'asc:1, 200

ISBN: 978-973 23 1911-6

821 135 109
Printed in ROMANIA

CARTEA ROM-ANF.J\:)cA
 Paul Cemat
inec:1 de pe la 1880, relaW aproplate eu revtste franceze. publicil
ver-surl in revista belglanc:1 La. WaUonie. din Liege. a lUi Albert Mockel
(1886). i~1 edlteazil la Paris I.e caLuaire de feu (1896), publica., in
francezil. volumul Bronzes. prefatat ~j stipendiat de Alexandnl
Sogdan-PIle:;;tl (l897). ~i incearea toatil Vi.ata - Cara prea mult
succes - sa ~cucereascil" Franta 1>1 ltal1a (amilnunte in cele douil
sinteze fundamenLaJe ale lui Adrian Martno, Viata lui Alexandru
Macedonski, E.P.L" SUCllrC!;>ti. 1965. ~i Opem lui Alexandru Macedonski.
E.P.L., Bue" 1967). In artlcolul ..DIn pragul secolului" (LiteratoruL
XX. 1.20 febrome 1899), contradlctoriul poet i~i revendica precurso­
ratul s1mbollst aliltUIi de beigienU Maeterlinck, Rodenbacb, Verhaeren.
Giraud. Franz Eli ~i Frederic Severin. pentru a sfir~l ca adept al
neoclastcismului decoraUv. Bun cunosca.tor al prerafaeliUlor englezl.
allul Stefan George 51 Hoffmanstahl. Baudelaire. Rimbaud. Laforgue
si Mallarme, Oscar Wilde. Verhaeren. Andre Gide s.a., comentator
Uterar avizat. ~tefan PeUca avansase rev-istel franceze Mercure de
France (1900) propunerea sa de colaborare cu 0 rubric~ de popu­
larlzare a Uteraturii romane (Mihal Zamfir, op. cit., p. J 85). Intenttl
simllare, neincununate de succes, au mal eXistat in epocil.
Potrivit lui Mihal Zamfir, ,,0 clasiflcare a «poetilor in prozc'!.- pe
!;>col1 5i ('urente I1terare (naturalism, slrnbol1sm. parnasianlsm etc.)
este, in cazulliteraturil noastre, inopcranta.; pe leritoriul romanesc
toate curentele s-au unit intr-un -novtsm. sintetic" (op. ciL, p. 268).
_S1mboltsmul" romanesc nu se opune, asemenca celul francez,
parnasianlsmulul decoraUv, neo-claslclzant sl plctural. Ci coexista
eu elemente decadenUste, parnaslcne. neoromantlce etc Unit comcn­
tatori au accentuat componenta sa parnaslanil (N. Davldescu, in
~lntroducereN la Din poezia noastrd pamasi.a.nd. antologle. Ed. Funda­
Uilor, Sucuresti, 1943). altti pe cea decadentista.. Jar ~tefan Cazimlr,
in cadrul unei abordi1rl sWtstlce a fenomenulul, il subsurneaza.
unul curent din artcle plastice ale Vlenel fin de sieeLe: Secesio­
nlsmul (v. ~Secesionlsmul in Iiteratura rornana", in vol. Honeste
scribere, Ed. Naponal. Bucure$t1. 2002). Arderea etapelor $1 Impu­
rllatea ecleclicA a .,1mporturilor" artistice (fenomene spectftce unel
ultUri de sincronizare peruerica) fac lrelevanta vizlunea progres1va.
teleolog1ca asupra evolutlel formelor $1 a succeslUnli l;>colllor arttstfce
din Occident (mal ales a eclor dJn Franta, eu tradlUa el "revolu­
tJonara").
Doctrinele esteUsmulu1 postromantle aparute inire 1870-1890
au, 1n general, denomlnatii "retro" sau neutre: PrerafaeUtismul
englez al lUi John Ruskin ~I Dante Gabriel Rosetti. SJmbollsmul,
DecadentlsmuJ. Dupa 1890, e tematizata ruptura' la 1892. un
grup de arf.isll plastici din Munchen Intra. in conllfcl eu auloritaUle
Al.'angarda roTTllineascu $l complexul per!feriel
statului bavarez, refuzind M participe la expoziUHe salonului ofielal
$1 deschizind 0 e}",'poZltie separata. Este act.ul de na$tere a Secesiunli.
forma antiacaderrUca de promovare a noulut $1 a Independentel in
arta. Pe parcursul urmatoarelor decenii. eh-poz1tiile lndependentllor
Sl rupturtle zgomotoase proUfereaza. Apar denominatil "tineresc"­
novatoare: Art Nouveau in Franta. Arte Joven in Spania. Jugendstll
in Germania Si Austria. sau emancipatoare (Uberty in AngUa sau
Modernismo in Argentina). mal ales in artele plastice $1 decorative,
in mobllier. sculptura $1 arhtlectura. Unele curente recurg 1a deno­
atU care t.rlm1t la salbilticia $1 barbaria regeneratoare (fauvisrnul.
primiUvismul). in literatura, akmeismul rus tlimlte la un "punct de
maxim" al spmtului (cf. gr. akme). lar adamlsmui - La ideea tnceputului
absoLut. Denumlrile unOI' curente postsimboliste europene : paroxism,
dinamlsm. expresionism. futurism. inreglstreaza deja. cafre 1910.
un alt puIs al epocH, 0 extravertlre eruptlva. Decadenta se consldera
un ..cap<1t de drum". un crepuscul estet $1 pervers, 0 disolutie
rafmata.. senzual-morbldil. orgoltoasa $1 sterilil a Europe1 aristo­
cratlce devitalizate, ..efeminate". Angoasa civiUzatiet industriale S1 a
emancipfutlor revoIutionare, progresist-dernofUe (pe care 0 res1mtea
acut. la noi, Mihal Eminescu dupa 1870). incepe sa fte inM treptat
coneurata. de 0 aUtudlne opUmisl-entuziasll\. ; un nou sill de vlatil
i~ilanseaza modeLcle el1berate de sub tutela autortta.Ullradil,.ionale,
lar lnventule tehrtlce (c1nematograful, aeroplanul, te1egrafia filra fir)
s1 comodlficarea noilor medti de comunicare stimuleaza ImaginaUa.
Langoarea efeminata. a slmbolismului verlainian $1 morbidez.za deca­
dentllor sint concurate de energetismul $i claritalea cllad1n1zanta a
poeziel lui Verhaeren $i Vielle-Griffin, prin filtrul dernocratismulul
poetlc ~t Walt Whitman. Existii. doua. mart tendinte cultllrale­
prill exc~til transgresLve - care uneori lntcrfereaza: una asprra
sc1 ellm.ine bariereLe dintre Arta $1 viata. cealaltil tlnde La 0 autono­
muare extrema., La 0 purtficare segregationista a proprillor domenti.
Fauvtsmul precon.1zeaza 0 ..revolutte prin culoarc", absolutizind
importanta acesteia din urmA: cub1smul are in vedere 0 ..revolutie
prtn forma", deformind sl. in cele din urma, aboUnd legile perspectivel
tradttionale; eJl.-presiorusmul se intoarce sprc arhaic, elernentar.
sUhtal 51 "strigilt" ; conturul. ftguratlvismul. copia dupA natura sint
rCJectate in favoarea unei naturi alter: autortlalea transcendenta e
delegitimata. !;>i, odata cu ea, sint refill"..ate valorUe societAtl.1 mtemeiate
pe dreptul divin. Tendin(.a de autonomizare. de purtllcare extrem(ist)d
este, in fond. reflexul dlsperat al unei nevol de autodeDnlre radlcala..
de ldentltate "nouA" $1 "esenUalil". in conditiUe in care IdenUlateal
reprezentarea tradlUonalcl - deslab1lizatA - i$1 pierduse legltimilalea
deJacto. 0 pasiune absoluUsta. 0 misticc1 a 1manentulu1- reactte

Paul Ccrnat
compensatorie la desacralizarea ex1stente1l?i a ariel, la dizolvarea
fundamentelor/reperelor stabile - anim<1, intr-un cerc vtclos al
excesului, radicalismele arlil;it1lor modernl ; pe urmele naturall$ti1o•.
vitali$ti1 antiintelectual1$ti exalt<1 esenta biologlc<1 a naturtl umane,
eUberarea ..plebee·· a Instinctelor. purttatea impurit<1tli; pe linia
cultivc1rll unel naturi artisUce de-naturate, suficiente sie$l, cub1$tii
$1 abstracUOnl$W sint in schtmb sedu$i de geometrta autonom<1 a
formelor pure. Futurismu11tal1an se na$te din stilul fiamboaianl al
Ui D'Annunzio, din filozofta lui NIetzsche $1 Bergson. prin filtrul
aUVismulU1 plctural. Din estetlsm, avangardele preiau $1 recon­
ditioneaza. cosmopol1tismul exotic (radtcalizal in formula ..artel
InternaUonale"). anarh1a sp1rtlual<1 $1 atitudinea d rebours, cullul
efemerului $1 refuzul capodoperei, "masca" histrion1c<1, fragmentarul,
segregatiorusmul antiburghez. fuziunea artelor 1;i1- pe filler<1 antipla­
ui
loruciana. - nlitul poez1el ..destab1li7.Aitoare". Avern de-a face de fapt
eu 0 mutatle revolutionar<1...barbarc1" a eulturti Decadentel: vaguI,
vaporozttatea impres1onist<1, lamenlatia nevrotic<1, lincezeala art1ft­
cloas<1, morbide~ea $llasitudinea sint denuntate ca tnls<1turi "femi­
nine", "degenerate" sau ..bc1trine$ti" $1 rejectate in favoarea ..tinereur'
vitale, a drrectetil brutale, ..Virile" a vointel de ruptura., nega1;.1e l;il
estructie. a sp1r1tului "rebel", antipaseist $1 Vital-emancipalor, a
dlnam1smulul tehnologic, a matertalil<1t11 concreliste, pendulin
intre utopia colecUVismulul soctall;il atiludtnea anarhlc<1 in raport
eu forrnele ofic1altzate. Arta de avangard<1 este, prin deftnitle. una a
transgresiunll, a discontinu1t<1(i1, a revoltet $i - nu in ulUmul rind­
una utopica.
