8.1.

DEFINIŢIE ŞI CARACTERIZARE GENERALĂ

Scurta introducere pe care am prezentat-o În deschiderea acestui
capitol a avut scopul de a evidenţia şi sublinia marea complexitate a
gândirii ca realitate psihologică vie şi, implicit, dificultatea abordării ei.
De la Început trebuie precizat că, În pofida numeroaselor cercetări
experimentale şi a imensului material faptic acumulat, nu dispunem Încă
de o teorie Închegată, exhaustivă şi unanim acceptată a gândirii, tre-buind
astfel să ne mulţumim cu modele explicativ-interpretative cu caracter
parţial. Ceea ce se impune a fi reţinut, În acest caz, este faptul că nici un
model parţial nu tre-buie absolutizat sau opus în mod tranşant celorlalte.
Fiecare model parţial are o valoare epistemologică relativă, iar Între el şi
celelalte există nu numai relaţii de diferenţiereopoziţie, ci şi relaţii de'
complementari tate.
Termenul ca atare de gândire este insuficient de bine circumscris din
punct de vedere semantic.
In psihologie, el a pătruns prin intermediul filosofiei şi al logicii şi a
fost asociat cu anumite forme ale activităţii mentale - de a opera cu
concepte, cu abstracţiuni, de a judeca, de a raţiona, şi de a genera
cunoştinţe. Descartes identifica gândirea cu conştiinţa şi o considera ca
un dat (proba peremptorie a existenţei de sine era Însăşi realizarea in vivo
a procesului de gândire sau de cugetare: gândesc, deci exist).
Psihologii, trecând la studiul ei experimental şi observaţionalconcret,
au constatat că prezintă În sine o realitate extrem de eterogenă În plan
individual - În raport cu sarcini şi situaţii diverse, În plan interindividual-
În raport cu una şi aceeaşi sarcină (situaţie), În plan istoric - În raport cu
diferite epoci istorice şi În plan ontogenetic - În raport cu diferite
perioade de vârstă şi stadii evolutive ale individului.
A găsi o definiţie care să reflecte toate aceste ipostaze şi determinaţii
este practic imposibil.
De aceea, suntem nevoiţi să ne mulţumim cu o definiţie de apro-
ximare, cu valoare orientativă şi care să reţină, pe cât posibil, deter-
minaţiile cele mai importante pe care gândirea le posedă sau spre care ea
trebuie să tindă în evoluţia sa istorică şi ontogenetică.
Stabilind această condiţie logică, urmează apoi să alegem coordo-
natele paradigmatice prin prisma cărora să fie identificate şi ierarhizate
atributele definitorii a ceea ce dorim să denumim gândire.
Noi optăm pentru următoarele coordonate:
a. Coordonata interacţiunii reflectorii subiect-obiect (lumea externă);
b. Coordonata informaţional-negentropică;
c. Coordonata acţională;
d. Coordonata genetică;
e. Coordonata sistemică.
Raportarea la fiecare din aceste coordonate ne permite să desprin-
367
dem anumite caracteristici semnificative, care, luate împreună, pot
simbolică
Întindere
diferenţe,
măsură
concrete,
aproxima devalorică
La acest (exemplu,
sistemicitatea
peÎnnivel, determinarea
măsura
complexitatea foarte sisteme
latura mare,
sa;
repetării o şilogico-fonnale,
gândire
semantică
extraordinară dând
şimanifestarea
naştere
şislab
perfecţionării, structurată,
a pragmatică
gândirii. unui personaje
lornumăr
seaobiective
dezorgani
aproape
şi acţiuni
informaţiei
interiorizează şiităde legice,
fictive
devine
domină
şi se
ca
proftIe
transformă
amplifică
lipsită
asupraîn
a. basme
de
cognitive,
celeicoerenţă
şiÎnmai
Coordonata sauacţiuni în
mult
cantitative, seienee
definitorie mentale
şiinteracţiunii
finalitate. fietion).
eterogenitatea
trebuie
ceDese
statistico-matematice,aceea,
considerată
vor
înstructural-funcţională
reflectorii fine,
articula
coordonata
cea tendinţa
de În
deunde
subiect-obiectscheme
asiste
treia
de
şi icăpiere
unaaccepţiune
operat
gândirii
reclamă
ne cât rii ale
coeficient
obligă şica
asă
gândirii.
caracterului
mai
gradul
una mare
dinsău
ridicat
recunoaştem laturile
de
de
de ideal
punctul
complexitate.
că după
al gândirii
redundanţă
gândirea superior
carereprezintă
săconstă
decât alseÎnsegmentelor
întreprindă
înuna
percepţie.relativa
dintre "gener
evalu
eiceleautonomie
"abstract".
ea
maipsihodiagnostică
faţăDar,
importante de lumea verigi a
materială
după
gândirii
de Coordonata
cumsăexternă,
Cercetările
Fiind,
legătură aufie
prin demonstrat
ale calitatea
genetică
căreia
experimentale,
natura
omului saorganizării
cercetările
cu impune,
tinde să iexternă,
confirmând
calitativă,
lumea dede
ei
osestruct
epistemo
asemenea,
opună.această
structură rslfuncţionale,
Ca
respectiv,genetică
caurmare,
teză, analiza
auale
informaţională,
că ea în J.gândirea
evidenţiată
lui
dezvălui formării
estecalitate
oÎnformă de
plusşi
În
obiect
Piaget,
dezvoltării
succesiunea
că
devine alpentru
o gândirii
procesul
specifică degândirii
măsurăideilor,
elaborarea
trecerii
reflectare aapar judecăţilor
săde
gradului nu
înseplan
schemelor
numai
la realizeze Ş situatii,
acţiunea
de În convergenţa-di
organizare
subiectiv operatorii
pe baza
lucruri
obiectuală
intern ainteracţiunii
foşi
funcţională abstracte
fenomene
vergenţa
externă
acestei alumi ale
la complexe
sistemuluiargumentelor.
şiexterne,
cea men ci(nu
uman,
a propriului şi
ală
produse
gândirii
mecanice)
(ideală)
În Prineste
Eu.relaţiile proprii
între
internă necesar
caracterul
sale -factorii
are
cu ipoteze,
casău
un
mediul dezvoltarea
ereditari
caracterplanuri,
reflectoriu,
extern. şi
relativ
Cu decizii,
să factorii
fie integrată
eaidei
Îndelungat
cât
gândirea vadeatinge
etc.,
semediu.
activităţi
precum
(măsurabil
subsumează
valori Analiza
speciale
şi
În alte
mai câ acestei
vastări
ridicate
aceluiaşi ani
subiective
şi
interacţiuni
sistematice
buni
principiu
În de viaţă
dezvoltare alinterne
devine
deşi ai învăţare,
determinismului -copilului)
indispensabilă
emoţii,
funcţionare, de sentimente,
modelare,
şi atât
extern,
cu nuca
etapizat, Încentrat
numai
dorinţe, ales
stadial.
şirelaţiile
toate pentru aspiraţii
peUltimul
celelalte
sale selecţia,
teoria
cu etc.,
procese
lumea stadiuşiexternă,
psihologicăeles de
psihice. va
natură
codificarea
generală,
caracteriza
Prin 8.2.
omul ideală.
va dar
şiprin
STRUCTURA
conţinutul
pune şiautonomizare
prezentarea
În pentrusarcinilor.
reflectoriu,
evidenţă psihologiaşi automatizare:
unPSIHOLOGICĂ
gândirea
grad maidiferenţială
se de acţiunile
înaltintegrează (explicarea
INTERNĂ
organizare, în şicontinuumul
operaţ
şi naturii
invers. ile
gândirii
diferenţelor
Astfel,Caracterulsereprezentând
Extraordinara
cogniţiei, prin desfăşoară
interindividuale
mijlocit
destinaţie,complexitate independent,
algândirea
reflectării
segmentul A şi intergrupale). potrivit
la
şi diversitate
calitativ
GÂNDIRll devine nivelul ununor
a gândirii
superior reguli
realităţii
ansamblu şidecriterii
constă
extern
al acestuia Înşifac pro
aceeapractic
marcând,
transfomări rii.
că
Dar
ea se
In nici
imposibilă
totodată,
negentropice la
dezvoltă
fine, o
Ca şi în cazul acest
cea şi
reflectarea de
se
discontinuitate
majore, stadiustructurează
a
altorcare treia gândirea
exigenţă
(cunoaşterea)
procese prin
constau pe nu
realizareabaza
în converti
psihice, se
ceei rupe
decurge
informaţiei
la complet
acelaşi
saltului
în tratarea din de
furnizate acţiune
introducerea
nivel
activităţii
rea informaţiei
gândirii de vehiculatede de de În
senzaţiiplan
coor-
ţneralitate,
cunoaştere
obligatorieÎn
extern:
donatei
şi percepţii
esenţialitate
de mai
genetice
la senzorial
interiorul
trecerea de Întâi,
sau de
şidefinirea
sistemului
la la ea ÎnseşiSpre
constă
memoria
abstracţiune.
logic. instituie
în dedeosebire
procese aceea
descriereaDe lungăcacomportamente
şiaceea,căprincipal
durată.
psihologia
de
generală, organizarea
procesele factoradaptati
întotdeauna,
global psihic
trebuie
în
senzoriale
dezvăluirea între
lan săde reg
gândire
cerceteze
individual
ve şi
de
şi chiarareşi
Înaltă de a
comportamentului
gândiriistructurii
Întreaga
obiectul
reprezentări,
eficienţă,
analiza are
extern
care un
dinamică gândirea,
reduc şi
caracter
se ainterpun
(arhitecturii) camozaicaJ,
activităţii
gândirii,
entropia aceste
proces În interne,
raport
în raport
reprezentată
iniţială
sale două cu
şi verigi
reflectoriu, lade situaţiile
cucele
optimizează
identifi - an
are ite Însau
senzorială
trei
un care
domenii
segmente
caracter
elementelor şipoat fi
existând
mnezică.
consolidează
sau prin-
mijlocit,pus
subiectul
cipale:
Pentru
generalizat,
blocurilor
echilibrul (acţiunea
structuriascendent
a şi scheme
analiza
esenţializat
funcţionale
psihofiziologie şi externă
operatorii
(devenirea
defini aldevine
sau oşi modalitate
deexplica
un
propriu-zisă),
şi abstract.
componente individului, anivel
roun ului de
stabil
obiect
conferind de (optimum),
concretizar
!fneralitate
concret
activităţii şilui
şioarecare finalizare
abstracţiune
descendent este
carac-
afiecăruia
planurilor
ridicat,
(involutiv).
necesarAstfel, însă
terişticile dintre vreme
ea şi
Fireşte,
intrăm
poate proiectelor
ce ocu
ele în sistem.
raţionalităţii, În
fi selectivităţii, planificării şi anticipării-predicţiei. aţii
raport
asemenea
el
definită în elaborate
cu alte
contact
dinamică
ca reflectare de
dOlljl.enii
senzorial
este gândire);
propriereflectarea
direct,
subiectivă, apoi,
tuturorobţinând
În se În
menţine
funcţiilor
formă sit
datele
ideală, şiîn
problematice
limitele
proceselor
necesare,
mijlocită unor
sau noi
structuri
psihice,
să şi dar
apelăm dificile,
şi scheme
la la subiectul
fiecare
datele de eatip
din recurge,
in
capătă itivconcret.
memorie pentru
particularităţi
dacă rezolvare
el a fost
diferite, la acţiuni
perceputcare
In plan filogenetic şi istoric, apariţia şi evoluţia gândirii au la bazăşi
Trebuie a proprietăţilof
să observăm generale,
însă, că, esenţiale,
în majoritatea necesare cazurilor,ale obiectelor
auto i de
externe
trebuie
anterior. (Încercări-erori)
b. Coordonata
evidenţiate
Totodată, dereleţiilot
tip obiectual
infonnaţional-negentropică
caracterul
şişicu evaluate şi dintre
laÎn raţionarea
ne cucu
permite vunoreacest
să tare. Astfel,
deraporturi
im şierasă
tenomenelot
manuale
tocmai şi externe
tratate
confruntarea de ale situaţimijlocit
psihologie comparativ.
legice
generală
dificile, înseamnăfie
critice, căconcluzie
stabilirea
acestea.
trec
a căror la
vederea
surmontare ste punct,
acest
Între
înţelegem
putem
de
punct, gândire
reprezentare
spune
Caracterul
fie mai şi
că procedeazăacţiune
adecvat
că Între
nici
subiectiv o se
statutul
diferite
teoriestabileşte
Înseamnă
direct existenţial
fenomene,
psihologică
lacă o relaţie
şi rolul
aparent
prezentarea
oriceşi,procesdespre de tip
adaptat circ
distincte.
gândire
unor
de -gândire v Iar:
laturial nu
Acesta <
gândirii.acţiune
poate
şiestefi este
rmefiIn
atri-
singura
externă - şansă
acţiune a satisfacerii
(operaţie) unor
internă nevoi
-acţiune
implicit,
externă >. in a supravieţuirii.
punct de vedere
lumina
completă
cazul
particulare
butul unui ei, gândirea
formulării
şi veridică
de gândire
individ unei trebuie
fără
judecăţi
concret ca şidefinită
includerea
entităţi
senu ca
constatative o
de pot
desfăşoară organizare
dimensiunii -
sineelabora"În
în sobă spe
genetice.
stătătoare,
capul ifică
arde
lui fără a
focul",
şi că informaţiei pornind
a reflectarea
le întrun
subor la
Formele
genetic superioare
(cronologic), ale gândirii
acţiunea externă se preced şide şi afirma
pregăteşte decât
procesul intern
onanivelul
de
atingela
e. creierului
observarea
Coordonata
,,întregului".
la acest nivel uman,
Nuieşirii
sistemicăau
punctul bazată
fumului
lipsit poate pecel
nici
său criterii
pe
fi horn
considerată
tendinţele
mai şi-pri
Înalt sau
unor cipii
ca un logico-gramaticale
inferenţa,
corolar
absolutizări
selectivitate, care
al permite
celorlalte.
unilate
activism ale,de
mediu
de problematic,
gândire; din punctul saturat de În
vederesolicitărialde regl intelectuale
rii, gândirea, cu un o dată ridicat deşi
grad constituită,
ordin
Derivând
gândirea sintactic,
identificarea
constructivism. din
în semantic
nordului
Teoria
ansamblu
Gândirea, după
generală
fiindşicamuşchii
pragmatic
a sistemelor
redusă
proces la şi
pe
subiectiv,o ocopaci
şi ientată
din
latură este . antientropic.
Cibernetică,
saunu formă
numai ea în calitate
reclamă
particula
reproducerea de
complexitate
va
de precede
informaţie şi şigândirea
va dificultate.
pregăti nu Tocmai
acţiunea
poate fi înÎntr-un
obse lan ată asemenea
externşi cu
percepută mediu
finalitate
În mod iese puternic
adaptati
direct, vă;
nu
. Aspectul
abordarea
manifestare
pe plan a
interncel
gândirii ei. mai
prin
Aşa,
a semnificativ
prisma
de
realului, pildă, dar al
criteriilor
pentruşi caracterului
şi principiilor
reprezentanţii
reconstruirea mijlocit
sistemice.
şcolii
lui, alprin gândirii
Cu
gestal alte
punerea ÎI
iste,
În evidenţă
rezultatul
posedă necesitatea
acestei
atribute sensibileacţiuni recurgerii
ca confirmă
obi lateleprocesări
şiau ample şicalitatea
infirmă
fenomenele de profunzime
externe pe(eficienţa)
care alele
găsim
cuvinte,
gândirea În elaborarea
desprinsă
este
conţinuturilorCând complet ca
conceptuale şi
obiect formularea
dizolvatăspecial În
corespunzătoare de predicţiilor
cercetare,
rezolvarea atât
gândirea
problemelor,
În relaţiiaunoi. În situaţii
trebuie iar
Subiectivitatea, de
ntru tip J.
informaţiei.
procesului
desemnează. de gândire schemeledat. operatorii alecale gândirii ajuns la un nivel
determinist,
considerată
Piaget
În aceastăea este caînPrezenţa
un care
redusă
ipostază, sistem. la
devine ei
derularea
un sesistem
un dezv
Atributul factor luie
evenimentelor
de generic pe
operaţii.
favorizant se
de sistemindirectă,
al produce este prin
obiectivităţii. după
dat efectele
de principiul
faptul că
Vorbind sale în
optim de elaborare
d. încercare
Coordonata şi consolidare,
genetică procesarea informaţiei, la rândul ei, se
reglatorii
cauză-efect,
ea este
limbajO asupra
În realitate
piagetian, câtdeşi relaţiei
o în
putem mulţime
depăşire cele
spune ane
ării dedeobligă,
subiectului
unor
că, tip
elemente
asemenea
dacă Înlaprimul
aleator, cuunde
(operaţii,
nivelultendinţe rând,
situaţiile asăîntreprins-o
raporturile
conţinuturi
percepţiei abor
"problematice"
avem ăm
dintre gândirea
de .L.aeve-
facede
raţionalizează,
nu numai supunându-se principiului parcimoniei (economiei): o
diferite
nimente
informaţionale)
Rubinstein,
cu şiÎn
tipuri.
o subiectivitate forma
condiţii
în mai 1958, dată,
sunt
centrată, cum
multprobabiliste.
sau mai
prezentând este eaun
puţin
focalizată structurată
distincte,
model
pe elemente la un an
aflate şiunele
bidimensional, mit
laturi moment
cu altele
ale ărui
izolate, (ti),
Într-
de
gândire
ci şi În
Astfel, se consideră,
dinamica
pentru sa cu
acalităţii
oerauşi atât
mai
studia, mai ales
numultdezvoltată
În
avem devenirea
altă şi mai eficientă,
sa.
posibilitate Ace stă
decât cu cât
coordonată
să poate
ounde Sub
relaţie
componente aspectul
non-întâmplătoare,
de bază conţinutului
mai
operaţiile şisau reflectoriu,
mai
produsele. puţin gândirea
legică.
Intre acesteaRaportată se s piJea
tinde nem
apoi săo
să facă şimai
paradigmatică
subiectul în
frecvente
mult
faţa se-unorînopune fenomene
plan rezolutiv
sarcini concepţiei
distorsionale
şi
deraporturi constructiv
care susţinea
ale
-Îşi. imaginii
cuesenţiale
un
caract consum rul
(suprasau
cât
şi mai
integral
selecteze
la
relaţie
subestimări,de şi
criteriile să
generale
succesiune retină
iluzii), de
la însuşiri
clasificare
şinivelul
convertibilitate: adiferite
şigândirii sistemelor,
domină grade
generale,
operaţia ea de complexitate
duce dezvăluie
subiectivitatea la obţi şidecentrată,
necesare
atributele
rea difi-
unui
mic
cultate
ale de informaţie
Înnăscut, predeterminat
şiprodusul
obiectelor să urmărim şi Într-un
şispecifice:
fenomenelor modul al timp
gândirii cât le
înexterne,
care mai
sauea scurt.
cel
abordează
depăşindpuţin şial aşa-zis
lenoilor
astfel rezolvă. lor idei
Reizolvarea sau
bie
diferenţiatoare
produs;
caracterizată prin prin
multiplicitatea sistem
utilizare dinamic
repetată
unghiurilor înevolutiv,
rezolvarea
de Întrucât
abordare aindividualul
stările
si aţii
deobiectului,
sevariază
poate
prin
et
ca c.
principii
corectă
nunc,Coordonata
funcţie
converti ogenerale
în vom
fenomenalul
de timp
operaţie. acţională
aprecia
(G =
(Descartes, şi
f ca a fost
fiindKant).
accidentalul
(t); sistem introdusă
un
succesive comparări, evaluări, verificări subordonate unor criterii ferme de
psiholog francez P. Janet -organizării
promotor
"efect
ce
semideschis, În
definesc
alextern
psihologie
reglator", Întrucât
psihologiei
care
specificulpentru către
testă
conduitei
maimarele
proceselor
a se întâi
forma
prezenţa
şi aUnDevenirea
senzoriale.
funcţiona
tablou
obiectivitate. ca Cu atare
gândirii
mai alte
trebuie a cuvinte,
complet săprocesului
se realizează
realizeze
al prin degândire,
cu gândire,
obiectiv
mediul interne iar
activitatea apoi că
Îna gândirii
două
(natural deîl şicest
planuri: cunoaştere
va social) liza- P.J.
isto
reproces c şiaşia
dezvoltată
ontogenetic.
funcţionat
omului ajunge ulterior,
în Celemod cu
două
săsubiaforma optim;referire
planuri
Înreflectării
stăpânireo specială
soluţie
nu trebuie
generalul la
greşită activitatea
privite o vom
izolat
şi tridimensiona mentală
apr sau a (gândire,
ca
(fig 27). iţie
În opo"efect
schimburi
Guilford Caracterul
inteligenţă),
de energie
(1959),
de ideal
H. Wallon
(semnale
al (vezi
cu proprietăţi
cunoscutului gândirii
lucrarea
model
sa este,
De launiversalul,
fizice)
la rândul
act la lui, esenţialul
şi de informaţie
gândire), incomparabil
J.şidescrie
Piaget
şi
dezorganizator,
principială
legicul, unul
devenind entropic"
cu celălalt,
capabilă şi caci indicator
într-o al
permanentă unei funcţionări
interacţiune fectuoase, co ale di-în
(mesaje,
maiPotrivit dateacestui
accentuat dedecât diferite model, al să
celgenuri); diferenţieze,
sistem foarte
coordonatele
reflectării perceptive. să
complex,
structurale identifice
Astfel, întrucât şi
fundamental săprezintă
imaginea per- o
(Psihologia
momentul
ţionare
obiectele,
gândirii
mare şiinteligenţei,
reciprocă.
dar
diversitate
sunt: în şi situaţia
să
conţinuturi Fiecare
le Construcţia
dată, nou
înţeleagă,
structuralfuncţională, le, a procesării
nod
operaţiile să realului
peleale
şi spirala
explice
produsele
cărei la componente
informaţiei. copil
dezvoltării
şi să ş.a.),
le
(rezulta A.N.
ontogen
interpreteze
le).
nu potLeontiev
Procedând
fiice
prin se
ceptivă se află într-un raport de similitudine izomorfică cu obiectul, iar
În(Probleme
sprijină
prisma Conţinutul
spiritul şişi
unor ale
va legi
concepţiei fidezvoltării
gândirii condiţionat
cauzale, trebuie
factori psihiculuîş,
deacest
privit
genetice,
ale,nemijlocit,nivelul
ca P.I. evoluţiei
ansamblu
structurale
autor Galperin şistructurat, (Teoria
istorice
funcţionale pe acţiunilor
oşi clasificare
cultu
baza
şi, unor
cores- ale
observate
caracterul săucontrolate
pregnant În mod
intuitiv, concret, Îiconsideră
bogat saturat
conferă pooÎn'bilă
conexiuni
oarecare notă de
mintale).
anterioare;
criterii
ainterne,
punzător,
factorilor Între la rândul
logico-semantice,
Ea a
săpecomponente,fost
organizeze
baza său,
impusă
punctelor o treaptă
de
activitateade
comune
şi externe, superioară
entităţi
controversa
practică
(desituaţiile
cu intersecţ pe
informaţionale
cu planul
concepţia
decutransformare
e).
din evoluţiei
mediu;material codifica ist
facultăţilor
sau repro-
sistem 'ce
prin a
substanţialitate şi palpabilitate; gândirea se află obiectul extern
gândirii
intermediul
înnăscute,
ducere Astfel, va
a lor.
semidetenninist, a fi
înreflectă) condiţionată
limbajului
caracterului
interiorul
Fiind articulată
respectiv, natural
fiecăreia de
exclusiv
dindin progresul
(cuvinte-noţiuni)
punct
semiprobabilist, intern
celedetrei şi înregistrat
vedere sau
predeterminat
dimensiuni
Întrucât al
funcţional
cuprindeîn
limb structurar
se delimi ielor
(imanent)
pe formale
atâtprincipiul
ază mai
blocuri a al şi
(pe care-l
funcţionarea gândirii ladoarnivel Într-o
individual. relaţie simbolic-designativă, noţiunea
(logic, entităţi
schemelor matematic, încomputaţional).
multe
funcţionale
neavând, caşicare,
operaţiilor
specifice:
generalizării-abstractizării-fonnalizării,
atare, raport
nici ogândirii.
"cunoaştere",
cu mărimi
aparenţă le de "memorie"
gândirea
intrare (sarcina
intuitiv-substanţială. "gândire
permite Easau esteonvergentă",
trecerea
problema de la
o realitate
"gândire
simpla
dată Ceea
Abordarea
Potrivit
spre cecoordonatei
divergentă"
constatare
rezolvare) defineşte
devenirii şi
se - Îninformaţia
gândirii
acţionale,
comportă cadrul
înregistrare În cele
bazaproprie
dimensiunii
a
determinist, două
faptelorşi conţinutului
planuri
punctul
ducânddeoperaţi menţionat
de
observaţie
la o plecare
obţinereaale;gândirii
ne permite
al
"imagini",
sau unui sunt
con-
expe-
ideală, nonsubstanţială, nonparametrică. Din acest punct de vedere, putem
dimensiunile
să constatăm,
stituirii
"simboluri",
rimentale generaJităţii
respectivelorpe de
"ansambluri
la prelucrarea o parte,
scheme şi esenţialităţii.
caracterul
şi
semantice", operaţii Aceasta
stadial trebuie
"comportamen al Înseamnă
apari
căutat ţi i şi
nu că g ndirea
consolidării
În
e"reducerii
încare,mintea
cadrul se
rezultat
vorbi-dedinainte "puritatea prevăzut ideală"şi ainterpretarea
(predictibil),
gândirii şi câtde lor, la dezvăluirea
şi imposibilitatea
blocuri funcţionale, relaţiilor Înşi
ei la
constituie
schemelor
subiectului,
dimensiunii
semnificaţiilor şi se
operatorii
ci articulează
În
conţinuturi;' şi
acţiunea În
conţinuturi
lui plan
directă,
"elemente", operaţional
lor informaţio
În plan
"clase", pe măsura
ale
.rel
extern, specifice,
cu i
ţii", troducerii
cu funcţieîn
iar,
obiectele
"sisteme",pe de
şi
raport
procesecusau stărilor
.mărimile legice,
de intrare",
bio-mecano-fizice. elaborândse comportă astfel imprevizibil,
modele teoretice probabilist.
procesarea
alta,
lucrurileexistenţa
"transformări", datefluxurilor
unor
în câmpul
"predicţii" informaţionale
diferenţe - încalitative
senzorial seapropiat.
cadrul externe
pe verti acele
ală
Acţiunile pt.crite
(între stadiile
iilor
directe generalităţii,
depeistorice
apucare, seşi
generalizatoare,
(FoarteO a elocvent,
relevanţei,
ontogenetice) doua unificatoare,
acest
accepţiune
repetabilităţii-invarianţei,
şi pea modelului
atribut
orizontală importantă explicativă.
ni
(între adimensiunii
relevă ÎnDeşi
caracterului
esenţialităţii.
indi izii
dinamica
concreţi
use.
două
ideal axe
algoritmic-euristic),
În alcadrulgândirii care
rezidă
aceluiaşi
Fiecare
prindere,
structurează
Eficienţa căsuţă
aruncare,
gândirea
adaptati Împingere,
la
vă nivel
a gândirii desemnează
aranjare
individualla nivel o
concret, anumită
(sortare),
individual capa
descompunere,
respectiv,
depinde itate
axa particular-
Într-o com-
mare
în aceea
stadiu
punere-combinare,
general
că ea "crează"
istoric
şi axasau ontogenetic). o realitate
comparare-măsurare,
intuitiv-abstract Acsui-genetis,
ste grupare-clasificare
(formal-simbolic)
non-obiectuală, pur
au o a obiectelor
374
370
373
368
372
371
369