in opinia lui Mihal zamftr, .. inovatia prtmonlial sintaclic<1 define$te
sUlulfin de steele din llteraturile romanice" ; ea ar avea drept scop
..cc1utarea poemului umc. himericul poem total, adiccl 0 forrn<1 noua.
ce transcende diferentele considerale ot.toase (genuri. specii, rigo .
l1terare)" (ed. cit., p. 270). Acest slncretism sau slntetism poetic
(ilustrat plenar de wagnertsm) repreztntc1, in [apt. 0 utopie, 0 fantasma
aspirind sc1 re-integreze ceea ce fusese artificial separat de moder­
nitatea rationaUst-pozitivistc1. ldeea Poernei care 11 obsedase pe
Macedonski se reg<1se$le ~1 in romane-poem precurn maeedonskianul
ThaLassa $i Marajka le juluriste al lui Martnettl. Pe de alt<1 parte,
,,AluziUe expllcile la rnomentulfin de stede, senzatJ.a c<t lumea se
aflA la limila unei epoc1 $1 la inceputul unei ere terlbile $1 necunoscute
dom1n<1 poemul postsimboUst. inS<1$1 no1;.1unea de fin de sieele s-a
lransformat dintr-o calificare esletica. $1 monden<1 intr-una vag
existential<1. (...) sentimentul de situare la capc1tul unut cic1u $1
dortnta de a programa 0 Uteratura eu lotul nouc1 st<11a baza extra­
ordinarelor mUlal,li ale aeelor ani; sttuatia soclal<t a contrlbult
J'I
ei
Allangarda rom.tt.rt.easca. ~i compLexul pt'riJeri
intr-o nu mica ma.sura la refuzul UleraturU anlerioare" (ibid., p.
267).
In Romania. prima ruptur<1literar~modern~ - ini\.iaUi de eercul
Literatorullu1 Al. Macedonski - fusese 0 alternativa. poetica estetu.anta.
urbana $1 cosmopoliLa, de obedien\.A francoma.. fa\a. de popul1smul
posteminesctanismulUI swnanc1torlsl: 0 aristocratie de drept poetic,
etic
o aftrmare a artel pentru arti1 $i a limbajulu1 autonom, nonrniID ,
atice
..purlfi " al poezie1 no1. Prlmele articole program folosese
denominatical vagi, eu conotatil "noviste": "Poezla viitorulul" (1892)
de Al. Macedonskl....Now corenl literar" (1899), "Poezja nou~" $1
uni
.Transformarea UricU" (1900) de Stefan Petica.. Potr1vtt Lidiei Bote.
upc1 eclectismul unor Macedonsk1, Traian Oemetrescu & Co, prtmul
volurn strnbolist ..pur" $1 rnatur aparul la nol esle ins~ abla Fedoara
in alb (1902) allui Stefan PeUc<1. ernul aviZal. la un moment dat. al
prerafaelitulul John Ruskin. In aceea$i pcrioadc1. G. Bacovia i$1
pubHc~ majoritatea poemelor care vor alca.tul sumarul volumul
Plumb (1916). DUP~ 1895 apar' de asemenea - sub patro ju11Ul
na
Alexandru Bogdan-PiLe$U -, prlmele expoz1tii de piclur~ ale .Jnde­
pendenUlor" din Romania ~I prtmele rt"vtste de arta. deschlse feno­
enulu! modern. Revtsta Literatorul a lu1 Al.exandru Macedonski $1
satelltele el "francoffie" (Reuista ideii, Reulsla literara., Revlsta olteana.
Revlsta orienrala. Revue Jranco-rownaine, RevisLa conLimporand,
iga ortodoxa. $.a.), dar $1 numeroase publica\il mal eclectlce (Revlst,
modema. etc.) , g<1zduiesc produc1;ii estetizante aulohtone sau traducert
din simbol1smul european. Efemera revtsta Linia dreapta (1904) a
lui Tudor Arghezl marchealAl deopotr!vc1re vo1ta anticlerical<:\. a tinarW
monal'l scriiLor $i emanc1parea sa poetica. de "maestrul" Macedonsk1.
Aici ap~ele poeme din cidul ..baudelairian" Agate negre,
pret s~lativ de catre B. Fundoianu $1 Ion Pillal (care Ie va
~eproduce "eu dUicUa inga.duin\.A a poelulu! cUn rarislma revista de
uit
avang Linia dreaptct in cugetul romanesc. Il, nr. 2. februarie
arda
1923. pp. 115-120). Tal in 1904, dnd Arghezi va fi trtmis la speda­
lizare teolog in Elvetia $1 Franl,a de ca.tre tutorele sa.u, 1eromo­
1ca
abul losti Gheorghian, La drumul Partsulut un all arUsl gOljean ui
rclormator. Constantin Brancu$L Asimilarea deplina a esleUsmul
omanesc are loc in preajma anului 1908: atunci se produce $1
segregarea polemicli dtnlre "tradi\.ionali$U" $1 "simboU$U" in mediile
cafenel literare (Kubler. Cap$a, Terasa OleLele$anu ). Segregarea
e1
eva prelungi, complicindu-se in cadrul proaspal-infuni,alel Soc1eLaU
Scrtilortlor RornfuU. Tol in 1908 apar Romantele pentru mai t\rziu,
Casa cu geamurile porLocaHi $1 Ret.nsta ceLor I'al~l cu prtmul nostru
rna.nifesl strnboUsl. Ovid Densusianu publica in Vieata noua pledoaria
,Versul Hber $1 dezvollarea esteUca a :umbU literare". lar 10SU [SCl i1
 Paul Cernat
aduce la Bucure~ti en fanfare pe 1mpreSioni$tii francezi Derain,
Foraln 1?1 Galants. Fenomen de emergent;a periferidi a estetismului
european, .. stmbo.l:ismul~ autohton are. cum spuneam, un caracter
aluVionar, imptrr, mimetic $1 eclectic. Pe de 0 parle, un estetism nobU
$1 ~decorativ" inllrrla postr omantismului parnasian (AI. Macedonski,
N. DaVidescu. D. Anghel, Ion Pillat. Iul1u Cezar Saveseu etc.) sau a
prerafaeUtismului serafic, mUZical $i platonizant (Stefan Petie(1),
dar I?i un simbolism cu note "social1ste". a~a-nurnitu1 ~Simbol:1sm
proletar" (reprezentat sporadic de BacoVia. T:ra1an Demetrescu,
Mihail Cruceanu, Andrei Nauru, A. Torna). un postrornantlsm hein1an.
baladesc $J folclorizant. eu elemente "secesioniste" ($t. 0. losit)
!;l.a.m.d. Un simboUsm "snob", exterior $1 decorativ a1 cafenele!
bucure$tene, dar $i un simbolism nevrotie, tnterioriza.t al PrOV1nciel
moldave. Nostalgia fata de "vechea lume care dtspare" se asociaza.
cu e.>.:pectatia febrtla. a unui viltor utoplc. eu respmgerea ..cerculuJ
strimt" al mediocrit<1w. mJc-burgheze $i cu execrarea subproduc­
Uilor ruralist-populJste. Gazetari la reViste obscure. profesori la
$col1 de ProVincie.. functJonan dezrad<1cinati. boerni in rnizene. linen
rebeli $1 famelicl dorn1c1 de afirmare, esteti dezabuzati dm proti­
pendada sau artil?t1 intor$t din mediile artistice Partziene, este­
tizantii autohtOni sint cu tow avizj de rnirajul unui ..altfel natural".
Nota partJculara. a "noului curent" este data de un refuz al proVinciel
$1 al proVlnclal1smuluJ artistic asoeiat eu 0 tendJnt;1 de refulare (ea
insa$i. adeseori. provinciala.) a identitatii traditionale. Refuzul in
speta. imbrae<1 foarte adesea formele unUi mimetism snob, bOVarie
$i/sau ve1ettar, afectind un blazon inexistent. Ca ati.tudine, el se
eA'PrimA printr-un bovarism al noutatti reformatoare (donquijotesc
la Macedonski, cabotin la Minulescu), printr-o alienare eu substrat
ontolOgie-existential (la BacoVia). prtn refUgiuJ In ..paradisurt artifieiale"
morb!de, exot1ce, extravagante $1 rafinate ale artet penlru artA (la
rna! toti reprezentanti:! curentuJut), plin reveril eulturaliste, neo-clasice
I?i decorative (la majOritatea reprezentantilor "academi$tJ~ a! Vietti
not1. prtn innobilarea estetic<1 a treeutulUi patriarhal $1 a nostalglei
dup<l ..boiertmea ee se duce~ (la D. Anghel sau Mateiu Caraglale). ,,0
anume febra tnsurgenUl a sutletelor crescute in micile tirgurt moldave
$i exasperate de atmosfera lor somnolenta avea sa mtre 1;>i ea aici~,
noteazc1 Ovid S. CrohrnAlntceanu, eu privtre la multi dintre tinedt
scruton evre! adept! a! modernisrnului (F. Aderca, B. Fundoianu.
a $.cl.), in Evreii fn m~earea de avangardd romdneascd (Ed.
Hasefer, Bucuresti, 200 I, p. 40). Dlminuarea dramatica a lmportantei
administrative a Ia$!ului - fosta capital<l a Moldove1 _ a generat 0
puternieA frustra~1e in rinduJ inteleetual110r 10cal1. insignifianta
econOmica. producind acute bovansme/complexe culturale (simJIare
us
Auangarcta romlineasca si complexul periJeTiei
Rus1eifm de steele). Diferenta - teoretizata in tnterbelic de cAtre N.