C)
intelectuală,
de lalasituaţia
un nivel care
saupoate
iniţială AO.fiAvem,
categorie descrisă Încutermenii
aşadar,
la alta, de-a face
decalaje operaţiei,
încuplan conţinutului
douăevolutiv-
transformări: togenetic
şi produsului.
de câţiva ani. Atingând nivelul reversibilităţii întregi, oper ţiile. concrete,
apărute din reglările
una directă T 00, care precedente,
înseamnăse coordonează
trecerea situaţieiefe tiv,
Ope susţine
iniţiale Piaget, în
într-o oarecare Conţinuturi
structuri diferite (clasificări, serieri, corespond nţe etc.), care se vor
conserva pe toată
"stare finală", durata
şi alta vieţii,
indirectă, cufără
Aprecieresensa opusexcludeT 0*, sibilitatea
care permite formării
re- unor
sisteme superioare, dar rămânând active eci eficiente) pe planul limitat al
venirea pe plan mental Gândire
OPERAŢII conv.iniţială.
la situaţia .
organizării datelor imediate. Gândire diver.Tre uie subliniat, de asemenea, că, dacă
Cum au demonstrat studiile psihogenetice ale şcolii de la Geneva (1.
fiecare domeniu de structurare con retă ajunge la forme stabile de
Memorie
Piaget), reversibilitatea este o achiziţie relativ târzie a dezvoltării gândirii
echilibru, instabilitatea
Cunoaşterereapare de în ată ce se procedează la coordonarea
individuale, începând a Elemente
se manifesta de-abia în stadiul operaţiilor
domeniilor. De aici rezultă că m ul specific de funcţionare a operaţiilor
concrete (7-11 ani).
concrete este secvenţial-parti ular şi n~u general-integrator.
Clase
Reflexivimtea este o transformare
In interiorul stadiului psihogenetic
Relaţii
identică, de raportare a unui obiect
al operaţiilor concrete, se realizează
la el însuşi, ceea ce se exprimă simbolic prin relaţia A = A (A este
REZULTATE
o identic
conceptualizare
cu A). Valoarea
intensivă şi construcţiile propoziţiona e în care se
Sisteme
cognitivă a acestei proprietăţi rezidă în
dezvăluie conţinutul conceptelor.
conservarea identităţii obiectului Aparent,
Transformări în pofida lucrurile
unorsefluctuaţii
des ară lasituaţional-
un singur
nivel; În realitate, treptat, se degajă şi se
accidentale ale unor caracteristici nemijlocit perceptibile.
Predicţie
instituie conc pte supraordonate,
guvernate de scheme anticipative abstracte şi gene ale, care permit să se
Simetria desemnează posibilitatea
realizeze treptat ceea ce în stadiul următor
de permutabilitate a termenilorProduse
Imagistic
va mi coordonare logica-
seSemantic
în
interiorul unei transformări, fără a modifica identitatea Simbolic lor:
simbolică sau logico-matematică.
A = B ~ B = A. (Schimbarea poziţiei celor Comportamental
doi termeni A şi B nu duce la
Potrivit
CONŢINUT cercetărilor lui J. Piaget, pentru nivelul operaţiilor con rete se
anularea relaţiei de egalitate dintre ei).
disting opt tipuri de grupări, pe care le redăm A. Blocul
În schema operaţiilor
de mai
jos:
Asociativitatea reflectă existenta unui anumit grad de libertate în
Ca proces activ de cunoaştere şi cu rol instrumental-adaptati v senţial
interiorul operaţiilor, tăcând posibilă modificarea modului de articulare a
transformărilor fără a influenţa rezultatul În viaţa final.omului,
Schema gândirea
simbolicăpresupunepentru existenţa unei laturi oper torii
exprimarea ei poate fi una de genul: A + (B + C) = B + (A +
specifice, de vehiculare procesare-transformare. În accepţiune i for-
C) şi A x (B x C) = B x (A x C). maţional-cibernetică, operaţia se defineşte ca o transformare (T) ap . cată
unui "obiect"
Trsnzitivitstee reflectă posibilitatea de deducere a unei egalităţi dintr. o altă sau operant (O), În vederea trecerii lui Într-o stare oua, care
egalitate în care sunt implicaţi aceeaşi poate termeni Însemna
A = B şi şi un
B =nou "obiect". Transformarea se reali ează de către un
C A=C.
Dacă am rămâne
Operaţiile În limitele
se coordonează operator, molecular-descriptiviste,
abordării
şi se echilibrează care
reciproc,poate făcând Îmbrăcaposibilăforme instrumental-I gice diferite:
structura pe care o prezintă modelul transformare
lui Guilford
subor-donarea mulţimii transformărilor secvenţiale unei finalităţi arcantitativă
putea fi (augmentare-diminuare,
considerată multipli arecomprimare),
categorial completă,
rezolutive unitare. fiecare dimensiune transformare
reflectând calitativă
entităţile (intersanjabilitate
particulare modală, ansformarea informaţiei
posibile
Aşaalecum edificiului
arată J. gândirii. Adoptând
Piaget, gândirea, senzoriale În în
Însă paradigma
devenind informaţie
esenţade sa conceptuală,
tip sistemic, transfo area modelului informaţional
operatorie,
trebuie
nu maisădepinde
introducem o a patra
de stările dimensiune
particulare intern În act comportamental
ale fundamentală
obiectului, ci -tinde
cea relaţionalăextern), ns
să urmeze
Înseşi transformări le succesive, În toate ocolurile şi revenirile =,
(R). Entităţile structurale primare - formare
operaţiile, relaţională
conţinuturi le(c,c,
şi =,
produsele lor ~, - :::> , c etc.).
po-
nusibile;
sunt şidatum-uri
ea nu mai În sine,
porneşte dintr-unOperaţia
constituind unpunct estevedere
conglomerat,
de dimensiunea
ciparticular
presupundinamic-transformativă,
al din care
existenţa
subiectului,conexiunilor
ci coordoneazăinterne toate reciproce.procesualitatea
punctele Astfel, şi discursivitatea
Într-un
de vedere sistem de
distincte gândirii. Din punct de veder
tip
într-un
dinamic
sistem de evolutiv şi integrat,
reciprocităţi subiective. cumcesual-dinamic,
este gândire
Gruparea gândirea
realizează este opentru
a umană/relaţia
astfel, Înlănţuire orientată, finalistă, de o
intrastructurală
prima dată, echilibruleste "element"
dintre asimilarea constitutiv
carelucrurilorbazal,ladeacţiunea
porneşte consubstanţial
la o stare cu şi se desfăşoară În direcţia une stări
iniţială
subiectului
operatia, conţinutul
şi acomodarea şi produsul.
schemelor subiectiveterminalela modificările(rezultat, lucrurilor
produs).(piaget, Operaţiile mentale au un caracter deal,
Considerăm,
1971, p. 68-69).aşadar, că, din punct de vedere structural,
nonsubstanţial şi segândirea
caracterizeazăeste o printr-o serie de proprietăţi s ifice,
După conţinutul
organizare pe care-I transformă,
cvadridimensională, cuprinzândprecum: operaţiile
patru blocurişi grupările
reversibilitatea, funcţionale, lor În simetria, asociati VI atea,
reflexivitatea,
mod normal,
specifice suntindisociabil
de două tipuri:legateconcrete
Între ele: şi blocul
tranzitivitatea
formale. operaţiilor
ş.a. (componenta
operatorie);
Operaţiile blocul conţinuturilor
concrete se aplică (componenta
asupraCea maiinformaţională);
realităţiiimportantă
sensibiledintre sâu blocul
aceste proprietăţi, care marchează
asupra
produselor (componenta rezultativă);
imaginilor obiectuale şi efectuează transformări blocul
logică de bază relaţiilor
le progresiv, (componenta
a operaţiei trecând
propriu-zise, este reversibilitatea aget, 1955).
relaţională) (fig. 28). Aceasta constă În apariţia şi integrarea În aceeaşi unitate funcţională a
377
traiectoriei inverse a transformării - de la situaţia final FI *
375 376
D)
F)
E)
G)
inversiune): N (pv q)= pv q/N(PV q)= p. q; reciprocă (R), o transformare
care constă Într-o permutare parţială, În sensul că schi bă sau inversează
afirmaţiile şi negaţiile, lăsând neschimbate conjunc iile
o relativă(reversibilitatea
şi disjuncţiile excepţie de laprin această regulă o fac structurile matematice,
reciprocitate):
care Încep a se constitui În cadrul operativităţii concrete. P. Greco a
R(pv q)=
demonstrat căpv q ,R(p.numerică
sinteza q)= tHJ,R(pv q) ; corelativă,
a claselor o transfo
şi ordinii seriale seopusă
realizează
recipro-cităţii, adică tot o permutare parţială, dar care schi reciproc
treptat, printr-o ,,aritmetizare progresivă a seriei de numere". Acesta este
conjuncţiile
procesul şi dijuncţiile,
care lăsând neschimbate
duce la coarticularea celor douăafirmaţii
tipuri de reversibilitate (În
jurul vârstei de 10-11 ani).
negaţiile: C (pv q)= r> q,C (p. q)= pv q . Se constituie astfel grupul dublei
reversibilităţi,
Finalmente, structurile operatorii formale, proprii formale.
caracteristic pentru nivelul operaţiilor gândirii teore ice, se
Împart în douăformale
Operaţiile categorii:se structuri
deosebescformale
de celeÎnchise,
concrete prin următoarele
devenite nece are şi
atribute esen-ţiale: a) Înaltul grad de interiorizare;
constituite prin acţiunea legilor funcţionării (structurile logico- b) relativă inde-şi
tematice),
pendentă faţă de suportul obiectual sau imagistic; c) aplicarea
structuri deschise experienţei (cunoaştere fizică, empi 'că etc.), care-şi caută asupra
simbolurilor,
confirmabilitatea semnelor
În afară,şiÎn semnificatiilor
datele experimenabstracte;
ale. d) autoreglabilitate
proprie pe baza schemelor şi regulilor logico-gramaticale (propo-
După extensiune
ziţionale); e) organizareasau sfera de aplicabilitate,
pe toate operaţiile ale
cele 3 coordonate gândi i se pot
orizontului
Împărţi iarăşi În două categorii corelative: operaţii generale
temporal - trecut, prezent, viitor; t) Închiderea În circuitul intern alşifu damentale
operaţii nu
gândirii particulare specifice. ci şi a posibilului, nu numai a realului, ci
numai a existentului,
şi aOperaţiile
imaginarului; generale sunt grad
g) Înaltul aceleadecare intervin în
generalitate abordarea caracterului
(eliminarea şi r~OIvarea
tuturor sarcinilor de cunoaştere, indiferent de domeniu: fi ică, biologie, ştiinţe
situaţional-sincretic).
sociale,
Formaştiinţe formale.
acestor Asemenea
structuri operatoriioperaţii sunt: an de
se disociază lizaconţinutul
(având În lor, subsidiar
ceea
comparaţia),
ce sinteza (având
creează posibilitatea În subsidiar
realizării unui raţionamentc1asific ipoteticodeductiv
ea), abstractizareasauşi
generalizarea. Bazal, aceste operaţii se constitui pe matricea de organizare şi
formal.
funcţionare
Apărând a pe creierului, ca sistem concrete,
baza operatiilor specializat operaţiile
de procesare şi utilizare
formale le vora
fluxurilor şi
subordona informaţionale.
integra pe acestea, Cum comutând
organiz~ea funcţională
întregul sistem ala gândirii
creierului la unse
subordonează
nivel diferenţierii
nou şi calitativ şi integrării
superior Itinivelare,
de organizare şi procesareaAstfel,
şi functionare. informaţiei
dacă la va
fi realizată
stadiul printr-o concret
operator succesPrimare:
unegândirea
de operaţii secorelative.
I Adiţiune caracteriza
a claselor prin predominarea
combinatoricii
Analiza, caobiectual-imagistice,
operaţie a gândirii, laare stadiul
dreptoperator
premisă formal ea se va
neurofiziolo ică

I
distinge prin Înafirmarea
diferenţierea pe scară largă
cadrul sensibilităţii a combinatoricii
şi activitatea specifică apropoziţionale,
cee
VI. ce numim
Adiţiun a
care presupune
analizatori: InAdili'.(
ordine Secundare:
relatiicronologică,
categorisite deII CO!"peo,ări
logică
genetică, drept .Jmplicaţii",
analizatorii unt primele"di~unctii",
structuri
relatiilor
"incompatibil
ale mecanismelor ităţi" activităţii
etc. psihice,sau care
vicanen int în funcţiune şi
asimetrice care se
In cadruldupă
maturizează gândirii
naştere,constituite,
făcând pos adulte, operatiile
bilă realizarea formaleSenzaţia
senzaţiilor. se aplică este
asupra rezultatelor
rezultatul activităţii operatiilor
de an concrete.
liză primară, Se formulează
la nivelul Vll. Multipl
propoziţiuni
zonelor corticale (de
de proiecţie
Grupări Multipli- Primare: III Multiplicare
graduJ
topică, aIl,stim
supraonlonate)
ilor fizici pe despre propoziţiuni
proprietăţi şi Însuşiri(de gradulDin
concrete. 1, subordonate)
care
punct counivocă
de vedere şi
.
accentul ---'-cati,.
p ihologic,se analiza
\ propriedegândirii
deplasează univocă
la relaţiile
porneşte
a de
claselor
intrapropoziţionale la relatiile
la acţiuneaa relatiilor
directă în lan
interpropoziţionale.
extern, de descompunere Consecinţa
a obiecteloracestui
materialefapt o componente.
În părţi constituie depăşirea
VIII. Multi
realului În acţiune
Această directiaexternă,
posibilului:
prin În analiza
repetare situatiilor
Îndelungată, se concrete,
care se caută
interiorizează
Secundare: IV. Multiplicare biunivocă a claselor
aspecte şi semnificaţii de
treptat, transformându-se În ordin
operaţiegeneral, aplicaţiia gândirii.
fundamentală posibilebiuniv
la alte situatii
a
etc. Putem, aşadar, spune că analiza este operaţia de disociere relaţiilor sau es-
Operaţiile
compunere
formale
Se poateînobserva,
plan mental
se asociază
după cum apar
intern
cu realizarea
a unui distribuite schemei
"Întreg" grupările,
"grupului",
(construct că
care
pr poziţiile
. formaţional,
presupune
sunt fie
ideal)
echiJibrul
reuniri
În părţi
şi stabilitatea
şi punericomponente.
şi elemente
celor
În concordanţă patru
Spre ale
transformări:
claselor,
deosebi
identică
fie conju
de analiza
(1), o
ări ale
circumscrisă
transformare
relaţiilor,
sferei dar nulă,
ele nupentru
sensorio-motorii implică
(care
că aplicarea
are unşicaracter
coordonări ei nu schimbă nimic În
r ativ ale claselor cu relaţ ile.
propoziţiune,
Explicaţia rezidă asemenea Înmulţirii
în faptul că, cula 1nivelul
sau a rearanjării
operaţiilortermenilor
concrete,Înre er-
sibilitatea
fiecare dinprin
celenegaţie sau prin ale
două secvenţe inversiune, pe care
unei ecuatii: r(p·o q)=
implică
pv qgrup riie de
; negativă
clase,o şi
(N), reversibilitatea
transformare care prin reciprocitate,
schimbă pe care o presupun
totul în propoziţiunea căreia irupările de
se aplică,
afirmaţiile disjuncte.
relaţii, suntfiind convertite În negaţii şi viceversa (reversibilitatea prin
378
379
H)
rezidă În organizarea pe grupeprin - maisemne micişi sau mari -convenţionale
simboluri a unei multimi de
formale. Limbajele formale s nt
"obiecte" concrete (imagini, instrumentul lucruri, fiinţe) sau "abstracte"
principal al gândirii abstracte.(cuvinte,
semne etc.), pentru a le menţine Generslizerce mai bine "sub este control".
operaţia Clasificarea
prin intermediulse căreia
realizează cât
spontan, reflex),
după şi aanaliza
analizei,
anumite esteintelectual-reflexiv
de criterii,
tip cuvântul,
care de limbajul
pot diferi interior.
este subordonată
foarte Prin
mult funcţiaunui Ea
după sa coi· v- gândi ea dezvoltă
designativă, activitatea cunoaştere În extensiune. rezidăiul în transf rul sau
scop cognitiv-teoretic
semnificaţie, relevanţă sau şicuvântul
aplicati
esenţialitate, introduce
extinderea v, se De în procesarea
desfăşoară
pildă,
însuşirilor în
criteriul
şi
informaţiei
conformitate
"formei",
caracteristicilor cu princi
care
comune ale unei mulţ mi date de
selectivităţii şişise relevanţei, lagraţie căruia, secvenţele individual se

5
anumite invarianţii
reflectă criterii logice
de structură raportează
ai obiectului,
obiecte (elemente)un anumit
care
asupra tinetalon
de
tuturor sau model.
determinarea
obiectelor
Astfel, eaordonează
calitativă, esteurmăreşte şi întotdeauna
mai important, se ierarhizează
dinEapunct prin
rezolvarea
de vedere raportarea
unei la anumite
sarcini,
gnoseologic, aflarea
decât etaloaneiau posi ile de acelaşi
individuale
modele. Devine gen.
posibilă se
astfel realizează
o articulare printr-unciclică mecanism
întreputin cele asimilare
de două .j -au de incluziune în
răspunsului
criteriul la Întrebări
"mărimii", caredetrimite
genul
clasă. la"ce?"
Schema şi "cum?";
determinarea pe care prin intermediul
cantitativă,
se întemeiază mai este său
urrnăto a: însuşirile {a, b, c, d, e}
esenţială analiza"existenţa
gândirea pentru
dezvoltă şiactivitatea
sinteza; succesiv,
de
categorială" cunoaştere
a laprodusul
obiectului. sintezei
În intensiune,
De 1, aici este supus
permite
rezultă unei
că}; obiectele noi
analize, iar produsul se întâlnesc
acesteia obiectele
din urmă este {O supus 02, 03 ... 0
unei noişisin , spirala {OI, 02, 03, ... On]
pătrunderea
valoarea În interiorul
instrumental-cognitivă obiectelor,
formează dezvăluindu-le
a clasificări
clasa lor toate
Kl; structura
depinde de specifică
obiectele "calitatea"
posi ile care posedă însuşirile {a, b, c,
criteriilor putând
conexiunilecare dintre continua
staupărţile
la baza aproape
constitutive laEste
lor.e} Există infinit.
clasificări
firesc, În acestsimple caz,făcute
ca analiza prin
In plan d, aparţin clasei Kl.
neurofiziologie, premisele sintezei sunt asigurate de in Să exemplific m. Observăm şi comparăm între ei
să fie acompaniată
aplicarea unui singur de comparaţie-evaluare-ierarhizare.
criteriu mai (culoare,
mulţi mărime, umani
indivizi formă,şisubstanţialitate,
descope im că toţi au în comun următoarele
în funcţiune
etc.) şi clasificări
Descompunerea şi complexe,
obiectului treptata
nu este maturizare a zonelor corticale de asoci ţie.
utilitate
Activitatea zonelor Însuşiri:
asociative a)unstaţiune
realizate scopprin
de
în sine, cib)se
aplicarea
bipedă;
ordinul IT,
realizează
simultană
comu
din ică aprin limbaj (grai articulat); c)
cadrul sch ei
pentrusau
două descrierea
mai multor structurii
criteriisale interne,
(culoare
gândesc; prin
şi d)
formă, modidentificarea
culoare,
de existenţă caracteristicilor
formă şisocmărimeal. Numim această mulţime prin
elementelor
etc.).
analizatorilor,
Pentru componente
asigură
a fi corectă,şio aclasificare
interacţiuniisinteza dintre
trebuie
perceptivă
săele.
se întemeieze,
monomodală, peiletoată
activitatea
"Întinderea"
zonelor
Analiza devine
asociative
ei, pe oacelaşi
verigă criteriu
cuvântul
de ordinul
esenţială
indivizi
"om";
(criterii):
m permite
a concreţi
demersului
extindem
cuşi-ialte
apoi
sinteza
cuvinte,
gândirii
integrăm
însuşi
de pe
senzorială
a pe
respective
durata
descoperi
toţi
plu . ă, iar tuturor celorlalţi
printr-un
asupra
construct informaţional
efectuării
activitatea zonelor asociative de ordinul N asigură premi le necesare
rămână
Iegicul şi unei clasificări,
esenţialul la nivelulcriteriul
generalizatsau criteriile
realităţii sensibile
- noţiunea alese
saude detrebuie
o . a găsisăsoluţii la
constante.
trecerii
În raport
deculauna sinteza imagistico-reprezentaţională
şi aceeaşi multime de elemente,
la sin eza
criteriile
simbolică
desă depăşească limitele dat lui
diverse tipuri de probleme. Prineste generalizare, gândirea reuşeşte
clasificare
formală,
pot
al
fi diferite;
cărei material
altfel spus, în
codificat
raport cuprin
cu
unaÎn
ajutorul
şi mod
aceeaşi
se lOT
mulţime
şi alfabetelor
Sintezaalfanumerice
este corelativă analizei
senzorial şi imediat,
Îi succede excelenţă necesar
individual în şi circumscris lui hi et nunc,
de elemente sunt
convenţionale
posibileEamai
(alfabete
multe clasificări,
logico-matem
clasele obţinute care
e).
nefiind
discursivitatea gândirii. realizează
accedând lao categorial,
transformare inversă,
universal. să
obligatoriu
reechilibrezeechivalente (adică Astfel
efectul analizei. neincluzând
Din că punct obligatoriu
o putemde vedere acelaşi
definicalitativ,
ca operaţienumăr de
prin
generalizarea poate fi: nespeci că, pe
elemente).
intermediul căreia se recompune şi se
criterii eterogene, reconstituie pe plan mental
ducând la obţinerea unor produse intern con radictorii,
categorie plurimodală
Abstractizarea
"obiectul" dezmembrat este operaţia dementală
anterior de departajare,
prin"conglomerat"
tip analiză. Din (falsăde extragere
punct de vedere
generalizare şi de sau generalizare ripită), şi
considerare selectivă a anumitor
cognitiv, informaţional, "Întregul" aspecte,
specifică,obţinut pelaturi
În urma
criterii saucorelate
Însuşiri din
estecontextul
sintezei(omogene), calitativ prin care se o ţin produse valide.
lor sensibil
diferit de celimediat,
"iniţial", pentru
de la care a leaCum transforma
pornit analiza.
generalul Înnu "obiecte"
Respectiv,
este riguros distincte
celcircumscris,
dintâi ale
va având un caracter reIa iv,
gândirii.
apărea În Abstract
gândire mult Înseamnă
mai bogat cevasubce,aspect
operaţia ca atare, K nuse există
informaţional,
generalizării realizează În sinteză
dezvă realitatea
luindu-şi
gradat,
plurimodal
pe verticală, în sens ase ndent:
sensibilă,
nu numai.existând
aparenţadoar ca un generalizarea
exterioară, dat
purideal în gândirea
fenomenală, ci şinoastră.
organizarea Dar, cu toate"unii" sau ,,0 pa "; generalizare
internă,
de ordinul 1, exprimată prin
acestea.
modul de"abstracţiile" au valoare existenţială,
alcătuire şi determinarea instrumentală carespecifică
face elşisă mediază
de ordinul II, exprimată princaexpresiile: fie ceea"majoritatea" "cea mai mare
raportarea noastră la realitate.
ce este şi nu altceva. Or; aceasta parte"; Înseamnă
generalizare apropierea
de ordinuldeIII,esenţă, exprimată de expresia "toţi".
RezultatulA celRealizându-se
mai semnificativ al abstractizării îl constituie noţiunile
legitatea internă. ÎnInconformitate
sfera cu anumite
naţională, aceastăcriterii logice, a generalizării îşi găs şte
gradaţie
abstracte (ex. .Jibertate", "Înţelepciune", "bunătate", "onestitate", "dez-
produsul sintezei conţine În sine o schemă evaluativă, elementele
voltare", "contradicţie" etc.).concretizarea Prin abstractizare, în existenţa noţiunilor
gândirea treceparticulare
din (de clasă), univer ale
componente dobândind grade diferite
(clase ale de semnificaţie,
claselor)
domeniul sensibilului, al imagisticului În domeniul extrasensibilului, al şi reprezentativitate
categoriale ("existenţă"). .
şi relevanţă,al teoreticului
formalului, unele fiind pur. etichetate de către
In pofida faptuluigândirecă, încaorice principale şi
gândire individuală, cele patru ope ţii de
esenţiale, altele - caare
Abstractizarea secundare
două laturi şi accidentale.
bază sunt prezente
complementare: Avemuna şiastfel de-a face
interacţionează
pozitivă, cupermanent,
constând un în cursul dezvol . i
,,întreg" filtrat şi reorganizat logic.
ontogenetice se
În extragerea şi reţinerea însuşirilor sau aspectelor considerate necesare, produce o anumită modificare a ponderii şi rol lui
După În
esenţiale natura "materialului"
circumstanta dată, asupra
fiecăreia
alta căruia
În
negativă,
Schema-bloc a •.•• .v...ti.tftt. structurase
care aplică,
stilului
rezidă sinteza
cognitiv.
În lăsarea poate fi
Aceasta
de o este valabilă mai es pentru
unimodală
parte sau individuală
sau eliminarea însuşirilor
analizAşi plurimodală
analiză
şi si;~~
aspectelor sauconsiderate
şi sinteză. categorială.
Devine posibil În primul
ca unacaz,
nesemnificative, să devină domin tă şi să-şi pună
sinteza se axează pe un "grupamprenta
neesenţiale. de elemente" pe tipul modal omogen,
gândirii, aceastaaparţinând
putând fi preponde nt analitică sau
unuiAbstractizarea
obiect individual anume (ex.,
preponderent "acest sintetică.
ceasornic",
este mediată de analiză şi operaţiile ei subiacente, iar În "această
plan maşină",
comportamental, perso ele cu o gândire de
"acest animal"
suportul ei primaretc.), obţinute
este tip
în
limbajul. analitic
urma unei
Extragerea vor
analizeproceda
şi
Din perspectivă psihogenetică, sursa sintezei interne intelec Întotdeauna
unidirecţionate
fixarea informaţiei prin
actuale. ce disocie şi delimitări succesive,
În cazulreţinută
trebuie alsedoilea,nu sinteza
sunt se
posibile având
aplică
decât tendinţa
asupra
prin de
mai a
designare
află în acţiunea externă directă a subiectului de asambl supraestima
multor şi grupe
conotare detali
diferite le,
verbală; de
elemente,
numai selectând
apoiconstrucţie
se poate trece peobiectuală,
cele
la oasemănătoare sau comune şi alcătuind,
codificare .dezobiectualizată", 384 pe
baza lor, unCa"întreg" operaţiisupraordonat,
subiacente, de tip categorial,
acompaniatoare, care-şi
sinteza are vaordonare şi
383
reprezenta clasificarea.
nu doar un obiect singular,
Prima rezidă ci o mulţime sau o clasă
380în a aranja, după un anumit plan sau mei, de obiecte
individualeelementele
asemănătoare unei(fig.29).
mulţimi date dispersat sau grămadă; cea de-a d ua
Instrumentul principal de mediere pe plan intern, atât a sintezei,
II 381
382

I)
J)
K)
 teorii dejagăsire
. amănuntele ajung înindependentă
Algoritmul
cunoscute să-şi Într-un
defavoarea Însuşi
Îmbogăţească deeste
domeniu către
ansamblului, o subiect
astfel înde
semnificaţiile.
În care aea unei
mulţime
vreme nuAşa asoluţii
cefosts-au cel
detestată.
persoanele puţin
operanzi,
petrecut Prin sati
cu oper
ofă-toricu
lucruril şi
rezultatele
\gândire decătoare
mecanica
pesintetic
condiţii
tip care într-o le
logice, situaţie
newtoniană,
vorobţine,
manifesta nouă
între cercetătorul
care care sesau
tendinţa a cu una grad
devenit
defie
stabilesc unînalt
contrazice
raporturi
surprinde de
cazîntregul, nedetenninar
deteoria,
particular
determinare fie al o mec ri. uroase icii
corectează,relativiste
şifie obţineeinsteiniene.
aModelul
căror formularea
cel mai
ordine unei teorii
concret
de aplicare pentru
rămâne noi. invariantă.
ilustrarea euristicii îl constituie p
a
aspectele generale,
altăabavariantă
tipologică. a structurilor
O
După
subestimând
labirin-tului.
altăodestinaţia
constituie
grupă Găsirea
rolul detaliilor.
metoda
de funcţională,
metode ieşirii amestecului
într-un
denumitealgoritmii
operatorii ale gândirii capătă şi o semnificaţie
O asemenea diferenţiere
a două
labirint
structurale
pot iateorii;
fi de nu estefeluri:
traiectorii
sediferite
aplică foarte
În veddife rea
gorit
vorba de 'te, omiconstrucţie
creării de laa un
ceva
2
clasificare, aditiv-colectivă,
subiect
nou, la altul.
respectiv,
algoritmi Dar
de uncidescompunere
de opunct
fiecare
nou veritabilă
subiect,
de fuziune
în
vedere,
(dezmembrare funcţie
o anouă
unor
de experi
paradi
demontare), nţa
ă, o
săgeţii următoare
calitativă, (Î), care
valorică, ea Înseamnă
punându-şireluarea amprenta de lapecapăt latura a ciclului.
performanţială a
teorii distincte
anterioară,
nouă
algoritmi şi chiar
teorie. de contradictorii.
capacitatea
asamblare, de Exemplul
analiză
algoritmi
activităţii intelectuale în raport cu diferitele categorii de sarcini sau de şi cel mai
corelare
calcul etc.relevant
a datelor
După meste ul', cel
situaţiei
de n
alcătuire, i în
oferitPIde
Dacă optică,
nufaţa
s-a Una
se căreiacare
verificat,
disting aserealizat
este
din această trece
algoritmi la- fuziunea
puscategorie de "intuiţie",
executarea
simpli teoriei
este(lineari),
metoda
indicaţieidecorpusculare
"perspicacitate"
detaliilor.
care ţ,
Însăgeţii Ea şicartE
avem a celei
cons etc.-
În face
de-a caut să cu
solicitări.
ondulatorii asupra
găsească luminii.
drumul cel mai scurt sau seria cea mai bună de transfo
Înseamnă orientarea
sistarea
succesiunea
Operaţiile atenţiei
operaţiei".
particulare către
unor operatori o serie
specificedealeacelaşi de elemente
gândirii gen,suntşi fenomene
fărăcele condiţii aparent
elaboratesuplime în tare ări
În A -