Davidescll $1 T. Vianu - dintre simboHsmul moldovean (Uric,
melancol1c. introvertit, cu atmosfera lui de sanalortu. spital, provtnc1e
aUenanta) , reprezentat de BacoVia, Fundotanu, PetlcA, D. Anghel.
A. MO$olu. AI. Vitianu, LM. Ra$CU, Gabriel Donna, $1 cel muntean
(pret!os-deeorativtst, extravagant $1 exterior, pe l1n1a "claritaUi/
rationalit<1tii lattne"), reprezentat - intre altii - de Maeedonski.
Minulescu, N. Davtdescu, l.C. Saveseu, Traian Demetreseu, Ion
Pillat, AI. Colorian, E. $tetanescu-Est. Elena Farago, Barbu So1acolu.
este simptomatlca in aeest sens. De acum. mecllile boerne ale cafenelei
Uterare bucure$tene (..Centrul" estetie autohton) devin scena predtlecta
a artel I?i a llteraturii s1mboliste : daca neoc1as1e!smul francez s-a
de.zvollat in saloanele Uterare, 1ar romantismul ofic1a in "existenta,",
eafeneaua $1 eabarelulau reprezentat spatti predileete de soelalizare
!;il ec10zjune ale noului curent estetizant (refertnte ullie in Emil
Manu, Cafeneaua litemrd, Ed. Saeeulum, 1997). Constantin BeldJe
inregtstra .. sociologic~ mJrajul stmboltst al Terasei Otetele~anu.
unde "atitJa linert cu parullung ~1 fc1rc1 man$eta.la camal;J<1. debareau
farA ruei un gologan in punga. dar pUnt de iluz11. din provincia lor
urgIsitA fiinde<l bietii parinti nu-i intelegeau, tar afurtsUa de t;lcoala
0-0 termtnau ; orbtti de prestig1ul indepartat al Capitale1. ametiti de
debutul lor indoielulc prin vreo foale literan1 1;>1 inghitit<1 pilla. la
urma de apele turburi ale gazetarte1~ (Beldie , Memori.i..., p. 163).
Situaj:ia nu fusese fundamental alta ..la Centru" : In Franta. roman­
tismul $1 simbolismul datoreaza imens exodului provincial. La not,
destinullui Petlca. boem prtn definitJe, urmeaza aceea$t traiectorfe­
tip~ (Miha! zamfir. op. ci.ti. p. 184). Ceea ce aduce ,.nou", ca atitudtne.
(pre)avangardismul fata de simbolism - refuzul provine1eJ - se
rnar1tiat.ta cel mai violent 1a Trtstan Tzara, acesta reu~tnd cea mai
spectaculoas:l'l. Hevadare". (Explozia dadaista s-a des~ural. de altfel,
tot pe seena unui cabaret, transformindu-se inscl in happening
insolent).
Mirajul Cent:nU.ui (Ora$ul LUmina, simbol al emancip<1rii artlstice)
este evident. Unii simboli$t1 s-au nc1scut, de altfel, in ~an franeofone
(Allee Calugaru -la Parts, M. Romaneseu -la Liege), I. M. Ra$cu era
franeez dupA mama, multi $l-au f<lcut studille in Franta, destui au
trait ani bun1Ia Paris $i au avut contacte eulturale eu seriitoriJ de
acol0 (I. MInulescu $1, mai ales. sotia sa. ClaudIa Millian, in anti
'20, Allce Cl1Jug<tru $.a.). Paralel, ex1sta 0 propensiune catre spiritua­
Itt<1tile ..alternative" $i 0 relatie tenslonata. cu reUgia ortodoxa domt­
anta: AI. Bogdan-Pite~ti $1 I.M. RaI?CU sint catollcl (prfmul - $1
antiortodox), T. Arghezi este un cc1lugar ortodox eretie. exc1us din
rnonahism. multJ slrnboli$ti cocheteaza eu teozofia. ocultismul,
ezotensmul. mistica orientala..
 Paul Cernat
AIJangarda romdneasca $i compl.exul periJenel

In Romama, pc fondul conflIctului eultLUdl/ldeologic d1ntre sal

(depOZitar al tradi~ej
autohtone autentice. necorupte) $i ora:;; (Spa(:1ul
~i
al nevrozei, aJ corupt:tei. al desUiuluJ $i al instrc1inarti) aJ unei tot
rna1 pronuntate aculturffii modem-francofile a eUtelor cUllurale.
estetismul decadent a fost imbraUlilat de "proletari intelectuaJju
(Bacovla. Peuc~.Traian Demetrescu. M. Cruceanu), de cleric1 eretici
(Arghezt. Gala Galac1.l0n). de renUert rutna(:1. $ rma$i aJ micli
bOierimt scap~tate lu
(Macedonskl. Anghel, Ion Vinea). de proVinclaH
e$ua(:1 in boernA CMb-cea Demetrtade, luliu Cezar 8avescu). de amplaaiati
bucUre~leni
bine Situal:i. neofW forma(:1. In atmosfera boernel Pariztene
(Ion l\f.inulescu). de profesorigirnnazt$t:I francofiU (BonIfac1u Florescu.
.M. Ra$cu) de Unlversitarl lalin:i$U eu bovarisrne poeUce moderne
[Ovid Densusianu-Ervtn $.a.). de amatorl de art.a ra..flnatt. eu Situa(je
soctaJ~
bun<'1 (Eugentu ~tefanescu-Est, schi~a
Ion Pillat). 0 uttia
soctologica in aceSl sens gc'l.sim in Poe~ia simbolista romdneasca,
Antolog1e. prefarc'l.. postiata, tabel cronologic. note. comentarll $i
bibliografle de Rodica Zaflu. EdHura Humanltas. Colec(:.1a ..Tezaur".
Bucure$t:I. 1996, p. 22-23. CrlUca interbel1ca. in Special prtn repre­
zentantii ef POslslmboU$U (1'udorVianu, Perpessic1us $.a .. ei in$i$i
forma~
in asemenea medii). it va califica drept ,lantazisti" pe PartlzanJl
aeestei arte anUrealisle. eVaziontste. TUarcaCe de voin~ insu1arizarii
ostentaUve. In plan pSlllosOCfal. UPOlogtile curente ale acestel identttat:1
destabilizate. scindate sint : bovaricuI, ratatul. ariVistul snob, sca.­
p<'itatul. boernul, eretlcul. excentricul, dezabw...atul, alienatul. revol­
~i
fatuI... EXista, aftnft.a.(j aparent paradoxale. Apropierea estetizan(jlor
TUdor ArgheZi sau Ion Vinea de avocat:J aj artei sociale. precum
a societc1tH romane$ti. confruntata cu avansul traumatic aJ moder­
Vasile Demetrius sau I.C. V1SSarion, indica alianta d1ntre doua
nizc1rtllndustrtale Intr-o tarc1 cu populatie covir$1tor taraneasca. !;it
conceptil ..anUburgbeze"; in cazul lUi Vinea, S~Sibi.litatea fin de
analfabeta. grevata de politicianlsm, eu 0 burghezie inca precara!?i
siecle. eleg1aea1?i melancolica. a poetului se aOa. in echil1bru instabil
prepo~ntalogena. ~Problema \a.rc1neasca". acutizatc1, pe fandu!
in rindul artpii "conservatoare" a simbolismulul autohlon. La D.
J\Dghel, optiwlea pentru estetismul decadent se aecentuazA ca.tre
1910. dupa. 0 fazA parnasiana.. Un anume bucolism stilizat e de
aItfe! prezent !?i intr-o latunl a stmbolismului francofon (de la Paul
Fori o?1 Marcel Schwab pina !a Francis Jammes ~1 Verhaeren) ...
Idillsmul nostalgic caracterizeaza. 0 mare parte a poemelor in proza
rnacedonskiene (..soare:;;t griu~, .,Casa eu no. 6"). a~a cum infiltra1,i1
decadenttste pot fi identifieate - sub forma nostalgie1 poelice rata
de "lumea veche care d1spare" - la Duiliu Zamftreseu, la Mihail
Sadoveanu, la Emil Garleanu !?i, mal tirziu, la G. fbratleanu $1 lonel
Teodoreanu. "Ltrlsmul" prozeij!n de siecle, incriminat mal lirziu de
un E. Lovinescu. tine $1 de aceste resorturi intime ale psihologiei
creatiei. de clivajul dintre 0 tdentitate traditionala pierdutE. 1;l1 0
con:;;tiinta moderna. traumattca. Exista. msa $1 evolutti in sens
invers. 0 deplasare dlnspre estettsmul decoratlvist spre tematizarea
traditiet autohtone yom intilni dupa ra.zbo1 la Ion Pillat. in vreme ce
"imagistul" AdJian Maniu abandoneaza insolenta dandy cu tenta
Ja.J..We a meeputurtlor din .. Flori de hirtieu. "F1gurlle de ceara~. "Salomeea"
!;l.cI. in favoarea until imagism foidoric stilizat $1 a unui expres10nism
btonic moderat.
Vidul de autoritate criUca ramas in urma eclipset Junimii va fi
urnplut treptat, dupa 1900. de variile formule ale criticil de dlrectte
culturalc1. Rezultatul - ideologizarea dogmatica ~i parohializarea
cimpulut literar. Fenomenul corespunde unei crl7--e identitare majore

eu angajarea mililan~.Pamlletara a gazetarulw democrat, Ade­

capftaliz3.rii agrieultUlii $i al deeaderli vechti boierim1 autohtone,
sean, in cazul adeptilor noutatu artistice. deterrninfsrnul fa.m.i.lial ~i,
de r.1scoalele din 1888 $1 1907. apart1,ia proletariatulu1 Industrial $1
in parUcular. complexele oedlp1ene au un CUvlnl greu de spus.
intelectual. ecourile problemel transilvc1nene $1 resurectta ide1i unio­
Dislocarea/scindarea Id e ntitar<'1. tradusa de obieet Ptintr-un ata­
niste margma.llzeazc1 - in favoarea etteulu1. etrUcului $1 politicului­
sament matern $1 Printr-o ruptura rata de autoritatea paterna (v.
ldeea autonomiei esteticuluJ ~1 resusctta ideea "angajarti" militante.