Metoda pentru revizuirii

plătoare, dea ajunge
care ipotezelor
şiapar la operatorie
rezultate.
Într-un generează
anumit de context explorări În vederea
experimental. Focalide- a
In
algoritmul
calitate
contextul
terminăriiatenţiei
pune
ritelor domenii
abordării
validităţii
Nedispunând
În
schemă
asupra unor
A. =lor
evidenţă
rezolvării
teorii
de
le
A'..!'2
o sau ,A,.
dezvăluie
,A)}.<
serie
ale cunoaşterii. Astfel, în, cadrul
anumitor
legi.
răspunsuride
Il
= oAceasta
tipclase
deja
anumită
proprietăţi,
determinist
de sarcini,
presupune
AK elaboratesemnificaţie
cele
fiecărei mai
a proprii
gândirii,
reluarea
şi nici
şi
importante
ştiinţe le deunor
pl
particulare
dife-
un proc euă

experienţe (exemplu:
şi modificarea sau efectuarea lor Însau ),putând
şi algoritmi complecşi, să Îf!laucare
fiind: sigur
Într-o
determinarea,
- matematică, deanumită
rezolvare,
generalitatea
fizică, sferă
chimie, în situaţiile
de relaţii
(masivitatea)
biologie, noinoi, şialte
geografie,
condiţii,
nedetenninate,
finalitatea.
istorie
astfel
conduce
etc.
Încât
-,subiectul
astfel
pe lângă oanouă nu
se clarifice are complementar
altceva
descoperire,
Determinarea de
presupune lafăcutdomeniul
decât
formularea
ca structura şi
să condiţiile
ia
unei pe cont
noi În care
propriu
ipoteze ipoteza
modul
şi chiar
A
dată
de a este
abor unei are, noifiind ii,
schema operatorie
intervin diferite fundamentală
condiţii logicedatălogică de corelarea
(exemplu: a algoritmului= APi!
Ufizic "sesăla
şi interacţiunea fie mai Întâi
aplică
valabilă.
riguros obligat
(Arhimede
coerentă, să recurgă,
a descoperit
fiecareAtransformare mai mult
faimosul
avându-şi sau mai
principiu
locul puţin
săunumere,
precisdirect,
care-i căutare
poartă nu upă
ele,
analizei, sintezei,
operatorul abstractizării,
- de pildă, se constituie
înmulţirea a două schemeÎnsecadrul operatorii
testează co ladiţia
Metoda
succesiunii
subordonate,
limitelor
principiul
concentrându-şi
generale, Încercare-eroare.
se aplică
astfel
înP concordanţă atenţia
Încât unorpasul
cu
concepte
asupra actual
natura unui opuse
fapt
şisăconţinutul
inducă sau
aparentcorelative,
pasul banal,
următor,
transformări
care
căruia.
iarmi ână
lor pe el,
sunt logică
delimitate
nimeni prin
Observăm,nu-i - de
frontiere pildă,
aşadar,
acordase compararea
tranşante.
nicică o Intre
operativitatea
importanţă: rezultatului
ele rămâne
senzaţia
euristică operaţiei
o dezonă
seuşur vagă preceden
caracterizează
a şi
corpului e rin
când cu
fiecarecareverigă,
le ceea o dată
comportă ce executată,
cere studiul
problema; să asigure
fenomenelor dacă reducerea
se ce cu
alcătuiesc
verifică, o anumită
obiectul
rezultatul ratie
se a
fiecărei
reţine şi activ
nedeterminată, a apă).
cărei explorare devine extrem de profitabilă, putândfin I R nu
ştiinţe.aceea
nedetenninării intra
tatea
Încă
iniţiale.
Astfel, Între
în
rezolutivă cadrulo anumită
se matematicii
stopează
serie de se transformări
(,,!"), constituie
dacă nu,
Ti şi rezultatul
operaţiile
se reia de nou
din calculaplicarea
duce la idei
există noi.o Astfel,
legătură În
de matematică,
tip cauzal Între
direct. Estefuncţiile
astfel periodice
posibil ca vşieria
Generalitatea
(transformări Metoda
operatorului reclamă dezordinii
numerice), ca
A. săce un
în experimentale
algoritm
cadrul să
fizicii sau
servească
- a experimentului
operaţiile la analiza,
de "să
inter-
măsurare şi aleasă
aperiodice
pretarea şi de au transformări
ce-o
rezolvareafost
fi", descoperite
"să unei vedemclase funcţii
nu
cât se maiva cvasiperiodice.
ducă şi
Întâmpla"
mari de chiar a
sarcini. N.
fostsăCu Wiener
Îndepărteze
sugerată
alte arată
chiar
cuvinte, căsubiect
de ătre C. I
evaluare a Înfenomenelor cazul exprimării fizice, simbolice
în cadrul abiologiei algoritmilor, - operaţiile experi-
elmodul
trebuie tradiţional
de .rezultatul
Bernard.
să simplifice de
Esenţacircumscriere
şifinal.
ei rezidă
să Ca urmare,
eficientizeze şi aceea
În delimitareavem ade-a
că cercetătorul,
funcţia ştiinţelor
rezolutivăfaceştiinţă,aaoperatorii
cu lăsat
neavând Între
o distribuţie
gândirii. ici se nodeează
o orientare pr
mentării şi
cu litere modelării majuscule comportamentaledin prima ş.a.m.d.
jumătate Orice pe lângă
ele numeroase
Altminteri, babilităţi
delimitareaprealabilă,
Întrucât zoneÎntre
obiectului
(de angraniţă)
rară
reclamă variante
formula
specific unnotează "ale
timp
de
nimănui",
posibile
vreo ipoteză
relativ
studiu, deÎndelungat
trebuie sau vreoas-au
care
transformări;
să-şi
alfabetului
temă dedovedit
dezvolte unele
an me,
formare-
un
(A,
fi B,ări...se
atransfo
Întreprinde
corpus un),
condiţiile
ulterior esenţiale logice
pentru se
cunoaştere. cu
Tocmai simbolul prin P (Pl
investigarea... Pn). Există
lor,încearcă situ
Înaltele mai ţii În
propriuasociază
consolidare, fel de
algoritmii
de
care
joc
operaţii cuintelectual
verificarea -probabilităţi
ar deveni
seturi cu de
deneeconomicoşi.
anumitor
atingere
aparatele.
operanzi
condiţii (celogice atransformă),
seÎncearcă scopului
este
o vmai
obligatorie,
. ntă, mari,
operatori ase (cu
enea
alta.
ultimele decenii
mici. au
Pe de luat altă naştere disciplinele
parte,instrumentaIă
În de graniţă, care proiectează o
Finalitatea modifică
ce se realizează exprimă la Întâmplare
transformarea)
valoarea şiaprecierea
condiţiile.
de condiţii calităţii
Deintrinsecă
aici,
logice pot(cumsau
apărea eficienţei
mari aplicaţi
a algoritmului;
trebuie operativ tăţii
descoperiri noi
lumină nouă euristice,
sau
condiţii asupra
idei se fenomenelor
ţine
explicative
se notează seama
cunoi. fizice,
şi
Pe
simbolul de
seama biologice,
mijloacele
P,~, unei
. psihice uristiei
consumate
asemenea şi sociale
(timp,este ene pusă,gie, de
operatorii).
ea cere ca aplicarea unui algoritm să ducă În mod cert la obtinerea unui
(psihofizica, informaţie)
pildă, biofizica,
descoperirea şi de biochimia,
valoarea
radioactivităţii psihosomatica,
rezultatului,
de către mai
Bekq alespsihofiziologia,
ereI.în cazul situaţiil r cu
adecvat,Dăm
rezultat Formarea şi mai
optim. jos schema
integrarea unui algoritm
în structura de ansamblu multifazic (corn a ope-
a gândirii
neuropsihologia, opsihosociologia).
raţiilormai
Operativitatea ne.De multe
specifice nu soluţii
apreciere
algoritmică se pot(deznodăminte).
unanimă
produce
se dovedeşte
se
în bucură
mod metodacimatricei
spontan,
necesară şi naturalnumai decontextul
în
eficientă
desco rire.
în
Metoda definiţiilor
Ea ,
unei activităţi La
AKporneşte
P, iseBaplică
Întrebarea
organizateP de la atunci
"care
tabelul când
tip
şi sistematice de sesituaţii
elementelor doreşteal
de învăţare, - adeterminate
se
lui
2 T C !, ceea ce Înseamnă: "se aplică mai Întâi toţi ope atorii
conferi
Mendeleev.
de
noţiunilor
asimilare sau nedetenni
Se pres pune
efectivă atecă-
abordarea aşa-numitelor
valoare operaţională concretă "probleme
şi să se bine
decupeze definite",
din se În
realitate cazul
, un?", cărora
anumit se
a precumpăneşte
Într-un
AK,
fundamentelor astfel
pentru deÎnmodel
toate
diferitelor existenţă
valorile grafic,
ştiinţe. luiPecotidiană
K construit
de(\-n);
altă adupă
omului
testează
parte, anumite condiţia
menţinerea răspunsul
crite în ii
logi
staredecel
PI; mai
ordine,
dacă
poate dinainte
segment sau aproxima
latură'- schematizarea,soluţia sau rezultatul
reducţia. final libere"şi nedetenninate.
stabili ordinea ă

frecvent
după
este anumite indică,
Îndeplinită, pe
calcule,se primul
pot
trece apărea
la loc,
operatorulsituaţiile
"căsuţe B, dacă care
nu, aş
se aptă VoI să mul
li se
optimă
"paşilor"
Metoda saude funcţionare
transfonnărilor.
transferului
acestora,
găsească se pare,
referenţialul
a
constă
lor
a Aicide-a
în aplicarea
crescut
lungul
seistoriceşte
(corespondentul).
vieţii
Încadrează
unei teorii
depinde
o sau
paralel gamă cu
de frecvenţa
largămodel
a creşterea
unui degradul i dela
proc şi ează
gradul de
probleme aplicarea
activităţii
matematică, operatorului
în rezolvarea
mecanică, C;
tipului neverificarea
fizică, dechimie
sarcini,etc. condiţiei
careÎna principiu, logice
dus la formarea P2 r lamă
dintr-un domeniu
complexitate al operatorului
In domeniul
aplicarea cunoaşterii
a vieţii ÎnAl.
sociale
arhitecturii, altul, Leceea
şi ce poatea constitui
a Corbusier
"problematizării" imaginat sursăse
ogrila
existenţei dedeom proilui.
poate lor.spune că orice situaţie problematică în care se pot stabili legături
succes, dar şiIn
Aceasta de
Când risc.
pofida
cuprinde
în Baza
faptului
schema ounei
serie astfel
că de
algoritmului de
"noutatea"
condiţii "transformări"
şi
apar şi
cerinţe
nu numaiale rezidă
"nedetenninarea" construcţiei
săgeţi În relaţia
cu par,vârfulla psus, . maci
uni În orice caz, se poate afirma că eficienţa gândirii depinde de nivelul
de voce,
analogiedeterministe
vedere,
apoi pe care
sunt
şi algoritmizare
cu vârful factoriÎntre perturbatori,
cibemetica
completate dateşiaşicorelate,
condiţii,
ridicat-o Între
la
prezenţarangul
ajungându-se operanzide
lor şifinal
principală
fiind
În operatori,
aproape
la schemă
desp se.întotde una
de elaborare
pretează atât a În jos,
şi derularea
operaţiilor generale, se dezvoltarea
modifică
cât şi a celor puţin.particulare
Săgeţile gen cu şiârful
de în sus
euristică la de apropiere
asociată
modelului
se pun, de şi
cudorit. unificare
stresul,
regulă,
favorizează
îna realitate,
imediat domeniilor
după celor maiacestui
reprezintă
operatorii Îndepărtate.
principalii
care core pund
de
stimulencondiţiilor i ai
Îmbinarea
operativitate. lor funcţională.
Gândirea în -care predomină schemeleîn algoritmice o putem
Metoda contrsdicţiei
dezvoltării
Cel logice; M. Wertheimer
de-al treilea capacităţii practicarea
criteriu
elecasealgoritmică. a
numerotează introdus
după
sistematică,
rezolutiv-operatorii
aşa-numita
de
care lase1caz, la n.
poate ascop
metodă
Dacă
efectua
epistemologie,
gândirii.
a recodificării,
o algoritmică
condiţie
o clasificare ogicăa nu este
caracteriza
a contrazicerii tipologie
Mareateoriilor admise modală
diversitate sau În acest
a propriilor
a situaţiilor abordarea
teorii, pentru a le testa
tinde
căreia
verificată,
operativităţii
să se
orice
gândirii
generalizeze, demodificare
la
îl secvenţa
constituie
subiecţii
permite
dată seo utilizând-o
raportul
respectivi
restructurare
trece dintre lanoi sau
operatorul şinedetenninate
transformarea
şi În
relevă
raportindialte at de
(T)
cu şiim
reI ii.une
săgeata Ca
"rezistenţa", şi o~ gradul
exemplificare, de valabilitate.
diversificare putem a schemelor Prin sau
menţiona, aceasta,
strategiilor
de se evită
pildă, că dogmatizarea
euristice.eliminarea de către
rezultatul cu final
vârful (R). În jos, care poartă acelaşi număr de ordine ca
situaţiile
unor ideinealgoritmizabile,
sauIncercând
Aplicând
aserţiuni. OÎn
behaviorismulacest criteriu,
forţând
inventariere
corelaţie
ortodox aartificial
delimităm
cuametoda
terminologiei
două
integrarea
acestora -legate
doar
contradicţiei
tipuri de
sauîndeasimilarea
domeniul
se utilizează
psihologia
operativitate:
cr con iinţeicu
lorşi s geata
a
prin
metoda vârful
intermediul
criticii.
ştiinţifice În
Deoarecesus
unor
- A situată
scheme
Moles
şi la dreapta
(1957)
teoriile operatorii
a operatorului
fost
ştiinţifice seprestabilite
nevoit uzează să considerat.
recunoască
o dată (rigiditatea,
cu 1 tă un
imposibili
trecerea
dus ulterior
algoritmic şiautomatismul
euristic. la o nouă viziune asupra variabilelor intermediare 1 pro-
inflexibilitatea, şicomportamentului.
perseveraţiile mentale).
timpului, cuprinderii
deşi unele lor
Îşi exhaustive,
păstrează mulţumindu-se
validitatea şi sâmburele
t să indice'de
+! ,
deadevăr orientativ
ce les-a dovedit
2
ducerea şi dereglarea Deosebit producti
i

Operativitatea
exemplu
Operativitatea algoritmică
euristică astfel a fostde se defineşte
algoritm.
relevată mult ca
P i relaţie
A p~ ide tip determinist
mai reformulate
târziu decât ceea cea ce citi
ă

este propriu,
câteva
În ştiinţăgrupe.
euristica reclamă
recodificarea ca ele În să fie reînnoite,
limbaj matematic, care a pe Într-un
finalÎn(R),
is mai toate
,