Matelu Caragiale, Ion Vinea. Tr. Tzara. Urrnuz. N.D. Cocea, cbiarT.
pedagogic-mesian1ee a intelectualilor in poliUca nationalc1 :;;i/sau
Arghe--a ~.a.l.
imbracA Varli aspecte. Vtitorul Pamfletar socialist N.D.
sociala; ideologizarea clmpulUi cultural se manifesta ~i in cazul
Cocea (adept, la precOcele sau debut editOrial. al unui erotic style adepWor - denuntal;1 drept ..instr<11nati Y
- aJ "artei pentIu artA Y
,

insolent, care it va atrage eKmalricularea din I1ceu) este fiul unUi
ofi~er de canera foarLe ngoIist $i al unei fuce de mO~ier cu senSi­
biJitate artisl1ca: dubla educa(le ii va marca incluslv produc(ja
Uterara (romanele Feciorde sluga. VinuI de uinta (UJlgci $.a.). Prezenta
unor estetJ precum Dimitrie Anghel, AI.T. StamaUad sau $tefan
Petrea in paginUc: Samanalorului indica un c1ivaj tdenl1tar sinIetn..
I..J.:J.
altmlnteri eterogent ca op(:1uni politice. TracUtionalismul postro­
antic, Uustrat mai inti! de Vatra lUi G. CO$buc. Carag1ale I;li Slavici,
de sc1ptarninalele Floare albastra, Pagini Hterare $1 Pouestea LJorbei.
de CurentuLliterar, apoi de SdmandtoMt;li lie satelltii sM din provincie
(Fat-F'rumos. Ramw-i, Rev~ta noastra. Drum drept $.a.m.d.), a pro­
moval, pe de 0 parte. 0 pedagogie cuUuralc1 nationalc1. un program de
alfabetizare a \.<1r.lI1iIn:ii (stimulat de prog.rarnul mintstrulul liberal al
 Paul Cernat
continua. sA considere Emtl Manu in .Reviste romdne$ti de poe~ie
edlUa a doua. Curtea Veche. Bucure~ti. 2001. p. 68) apartin dej~
unei alle "virste estetJce. Relatlv pen:neabtlla simbol1sm devine ~t
M
popularul magazln Flacdraallui C. Ban.u. dupc1 eooptarea inredacUe
a lui Ion Pillat ~i ..atragerea" lui Adrian Ma:n.iu. Parnasianul gourmontlan
Nicolae Davideseu publicA aicl- din 191 4 - foiletoane eritice favorabUe
stettsmului, reurtlte dupA razboi In prlmul volum de Aspeete ~i
direetii Literare. in avangardc1 trece acum .. a treta cale" mllitanta.
,romovatc1 de Arghez1, Coeea !?i Vinea._
Prtmul modernism autohton ~i identitatea evreiasca
a chance to live up to his unrelenting individualLsm. Modernism
"""eriferica"
offered the spiritual ethnic Mother" the opportunity oj a zeitgeist open
o . chestiune" exploatata. uneori in sens 'Cenofob de adeptil onenta.nlor
naUonaliste are in vedere rolul jucat de scrittoIii eYrei in cadrul
modernita.tti artistice romane~ti. Ea a fost diseutata, prtntre alt1l.
de critleul OV.S. Crohmalniceanu in volurnul postum Evreii in mL-:;carea
romcinease6 de avangardd. Ed. Hasefer. Bueure~tt. 2002. CriUea ~t
publielslica epocH ofera. un material de studiu extrem de bogat.
care depc1!?e$te eu muit obieetlvele lu.crArU de fatA. Colaborarea
dintre romc1.ni ~i evrei in perimetrul moclerrtlsmului $i al avangardei
mertta.. desigur, 0 abordare speciala.; ruci 0 lstorte culturalc1 a
modernitAtiJ noastre artlsUce nu mai poate face abstractie de ea.
Pentru abordan sintelice ale fenomenulu.J.. v. Leon VolOvic1. Ideologia
na~ionalista si .. problema evreiasea ". Eseu despre jormele antisemi­
tismulw intelectual in romania anilor '30, Ed. Humanttas, 1995, ~i
Andrei 01:;>teanu, Irnaginea evreului in cultura romcina. Humanitas,
2001. ed. revazutc1 in 2004. In preajrn.a lui 1900... Unele evolutU
lntervenite in V1a(.a comunltc1tU evreie!?u - apaIitla primelor forme
de organizare soelal-politicel $i culturala a evrellor. eu programe
revendicattve ;;1 organe de presel in limba romana., primele mi~cart
siOniste. prezen~a numeroasa a evreilo~ in m.i;;earea soeiallsta - se
Vor reflecta $1 in multiplicarea !?i «modernizarea_ formelor de anU­
semitism $i apantIa unOI' no! eapete de aeuzare In campani11e
impotrtva aeordc1rU de drepturi civile evreUor (Volov1cl. op. cit.. p,
w
38). ApartUa de organizatti studente~ti sau profeslonale anttserrntei
in1lintarea Partidului Na(.ionalist Democratic. eu caraeter expJjc1
anttsemit, allui N. lorga $1 A.C. Cuza (1910). aduc in prim-plan ll~
antisemitism cultural-rel1g1os - in care evreul e vclzut ca un ..periCO
dtzolvant. antinattonal $1 anticre~tin - $1 un antisern1tism politic. ~
care flgura evreuluj e asoclatel tot mat tr.Lult elementului anarhi s
evoJuUonar. dupc1 ra.zboi - bol$evic.
L'angarda romdneasca ~{ complexllL perijeriel
_ n studlu recent. : ..Felix Aderca :Jewishness and modernism",
Intr-U
bl1cat .l-n rev1st.a Studia HebraicC4 fir. 1. Bucuresti.
. 2001, Mihal
Pl~ ndra releva succint afinitatea sp1ritului ludaJc seculartzat cu
Mad rnts mul $i avangarda: 1 detect In the jigure oj the Jewis
d:m
]110
iSt artiSt an aesthetic sublimation oj his ethnic otherness, a
mo sequence oj his eXistential history marked by the e;\,perience 0.
C~tural dispLacement and isolation. This artist inherits from his
C ]1nU; ancestors the condition oj perpetual emigratiOn/immigration,
~melessn.essand spiritual LTQrlsitoriness. (... J, Thus. he is a moraLisi,
a prophet and a rebeL. Art jor art's sake meant. for the Jewish
modemist,jreedomJrom community const:rictions andjetterirt9 cliches,
to a rootless present continuous. For the Jewish spirit. relatively
recently freed jrom religious eommunlty life, out in the open in the
secular world. there was no JustificatLOn or nos la 19ia Jor a loss oJ
Lassical wholeness and harmony. (... J Jt is a repetilion ojthe Haskal,
wakefulness. a tearing awayfrom the Book injallorq(the immediate,
skeptic and rational experience. As an opponent to artistic tradition
the modernISt is. after all. a Talmudist. i.e. an intelligent. creative
revisionist of a code. Jewishness gets asserted by the tearing away
rom an already constltuted system, the rejection qf the cultural
authoritarian nonn in the best tradition oj Judaic monuVleism. the
slngul.a.r original theocentrie vision in a former world oj anthro­
pomorphic religious representations.
Oareeum pe aceea~i linie. un eseu sociologIC al ie$eanului Dan
Lungu. Literatura scnsa de evrei eajoe intre experienta de lliata ~l
spatiul"'~~le de disLmctie, Ed. Ltternet. 2003. ajunge la concluzi'
relevante - de~i. pe aloeuri , exagerat.e - pIiVind opt1unea moder­
~to-avangardLStc1a seriitorilor evrei, inteleasa ea solul,.ie de afirmare
In Inte .
s noruJ comunltatii de refertnta: ..Cel ee vrea sa se afirme in
~at1ull.iterarromanesc este .condamnat.- la modernitate. la cultivarea
\n' Orllor personate. Pre/..enta arll:;;tilor evreL in fruntca avangardei
U este - ti
disttne tIl mplc1toare. ei sint nevoil,l s~H;.i creeze un spatlu de
exp tie, iar acest spaWu estetic de dtSlincUe sel nu reclame 0
sa ~;ta_de Viata simtlara eu a majorttc1tU. De aeeea sint obliga~i
rnOdlll~e In aer canoanele tradiUonale. modul de a slm1) (eore1ativ
lIege veh de a Lra.1) deja stabilit. logica ~I regulile gramatlcale, s<:'i
de!;!! au ement trecutul. Lor 11 se alc1Lun1 art.1~t11 romanl tineri care,
tr-d<11'J 0 experten.t.a de viata ce Ie-aT permiLe accesul la 0 esteUca.
\ onalc1 s· .
stelle . lIlt nemulturnitl $i preferc1 crearea unor n01 nlsc
ViJ.aVI de, un Spatlu propnu de manifestare. C\l putcrc de d1stinctk
e genera1,.1a antertoard~. Nu altele erau. U1 esenta. constalartlt>
 Paul Cernat
unor criticl moderni$ti lnt.erbelicl ; ,.in toale mi$cartle de avangard~.
soclale, ca de pilda sociallsmul de odtnloan1 sau comunlsmul de
ad, sau literare. ca slmbollsmulfrancez sau expreslonlsmul german,
rolul evrcului. de propagandist aJ noutatti, este pretutindenlldentic.
Departe de a n da.una.toare, prezen~a acestui agent poate n bine­
venita" (8. Lov1nescu, Istoria literatuni romane contemporane, Evo
iU/ia poeziei lince, EdiLura Minerva. Bucure:;>t1. 1973. pp. 675-676).
Nevola evadaril din ..ghetou'· (o alta Ipostaza - dramatlca - a condtttet
perlfertce) calre 0 arta ~Interna\:-ionala", emanclpatoare $1 eUbe.
raloare. oPUsa. canonulul cullural etnocentrtc resim~It ca opresiv 1;>1
potenlia1 xenofob. constitule. fara indolala., un impuis determinant.
Orlcum. deschiderea medillor rornane$ti catre modern1latea artlstlca
in pragul Prlmulul Rttzbol Mondlal a fosl sUmulaLA $1 de aportul
deloe negUJabil al tinerilor scrUlori evrei emancipaU. infocat aparator
a1 innolrU arUsUce, poetul $1 publlcistul de elnle evrelasca. F. Aderca
~est.1Oneaza. 0 vreme. pagtna literarn a NOli reviste romane. unde
polemUeadl eu crtUcul evreu de onentare naUonalisl-lradlUonalista
Ion Trtvale ..In marginea poedel slmbol1ste" (Noua revista. romana.
m. 15, nr. 12 din 23 februarte 1914: Trivale, ..Pentru dol panJgert:;>t
al Simbolismulul roman",:;>1 nr. 18 dIn 23 martle 1914: Aderca. .,in
margrnca poetiel stmbollste"). respmgmd prlmalul specificulw etno­
naUonal in arta :;>1 milltmd peniru "nOUlate" :;>1 .. lnternallonali7..are"
eslelica, in raspar cu acuze1e de ..1responsabilltale morala" $1 ..dezra.­
daclnan:: ster1la". Pagin.ile llterare ale pubUca(ji1or esLetizante gazelulesc
debuturUe viJtorUor avangardl$ti Jacques G. Costin (Seara, 1914)
$1 F. Brunea (Versuri $i proza.. 1915). B. Fundolanu $1 I Calugaru.
ambil proven1U din medll hasidiee bucoVinen~, frecventeaza in
ltnpul r~bolului cercul lUi Bogdan-PttesU. Revistele Fronda 1;>1
ADsoLutio sint scoase de lineIi modernl:;>tt evrel cu slmpaUi uma·
nltarisle (E. Rclgls $1, respectiv. 1. Ludo). Simbol.ul Ii are prinlre
!ider: pe S. Sam.vro $1 Marcel raneu. Jar citata Versun ~i proza e
condus~ de un ..duo" aleatuil din profesoruJ romano-francez l.M.
Ra$CU sl pubUclstul evreu Alfred Hefter-Hidalgo. in acest.e medii se
dezvolta. un adevarat ('ult pentru dol dintre ..asimilatorti" autohtoni
a! moderrusmulul european: Ion Minulescu 51, mal ales. Tudor
ArgheZi. eu conseclnte incluslv in plan artlsUc (v. c~urtle unor B.
Fundoianu, F, Aderca sl 1. CaIugaru). Un alt prleten :;>i sus~rnat.or al
debutantului Benjamin Wechsler. inca din anti debutulul. a fust
ala GalacUon. care s-a sfra.dull in Ladar sa il pubUce la popo­
ranlsta Viata romaneasca. a lui G. Ibr:1Ueanu. LeglUmltatea 1?1 auten­
Ucflalea locala pc care aee$U ..ereLIc1", in raport eu natlonaUsmul
traditionalist dominant. Ie eonfereau. prln opera lor. unel art'
internallonalc au \"eprezental, fara intlolala, Llll argument forle.
uangarda romaneasca Sl complexuL perijeriet
publidstica lui Arghezi. Cocea :;>1 Vinea din aeeast.a. perioada. at:unda
. artico1e osWe discrimlnartlor ~i persecul,.itlor elniclsle. lnLr-o
:'lUl de tablete cvasillierare dln 1913, tinaruJ Vinea "pnnde" - cu
luddltate - ceva din almosfera de "m1sticlsm", prerevolut10nar a
rnoroentului: ..Azi, sinlem muJt mat mIsUei ca parintll no~trt. cart
se Incbtnau mull. mergeau la bisertca.. far-a sa fie insa paslonati ~i
fanatic!. Doar ca. idolii s-au schimbat (...) Adorarea a ramas $i s-a
1JltensillcaL Avem acum sptrtte moderne 51 cultivate. obsedate de
utopli... Sociallsmul - fie el utople on nu - nu e un adevarat cult
care-:;>1 are preo~1i sat, oratorti sal :;>i mull,.imea l,Tedlncloasa a lucrt\­
lorilor $1 proletarilor?". inlerpretind in aceastt\ cheie manifestaUa
anl1sernlta a studenUJor lui Mihan Dragomtrescu inlpotrtva plesel
Manasse a lui Ronetti-Roman: ..Cmd slntem in vremea misticismului.
de ee n-am admile 0 clipa ea in manifestat,ia contra lui Manasse se
ascunde un nemar-turislt sentiment de antipatie religloasa 7", $i
demontind pseudoargument.e1e etntciste ale romanismulul xenofob :
..RonelLi-Roman era de orlginajidan. decl nu poate fJ 5crtltor roman.
LL. Caragtale era de onglna grec. dec!... MUlal Eminescu era de
origina slav. decl. .. Millo. Pascali. Negnuzi. Ghica. Gherea, Cerna.
Iorga nu pOL fi scrUtori romant" (..Filigrame", Facia. an. IV, ill. 13-14,
25-26 oclombne 1913. SeIID1- Ion lovin).
in Romarua de la 1910, statlsUcIle lndtcau 0 populatie evreiasca
de aproximaUv 430.000 de locutlon, 15 % din popula~a Bucure:;>tiului
fUnd de ongine ludatca. Majorllalea tinerilor scruton de etnie evrelasca
proveneau din Moldova. unde multe orase aveau 0 populatLe majo­
titar e\Teiasca (a$kenada). PUlernica lradHle ha~idica. din acest
comunit.a~1 de limba idis (chlar daea multI vorbeau rornane!;>te in
[amllie :;>"'~au scoll CLI predare in limba romana) a servit. se pare.
drept medlu favortzant pentru un anume expresionism iudaic.
pregnant. in plclura unor Marc Cha~all ~j Soutine sau In farsele
umortslulul Shalom Alehem. Ov. S. Crohma.lnlceanu discuta pe
larg aceste aspecte in monografia sa dedlcala expreslonjsmulul in
llteratura romana. Polrivtt lui Salomon Schulman (Jiddischiand.
Bland Rabbiner och revolutionarer, Nora. 1998). cilal de cercetatoruJ
Suedez Tom SandquIst L.Cum a devenit Samuel Rosenstock dadaist.
1.l1Stan T:t..a.ra ~i contextul sau romanesc", in Balkon. RevisLa. de
artCl contemporand. nr. 4. seplcmbne 2000. ClUj. pp. 12-13). pe
Mtanmuildis", earaclenzat de .. Iudism lingvtstte !;Oi ireverenUOi~It.ate
atlUinteleClualista. e>.ista 0 ..capacitate singu1ara de a in~elege 10g1ca
nebuniel ~1 de a transforma 10gicuJ m absurd. A1et, a duce ex1sten\.a
Pina la eXLreme 51 in ac<'1a~1 tlmp a vedea expusa propria !4ol1clune
(a tide de hamele nol ale imparatulul) t;:rau obse~illnter1oare ( _.) in
cluda aspeclului - robe negre sf ~uvI~c clrl10ntale - 1umea Idis a
P'dul Cernat
devenil poale eel mal important loc de intiln1re al moderni1.a~i1u.
"TTadi~ja eintecelor evreie$U - adauga. Sandquist -lrebuLe sa fi fost
~I ea lentanta. pentru un viitor dadaist. Pam!letele hastdice rimate,
de exemplu, p<1strau melodit traditJonale. in tlmp ee text.ul se eonsUtuia
ca rafinala luare in ris a loale ~i a tuturor". Acest determinism
etno-splrilual lrebule low:;;1 lual ca 0 specula(.ie. sub beneflciu de
tnvenlar. Esle greu de spus in ce ma.surc'i atitudinea "dadaistA~ a lUI
Tristan Tzara i1 e indatorata.. Cert este cc'i poezia $1 eseisUca lui B.