univoc probează
algoritmică Între
şi are o originea
mulţime
condiţia dată
În logică de transformări
cercetările PI; dacă
asupra este (Ti) şi rezultatul
Îndeplinită,
creativităţii şi seîn trteoria
altastfel
mod, domeniile
căa dacă
In
integrate prima În grupă,
relevarea
transformări
sistemul unor sunt cuprinse
cunoştinţelor
dependenţe
le respective şi
se aplică
strategiile
contemporane.
legităţiriguros al care
interi funcţioneaz
Astfel,
nedecelabile
În succesiunea (A ca se
cibemetică
periodic, vechile
vedea,programării
operatori
aplicarea aplicaţi
teorii
de pildă, se şirevitalizează
operatorului Învăţării
unor
recodificarea teorii
A, (Beveridge,
apoi deja la
şimatematică
chiar cunoscute,
testarea 1968,
n Newell,
condiţiei
pentru
domeniul Simon,
obligatorii
a obţine
fizicii). din P,· ac
Dacă stea şi
cerută şi fiecare se realizează corect, În mod necesar se obţine rezultatul
1972, Roşea, alte 1972,
această efecte. Simon,De
condiţie 1980,
regulă,
este Kitchenar,1983,
În acest
îndeplinită, caz, se se Wason,
Începe
trece la Laird,
cu metoda
executarea 1986). aplicării
in icaţiei nei
scontat. 389
Sensul primar al termenului "euristică" este legat de căutare, de ex-
plorare, de găsire şi formulare a unor 386 cu valoare orientativă
388
385principii
generală .
. In prezent, el se asociază cu activitatea de invenţie, de creaţie, de
387
L)
M)
N)
O)
strângă grămadă. Pe pentru
de altă ca parte,relaţiaîn plande echivalentă
individual, ceea să Înceteze
ce pentru a maiun subiectfi de
susţinută. Prin urmare,algoritmului,
domeniul cât timp durează pentrucorespondenta
un altul poateÎn fi de
plan pen:eptiv,
domeniul e
echivalenta ticului,
este acceptată;
şi viceversa. de Îndată ce corespondenta se perturbă.
echivalenţa
unor transformări dispare,
In principiu, ceea
multiplicative orice ar
ce duce transformărilor
problemă
succesive, la
nouăînconcluzia
la carecărora
urma nuneconsemnării
se aplică
spaţio-temporale.
se ajunge nicilaunu o La acest stadiu, dominantă ste
ansamblului.Lui Această
Edm.
algoritmii Husserl formă
existenţiîi intermediară
datorăm
situaţie finală diversificată. Nivelul de performanţănu poate crearea
fi - În
abordatăcare
metodei schemele
decât euristice
interacţiunease simţurilor, acţionale
euristic;
stabileşte, cunoscută
înîn cazulau în
îndeosebi
acest sub are aunvăzului, tactului şi auzului cu
devenit
caz,numeledestul
pe dedeunor
algoritm
baza suple
reducţie pentru
seindicatori
"şterge" adin
depermite
fenomenologică.
memorie anticiparea
a)sau'
genul:motricitatea, Aceasta şi mai
se destramă,
capacitatea construirea
presupune
de ales cu unei
comportam
explorare ca, şi
mişcările prin
ntul obiectuale ale mâinilor. în sche ele
reţele
activareexacte
vizualizare, de obiectul
arezolutiv corespondente,
structurilor se comutăsă fie pe
verbale dar
pus, sunt
rând
operativitatea
(ex., găsireapeuşor rând, afectate
în cât
euristică.
rapidă
sensori-motorii, de
maiapar
şi enumerarea modificarea
multepentru şiÎntrun
variate prima dată germenii reversibili ăţii
relaţiilor
timp În plan
relaţii,
limitatastfelaInperceptiv
încât
fine,
cât maicel -sede-al
sămultor a detaşeze
fostcuvinte
denumită
patrulea cu(mergând
mai.,,intuitie
criteriu,
care mareprin
trebuie de articulată".
claritate
săanaliză
corespundă şiEacopilul
acele este
forme
clasificare
uneiesteşi a capabil
0tra- să revină la locul ini ial).
cameră,
produsul
relaţiireglărilor
anumite funcţionale
condiţii succesive
să care
tivităţii - gândirii înceapă suntîl care au sfârşit
principale.
constituie
cu o anumită raportul prinşidintre
literă simpla articulare
"starea
săşisecoordonările
termine a
îniniţială"
alta); (A ) şi lor sensori-motorii fac c ,în
Organizarea transformări
raporturilor globale,
In fine,
"starea o de
ultimădar
finală" nu printr-o
categorie de ,,grupare"
(A a*).utilizărilor
Pe metode
baza propriu-zisă
euristice
lui, descrise
s-au subiectivă,
delimitata lor. (Piaget,
dedouăA.aleMoles unor se
forme
b) capacitatea relevare funcţionale
experienţa posibile obiectele sădedobândească
o ra- stabilitate şi invari ţă,
1965).disting
obiecte prin marea
tivitate:
cunoscute (ex.,sao generalitate
convergentă şi divergentă
cărămidă, oşiscândură,
caracterul o speculativ.
(p.J.Guilford, bucată 1972).
de A. Einstein
sârmă, un de abordare.
Pornind dintr-o simplă experienţă consolidând
imaginată, modul
actiunea şi strategiile
rămâne
spunea
şurub, un că baston"omuletc.);
Operativitatea cautăc)într-o de tipmanieră
gruparea convergent proprie
figurilor sausă-şi
(gândirea
II. Stadiul formeze
obiectelor
convergentă)
preoperator dupăo imaginetrei
(2-7acţioani) ează
areîndrept caracteristică princ pală
orientată
clară în
şi sens
simplă
proprietăţidirecţia unic,şi
diferitereducerii sădeoarece
triumfe
(ex., formă, Însăşi
astfel
culoare, asimilarea
asupra centrată
existenţei,
mărime);schemelor pe
căutând o confi-
să o Înlo-
diversităţii ladezvoltarea
omogenitate şid)unitate.
capacitateaEa
şi poate defi evaluată
structurilor verbale ale limbajul i şi împletirea
guraţie
sesizare perceptivă
cuiască într-o
şidupă
de operare are Încumod
oarecare măsură
relatii necesarprin
(ex., un
aceastăsens imagine".
enumerarea unic. FiecareAceastă centrare cale este cu
indicatori precum: a) capacitatea
acţiunilor atuturor
de directeatribui cuvintelor
den miri
asupra cu
adecvate
obiectelor unorfuncţia design tivcognitivă şi
individuală. deformând sau simulând celelalte, face imposibilă realizarea
semnificaţia
denumită imaginide"bun"Moles
(după sauformă,
dogmatică,
a tuturor culoare, eacuvintelor
incluzândşicuaserţiunea
mărime)
reglatoare de semnificaţie
a de umicăcorect
a cuvântului: "realitatea
opusă
unitateageneralizările
imagine-denumi şi imagine-cuvânt-
tranzitivităţii şi asociativităţii,
cuvântului
trebuie -să,,frumos",
fie aşa
clasele, cumindicarea b)cât
este prezentată maimişcare
multor
în teorie". moduri de combinare
Este vorba, într-adevăr, a mic deprincipalul i strument de
Iar În măsura În raporturile;
care lipseşte capacitatea
compunerea de a(acţiune).
tranzitivă,omprima într-un
Cuvântul
reversibilă număr
şi devine
elementelor unei mulţimi - numere, litere etc., formarea rapidă a cât mai
asociativă, nu se poate vorbi nici de identitatea elementelor, nici de Însenzoriale
de o orientare
structuri semantice
apriorică, o prin
serie intermediul
întinsă de
vehiculare c căreia
vinte a sau
se
datelorimagini;
poate ajunge,
c)
experienţei capacitatea de şi de medi re a trecerii
multor
anumitepropoziţii
a releva
situaţii, fiind
noţiunile
la
conservarea întregului. Imitând contururile dată
unele doar prima
corelative
descoperiri literă
(ex., g a
irea
ştiinţifice,
transformărilor fiecărui
noţiunii
reale, fără a ledin dar cuvânt,
să care
nu
corecta, serealizarea
să se
renunţe
planulgân- afle în
la acelaşi
extern al acţiunii în plan intern ntal. Ca
câtverificări
direa mai multor
intuitivăraport
şieste figuri
cu
experimentări cu sens
noţiunea-stimul
fenomenistă, pornind
aleiar teoriilor. doar
fiindcaurmare, şi de
centrată uplul la câteva
pennanentde noţiuni
activitatea linii disparate
de referinţă);
peintelectului
actiunea trece d) de la invarianţii indivi uali
deetc.);
moment, e) capacitatea
Metoda ea este clasificării
descoperirea deşiarestabilirea
şi egocentrică, formula
îşi propune cât mai
ordinii
să multe
gice într-o
grupeze
(conservarea ipoteze mulţime
elementele
cantităţiiîn legăturăde cuvinte,
disparate,
obiectului cu săindividual
imagini supus unor transfo ări de
modul
Ill. de sau
transforme desfăşurare
Stadiul obiecte,
continuumul
operaţiilor posibilă
a căror agrupare
unor(7-11
În discontinuu.
concrete fenomene.
fost Eaderanjată;
comprimare
ani) permite e) capacitatea
detaşarea
sau
se caracterizează dilatare, dedepildă)
elementelor
prin a formulala invarianţii de clasă, ge erali
şiCoexistând
concepte
diferenţelor în cadrul
formale
semnificative fiecărei
(ex.,
în gândiri
fi urile
interiorul
aparitia şi intrarea în funcţie a structurii operatorii propriu-zise, cu individuale,
lui Gotshald
mulţimilor
(conservarea cele sau două
neordonate.
cantităţii ale tipuri
lui
obiectului de
Bruner, seria relaţiei sale cu alte ob ecte,
în cadrul
operativitate caracterelor
Metoda
proprietăţile sale- emergenţei
convergentă
specifice chinezeşti
-şi reversibilitatea,
exprimă divergentă
atendinţa
lu prinHuli
- pot etc.);
atinge
firească
centrări f)
niveluri
capacitatea
asuccesive
gândirii
tranzitivitatea, diferite
asuprade
umane
asocia- de
de
maipredicţie,
a multor elemente .ale situaţiei) Pro-
elaborare
tivitatea. formularea
şi consolidare
detaşaGândirea
dintr-o mulţime
În unorfuncţională.
ansamblul concluzii
amorfă rfect
Ca
său,(neordonată),
ca cesul determinate,
urmare,
sistem ajunge la unii sepornind
calităţile,
unitar, până subiecţi depese
structuralitatea,
în
comută pragul laovaooperaţiei,
informaţie anunţându-i apariţia imi entă.
impune
nouă esenţa.
schemă dată
ca Această
de (ex.,
dominantă completarea
metodă
organizare operativitatea
şioperează riilorÎndeosebi
funcţionare. de
Dar, numere
convergentă,
Operatia În ca
deocamdată, prinei
domeniile
atare descoperirea
caracterizânduse
Înexistă
nu aplică
se careÎnnici principiul
feno-deducţie, de nici operaţie reală: c pilul
printr-o
acest menele alcătuire
stadiugândire
nu prezintă
cu precădere a lor,
eminamente rei varea
delimitări
asupra concluziei
reproductivă,
riguroase
obiectelor şi într-o
corectează au
concretela un succesiune
alţii
pur se
caracter
sau şi simplu
imaginilor de
vavariabil, ojudecăţi
manifesta fluc-etc.);
eroare,
lor, dar cug)întârziere şi ca reacţie la opri
dardominanţa
tuant.
ea capacitatea
operativităţii
se vaPsihologia
caracteriza şidÎn a toate
dadivergente,
sociologia aprecieri au de
Împrejurările careaacareimplică
sa
face exagerare
prin relaţionarea
defineşte
preponderent
realizarea o explicită
(vezi cu mai
gândire
cazul multor
prin indicatori
iluziilor
un asemeneasau perceptive), iar cele două relaţ i sunt
gen dea -creatoare,
excelenţă
implicită pr izie, calitate,
raporturilor
fenomene. generativă.
Dedeaceea, concordanţa
identitate,
În demersul şi compatibilitatea
compunere,
consideratelor, ele tranzitivitate,
alternativ,
se întemeiază,unităţilor
în loc Îninforma
prin ouale
să fie multiplicate
mare logic. Avem de- face
Evoluţia
măsură,
conservarea referitoare
euristicilaemergente.
ontogenetică
ansamblului,
pe obiectul
pea operaţiilordat etc.gândirii.
realizarea (ex.,cu
unor
doar probe
Aşa
"grupări"
un fel de de
cum recunoaştere
am
bazate arătat,
reglare dea ofo elor,
pe intuitivă,
de- de vorba de un mecanis ope-
nefiind
centrări
gândire In stabilire nu
mediate.
autentică
ordinea a seidentităţii
poate vorbi
complexităţii, sensului
una decât dintre unor
În măsura
rator propriu-zis.
cele mai cuvinte
în care eaşi dispune
importante expresiimetodede v rbale,
Operaţiile
structuri
euristice caracterizarea
concreteÎn complete,
operatorii,
constă unor clase
constituie
construirea un
bine deelaborate
procedeu
teoriilor fenomene, de şi
generale,
Coordonările sesizarea
sistematizare
trainic şi corectare
doar
consolidate.
interdisciplinare
raporturilor sau inad-
a reprezentaţionale continuă să r mână
fenomenelor
Acestea vertenţelor
însă existente
nu sunt Într-o
În
date
transdisciplinare. Teoriile de maximă structură
momentul
a priori verbală
şi dat
nici nu sau
Copilul aparimagistică,
poate
dintr-o
generalitatepeauplan
echivalente, alegerea
sistematiza
dată,
o valoare imediat
mental,ope- uneicu j coordonările
decăţi perceptive din lanul
("asimila")
după demajoră,
naştere.
raţională valoare
lucrurile dintr-o
Deşipesupraordonată,
care va
când leserie
s-a dată
Întâlneşte, eleetc.).
crezut dar
astfelnu (vezi
situaţional.
asigurând este capabil
baza orientarea
De aceea,
internă Încădenativistă),
să aibă
desfăşurarea
orientare a gândirii se mulează pe se eletul
de-a face cu
cercetările
celui ce ceea Din cecele
ulterioare,
le posedă nuÎn se află
mainemijlocit
deraport
Îndeosebi sus,
cuceleo observăm În
realizate
mare fatacă
operaţiei
diversitate luiÎn
de sau decusituaţii
J.Piaget
numai ceea
operativitatea
şiatâta ce
şcoala nudesa,
timp
particulare i-a
tipau con
cât ergent
şi corespunde unor relaţii con rvate
fost dat În experienta
demonstrat
de domenii.gândirea
că structurileseanterioară de(Piaget,
mişcăoperatorii la divers 1971).
la omogen,
parcurg
perceptiv, Copilul
o cale de
operaţianu lapoate
lungă de ieşi
mulţime
latentă din
la Înt
evoluţie.
este eg, deînsă
înfrântă la cu uşurinţă de c . ţele
limitele
Această informaţiei
multÎnla sine,
evoluţie
Privite care
puţin.
are unioperativitatea
se dă pentru
Transformările
caracter aalgoritmică
stadial, descrie
care-i sistematic
ascendent,
abuzive sunt
ale şi otot
proprii
şi intenţiei.
cea ceeaau
con
orientare
euristică cepar se comprimări,
în
de la
a fi
poate produce.
exterior
complet reducţii,
spre interior.
separate, incluziuni,
neavând grupări, nimic înrelaţionări. Astfel,Luate
comun. Rezultatul
în însă înla perspectivă
experimentele carelui se Piaget,
ajunge copilul
se de 4-5 ani putea
IV. Stadiul a operaţiilor
Întemeiază sunt în formale
Întregime pe(11-14
datele ani)
iniţiale se şicaracterizează
nu de cdelimitarea
prinde nimicprin
J.Piaget
genetică, ele stabilit douăpatru asemenea
laturi ale stadii
corect
aceleiaşi principale,
sarcini
realităţi, În interiorul
stabilire şinou, esenţial a corespondenţelor
conservare
iniţială
comutarea
fiecăruia Întregii
diferit structuri
deGenetic,
delimitându-se operatorii1. pe
acestea.substadii: Stadiulun suportacţiunilor intern (limbajul
sensori-motorii
fiind relativă.
intern), pe un sistem
se manifestă
coerent dedesemne între
mai întâi
şi simboluri,
operativitatea
detaşate de tendinţa
obiectele
euristică;
(inteligenţa
aproape toateOperativitatea
sensori-motorie);
situaţiile pe caretip
II. divergent
Stadiul
le întâlneşte se distinge.
preoperator
copilul mic prin
(inteligenţa
îi apar ca preo-d proliferare
noi
şi peratorie);
imaginileînconcrete.sfera Gândirea
strategiilor dovedeşte
de abordare
în pofida
dimensiunea
şi a
diferenţei
proiectivităţii
soluţiilor la
dintre
sarcinile a u şi
şi forme, dacă numărul elementelor upuse
care este
slab definite,III. Stadiul
abordarea operaţiilor
lor reclamând concrete;
recurgerea
evaluării IV.
era la Stadiul
procedeul
mic (4-5). operaţiilor
,,încercare-
Dacă formele se modificau prea mult, iar nu-
ipoteticităţii,confruntat
gratie căreia ea
subiectul. transcende
Situaţia limitele
iniţială lui acum
(unitară, şi aici,
singulară) purtând
estsarcina
supusă
formale.
eroare". Prinabstractului,
repetarea rezolvării unor categorii
mărul de probleme,
de elemente creştea, pentru care înceta să mai fie rezolvată
acţiunea În sfera a posibilului.
se1. Stadiul
pot stabili sensori-motor succesiuni (0-2 riguros
ani) se împleteşte 5-6 ani,strâns
determinate
La 392 de cutransformări,
copilul formarearelaţii de echivalenţă Între do serii de
stabilea ă

structurilor
operativitatea perceptive,
euristicăimplicând trece 395 În ooperativitate
serie
obiecte de achiziţii
algoritmică.
(bile), esenţiale
luând pentru un obiect şi punându-l s ccesiv în
Pe parcursul
din grămadă
geneza
evoluţiei gândirii:
ontogenetice, schemaareobiectului loc o extindere permanent, constantele formei,
corespondenţă cu obiectele seriei aetalon. S-ar părea, deci, el ar poseda
treptată a sferei de acţiune ă