Fundoianu (in care modernitatea coexista eu un anume tradi­
\ionallsm sp1rtlual) sau proza din Caii lui Cibicioc. Paradisul statistic
st Abecedar de povestlri populaTe a lui Ion Ca.lugc1ru (adolescentl in
Impul PIimulul Ra.zbol Mondlal) datorea;-..a mult lradltlel hasldice
galitlenc. Colabor<1rile lor la revtstele Mmtuirea $1 Lumea elJree stau.
de asemenea, m<1rturie in acest sens (v. B. Fundolanu. IudQlsm $i
elentsm, edltlc $1 prefat.a. de Leon Volovicl 91 Remus Ztl,slrolu, Edilura
llasefer, Bueure~ti. 1998). Pe de alta. parte, tnfluenta slmboHsla si
mal ales cea a lui Tudor Arghe£1, eu alJajul de eruLlme naturist­
blas[emlaloare sl diselplin<1 formala, nu pot fi omise. Incepuluriie
oeUce stmbol1ste $1 posteminesclene ale lUi FUndoianu - descendenl
al [amllle1 publielslului Moses Schwarzfeld, Influenlal deopotrlva
e Eminescll $1 Arghezl, ea si de ludalsmul poetulul tdl$ Iacob
Gropper - nu anuntall rupurile ce aveau sa vina. insa poemele
scrise 1a snr~tlul Primului Razbol MondJal, inlr-o Moldov~ devastata
poeallpllt' (paralel eu fenomenul Dada), ~i pllbltcate mai tirziu in
volumul PriveListi (1930). ca un omagiu ad uS limbii romane de
xllatul francez, mc1rt.uIisesc - dincolo de Iron1a $i umotul caustic
al atitudlnU - despre 0 ex1rem de aeuta. angoasa f. provinciei. Scrtse,
aproape loale. inlr-o ImpecabiHl prozodie clasica (aulorul a pledat
in numeroase ocazii penlru un clasictsm modern".), ele sint - ca:;;i
prozele luI CaIugclru - econ~euri a-presloniste ale unor loculi "unde
nu s-a inUmplat nlm1c", obiecte poeUce autonome. realizale dupa.
sintaxa amlntirU (prefa1,.a ..Cileva cuvinte padurete" conUne. in
plima parte. 0 cstetica aproape ..constnlctivtst",,). Nalura sCindala
ca $1 colegul Salt Ion Vinea - "mire doua lumj". inlre nostalgia
~sletizant;1 a claslctt<1Ul patrtarhale $1 revolta profeUc<1 a avan­
p;arclei. "argheidanul" ...naturistul" Pundolanu din Herta, Privelisti sau
Cmtece simple se afla de taplJa antipodul "bllcollcelor". "jammestenelol"
lui Ion P1llat dtn volumul "monografic" Pe Arges In sus, unde domlnanta.
sLe seninatalca nostalp;lca $1 rne1ancolica. armonla abia tUlburata
a comunlunil eu familia, stramosii. locurlle natale. Poemele sale
o.;in1 pm'me ale unel traditu devastate, descompust', "In mLzerie", 0
lradltk blbllcc1 51 "pall-Iarhala" ie~ltc1 din lilin!, din care nu au mal
n'\tnas elecII aromele crC'pusc-ulare st Imag1nlle a~reste. ll"maUca
Avangarda romcinea~c6. si complexul perij"erfel
(intoarsa. pe dos) $1 "carcasa" prozodtc<1 a unel umanita.tt alienate,
rei1lcate. Aceasle) "carcasa" c1aslc1ZanLa il determ1na lnsa. pe criticul
Mircea Martln sa apreelezc ca tnsllrgen\:.a lui Fundoianu se opre$tc
la niveiul prozodlei, operind exciusiv la nivelul con~lnulurilor(!?I al
formel conl,inulurilor) ..Arislocrat al revoltei", Fondane a ramas un
adept al "organiclsrnulul" ~! al disciplinel formale. al unui "nou
c!aslcism", SUS\.-inllt in nurneroase arUeole $t eseurt, un adversar al
anarhiei formale. chiar dace) apropiat al cercurtlor avangardlste (in
Introducere in opera lui B. F'undoianu. Mireea MarUn se opre$te pe
larg asupra contra<tictiUor $1 paradoxurllor autorului). Rimbaldiana
..Parade)" (lui F. Brunea) rezuma programatic 0 ailtud1ne modern~.
de ruptura fatal a , de negatlvllate angoasat<1. un autoponret Uric in
fond: .....Poale oprit eu rata sleila-nlr-o vtlI1ne)./mlracolul rna doare
lncremenil in plu:;;/sl-as vrea sa fiu in axa pe care rnanechinul
prezinta cea din urma croiaJa dl.: mmu$l/ ... I Poale-am gres!l. ParinLe,
tind \1-anl cinlal natura/eumlnte :,?i curala.. ca-n para<tisul vechll
erau in mine focta, sehlmbarea, setea, ura - I ~1 singe1e in mine rna
lrage de uTechi/ IEra m mine ceea ce sparge sa se nasca./in mine-un
demon care $edea pe conllnent/cu-o fata. care p)lnge $1 una care
easca., lin mine nazutnla de-a deveni dement. I Itnchis in amintlre
ca-nlr-o obscura slro[ei/in vidul unde steagurt de Ideale-mpung
te-asLept sa. vii. lrompeta. de spaima. Catastrofa. -I Sarul uTcind in
ochii oceanelor. prelung' (Raisers montant aux yeux des mers alJec
lenteur, Rimbaud, n.a.). PeIiferia devaslatA, apocal1ptica, alienaUi,
conlorsionata. tragic $i grotesc -tala 0 "tema" to "thema", cum ar fi
spus Ion Vinca ... ) prin care vlllorul rondane sc alalura colegtior sai
de generatie,simbol!sto-modernista. $1 preavangardisla. de la Bacovia
$1 S~ll$Ui mo1dovenl 1a Trislan Tzara. Nostalgia e>..-patlialului
din 1923 fata de tinulurlle "coloniel" nataIe $1 fat<! de limba romana
exprima., in fond. 0 drama. a IdentitaUl periferice, peste care se
suprapune cea a condlOel de Ahasverus, de evreu ratacitor $i de
Xilal elern. Volumul din 1930 este recuperarea unei provtncii
devenlte imaginare (tinulurile bucovinene din Herta nalala.) ~1
unui acasa de neaUns.
o caracterlzare evocaUva palrun.za.toare a celui mort in 1944 in
lagarul de laAuschwilz i1 apartlne lUi Emil Cloran. prtetenul sau de
del din cliaspora pariziana. Vorbind relrospeeUv. inlr-un "exercitiu
de admiraUe". despre lulbunHorul eseu allul Fondane, Baudelaire
u L'experience du goul(re. moralislul franco-roman "cite~te" 0 tema
de adincime a alltorului, origlnata. in eA-peIienta sa moldoveneasca. :
,NumeroSi citllor1 al canH sale dt>spre Baudelaire au fast impre­
"Ionati de capitolul dcspre plicUst.'al". Lit despre mine. inlotdeauna
am facul 0 legaturi\ intre pndl1e('~la lui penlru aceasLa It:m<1 ::;1

Paul Cernal
socialiste, nu PllUnl predlspw;'1 la compromlsuri c-onJunctural.e,
IndependenU artistic. dar dependenti financiar. anUdinasticl si anti­
clencali. adepu a.1 neutrallsmulul sl paclflsmulul, crlticlla adresa
politieii proantanUste a guvernului BraUanu. membrii cerculu1 se
vor regasl. dupa. 1915, pc allnlamente Ideolo,gice dlferite.
Istoricul de arta Theodor Enescu a inceput. la finele anilor 'SO, a
mlcromonografle rnlnutloasci $i documentata despre colecUonarul
Bogdan-Pite~ti,despre colecUe ~l tribulatille donauel sale catre stat din
1925 IPrimullTLl.L.Zeude arl.a romdneasca moderna: colecna Alexandru
ogdan-Pitestl). Din pa.eale. luerarea a nlrnas netermlnata. Hind
nclusa - postum - 10 volumul Il de Scrten despre arla al autorulul,
apantt la Edit.ura MeIidiane, in 2003, sub ingriJirea Ioanei Vlaslu.
Studtul cuprlnde 51 un cataloi! al eolectic!. insotH de note explicative
cntro f1ecare artist in parte: inventarul cokc~iel a maf faeut, dupa
1990, obleclul unei cercetari speelalUaLe: ColectionaruL mecena
ALexandru Bogdan-Pltesti de muzeograIul Petre Oprea. Ed. Maiko,
Bucure$t1. 1999. Un portret av1zal a publicae la Sfir$itul amlor '80.
lorin FaiJer Untre umbrc $i penumbre: AI. Bogdan-PiLc$U". in
Revista de istorie si teone lLterara, or. 1-2, an. XXIV. 1989). lsloricul
Uterar lesean vede in B.-P. un "boier 51 badaran~ animaL de plaeerea
negaUVlstIl. a scanda1izarH, un estel vicios, cxasperal de minoraiuL
senUmental, monolon ~illpsil de profunz1me al poez.lel!artei autoh­
lone. pc care spera sa 0 deprovlnclal1zeze prin conlaclul eu moder­
nitatea [ranceza. Si sa 0 promoveze in afara taru. Despre eel mal
mulU (tintTe artisUi plastici rncnUonati mal sus, B. P. a serts pre.L.ent.arl.
$i cronici de ana destul dl mi/.ate in AnuauL presei romdne si al
tumll poLltice, 1909-191 O. ~au in aHe publkaUi {Revista orienta/.d.
neana, Ltga llterara, semnind. uneori., Sl Ion Dulcanl. eu 0 lntuitie
nedezminlltIl.. Versurile, poemele in proza, eomenlariile plastice ~i
seuIile risipUe pnn revlste nu ~i Ie-a adunat niclodata in volurnele
anuntate - negUJent sau Iisipilor cu propnul seris. Sl-a cheltult
energia lntelecluala ca animator ~i. mai ales. ea personaj, purtindu-!';li
..genlul" esteUe in vlata si in pasiunea hedomsta a trairti efemerulu1.
..fntre cenaclul Junimei din deceniile 7 ~I 8 ale secolului trecul si
el a1 Sburatorului llli Eu~en Lovlneseu de dupa Primul Raz,boi
Mandlal. cercul de llterati ~1 artisti pe care Bogdan-Pitesti I-a intrelinut
in jurul sau - mai ales inlre 1905- 1922 - a fast singurul care a
ferlt (mult mai multo d("slg;lIr dec-It anemlcf'le cenac1uri mace­
donsklenel 0 almosfenl de efervescenta Intelectuala. de curiozitat.e
artisUca blne orIcntata. proplce aflrmarh 51 expanslunil adev<1ral.elor
talentf', valolilor expreslve modcrne ~i orlginale", gerle' Thcodor
Encscu (op. cit p. 28). De"'l cam ex.allaf('. al'lrmatiile l'llprlnd 0
buna dr>dl d,· aell"var. Schlmhind ee l~ ell' schlmlJat- $1 slnl muHe de
.AL'Wlljarcta rOTlloneasca Sl cOrTlplexul perifeliei
::;ch1mball- am pulea compara lniluenia Informala!cataliLica. a lui
Bogdan-P1tesU eu cea exercllat:l asupra linerel ~encraUl din anti
'30 de caLre Nae Ioneseu, sl el un ~genlu oral'. produs controversal.
a1 cullurtl Dl"cad("n~el. risipit ill gazetarle $1 rutlnat in eornbinaW
ocull
f'igura de baier caboUn :;;i ciole, liberUn premat.ur consumat de
xcese (luxura. apoi pederastie 51 narcomanie). arnorahst eu noslalgia
onuel. eon"l" seducator $1 cult. ell 0 conversatle pltoreasca ~.