mărimii şi culorii,dar
algoritmicului, schemafără acauzalităţii
ajunge la eliminarea deja 390
obictive, schema
totală aanticipativă
operaţia. dovedita însă că nu este adevărat; este s ficient ca
euristicului.
S-a
391experimentatorul să rărească elementele uneia din serii s u să le
393
394
nou, deSfera
esenţialitate (a), vor fi reţinute doar Însuşirile care-I satisfac.
Să spunem I că, În exemplul nostru, criteriul respectiv este satisfăcut
numai de Însu-şirile a şi d - (a d a, a). gândi
Nucleul reainformaţional
să-şi elaboreze va fio dat structură de conţinut (informaţională , ca-
atunci numai litativ diferită şi clar distinctă de structura de urmare,
continut în a percep ieiţEşi
I
Completitudinea de aceste două Însuşiri.
ne arată dacă o operaţie comunicareaEsenţa operaţiilor
a parcursobişnuită,
reprezentării, sau nu, Înatunci formale
procesul când rezidă,
dorim săprin exemplificăm o noţi"implicane, ne ·"
Conceptul rezultat - E -
formării sale, toate etapele genetice - referim se poate defini
şi
formarea drept
la clasă
.Jncompatibilităţi"
reprezentării
un prototip, a tuturor stabilitemulţi-
prealabile
care ne este între
mai propoziţii,
familiar. care exprimă ele î sele
milor-obiect
despre sarcină I - A, B, C, D - iniţială
şi orientarea care posedă În raport
,,Elementul"
Însuşirile
clasificări,
cu elementele
Noţiunea a
aserieri
Înşi d etc.
sine a.
constitutiv
ei,nuCriteriul
Efectul de
acţiunea
Înseamnă
bazat alalstructurii
calitativ
în decât o sumă acestei ei de coneste
restructurări
de potenţialităţi
ţinuap este
co itive iţia
În
relevanţă
plan extern saucudeobiectele
esenţialitate
concrete ne permite
sau curaportsănoţiunea.
apreciem
capacităţii
imaginile
iar
de a elementele
gradulsoluţiona
.materializate" de adecvare supraordonate,
"probleme"
ale lor,a cu caracterde rang
abstract, cognitiv
care u superio
se sprijină sunt
pe
cu obiectele pe care ea le reprezintă. Despre ea nu se oate afirma
conceptului
desfăşurareaI laÎnrealitatea planul modelată.limbajului Pe jud~ata
baza şi raţionamentul.
acestui al criteriu,
date
extern
nici căfaptice
este concrete,
şi adevărată, nicidevine
nemijlocit
reprezentărilor, că este perceptibile.
falsă. Dar ea este o posibi itate de a
legitimă împărţirea
interiorizarea mediată noţiunilor
de succesiuni lor Înale empirice In abordarea
şio ştiinţifice.
Gândirea
abstractizărilor
formula serieformală
şi acestora.
Primele
degeneralizări
judecăţi constă trebuie
cusunt în acorelate
lor
privire reflecta datele
la o anumită operaţiileşiclasă
unghiul
interiorizate
de ob deecte
vf!ere upra
sau al
rezultatul sistematizării şi integrării
a fi eficientă, operaţiafenomene. logicii
informaţiei
realului şi
,şi datele
recoltate
a utiliza şi unghiul
în contextul
rezultatele de vedere
acestei al psihologiei.
reflectări. Conţinuturile Dacă t gica
ans formală
fonnărilor
verbale. Pentru
experienţei I cotidiene;
etape, neparcurgerea uneiaele sau conţin alteiaÎnsuşiri
trebuie săPrima
poate
suntselectate
conţinutul
făcând-o să facă
aceleaşi
fragilă
parcurgă
unei şicu
ca
modalitate
abstracţie
precădere
toate aceste
şi în cazul
noţiuni
fluctuantă. este
de a dezvălui şi pune În cir itul cognitiv actual
de după
latura
gândirii
deiiniţie. psihologică
concrete,
Schema de vie,depsih
fiind mirelogia
orba denusarcini
totfi. unei poate
noţiunide să
criterii pragmatice circumstantiale,
Generalitatea reflectă sfera de aplicabilitate care potfacă fi abstracţie
mai
clasificare,
variază În
realăpuţin
funcţie de
esenţiale.
ordonare,
a unei criteriile,
permutare,
deoperaţii.
scopul definiţiile
urmărit asamblare, şi schemele
tr sfer, de
şi de criteriul gice
ad stabilire
ptat. In de(care au şi
relaţii etc.;
accepţiunea un
Ea dăCumrăspuns I la Întrebarea
conţinutul experienţei "câtperceptive
de multe caracter
şieste
dar
logicii, diferit
acestea normativ).
o definiţie
variate de se
nu
sarcini laveritabilă
un
maiindivid
concrete grupează este
pot sau ca struc
fidoar aceea răricareale se acţiunii şi realităţii,
ate realiza prin genul ci ca
grup de indivizi la altul, şi structura semantică Noţiunea
propoziţii
proxim
abordate şi rezolvate prin intermediul operaţiei date?". Aceasta va fi cu a
şi care este
informaţiei
diferenţa exprimă acea entitate
integrată
aceste
specifică În
ope informaţională
aţii.
(ex., "Omul es e internă
un care
animal inte
raţional";
noţiunile
atât I
empirice
mai eficientă, va cât
cu fi diferit. în multe
are o aplicabilitate determinaţii
"Mamiferul domenii,
Acceptate
mai este în(însuşiri)
datorită
întinsă.unprincipiu,
vertebrat
Ca atare, semnificative,
vastităţii
stadiile
care pui i esenţiale,
psihogenetice
în naşte necesare
ale intelectulu
şi-i hrăneşte cu lapte"; , aşaşi cum au
,,Aurul
volumului de informaţie
programul de instruire se impune ca este ce se cere a fi comun
asimilată,
fostun număr
prezentate
generalitatea noi rămânem
metal fiecărei mai
de Piaget,
preţios". mare
la
În au
operaţii sau
nivelul mai
datsănaştere
practică, mic
n este de obiecte
şi laÎntotdeauna
unele controuşor (fenomene)
erseşişi posibil
îndoieli.săIn
înţelegerii
figureze caIempirice a fenomenelor.
obiectiv obligatoriu de atins. dăm reale
Noţiunile
primul saştiinţifice
astfel rând, de definiţii; sunt înrezultatul
lui Piaget i mod
s-a obiectat
fre vent,absoluti
recurgem areala caracterului
definiţii enumeretiv- spontan al
o
elaborării speciale, în procesul învăţării ginare.
descriptive organizate,
desfăşurării
Specificitatea instrumentaJă exprimă legătura selectivă şi orientată ("Casa
lor, prin
este Volumul
o
neglijându-seasimilarea
const cţie
faptul formată
că _ oricedin temelie,
dezvoltare pereţi,
psihică ferestre
umană şise
datelor I I
semnificative
dintre operaţiile
selectate pe baza
obiectiv
particulare
aplicării
verificate
,şi tipul
riguroase
aleEa
de acoperiş"),
realizează
sarcini
aefectuate
lanucare
ştiinţei.
criteriilor de
este
în Ele
funcţionale
de
un conţin
contextul
se
A.
aplică.
Şvacikin
dat,
esenţialitate
ci
unor rezultatul
însuşiri
(" Această
tiloul
(1937),
este un unui
influenţe
şi sub
obiect proces
cu care
ocioculturale
Îndrumarea
evolutiv.
lui
scriem"),
organizate
L.S.
Cerc
Vâgot
şi tările
genetice bine
ki, au
proprietate ne arată că oricât de ridicat ("ploaia esteprogramate.
gradul estedece Or, rezult
prezenţa
generalitate prinacestor
condensarea
al unei ing rinţe vapori
nu poatelor"),sădenu-şi compoziţiepună amprenta("Apa
generalitate,
operaţii,
Suportul I nu"material"
ea recunoscute al ca
poate fi universal atare
noţiunii laeste
aplicabilă
este
demonstrat
momentul
asupraformată
şi nu
cuvântul. duratei va că,
dînndat
puteapână
şidoi alatomi
ritmului
mod
să
finormal, ajungă,
dezvoltării
de hidrogen
acestor
suficientă la stadiul
la tadii.şiCercetările
un atomnoţional propriu-zis,
deefectuate
oxigen") înetc. acestgâ sens direaau
cunoaşterii.
pentru abordarea şi rezolvarea trebuie
In
demonstratcadrul să parcurgă
gândirii,
că aceste o
sta serie
noţiunile
ii pot denufi etape
sunt intermediare:
dispuse
comprimate, la
iar etapa
Întâmplare,
ordinea lor pre-no
aotic,
nu este ci·onală
ele
strict
nivelul omului, orice noţiune tuturor sarcinilor posibile.
se obiectivează şi se exprimă Rezultăprintr-un deci că
Pe Trebuie
baza lor, devine posibilă se(domină
dezvoltarea
ordonează
serială, ci În
deuneori şimod
relaţiilor se
unele absolut
cauzale
ierarhizează
stadii seimaginile
şi sistemic,în
desfăşoară senzoriale);
alcătuind
paralel. ceea etapa ce se comp cheamă xelor
fiecare
cuvânt. I
operaţie vizează
Însă făcutăo distincţia
anumită între categoric cuvântul-imagine,
noţionale
sarcini
(se pun
şi ea care
prin
laolaltă,
trebuie
În
se
aceeaşi categorie, pe baza unei Î suşiri
formularea
proiectată
fixează
domeniu
Operaţiile
I sau
de
se
predicţii
şi seşiexprimă
elaborată
altul al Fizic,
formează
în
realităţii.
legătură
prin raportare
percepţia
pentru Logica
a
cu desfăşurarea
piramida
directă
sau reprezentarea
a criteriul
servi pustoţi
ca
In alla
accidentale,
doilea
(ca
În"instrumente
evidenţă
gradului
indivizii
evenimentelor
noţiunilor
ea două
de
(fig.
rând, imagistice),
categoria
produse
obiecte determinaţii
generalitate,
desfăşurându-se
ale minţii'
întrun
30.).
arespectivă. Aceasta
iar
este
-,- fiind
pe orizontal
identic
structur
fost criticată uniformizarea exagerată a dez oltării -Ia
calitativ îndiferite lucruri
tă pe
şi fiinţe,
dupăcriteriul
ignorate
verticală
as ctele de
după
exe plu);
coordonării
individual-
şi
principale
rezolvareaeste
I
cuvântul-noţiune.
ale noţiunii:
diferitelor
adică
volumul
fonetic,
şi sfera.
şi
etapa
semantice
gramatical,
Prin
diferenţiale.pseudonoţională
volum
modale.
Or,
adică
se
Spre
pentru
morfologic,
(îngustarea
desemnează
o baza
înţelegerepiramidei sferei
deplină sunta noţiunii
taispuse
loului până
noţiunile
dezvoltării la a
cu c rindecea
sfera
ontogenetice un
cuvântul acelaşi situaţii
în ambele de viaţă.
situaţii. Deosebirea apare, Însă. Ia nivel
conţinutul noţiunii,
Automatizarea respectiv
reflectă gradulnumărulde de
mai
integraresingur
a note
mică
gândirii,
şipeobiect);
şicarevolumul
luarea
consolidare le etapa
încuprinde.
cel noţiunilor
considerare
a mai
operaţiilor Prin
mare:
a concrete;
oţiuni
difer nţelor etapa noţiunilor
individuale;
interindividuale În abo tracte.
continuare,
este la
cerinţă
designativ,
sferă seeste
şi ea rezidă
situaţii
I respectiv,
exprimă
în eliminarea
calitativ
semantic. Conţinutul informaţional În cele două
întinderea
diferit:verigilornoţiunii,
cuvântul-imagine
Stadialitatea
de respectiv
etajele
metodologică
prisos superioare,
şi anumărul
codifică
formării
se
obiectelor
obligatorie.
"timpilor
însuşiri morţi"noţiunilor
situează Inşifin
senzoriale sau
no
A
,înreflectă
În iunile cu sfera
al treilea şi rând,
este
din ce simetrică
unii Încritici
ce mai stad
aumare alităţii
reproşat şi
mulţimilor de obiecte asupra cărora se formării
volumul
aplică din operaţiilor,
noţiunea ce În ce
dată. mai mic
Cele particulare,
două generale, iar la vârful piramidei,
I
comprimarea traiectorieiîn de
situational-individuale, vremedesfăşurare. caracterul artificial
Atingând un codifică
ce cuvântul-noţiune al
nivel optim m elului
Însuşiri de piagetian, dezvoltarea neavând un curs
determinaţii
automatizare,
generale
Işi esenţiale
seoperaţiile
află într-un se raport
atribuibile realizeazăinvers:
fie secu
unui plasează
cu Naţiunea,
cât volumul
segmentar-secvenţial,
promptitudine,
singur noţiu
obiect, o datăi1e
este
rapid,cicu
mai
indiferent gradul
elaborată,
mare
sistemic,
fără cel
se mai
deaholist. include Înalt Înde structura
generalitate de posibil-
conţinut
(conţinutul
reclama mai
reglajul bogat în
conştient-voluntar Însuşiri), cucategoriile
permanent.stabilă
atât În a
sfera
pofida
Ca supra
gândirii,
este
tuturor
urmare, omaionate
oferind
acestor
atenţia (ex.,
restrânsă,un "Existenţă",
material
reproşuri,
se va principiul .materie",
calitativ superior
stadialităţii "realitate").
î ide lucru
păstrează Atunci pentr
situatia concretă În care poate fi dat, fie unei mulţimi (clase) de obiecte
noţiunea I respectivă aplicându-se
deplasa de la veriga cum? asupra căreia întreaga
individuale. unui cândblocul organiz
număr
era focalizată mai rea
operaţiilor.
valabilitate În
mic
În faza interiorul
Astfel,
de obiecte
metodologică.
incipientă piramidei
atitudinea este
şi bună, gândirea
comportamentul se mişcă
epistemic liber, aţă
(mulţimi)
de formare şi invers.
a operaţiei, la tiparul
veriga ce cu de uşu inţă
realitate şi
Proprietăţile coerenţă,
vor avea atât
operaţiilor de la
trăsături individual/particular
diferite
mentale dinatunci spre
când
perspectivă general/categoria
se înternei
geneti . pe
Fiind o
Integrarea noţiunii în său?,verbal
conţinutul - cuvântulşi scopul - nu transformării.
se produce
După
Un exemplu
dintr-o I natura
dată şide conţinutului,
în maximă
mod spontan, noţiunile
automatizare , cât
mediere
au
ni-l şi
fost
rezultatul
în oferă
ci treptat,asemenea,
În sens
naţională,
împărţite
unui
cursuloperaţiile
unui
invers,
proces
proces în de
concrete
comparativ
relativ
aritmetice la categorial
şi cu
îndelungat
de despre
situaţia particular
când
dezvoltare pe prim
ontog şi individ
plan
netică, se al.
mpune
operaţiileDe
abstracte.
calcul Concretă
- adunarea, esteşi considerată
scăderea, înmulţirea, acea medierea
mentale
împărţirea. noţiune mişcarea
senzorială.
dobândesccare are ei îndelungat
anumite se realizează
un proprietăţioptim
suport specifice, şi pe bazaorizontală,
cărora se În poatef.mitele
face o
de evoluţie ontogenetică învăţare. aceluiaşi nivel ierarhic integrat, stabilindu-se Între noţiunile res
imagistic I
B. Blocul
Astfel, direct, putând
conţinuturilor
gradul fi reprezentată
de "conceptualizare"raporturi (ex.,
aevaluare noţiunea
În accepţiunea
diferitelor calitativăde
cuvinte casă,ateorieide floare
organizării
pe care semantice
le de ansa informaţiei,
blu a gândirii. noţiunea
Acesteas au uctivecon-
fost
etc.). Noţiunea abstractă de şicoordonare, de complementari tate. Buna funcţio alitate
Gândirea
folosim nu este
este foarte Înconţine
o desfăşurare
diferit. însuşiri
mecanică
ontogeneză. ceptul dedesprinse
evidenţiate
cuvântul
logico-semantică
este
operaţii apare şimodel
un"pure".
analizate detaşate
înaintea de homomorfic
Ca psiholo
proces
notiu- de ul rus P.I.Galperin,
multimediat, în care
autorul sunt
unei interesante repr
contextul şi suportul lor sensibil, devenind imposibil de În interiorul
reprezentat sistemului
(ex. noţional estestadială,
o remisă esenţială a
nii: I
de cunoaştere
semantizarea
libertate,
cusaufuncţie
semiotizarea retlectoriecuvântuluişizentate
"teorii
eficienţei
de sau
înamodelare
direcţia codificate
acţiunilor m
informaţională
conceptualizării
instrumental-cognitive
cu ajutorul
ntale". Dincolo
a
semnelor
de
gândirii.
determinaţia
De
verbale
ace t lucru
datele
ne
orice
dăm
relevante,
operaţie
seama
prindezvoltare,
presupune
trece Înţelepciune,
în mod obligatoriu
senzorialitate contradicţie
existenţa
şi reprezentare. rene,
particulară
unor
foarte
etc.).
comune
conţinuturi
clar
unei mulţimi
are traiectorie
specifice, proprie
asupra mai Întinse sau
de devenire, caremai se va restrânse
reflecta în deanumite
biecte
Deşisăosenoţiune subordonează numeroase propri specii şiÎnvarietăţi
ale
tăţicomplex
("elclTlCntc''). cazuri
moduluiEa sedepatologice,
obiecte,
integrare
constituie de ~7~
şi pe disociere
funcţionare relatiei saude diintersecţie
a operaţiei date.hisis mental: şi in
În I
Judecata
cărora aplice
este un operaţiile.
construct Sursa primară
informaţional fragmentarea a
mai acestor conţinuturi
şi
sistemicităţii relativ se află
stabil
noţionale, cu întreruper conexiunilor evoluÎntre
în mod
ce lumea
se curent,
formeazăexternă, una dintre
priniar izvorul
realizarea acestea,lor
unor(decarelaţii
urmare
luziune
alimentare
diferite şi~ acoeziuni
frecvenţei
a mulţimilor,
Principalele
niveluri directă) în
proprietăţi
ÎI experienţa
subpe
reprezintă
logicosemantice
şiAstfel,
compartimente,
semnul
care lefuncţiei
pune înde grupare
evidenţă şi categorializare
dinamic tivă a
cotidiană, se va sau maica
desprinde prototip (M.Miclea,
proprie
operaţiilor 1995).
creieruluisunt: uman. Astfel, pacienţii
În internă
completitudinea, ierzândobiectele
generalitatea,
să considerăm capacitatea speci
A, B, de C,aicitstee
mai
Dca
definite I
datele senzoriale.
între două Acestea
a gândirii, ci filtrate şi prelucrate
nu
multese încorporează
noţiuni.
ulţimi
succesiv,
caraporturi
In această
realiza
instrumentaJă
atare
de la
Încorecte
ipostază.
însuşiri:
şi
diferite
structura
automatizarea.
A={a, Între
niveluri b, noţiunile
c,
de
399 cele particulare. Ca urmare, gândirea, În samblul ei, coboară, cum afirma d, e, ech
m, valente,
p}; B={ Între
a, c,celed, generale
m, r, x, şi
z};
generalitate, abstracţiune şi esenţialitate. 401 C={a, b,sec.ajunge d, m, ca, n., s, z}; D={ a, b, c, m, d, f, g, h}. Intersecţia lor A.
I K.Astfel,
Goldstein,
?C?D ne sub dă onivelul
peconceptua
măsură izării.
ce se dezvoltă şi se consolidează În cursulBontogenezei, mulţime nouă E={ a, c, d, m} ale cărei elemente sunt
Însuşiri comune tuturor mulţimilor
400 iniţiale. Dacă, acum, aplicăm un
I 397 criteriu
396
I 398

I
P)
 I
(trigrame)
în mod(,,Bik",
I necesar,,Lag", se va"Cev" produce etc.).evenimentul
Subiecţii trebuiau sau fenomenulsă reunească E";sub "dacă
încălzim
aceeaşi denumireapa dintr-un vas pânăcare
toate obiectele la temperatura
satisfăceau odeanumită 1 OOOC:,condiţie, ea va începe de să
fiarbă");
exemplu "să de I
fie similitudine-
groase şi mari". apropiere (pe o plajă
Astfel cuvântul Lag,extrem să spunem, de întinsă, reuneade la
acesteI cea
toateanalogia corpuri;mai slabă
cuvântul pânăCev, la identitate);
reunea "toate de polaritate
Tocmai obiectele
recunoaşterea antagonică
înalteexistenţei
şi dF (+ - înprodusului ca entitate distinctă e
superior
matematică,
grosime mijlocie" a subiectului
ş.a.m.d. faţă de în
excitaţie-inhibiţie va
realitate, înscrie
dezvoltând
neurofiziologie, o asemenea aspecte procesare
altruist-egoist, de ordin va
în avea un sens ascendent, de la i
posibilă
ea devine trecerea
o de la speculaţia
componentă de conţinut
sterilăa gândirii,
- despre gândireputând fi generca1-
În stoca la
atare
relaţional etc.);şi de interacţional complexe vidual,
ale particular
acesteia către
(contiguităţi general, universal, de la situaţional, întâmpl
morală
Intre anii complementari
1946-1948, tate ("două
E.Heidbreder amulţimiefectuat cu elemente pentruşi
experimente cores-
distincte
I
abordarea
în blocul concret-experimentală
memoriei uzul a gândirii
ulterior.caEa proces determin il,
se integreaz În obiectiv
memorie abil
la
pondenţe
dau prin spaţio-temperale,
reunire o mulţime
asemănătoare. Subiecţilor li se prezentauşiuncontrolabil. succesiuni,
nouă către
care va legic,
incluziuni
16nivel include necesar.
serii asuperior şi
elementele disjuncţii,
câte 9 fotografii. ambelor pro-
faţă de noţiuni, nivel pe care-l pu em numi
Fiecarebabilităţi,
mulţimi",
serie I era cauzalitate
asociată etc.).
"elementele cupereche"
un cuvânt - cuplurile
fără La
sens: "intrare",
propoziţional
Produsul.noţiunile
rolk devine,
(faţă
sau
avem
bărbat
umană),
serie
întotdeauna
În acest femeie
şi leth
"semantică",
de-a indicatorul
context, delimitată
face cu o principalmultime de
prin indici
însu iri,
al seficieiaJi ţeide
sunt Dar,
(copac), I tocmai
complementare
mulk (rotund); complexităţii
în raport deosebite
cu noţiunea
fard (numărul obiecte,
2) om" a
etc.
"identitate"
gândirii.
situatii
câmpului
etc.).
Subiecţii
Cu cât de
etc.,relaţional
acesta
date
trebuia
celelalte.
nu neapărat
prezintă Din asupra'
să punct
valori
simultan, ci şi succesiv, in . p, iar la
de
mai vedere
ridicate, cognitiv,
În plan cantit ea e o
tiv, valoare
cu atât
căruia
descopere O singuri
dimensiune
al ea
judecăţilor
II
poartăsemnificaţia
dovadă
organizaţional~'
înconţinutul
al
plus în fiecărei
(componentă) său
înlocuit imaginile şi corpurile geometrice În cadrul
distinctă
"ieşire"
raţionamentului,
favoarea ipotezei
denumiri.
gândirii
a
superioară
gândirea
procesarea
structurii
în
este
mod
-că
Huli
folosite
Întotdeauna
deosebiri
care
curelaţia
gradul
relativ
gândirii
dinamic
un
şise
în colab.
maio
produs
de
comparaţie
informatiei
află este
la(1951)
scăzut
constituie
în experimentele
analiza
lornoţiunilor.
sauserii şi
ointegrat,
.xompectitste
originea
acţionează
relaţional.
produsului
incompatibilităţilor
a aupatra
cu
decât
noţiunea,
faptul cel
generalizat. Operatorii impl caţi în
lui este mai
în reflectând
direcţia
esteEasuficientă
dezvăluie
eficientă, realitatea
individuale i a
estompării sau aieliminării
pertruşi
şi in ers. (Desigur,
preciz
determinarea ază
complet,
conţinutul
eficienţei
nu
că
descrise Ise formează
anterior cuşi,serii
cuşide
atât mai mult,
secaractere
învaţă decât
închinezeşti.
mod celFiecărei
special, al întocmai seDin
i ca punct de
operaţia
puneau şi
vedere cantitativ,
noţiunea,
în corespondenţă I
judecata tot saudoarraţionamentul.
denumiri un număr fără sens,relativ noţiunii,
unei gândiri;
mic deafinnând
relevării-accentuării
viitoare
pe lângă
raţionamente,
"concepte
sau aceasta,
negând
similitudini
formale".ca entităţi o ceva despreimportantă
informaţie
lor şi concordanţelor. altcev . Îno structura
poate furniza sa, dinşi
informaţionale
Subiecţii
uzul
Fiecare
trebuiauI
ulterior.
din să finite,
tipurile
De
se
reunească
regulă,
stochează
enumerate
se reţin
mai
sub aceeaşi
şi
punct
analiza
În sus conţinutul
Situaţiile
produs).
se
de
căii
face obiectul
denumire
(S)fixează
şi
vedere
Predicatul
sau
latent
(sarcinile)
("ii",
judecăţile,
logic,
drumului
al .yer",
unei
(P),
gândiriiintră
pe
cu care
definiri
reuniţi
concluzii
"ta",
întotdeauna
care-l
pentru stră ate doi te
gândirea eni
sealconfruntă gândirea în inducţie de
şi
printr-o
ale b. grigă denumităşicopulă
esenţiali
pentru a
formu (C)
-
ajungeSubiectul
la
unei("este",
un
unei
.deg" etc.) exersări
I
raţionamente
Pe măsură
I sistematice
lor, şi,
ce se formează
prin
caracterele care aveau un radical
fireşte,
exemplificări
schemele
trei genuri:
Din
şi
comun.
"sunt",
logice
reguli, aaceste ,,nu
punct
unui
a.
aplicaţii
după
formarea
este",
la
de care
principiu,
situaţii
"nu
vedere se
de concepte;
concrete.
sunt"):"
alalcătuiesc
a unei mul
persistenţei (S)
dezvăluirea
îneste
timp,
legi; c. dezvăluirea şi indu (C) muritor
produsele (P)
gândi - "S iieste P".
se pot
Constatări le principale pe careşile-au consolidează,
prilejuit
,,Pământul
Împărţi În
blocul
două
relaţional
experienţe
este rotund";"
categorii: auseproduse
intrică
fost
mul nu pentru
este uzul
patruped", imediat
"Lemnul (pasag nu este
re), bun
care,
II
acestea.
în celelalte uneigândirii,
structuri.
următoarele:C. Blocul1. înblocuri
comparaţie
produselor
componente
cu materialul ale verbal,
conducător
satisfăcând
îndeosebi
imaginile
deşielectrici
"starea de
în cele ale
favorizeazăte", "Stelele
necesitate" pentrusuntcare corpuriau fostcereşti"obţi etc. ute, îşi pierd
operaţiilor
procesarea şi
inductivă conţinuturi
de lor,
tip noţional; a
restructurându-Ie În
2. actualitatea
există
Observăm fonnarea
tendinţe că,
şigândirii
ies
reorganizându-Ie.
de
dominante
spre
din
concepte,
deosebire
structura ale deprocesarea
de noţiune
conţinut
informaţiei este subord nară
a care este
gândirii; neutră
pr din unct
use pentru de
uzul
Produsul este un element esenţial În structura şi În defmirea
Tocmai
cursului I datorită
gândirii:
finalităţii ei ca
acestuireacţionează
oameniiproces
fapt gândireamai
(sau activitate
dobândeşte
inducerii
întâi
vedere
ulterior
unei
(la
aJ
mintală). ex.,
atribu-tele
proprietăţi
obiectele
criteriului
noţiunile,
Acesta
unui
concrete
de de lasistem:
adevăr,
principiile,
răspunde
o parte a elementelor unei mulţi i la
şi judecata
legile), care
la intră seobligatoriu
stoc ează Însub inci
structura enţa
de
apoiun ansamblu
la forma
Întrebarea:
altele.
II
lor; defactorii
"ce3. s-a
elemente
obţinut
aflate înexercită
situaţionali
sau ce a conţinut,
relaţie omulţime.
întreaga
acestuia.la
rezultat
De
nonîntâmplătoare
influenţă
Ea
devenind
exemplu,
capătul semnificativă
se vaverigi asocia
constatând
unele cu
şirîntotdeauna
unui componente finit de ale cu
cădate toate
unoonoi valoare de adevăr s u de fals.
corpurile metalice care ne-ad fost
asupra electivuăţii
transformări procesării:
aplicate unui dacă
anumit formele
Adevărul
conţinut
procese geometrice
desau sauunei
gândire falsul şi obiectele
judecăţii
(însituaţii
viitor). cala"entitate informaţională" curgdate din
concrete Modelul de reprezentare grafică vaînfi sunt
în acest
experienţa caz senzorială
"schema-bloc" anterioarăsau conduc curentul el tric, extindem
obiectele
au
«intrare» ? ".
"graficul
În sunt
I
aceleaşi
orientat".
funcţie mici
dimensiuni,
de dar reprezentate
specificul
mai
"stimulului"
întâi
grafic
supunerea
această
judecata
care
Termenul
sesizate
D. Blocul relaţiilor
pe aproprietate
figuri
declanşat
ei
de
obiectele;
la
geometrice
se regăseşte
testul
asupra
procesul
"relaţie" şieste
dacă
realităţii.
oricărui
mari,
în realitate,
polisemic ea
gândirii,
Astfel,
metal în(judecata)
dacă
el fiind utilizat este
legătura
ge erai, concluzionând
în sens adevăra
afirm
situaţiiiar
tă de
că toate
v . dacă
ate:
primele care se impun atenţiei sunt acestea metaJele
din
aceasta urmă. sunt
nu bune conducătoare de e1ectri itate. Orice concept este
produsele pot fi: o noţiune, un principiu, de acţiune (a se
o relaţie, relata regăseşte,
o ceva), unatunci
lege, caracteristică răspuns judecata
a două estesa mai falsă.
multor (Acea
lucruri taÎntre
în cazul
care
Cercetările I
(afirmativ efectuate
sau negativ), de peopoziţiile
decizie,teorieiorezultatulacţiunii
judecăţilor
soluţie
există
concepte
un(Ia
unei
anumit
procesări
(Galperin
raport, şi
oafirmative);
decaracterul
problemă) legătu
inductive.
colab.,
oetc.judecată
Toate Dar c Îneste
negativă
de interdependenţă,
structura
deadevărat
gândirii
interacţiune,
există
dacădelegătura
acestea au8.3. FORME MODALE peDE carePROCESARE· căograde saunu niveluri de gener itate diferite (inferior-superior),
ă