Ueen\.ioasa (sUlul Mateiu Carag1ale din eoresponden1,.a. eu NA Botceseu\.
~estet al vkiulul $1 vlelos al artelor", prin spnjlnirea ca.rora s-a
~scumparal. Bogdan-Pilesli a .Iucat un rol decislv In sustinerea
financ1ara a cenaclului rnacedonsklan s1 a revislei Literatorul. in
aftrmarea lui Tudor An~hezi {c!llar primeLe sale poeme II sinl dedicate
.,putemlculul. erudllului critic~ B. P.) Stefan PeUca ~i SLefan Luchian.
PrImul ii va pastra toal a via~a 0 neclezminULa recuno~Lint,.a. Potrivil
act'lula~1 Arghezi .. lnflLlcn~a lUi (B.-P.) aSllpra lui Luchian. pnbeag.
inlrlstat. decepUonal. eu innederea in chemarca Illi sfarimata. a
fast. In clipa cnlcia1<1. decisiva CoO) Pictura romancasc;] n ar ft a\1J
un Luchian lAra un Bogdan Plle~Li" ("Bogdan P1le~ti". in Scrieri.
01 29, Edllura Minerva. Bucure~Li. 1976. p. 366). ~UpC'ndlal d
Puterile Centrale. jnln. 1913 :,?i 1914. ca direcLor aJ colidlanulul
Seara. afacensl eu proasUI. reputatle, arestaL. pentru scurta Heme,
in urma ~anLaJuluj incercat asupra bancherullil Aristldl" Blank
(ap~rat. fnsa. in pagirule propriulUl ziar. de nitre Tutlor ArgheziJ.
Bagdan-I1testJ ctE'vinc. dupa 1918, un paria :;>i \ a fi pus la index
dupa rnoartca ~ublla. in 1922, survenita grotesc. in Umpul unei
onvorb!Ji Lelelonlt e. Acesl ptrsonaj eu 0 bio/?:rafte senLa~ionala,
erau al cttorva romane (Adam Gun~ din Venin de mai 51 Lunatt!cli de
Ion Vln~olcrul Alcxandru U'l.pu~neanu din Don Juan coco.5atul
de lOll caIu~aru) ~I al citOIvajurnale (Gala Galaction. Matciu Caragtale­
alc\. eu un porLret curios de "lngraL" : ..om de un ~usl mdoielnic").
asteapla inc<1 sa fie recupe.ral. NllOlcroasele marturii adlacent.e ale
elor care I-au eunoscut IT. Arghezi. O. Han. V. Eftlmlu. KH.
~mbacclan. E. Lovinescu. Radu D. Roselli, H1LrC multi alW-!l sint
SUflciente p<-ntru a contuTa portrelul unul dandy balcank.plloresc
$1 abject. comblnat-le de Alcib1ade r;;i Gore Pirgu. in mod curios. B P.
lipsesle din frumoasa lucrare despre dand)~sm a Adriane! Babeti
(Dandysmul. 0 (ston.e, Edltura Pollrom. ColecUa "Plural M", lasi,
2004). Prinl..re pullnll cercet~torll'areI au acordal un rol semn:illcaU\
in t"c1oz1unea rnodernitaUi literare aUl.oblone s-a numarai Roc1ica
flu in deja menlionalul dosar-anlologie dcspl-e slmbol!smul roma­
Ol'SC tl996). Rec-cl1l. personalilatea aeestui .. Libertln anarhic in jurul
c;'lnlla se string; arll~Ui i:wangarde! rumal1(" un adcvaral .. Lon'I1/.0
 Paul Cernal
mereu tuns<1 baJete1?te. cu glas ~1 alura de b<1rb<l~ol~ (C. Be1die, op. cit,
p. 166) .. 1\.UlSa ala gan;onne ~1 cu aUlud.iru foarte Ubere. ,.prtetena."
a scrUtorUor de la Terasa Otetele~anu. Mica Bogdan-Pitesti a servil.
cu nurli e1 androgini. drept model unor picton preCUill Camj) Ressu,
Pallady sau Pascln. Matelu Caraglale, care a avut 0 legatura. eu ea.
$i-o arntnte$te in Jumat sub aspecle nu tocmal onorante ...
Dlncolo insel de orke anecdouCel. cercuJ coLectionarului-mecena
a fost un excelenL mediu conducator de sptrlt modern. 0 1nstitutie
Informala $1 unul dintre facton1 coagulanti at ptimului nostru
modernism posts1mbollst. lrnagmea sa se tese, retrospectiv, din
mclrlurii. latel cJleva :
B. Fundolanu: nBogdan-Pite$U $i-a pus genJul in vtat,a. A fost
unul din put:1nii convtVi vredrucl de banchetul lui Platon. (. .. ) nu
putea gusta elevatia rnoralel. Era un sirnplu Alclbiade. zvelt. orgolios
;;1 cinjc. (...) Leolat de eeea ce imbecUli conUnuel sa numeascel eu
venera(..i(> .op1nia publica-, Bogdan-Plte~U a avut cca mat aleasel
socletate ani de-a rindul (...) NumaJ la Bogdan-Pite:;;tl puteat sa bel
cafea lnlre Luchlanj ~I Isen, numa! la djnsuL puteal vorbi intre
Ressu $1 Bnlncw;;i, numai acoIo, conversal,..ia, del1cata $1 lubricc'i..
rafinaUl S1 triViala. i~i gasea. intre peretil omat;i. adev~atul cadru.
(... ) Era dIn marea veselie. in LrupuJ eel mal puroios. Ce generaUi de
vechl bolen se slrinseserA. ea un baIegar nemernlc, pentru na1?terea
acestui singular pammt? (... J $1 dacA sint oameni nc1seuti 5<1 fie
fecunzi si cum fecund :;;1 lint e gnuJ - Bogdan-PHe1;;ti era ficusul.
fEleut sA bueurt> [<.u-a folos un .salon sau 0 serEl. Pe urroa lUi rilmine
cea rom frumoasa coleetle de artel din cite avem. Sl e prea mule
(,,8ogdan-Pit("~UN, in Rampa, 29 aprUie 1922).
Gala Galaetion : "De cind a murii el, au disparut eu desavir~lre
acei cipva metrt p<ltra(..i care reprezentau. in inlma Bucure~tiului,
Atena ~l Parisul. Dornnea 0 llbertate de spirit uluitoare. Veneau Ia
Bogdan-Pilesti popa Auner, de La biseriea Sf. Iosif. catoUe : Stord:,
protestant; Pisculescu, ortodox ; Mosoju, anarhisL APOl Victor Eflimtu,
1. Minulescu. A ue Hen;, A. Maniu, llano Paeiurea. Funuotanu,
Claudia Millan. plus 0 duzina de escrocl 1;;1 prosutuate. Bogdan­
PitesU, a earni lnstitul,le n-a avul pereche {51 niel nu mal vad alla in
jUrW nostruJ, del,.inea $1 cele mal pretioase documente (versun.
calete, desene de dlferiti arti~UJ argh("ziene N(Felix Aderca, ..De vorba
eu Gala GaJactlon~. in M~carea Lilerard, 27 decembrie 1927, reprodus
in Mdrturia uneigenera~ii, ed. a U-a. Bucure~tl. 1967, pp 91-92).
Petru Comarneseu : .,PenLru intclegerea unui om ea B.-P., amestec
de m.aretie f;>1 mirs<1vie. ar trebu1 apUeate pIincipiile eticel vechl
t.ndiene, in ('are btnele $1 raul nu SUlt opuse. ct imbt.nale, combinate.
in slare' de confuzie - $1 acea:sta Se' aph('a $1 lUi Arglwzl (.. ) OmuL
Auangarda romdneasca $l cornplexul perijeriet
scrla bine $i avea intuiUi de critic pe care ruci Simu, nici Zambaecian.
nJd Kalinderu, bogata!?l Jonorab1l1~ in ocM unut LoVinescu, nu
Ie-au avul." (Jumal de epoca. Ed, Eikon, 2003. vol. II. pp. 346-347).
Constantin Beld.1e (citindu-L apocrif pe actoruJ Ion Iancovescu
intr-un "d.1alog mimat ca dtntre un prepus al comandaturii germane
~i directorul ziarulul Seam") :
"- Dumneala. domnule Bogdan-Pite$U, at prtmil multi bani de la
not. eu cond1Ua 5<1 scott 0 gazetc'i. de mare tiraj, -. ~1 a1 seos 0
gazeluta. de seara, numa! bunel ca sa--p plasezl in redacUe ciracti
duroitale favortti I Asta inseanmc'i. ell ne-at mIncat banii , Ne-ai tras
pe sfoarc'i. 1
Dar Bogdan-Pite!;>tl- care eu banii nemtilor eumpclrase tabLourt
phltite galantone~te lui Luchian, patra~cu. Ressu. Iser sau n eheltuise
In ospaturt princiare, sau trimisese lUi Alexandru Maeedonskl, poet
famellc impovc'i.rat CLI () casa de copu. cureani fnptJ pLinl eu napoleoni
de aur!
- V-am mincat banil. e adevarat.. dar nu v-am lras pe sfoara!