P.Popescu-Neveanu şi colab.,
ca trăsături comuneAI.Roşca) au
interiorizarea stabilit
analogie ea
şi
etc., un
neagă
legătură factor asiesenţial
ideal se
urată găseşte
(fiinţarea
printr-un în realitate
mijloc de şi devine
transport, falsă,
cale de dacă ceea
INTEGRARE Înseamnă
A INFORMATIEI că
este modul în elaborarea
dedeorientare lor ave de-a face cu o inducţie În spirală:
care ca influenţează
a subiectului
Ca verigă I
entităţi mentale, dinamica
în sarcină.
finală Acesta
a
formării
de esenţă
LA NIVELUL GÂNDIRiI
unui se
conceptelor
informaţională).
poate
proces
ce se neagă
comunicaţie,
produsul
caracteriza
orientat
relaţieIn (înspre unei
prin
conţinutul
se găseşte
legătură
scop, inducţii
prezentarea
biologie),gândiriiprodusele
aînaceri
de
realitate.
de la
sau profesională între persoane, funcţii de
rangul 1, să
intră o mareCadiversitate
gândirii
uaţii (În matematică).
spunem,
parte componentă
devine
de judecăţi, element
a gândirii,
de
c adre-
începutsuportăde operaţiile
către verificării
experimentator
Aşa cum am menţionat într-unul din (testării)
a procesare
unor şi evaluării
indici
sabilitate
paragrafele pentru
de pe
modală o
baza inducţie
unor
recunoaştere
diferită:
anterioare, de
criteriişiran
judecăţi
gândirea ul
de IT de ş.a.m.d,
existenţă, (exemplu:judecăţi "măr de ionatan"
v loare,
relaţia trebui luată în accepţiunea de legătură, raport, interdependenţă Între ope
desprindere
reprezintă I
adevăr (corectitudine)
a însuşiri
nivelul cel lor şi semnificaţie
comune
mai "măr"
înaltşi şiprincipale
cel
ţii şimai
"animal"
"produs
instrumental-adaptati
judecăţi sau
complex
conţinuturi.
etc.).
vegetal"
particulare,
prin absenţa
Toate
"sub
vă.
de judecăţi
prelucrareEle
unor
transformări
tanţă
devin şiorganică";
universaJe,
le pe care judecăţi
"om" "vertebrat"
le realizează simple,
gândire
"mamifer"
judecăţ
asupracom-
astfel
asemenea
utilizare c1asificabile
puncte
a informaţiei În
de reper. despre "corecte"
în primul sau "incorecte",
plexe
caz, datelor
realitatea noţiunea
obiectivăetc.
ce-isesunt ,,Înalt
formează
nemijlocit
prezentate semnificative",
mult lamai
perceptibilă,"intrare" sunt mediate şi înco rate În diferite
"mediu semnificative" înşialnereal)
"slab
doilea.semnificative". InEle funcţie în de natura
funcţie se de cecalitativă
măsura aaJconţinuturi
În proceslor informaţionale (cspuse
repede
Uncare
şi mai
despre
I
al subiectul
exista doilea
trainic(dar
posibil
decât în
decât
adoptă
element
mintea
încă
el singur
important
noastră). de asemenea
care
tipuri
şi despre
procesării,
şidepinde
fi:
de
stabilirea
de
au
imposibil
se
criterii
comparaţie
fiinţat
relaţii
calitatea
iniţial
(ceea
care
delimitează
deconstitutivă
legăturii evaluarecelei
conceptelor
ca nuobiect
conştientizează
"concepte
şişi
poate
mai ia adecvate
calitativă
unui
şi se fixează
o reale" ( B,cu din
B<C
cviu
punct
de Aceste
atare.
adresabilitate
etc.; ,,Ademai
gândiretipuri
"obiec
vedere
bun decâtse
utarea
ală"
pot
şi
antic
poziţie
nou formate critică faţă
îl constituie
În realizarea de
acestei produsele
prezenţa
complexe sau absenţa"concepte
propriei
prelucrări
B"); sale
Întredeaplicării
oordine formale",
gândiri,
anumită şilor
sau procesări, va
noţiunelipsite
proceda
la rezolvarea
coordonare de
şispaţi
gândirea anumitevaloare
la o
nu subiecte
-temporală semantică,
(,,Asaudupănoteavând
B", ,,A un
prinlacare c eter
dreapta easta pur
lui se
selecţie
unorurmează
respingând
I obiectivă
sarcini concrete
o traiectorie a acestora,
(de liniară;convenţional.
unică şi reţinând
ordonare-clasificare, B",pe"A
poate
ea cele
de
pune corecte
defmi),
selecţie,
În evidenţă
concomitent
Cele dintâi se
apoi şicu semnificative
elaborează
produs
ca",,,A
cel puţin - trei
în acelaşi
în procesul
şi loc cu B");
formularea finală,
adaptării
şi, în ultima' stanţă, se
de subordonare-incluziune
şi al învăţării, înXiDe
de integrare
forme etc.).peTrăinicia
(direcţii) cele
modale inadecvate
elaborării
ale acestei şişiinstrumentalitatea
nesemnificative.
stochează
procesări,
(,,noţiunea în
şi structura
part Respingerea
conceptelor
anume:
culară sea.de conţinut
forma " sunt
subordonează unui
de a noţiunii
gândirii pentru
generale", uzul terior.
"obiectul faceacest
produs mai cainductivă;
nesatisfăcător duce de fieprocesare
cula
lucrureluarea
diferitele
aune dăm procesului
domenii
seama aleîngândirii
cunoaşterii.
situaţiile În când Gradul de elaborare
şi detrebuie să
(A perăm este diniferit
discursiv, atâtcu
procesare
întotdeauna
vederea
procesare
situaţii
I
reale. analogică.
bune dacăb.învăţarea
obţinerii unuia
forma
mai
are
bun,
loc
pentru
chiar
parte
fie la
noţiunile,
este
sedeductivă
în procesul
include
renunţarea
conceptele
frate cu să dinde
le punemdeîn
Gheorghe");
c.
Înaplicării
şiclasa
a
forma
E");
mai
inte-riorul căuta
de
la genetice
unuia
relaţie unele
determinare şi
filiaţie
aceluiaşi domen
a apărut
u, cât
cu aJtel(fii, dsădatleansamblul
probabilistică şi
B " "Ion
pentru
definim. In
Inrăspunsul
fine, celsau desoluţia
A.Proc~eainductivă al treileala situaţia
factordată. implicatAtunci
conceptele
asemenea În când
condiţiilor formarea spiritul
aparţinând
C,situaţii
se poate critic
diferitelor
familiare,
noţiunilor
produce şi nivelul
îl domenii.
cu nu mai procedăm
probabilitatea i evenimentul la în Elmplare ": "dacădupă
constituie I
de exigenţă faţă de produsele obţinute
Dinmodulpunctde deprezentare
vedere genetic,
trăsătura negativă a suficienţei. Su-biectul
a exemplelor.
aceasta
sunt scăzute,
Conceptele
principiul
S-a urnă
dintr-o
este demonstrat
prima
respectiv
formale
"încercare-eroare",
În formă
care
se
gândirea
căde
se prezintă
important
află
mulţumeşte
capătă
bile roşii,
procesare
cu
mai
ci aalb
ce
mult ungalbene
reactualizăm
tre şi interes dintr
Înmetodolo
o datăc,egale,
proporţii ele fiind
răspunsuri
esteinformaţiei
nu atât volumul
în cadrul saugândirii.
numărul Ea este utilizate
corecte
facem
acestora,
nemijlocit ocâtca modele
înmai
extragere forma
stimulată ales experimentale
judecăţii.
la întâmplare,
şi
gradul
susţinută de estedepentru
Nivelul acaurmări
posibiljudecăţii mai
sau guros
bila extrasă să dinamica
profieziţional
roşie"; dareste şi
obţine, chiar dacă produsul obţinut este derizoriu. psihologice
mecanismele
supraordonat celui noţional pe care
al le reclamă
structurii deproc sarea
conţinut însuşirilor.
a gâ dirii.
percepţii
reprezentativitate
fenomenelor
Procesarea
I
In dinamica şi (diversitatea
reprezentări
generală amodală)
concrete.
inductivă careCa
şi
urmare,
stă la
acţionează
gândirii,
baza
tot aşainiţial
şi desprinderea
relevanţă.
traiectoriaAsemenea
albastră");
elaborării
de bineasupra
Raţionamentul
pe de dete
care
conceptelor
se poate obiectelor
şigenreţinerea
se deeste
inare
întâ pla ca aceasta
celprodusului
experimente
se cauzală de-al
şi
treilea
univocă au inceput
să fie de altă culoare - galbenă sau
niveleste
("dacă deÎntrunit
încă integrare
din 1920 afiind
ansamblul coniniţiate
nutului
de
ca .element constitutiv specific" prezintă de informaţional
N.Ach, o importanţă al gândirii,
D.Uznadze, metodologică, fiind reprezentat
L.Vâgotski, HanfmandeşiconstructeleKasa in. Cadismaterial ursi ve.
condiţii C atunci
I
întrucât creează momente de
delimitarea proceselor finite, subordonate
407 40Sdiscontinuitate,
Încadrarea raţionamentului
experimental,
şi'
absolut
au
reglate
necesare
fost folosite
de o finalitate
În
încorpuri
structura de conţinut
geometrice de ormă, a gând mărime ii este
şi
justificată
culoare de faptul
variabile, cărora că lielse asociau404
determină o atitudine
cuvinte fă sens epistemică e rang
concretă.
I 406
402
403
I Q)
R)
I
I
S)
T) I
U)
 I
I
• supraestimarea
negativă în secvenţa evenimentelor
următoare, princumodificarea
probabilitate scăzută
poziţiei în şi subes-
relaţie cu
timarea celor
celălalt: (S2>Scu1;posibilitate
S3>S2; S4>S3 mare;.... ). perfecţionează pe măsura îmbogăţirii fondului experienţei senzori e, a
• acordarea
Subiectul I şansei
trebuiecelei mai mari criteriul
să descopere evenimentelor
tezaurului de distribuire
care nu as-au
reprezentărilor valorilor
produs deo
şi schemelor de integrarea semanti a
I în de I limbajului. Se ajunge, astfel, ca, lacaz
număr mare de cazuri. Fiecare exprimat în unei
forma unei njudei să ăţi
ă

semnalizare
lungă perioadă timp,unei
cadrul presupunând
serii numericecă trebuie
constante să se deproducă
stimu\i: În S viitorul
1- Sn. adult, formarea noţiuni nu
apropiat;
De fiecare dată, întărirea pozitivă se asociază constatative,
reclame numai
în mod decuatestare
unul din
obligatoriu a dependenţei
prezenţa date,
stimuli, reprezintă
exemplelor premis îninlanţul
şi osuportului itiv
• supraestimarea probabilităţii procesări
evenimentelor lor
care inductive
le sunt step-by-step:
favorabile şi
subestimarea II
dar într-o anumită ordine. Să presupunem
poziţia lor rămâne probabilităţii celor care
nemodificată în le
(obiectual
sunt
cursul
că seria saucuprinde
E nefavorabile.
adec-vată ~ A în
imagistic),
a cazul
experimentului;
cuvântului XI se
7 stimuli
E respectiv
şi
fiind suficientă doar punerea în re aţie semantică
modifică (încă neconceptualiza ) cu cuvintele
doarOperarea
"localizarea"În spaţiul
valoriinedeterminării,
de semnalizare: al incertitudinii,
~ A deja
noţiunii în cazul al
X2 E ~
elaborate. evenimentelor
probabile este o caracteristică a gândirii
1. SI' S2' S3' S4' S5' S6' S7 b.
A înumane.
In XSe
activitatea
cazul spune chiar că
sa cotidiană, omul are de-a face cu mulţi . de obiecte
I
3
gândireaX omului contemporan este izolate sau trebuieşi cu sarcina muiatădepe scheme
grupare a lor În clase prin relu I a şi generalizarea
eminamente probabiliste. Aceasta permite corelarea unui număr mai mare (esenţiale), dar i cu diferite tipuri de
II.
de Svariabile, I
•• S2' S3'deschiderea
S4' S5' S6' S7 x arii maiînsuşirilor
unei
E
Întinse
relaţii
~ A încomunecazul
pentru
X,şi semnificative
ipoteze şi testări,
m.
trecerea
SI' S2'deS3'laS4'studiul
S5' S6'simplităţii
S7 X organizateE ~şiAraporturi
în toate
la studiul
care apar
cazurile X,ca purtătoare ale unei informaţii specifice şi
complexităţii
care deschid cunoaşterii perspective noi.
organizate,
IV. II
SI' S2' S3'
dinamică aleatoare.
Din
de S4'
la studiul
S5' S6' S7sistemelor
ş.a.m.d. deterministe
x
între
cazuri
Legea la
Relevarea
condiţii
statistică
studiul
lor necesită
şi
particulare. evenimente
exprimă
sistemelor
Aici,
analiza
(E
o cu
şi
intervine
legătură
A}.
posibilă,unui
şi compararea
Astfel, fiind
dar număr
dat
nu neapăratecesară,
ansam
în dar el poate şi s nu se producă.tivă,
obligatoriu procesarea
relativ are de
luI indu
de condiţii
Aşa cele
cum de mai sus se desprinde
demonstrează W.Weaverregula: E,
în "valoarea
evenimentul
fascinanta sa de
A semnalizare
se
lucrare poate produce,
"Doamna Se
cadrul seriei
şansă" I se procesarea
(1968), distribuie alternativ Îndreptată
primului
desprinde
inductiv-probabilistă
aceştia
stimul.
se
spreapoi
care
menţin
identificarea
un vizează
punct ca
ultimului;
defenomenele
atare maximă
În
şi stabilirea anumitor "invarianti de r-aJort";
celui
pofida incertitudine,
modificărilor când % din
aleatoare pe şanselesunt
c1re pot
de almasă
doilea. apoi penultimului etc. favorabile producerii lui A
de
Un
reuneşte În sine judecăţi
inducţiei
cu
suferi conţinut
însuşirile semantic
esteconcrete
inducţie
extrem ale şide
legilor.
50% nefavorabile.
relatelor (obiectelor aflate P ste În 50% re şanse
aţie),
caz
I
aparte al raporturilor
eterogen, fiecare din ele incluzând o informaţie şi relaţiilor
favorabile
Operatorii
sporeşte
specifică.
sunt
probabilitatea
convergentă
focalizaţi nu pe producerii evenimen lui, iar sub 50%
asupra obiectelor ,,În sine", ci ±upra
Legea
aceeaşi concluzie finală. tot o relaţie. un
este în esenţă raport.
şanse
raportului
Ea caracterizează
favorabile
care
reduce această
se stabileşteaflate
însă nu probabilitate. între şi A se înterpune un al
Între ele pe baza unui criteriu: de rdine
atâtc.starea, cât mai ales dinamica
Ioducţia structurilor constă În sau desfăşurarea
treilea factor
relevarea evenimentelor.
-întâmplarea
unei relaţii - care poate tări până la a o face necesară
I (serială), de distanţă, de specifice
formă, sede sculoare, de asemănare sem tică, de
î

într-odouă
Între anumită interacţiune
elemente sau interdependenţă.
şi generalizarea legătura
asupra lor
eiopoziţie, însau,
altor formă generală,
dimpotrivă,
elemente. oeapoate
Structura ăbi până la anulare.
exprimă ca o caz,dependenţă dintrere/aţional,
un ansamblu de subordonare etc.
este, În acest un invariant carederezultă
Gândirea
Pentru
condiţii şi (factori)
se susţine
dobândeşte
ca raportul
E nu şi un
să fiecontrolul
desprinsde şiasupra acestui
generalizat, factor sănumai
el trebuie p zinterin o
eveniment
Realizarea
I
oarecare A. astfel
elementele luate În sine, ci de coraportareacă A=f (E).raportarea
anumită lor reciprocă.
de
valoare multe (De ori
cognitivăexemplu,
a experimentului
sau În
pragmatică (ex. aruncarea
reglatorie, monedei
adică să ori sau
nteze a
cazul .farniliei ansamblului
pătratelor" avem E determină
structura
adecvat
producerea
zarului). Aceasta
de fonnă,
activitatea
evenimentului
dată permite
de relaţia
sau comportamentul
A;
desprinderea
de unei tendinţe
subiectului În centrale
diferite saretuaţii
îşi
nereaIizarea presupuneunghiurilor.
absenţa evenimentului A.valoarea
întinderea domeniului
egalitate
la care se"formă I
a lamrilor-şi
aplică pătrată"
dependenţa respectivă
păstrează
in pofida
reale. varierii
exprimă gradul
aplicabilitate al
mărimiiînsau pofida
de generalitate
legii statistice
culorii,abaterilor individuale. Dome-ni I de
al cuprins între "evenimentul si ur" (p(A)
structura
legii. TăriaI sau intensitatea
rămâne invariantă.
dependenţei În termenii
dintre condiţie teoriei
şi generaleeste
eveniment a reglării,
pot aceasta înseamnă că, de ~ecare
Inducerea şi generalizarea ei la toatedată =cazurile
1) şicând"e\{enimentul
individuale
raportul imposibil"este
permite
respectiv (p(n)=O).
sesizat Deşi aici dec rgecacaracteristica
desprins purtă~:or de ei
dinamice
operarea
statistice. I
varia, determinându-se
cu "pătratul", caastfel figurădouă mari
geometrică categorii
principală:
informatiegenerală.
ansamblului
nude selegi:verifică
categorială.
specifică,
(seriei)
subiectul
şi
la obtine
nivel individual,
"o întărire ci n mai
pozitivă" la nivelul
(adică 'fzolvă
Structurile există În toate domeniile
Legea unuldinamică reflectă o legătură sarcina realităţii
necesară. care-i şi
de tip Îndefaţă),
stă descoperirea
cauzal,
evenimente.
întreiar ceilor
În cazul când nu este sesizat şi res tat,
constituie
doimatematică.
În
I
termeni ai În
din obiectivele
relaţiei
majore subiectul
E şi A.ÎnAstfel.
lingvistică,
ale cunoaşterii
Inducţia
fiind dat
antropologie,
dependenţele
obţine
În E.
ştiinţifice:
legilor
o
A reale
psihologie
statistice
"întărire
se produceetc.
dintre
structuri
se ia în(eşec
negativă"
înansamblul
mod
două în planuri:
rezolvarea
dat putând
de condiţii
obiectiv,
sarci ii).reflec ând
şi un an cale mit
sigur. Raportul poate apărea în formă explicită, fi sesizat
AuEfostdevenind
elaborate cauza
testeluispeciale
A. iar Apentru
- efectul
eveniment,
perceptivă,
lui E. şicapacităţii
evaluarea subiectiv,
saumecanicii. de reflectând
implicită,alrelevarea predicţia subiectului în
lui reclamând o pr cesare multi legătu cu
Aceststructurală.
gen de dependenţă se întâlneşte în domeniul fizicii
ă