Caci cum v-aU inehipuit dumneavoastrn c<1 un lrAdator de tarc'i. ea
mine s-ar fi putut sa nu fie dubLal de un escroc 7" (Beldie, op. CIt.,
pp.166-167).
Momentul 1910. Antiacademismul postimpresionis1. $i
crtlica de arta. Theodor Cornel, Tudor Arghezi
Daca In lileraturcl momentul rupturii anUacademiste este anul 1912,
in zona arte10r plastic-e. un Istorie al. artei preeum Theodor Eneseu
il plas~ 1910 (v. studiul "Momentul 1910 ill isloria arlei
romane!?tl .. , op. cit., pp. 9 29). an ce constituie, in oplnia sa. "un
adevarat moment istorie in evoLut;ia ariel lloaslre, un pUllet dar de
definire rasplcata in COll$Uin1,.a critic~ a unei rupturi, a unel noi
senslbllil<1tJ apte sa impunc'i. un alt olizonl de receptare a valorilor".
Momentul e reprezentat de sciziunea creata cu ocazia Expo~iUei
hTinerimuArtistlce~mtre "grupul senioriaJ" refractar fat<1 de inoval,..ia
poslimpreslonaist<1 ~i "ind.rc1znelile arUstice ale noit generaUi". 5int
cltate sl alle puncte de sehimbare artistiec'i. radlcala: in Anglia ­
expo~itia de picturi postimpresionisle de la Grafton Galleries din
Londra. organizata. de Roger Fry. in America - rnarea e.A-poLlUe dt'
aria moderna europeana s1 amertcanel AmlOry Show de la New
York. intervalul 1895-1916 este pHn de asemenea "puncte criUce'· ...
Autorul vede in Theodur Cornel (alias Toma Dumitriu, 1873-1911).
PrimuL nosl.n.l cntic modem de arll\ in ade'varatul sens al cuvinlulul.
Paul Ccrnat
jntor~ in 1910 din Franta - unde postimpres10nlsmul, fauvismuI,
primJUvlsmul sl cublsmu! post-cezannlan tineau deja prim planul-,
in 1896 se expatrlase in urma unul incident de presa (ullerior.
real1%ase de unul slngur a Revue Franco-Rownaine ~i trimisese in
tani numeroase corespondente, tncluslv despre Afacerea Dreyfus).
rostul frccventalor aJ cenaclulul macedonsklan. poet. slrnbolist
medlocru. dar gazetar social-cultural acllv. autor al unul volum­
dIc\lonar de Figuri contimporane din Romania (1909) $1 reallza tor al
prlmulut catalog de muzeu de la not (in 1908, la LnVitaUa lui A.
Strnu). se remarcc1 indeosebl prlnlr-un text plasaL in desehlderea
ataLogulul E>..-pozltlcl "Tlnerlmii Artistice" : "Cuvint despre frumos".
Pc bcua unei argumentatil estetice idealisle. partial lnfiuentaLa de
"esteUca uritulul" a germanulul Karl Rosenkrantz. CorneL sustlne
dlrect1l1c moderne posUmpresloniste l?l prlmlUviste lIuslrate de
lllcrartle "gaugulnlslel" Ce<..'Ula Cutescu Storck. ale lui I Theodorescu­
Sion. Fritz Slorck sl, mal ales. Constantin BnincuSI (Cumintenia
pamtnLuluQ. Lzolale minimallzator prln ex-punerea separata Intr-un
coiL lucnlrile 111 cauza vor fi pnla unor intimplnclrl ostue din parlea
crlticll ofldale ~I a publicuLui. Rezultatul - repudlerea "t>rcLlcllor"
dt> catre comlletul expozltlel :;;l demisia din juriu a sotllor Storck.
Prlntre putlnlt lor apc1ralorl s-au numarat T. Arghezi ,:>1 N.D. Cocea.
Potrivit lui Th. Enescu, depa~lrca acestui conflict intre generatl1 !?i
prolecUa sa teorellea asupra cvoLutiei modernr romanest1 ar n unu!
dlntre menteLe Inlcrven~Hlor enUce ale Lui Theodor CorneL din Via,
socialci (..1ndruman noi in aria", 4 mal 1910•• La Raspint1e" $1 .Tot
1e5pre indrumarl noi in arta", lunie-iulle 1910) 51 din Noun reuistd
rornami (.Curenlul nou artistic de la nol ~j criUca de arteY', 12
decembrlc 1910). in 1910, Bogdan-Plte$ti deplingea intr-un artlco!
(J\; ote de arta". in AnuanLl presei romane ~i allwnii polilice) retardarea
eslet1ca a artel aUlohtone. pt>ntru care ultima noutate 0 constltuia
inca impreslonlsmul, intr-o vreme cind plctura curopeana evolua
pe urmele lUi C~.lannc ~I Gauguin. S-ar putea oblecta ca, in momentuJ
respectlv. termeni precum "polntlllsm" sau .primitIVism" Inlrasera
deja in vocabularul crlticll noaslre de arta. Impreslonlsmul lu
uchian, expozl~IJle lUi Iser <lIn 1906 $1 1907. marea expozHle de
plctura ~1 desen din 1908 a lui Derain. Foraln sf Galanis (orga­
nlzata de acelasl Iserl. [acusera oblectul intlmplnarilor entuzlasle
ale Lui Ion Minulescu 51 N.D. Cocea. iar piclorul Apcar Baltazar
comentase favorablJ. intr-un artlco!' neaUa Ceciliel CUlescu-Storck.
ToluL se desfasura insa pe un fundal Coarte conservator 51 "provincial".
osUI Inova~lel arLlstlce ant1academiste si antireallste. Textele lui
Thcodor Cornel au :;>1 merilul de a inau~ura eu adevarat exegeza
romallcHsci-'t a operel lUI Bnlncusl [ale cartll op<:re eu tenta abslrac­
tJonlst<1 fusesera reproduse pentru prima oar;) 111 paginllc rcvistel
AVQngaTda IOmaneasCQ ~i complexul periJenel
slbiene Luceafarul. in 1907. cf. Barbu Brezianu). operind importantc
deschiderl esteUce catre aria primiuva 51 nonfigurativa (v. observatiile
prtvind "ideizarea· formeL eu dlsLrugerea sreducereat el "savanta"
la ..cea mal esentiala sintetizare materiala, spre a irnpune eu putere
s1robolizarea" $l ..absiracf,junile senJne"). Alte judeca1,i retin retros
pectiV atentla : "decorativismul exotic aproplal de Gauguin" si "emoU­
vitatea transcendent1i" a picturli Ceciliei Cutescu-Storek: ..expresla
specillcc1, substantlala, lipsita de Uteratura" a lui Gh. Pelraseu.
lubitol" de ..expresiuni no!". Sint numa1 citeva argumente pe care
Cornel Ie opune obtuzitat!i erlticii oflciale, acuzata de "lipsa de
intelegere s1 teama de nou tate". Caraclertzarea pregnanla a cart­
caturtlor preexpresionistulul [ser. penlru care ..linia. in serta angu­
10as<1, ca si in seria indulcita". reprezinta "sinteza planurllor vazute
in raccourci $1 nu delimltarea seaea si far-a personalitate a unel
forme". l'onsickraUllc privlnd caraderul lor sinletic. esen(ializat.
antirealisL rindurtle despre "exolismul" lui Puvis de Chavannc5.
despre ..ideallsmul nrilologic" allui Gustave Moreau. despre "simpli­
talea naiva a artel prlmiLJve" a lui Cezanne sau despre ..splendoar('a
barbarn" a exotismulu1 lui Gauguin indrept1itesc oarecum situarea
lUi Theodor Cornel in "avangarda" crltlcil noast.re de alia din alel
moment. ObservatlUe sale indica Int.r-adevar 0 esteUco posUmpre­
sioni.sco sau, mai exact, preexpresionista. insc1. privlta 1a scara in
context central-european $1 occident...'l.1, refh:'clia romaneasca asuprd
ariel se dovede$te serios defazat~, ca $1 arta de altfel. Artist! ca
BrancUl?1 $i Pascln smt cvasH~norati La Bucure$LJ. tar Marcellancu
1::'1. mal tlr£lu, M.H. MaAy se var aflrma C\..l adevc1ral in slr.:1inatale.
Dup<1 moartea prematurc1. de ftizie - in 1911 -, a 1w Cornel. prin­
ctpal~comentatoral ariel rnoderne aulohtone ramine prietenuL si
~..: ..... ­
c;oleguT sau Tudor ArgheZi. care \a sustine. m arti<'ole combaUve $i
expreslve. creatlile lui Brancusi, Pascln. Iser. Pallady. Rodica Maniu
Vermont. Dar-aseu, Ressu. Luchlan s.a. impotriva l"ezistenlelor ofictale,
ctOnicind eu aplomb eXigent eclltlile succeSive ale saloane1or "Tinerimil
Artts'Uee'" articolele de sustinere din Seam (1913-1914) ale sculp­
torulU1 Bnlnc\..lsi $1 ale plctorului J. Pascin a.rtisU moderni originari
dm RomanIa. afrrmaU in Franta sl respinsl acasa. merlta ma..i mull
decit 0 sirnpla consernnare. Din pacate. dupa razbol acUvitatea lui
ArghezJ 'in domeniu se va dimlnua considerabU. Alt! cronicari de
a.rta sporadicI, favorabtll inova~lei plastice, sint scriitoril N.D. Cocea.
Ion Mlnulescu ~J Adrian Manlu, lar literatura devine 0 in(erfa\a a
colabonlrll dintre arte. Este de ajuns sa ne gIndlm La cooperClrlle
lser - M1nuleseu $1 Iser - Aq~hezl, Adrian Manlu - Th. Pallady.
Marcel lanell Lon Vlnea - Trislan Tzara ~1. dupe"! r~\.I.bol. Marcel
lancu - Ion Vlnea - Jacques G. Coslin - Millta Petrase\.l. Ilarl