inducere Iată câţiva iterni din aceste

deznodământul teste: concret, într-o situaţie dată, a desfăşurării fenome elor
clasice. al reacţiilor chimice etc. (Ex.: mediată.
"Temperatura În primul corpurilor caz, crescând
purtătorul raportului ÎI constituie o I suşire
• Avocatul este pentru clientul său ceea
concretăce medicul
întâmplătoare -volumul.
formă,saueste pentru:
probabile
mărime, a.
..
culoare: În cazul al doilea, la baza s bilirii lui
peste o anumită limită, ele încep să-şi mărească dilatându-se".)
I
bolnav; b. medicină.
•Caracteristica
Ofiţerul este pentru principală
soldat a ceea
legii ce stă
dinamice Posibilitatea
un indicator
profesorul rezidă subiectivă
abstract:
în aceeaa. elev;
este pentru:
de se
ordine, constituie
că eab.se sens etc.
de ca rezultat al interacţiu ii şi
corelării
Excmpte:
aplică şi se verifică la nivelul fiecărui caz individual în parte. Dar caracteristicilor obiective ale fenomenelor date cu eleme tele
şcoală. experienţei sarcină
• oobservării de
anterioare diferenţiere:
şi cu subiectului i sepsihoindividual
particularităţile prezintă perechi aled fiecărei
stimul,
I
descoperirea şi formularea ei sunt rezultatul
• Ciorapul este pentru picior ceea cerelaţionaţi mânuşa este
persoane. Cadupă
şi
pentru:
urmare,
analizei
a.una
criteriul mână;unui
şi b.
aceeaşi
"mărime": situaţie
S1>S2vasau primi
S2 est>S1.măriEIdiferite
tr uie din să
cap. 409 găsească,
partea unororientându-se
persoane diferite. după felul de administrare a Întrebărilor ,corect-
I
• a. muscă-insectă; b. câine-?; a. pin-conifer;
de prezentare a situatiilor care reclamă ale
greşit",
inducţia
b.
Deşilastructurii
care fag-?
în plan din Schema
ceiobiectiv
este
formalăsă răspundă şi la care nu, alorile concrete
doi stimul,
următoarea: distribuţia probabilităţilor evenime telor
ambilor
elementare stimuli
poate variind
rămâne tot de la o aceeaşi
timpul pereche(ex., la alta. Fo ulând
aruncarea regula
z lui), în plan de
A:B;:C(DI, D2) (,,A este pentru B, ceea ce C este
acţiune, pentru va răspunde corect
subiectul chiar atunci ând un stimul Întărit
I
DI sau D2)" Miclea, 1991). subiectiv ea va înregistra oscilaţii semnificative. Analiza m ului în care
pozitiv
diferiţi În secvenţa
subiecţi conchidanterioară
asupra dobândeşte
posibilităţii valoare
de produce sau neproducere a
unor fenomene pune în evidenţă trei408 tendinţe tip ce:
I 410
I
V)
 I
Descompusă! schema inducţiei pune în concordanţă urmă
operaţii: codarea (înregistrarea şi organizarea datelor), in (stabilirea
relaţ~ilor logice), punerea în corespondenţă (co elementelor sau
termenilor), aplicarea structurii descoperite, comp
argumentarea, Iotmuleres răspunsului.
B. Procesar~a de tip deductiv
Caraoteristid generală a acestei procesări rezidă în aceea că ea are
o traiectorie cu sens descendent: porneşte de l~ general (un.pri cipiu,
o regulă, o idee ~tc.) şi merge spre particular, individual. Schema
logică pe care se întemeiază procesarea deductivă este dată de principiul
"ceea ce se aplică uni~ersalului se aplică şi fiecărui caz individual
în ,arte".
După structură şi complexitate, procesarea deductivă direc ivă se
realizează în tre1 forme (variante) de inferenţă: a. imediată; b. onna
silogistioă; c. fonna ipotetico-deductivă şi d. fonna lineară.
a. Procesarea deduetlvă imediată se caracterizează prin sta ilirea unei
legături necesare, directe între judecata permisă şi ju ecataconcluzie.
Cored~titudinea sau evocarea conţinutului procesării î acest caz sunt
determinate cu precădere de respectarea sau neres tarea condiţiei de
distribuire a termenilor. Un termen este distribuit umai dacă el este luai În
integralitatea sferei sale şi nedistribuit da este considerat doar ~ub
ă

aspectul unei părţi a sferei sale. Trebuie m~ ţionat că avem de a fhce aici
cu propoziţii (judecăţi) categorice. 1 mod normal, termenJI S (subiectul
logic) este distribuit în univer. ale şi nedistribuit în particulare; la rândul
său, P (predicatul logi ) este distribuit în negative şi nedistribuit în
etirmetive. Situaţia lui P se xplică prin aceea că în propoziţiile categorice
negative, S, indiferent da este luat În integralitatea sferei sale sau nu, se
ă

află În raport de opo 'ţie cu Înt:e~ga. ~xten~i~~e. a lu.i ~, în timp ~e în

propoziţiile afirmat ve nu există mCI un in~lclU pnvmd sfera lUI P.
Pentru a întregi cele menţionate mai sus în legătură cu valab litatea
deducţiei imedidte, trebuie adăugată următoarea regulă logică: ricare din
cei doi termepi apare ca termen distribuit în concluzie, dacă şi umai dacă
el a apărut ca termen distribuit şi în premisă. Abaterea de la eastă regulă
poartă nJmele de extensie nepermisă (a lui S sau a lui P) şi, psihologic, o
inyentariem ca eroare de raţionament.
Ca mOdalităfi de procesare deductivă imediată pot fi in icate:
conversiunea (o procesare prin care termenii propoziţiei asu ată ca premisă
îşi schimbă reciproc funcţiile; de exemplu, dacă prerni a este de forma SP,
cdncluzia, numită şi conversii ia forma PS: pre isa şi concluzia sunt
judecăţi categorice de aceeaşi calitate) şi obve iunea (procesare prin !
intermediul căreia dintr-o propoziţie de fo a SP, asumată ca premisă,
rezultă drept concluzie o propoziţie de fo a SP, :~mită "obversj" Bara pusă
deas::;a concluziei arată că obver a este
411
W)
o propoziţie Modelul
categoricăluide Erikson
modalitatevizează
inversă evidenţierea şi analiza
în raport cu premisa din fazelor
care a care le
parcurge
fost derivată: dacă procesarea
premisa esteÎntr-o schemă
afirmativă, de tip silogistic.
concluzia SuntiaridenElcate
va fi negativă, dacă trei
premisa faze
este negativă, a reprezentarea.
principate:concluzia va fi afirmativă; dacă predicatul
care există În proiecţiapremisei
info aţiei din
este o noţiune
premise pozitivă (P), predicatul
În spaţiul obversei va fi o noţiune
reprezentaţional-intern, luând negativă
o formă(P) mănătoare
corespunzătoare ei, iar Venn;
diagramelor dacă predicatul premisei este
b. combinarea o noţiune negativă
reprezentărilor, dUp,(P),principiul
cel al obversei va fi o noţiune
subordonării pozitivăfaţă
particularului (P)decorespunzătoare
general (conţinutulei. (Exemplu:
se anticdinal premisei
propoziţia Unii studenţi
minore se indexeazănu sunt si/itori aprin
ca "parte" obversiune
conţinutului semrezultă
tic alpropoziţia
premisei majore);
Unii studenţi sunt nesiliton).
c. alegerea etichetei Trebuie
verbale precizat că, în obversiune,
pentru exprim premisa
a sau descrierea şi
concluziei.
concluzia sunt propoziţii
Fazele de aceeaşi
menţionate au uncantitate
conţinutşi şiÎntre ele există odiferite,
o desfăşurare relaţie desub aspect
echivalenţă adică au Întotdeauna
psihologic, aceeaşi
de la un subiect la valoare de adevăr).
altul. Acest model reflectă doar~ parte din
b. Procesarea
complexitatea de procesării
tip silogistic realizează
silogistice şi un raţionament
priveşte un câmp deductiv
probl matic
mediat, alcătuit doar Extrem
determinat. din trei propoziţii
de important (judecăţi)
pentrucategorice,
psihologia din gândirii
care douăest să se
sunt premise, iar a treia
urmărească - concluzie.
traiectoria sauMedierea
explorareaîn acest caz este
.spaţiului reprezentată
teoretic sau sibil" al
de propoziţia care se interpune
raţionamentului, care duce la între prima datelor
selectarea propoziţie şi concluzie.
(propoziţiilor) Primare din
(Denumirea de silogism
repertoriul a fost dată
existent. acestei forme
Această de către
verigă. Aristotel).
esenţială pentru surprihderea
Din punct de vedere
specificului structural,
gândirii silogismulconcretă
ca activitate se concretizează În
sau ca proces viu în raport cu
constructe de tipul:
gândirea schematizată în formele logicii, se evidenţiază prin arcini care
Toţi creează
oameniisubiectului
sunt muritori.
o zonă de nedeterminare: de exempl ,..formulează un
Socrate este om.
rationament (silogism) despre individul X' sau .cons ieşte o serie de
Socrate este muritor.
raţionamente (silogistice) despre om" etc.
în silogismul formulat de Însuşi Aristotel, primele două propoziţii sunt
Modelul lui Johnson-Laird este Întemeiat pe afirmarea nec sităţii de a
premise, iar a treia este concluzia. Dacă ÎI descompunem după criteriul
realiza o analiză aşa-zisă ecologică in situ a raţionam tutui, sarcinile
noţional, vom constata că el cuprinde doar trei noţiuni, care În logică poartă
numele de (silogistice)
termeni aifiind exprimate
silogismului. în limbaj
Pentru natural.
a stabili SubiectreiI este
rolul celor solicitat să
noţiuni,
trebuie să pornim de la concluzie: aceasta este o propoziţie universal din cele
form~leze singur concluzii şi nu să aleagă concluzia orectă
prezentate
afirmativă. Subiectul de-a gata- care
concluziei de este
cătretermenul
experimentator.
minor- apareAutorul
ca subiectmodelului
logic în presupune
cea de a doua că. înpropoziţie,
acest caz, procesarea
motiv pentru carepentru ajungerea
aceasta la co c1uzie
se numeşte
premisăcuprinde
minoră. La următoarele
rândul său,verigi: a. reprezentarea
predicatul concluziei - numit premiselor,
termen major-analoa dia-
ă

gramelor Venn (subiectii îşi reprezintă o clasă prin

apare În prima propoziţie (în exemplul dat. tot ca predicat logic), fapt pentruimaginea unui număr
care i s-aarbitrar ales dintre
dat denumirea membrii
de "premisă ei" Apare
majoră". (Johnson-Laird, 1980, p.
şi o a treia noţiune, care1 4); b.
combinarea
se regăseşte În ambeleeuristică
premise: a ei ireprezentărilor
s-a dat denumirea premi-selor (aceasta flectă
de termen mediu,
Întrucât specificul
are rolul dedesfăşurării raţionamentului
a mijloci raportul în doi
dintre ceilalţi plantermeni
psihologic); c. fo ularea
("extremi"),
raport cemai
se redămultor
explicitconcluzii în contextul
de către concluzie. unuimotiv,
Din acest "experiment ment 1"; d.
termenul mediu
verificarea
(M) se Întâlneşte numaiconcluziilor
În premise (aici se apelează
(În exemplul nostrudeja la logică,
pe poziţia fiind ţinută de
termenului
mediu sefiecare
află noţiunea Om,
dată doar concluzia
care aparecarecaconcordă cu regulile
subiect logic acestmajoră
În premisa ia). şi
ca ·predicat După
logic În premisa
cum minoră).
remarcă M.Miclea (1991), deşi modelul explic multe dintre
Au fost Întreprinsececercetări
distorsiuhile apar în pentru explicarea
raţionare, mecanismelor
el rămâne psihologice
încă vag, lăsând neclarificată,
care staudelapildă.
baza "constituirii" silogismului.
problema factorilor Dintre modelele
care determină egerea explicative
euristici lormai
utilizate.
"cunoscute" Modelul
menţionăm următoarele: modelul
probabilităţilor subiectivelui Erikson
îşi propune să sumodelul
(1978), rindă intricarea
lui Johnson - Lairdconativi
factorilor modelul
(1980) şi(trăiri probabilităţilor
emoţionale, dorinţe,subiective
expec aţii)(McGuire
în procesul de
şi Wyer,raţionare.
1960). Wyer arată că, Încercând să tragă co cluzia, subiecţii identifică
în prealabil, la nivel subconştient,
413 concluziile xtreme
414
- pe cea mai
silogism dezirabilă
În figura I (M-PşiS-M)
pe cea s-amai indezirabilă
modificat radical-, tendin
care sunt
a Înfolosite
deducereaca
puncte de 85%
conclJziei: reper dinÎn numărul
opţiunea subiecţilor
finală pentru o concluzie
au optat probabilă.
ntru concluzia Din
de forma
repertoriul
S-P. concluziilor posibile se selectează cele pe care subiectul le
apreciază ca
c. Procesarea fiind mai probabile, adică mai
ipotetico-deductive sau apropiate
condiţionată de etalonul
este maisău uţin
de
dezirabilitate
studiată din punct şi care deinclude
vedere şi o parte adecât
psihologic criteriilor
celelaltelogice.
forme.În acest
Ac astacaz,se
erorile
explicăau prindrept cauză
natura principală
ambiguă supraponderarea
a condiţional ului. Sub dorinţelor
una şi acsubiective
eaşi expresieÎn
detrimentul cerinţelor logicii obiective.
condiţională se pot ascunde legături diferite: • o rele ·e de antrenare
Modelul
logică acoperă
(ex.: ,,Dacă îndeosebi
soarele plaje atunci
a asfinţit, de raţionamente
se lasă sara". dinSoarele
planul arelaţiilor
asfinţit.
interpersonale.
Deci, Unele din
se lasă seara"); • oaceste
relaţieraţionamente
cauzală (exe stau plula ,,Dacă
baza formării me-
bate vântul,
canismelor de apărare
frunzele copacilor sea mişcă.
Eului (deBateexemplu,
vântul.mecanismul
eci, frunzele raţionalizării).
copacilor se
Aşa cum
mişcă"); s-a demonstrat
• o relaţie de confonnare şi experimental
(ex.: Dacă louă,(Tversky, Kahnemann,
ia umbrela. Plouă.
1980),iaprezenţa
Deci, umbrela"). probabilităţii subiective În orice raţionament influenţează
procesul de deducere
Multitudinea de relaţiia pe concluziei; dar În determinarea
care le generează face ca şi proc acestei
area
probabilităţi sunt implicaţi
ipotetico-de-ductivă să se nu numai factori
desfăşoare conativi,diferite
pe traiectorii ci şi factori
şi săde ordin
pună În
cognitiv momente
evidenţă general, derivaţi din experienţa
de tatonare-alegere, adeseaanterioară.
generatoare Se de poate
rori, Însă
care
presupuneşi căparticularităţi
reflectă ponderea factorilor conativi esteÎncu funcţionarea
psihoindividuale atât mai mare,gâcudirii. cât
situaţia vizată
Cercetările În momentul
efectuate până Îndat este mai
prezent Îndepărtatăfaptul
au evidenţiat de fondul experienţei
că la baza multor
anterioare a subiectului
erori în procesarea (este mai puţin familiară);
ipotetico-deductivă se află interprde asemenea, tendinţa
tarea propoziţiilor
de supraestimare
condiţionale a probabilităţii
ca bicondiţionale şi subiective
inabilitatea Înde dauna
a tilizalogicii este mai
informaţia din
puternică Încondiţionale
dnunţurile situaţiile familiare
negative,culegată
semnificaţie şi rezonanţă motivaţional-
de g eşita
afectivă pentru
reprezentare subiect.
a operatorului non (Stemberg, Beyond, 1982).
Cele
d. trei modele
Procesarea prezentate
deductivă mairealizează
liniară sus nu sunt reciproc antagonice şi
o transformare
exclusive,Raţionamentul
tranzitiv. ci mai curândpecomplementare,
care se Întemeiază pentru că, aşa
are două cum am văzut,
premise,
fiecare
din se centrează
ele exprimând pe odintre
o relaţie anumită coordonată particulară a raţiona-
doi termeni.
mentului
Cel puţinsilogistic.
un termen este dat în ambele premise. Sarcin care angajează
O altă grupă
procesarea de cercetări
deductivă experimentale
liniară constă în a cereasupra
subiecprocesării deductiveo
lui să stabilească
silogistice
relaţie întreaudoipus În evidenţă
termeni unele particularităţi
neadiacenţi (care nu sunt aţi psihologice
în aceeaşideterminate
premisă).
atâtIatădeun forma
exemplupremiselor-universal
de astfel de sarcină: afirmativă-universal negativă,
particular
Petre este afirmativă-particular
mai harnic decât Vasile. negativă - (aşa-numitul efect de
atmosferă),
Ion este mai cât leneş
şi dedecâtfigura În care
Vasile. Carese realizează silogismul (efectul
figural).
este cel mai harnic?
Răspunsul
Efectul decdrect se concretizează
este: Petre
atmosferă În câteva tendinţe semni-
este cel mai harnic.
ficative
Pentru ale asubiecţilor
explica În desprinderea
modul În care concluziei,
subiecţii şi anume:
ajung la a.formcândlarea
cel
puţin o premisă
răspunsului la este negativă,
asemenea majoritatea
sarcini, au fostsubiecţilor
elaborate tind câteva
să deducă mele,o
concluzie negativă;
recunoaşterea cea mai b. mare
dacă având-o
cel puţinmodelul
o premisă conţine
imagistic (Decuantificatorul
Sato, 1965) şi
particularlingvfstic
modelul "unii", este cel 1980,
(Clark, mai puternic favorizată tendinţa de deducere a
Evans, 1980).
uneiPotrivit
concluzii particulare;
modelului c. dacă se
imagistic, exclud cele
procesarea două situaţii
propriu-zisă şi anterioare,
ded cerea
tendinţa
concluziei ceaaumai la frecventă
bază operaţiiva fi aceea
asupradeimaginilor.
a deduce oSubiecţii
concluzie"tranuniversal
criu"
afirmativă primii
(codează) (Smokes, doi 1951).
termeni în forma unor imaginistilizate, or onate după
Cel ,,~ai
relaţia de almare-mai
doilea efect mic" -sau a fost descoperit
"mai -bun-mai
figura] slab". cestedeimaginicercetătorul
rămân
englez Johnson-Laird
"invariante". Cel de al(1980).
treilea Prezentând
termen estesubiecţilor
transpus rintroun silogism
imagineînmobilă,
figura
care
a IV-ase (P-M
raportează
M-S)lamajoritatea
celelalte douădintreimagini fixe),a manifestat tendinţa de a
ei (85%)
deduce concluzia de formă P-S. Reformulând Însă acelaşi
416
415
X)
potrivit ordinii de rang
o succesiune de stabilite.
abstrageri, Concluzia va consta,
până la reţinerea În acest
fie doar caz, imilitudini
şi a unor În
traducereadeÎn cod verbaldeaordin
"principiu", informaţiei
formal,extrase din ordonarea spaţială a
operaţional.
imaginilor. Spre deosebire de procesarea deductivă, în procesarea an logică
In opoziţie
legătura cudintre
acesta.premise
modelul lingvistic are
şi concluzie puneunaccentul
caracter pe aspectele
ipotetic, pro abilist şi
nu ale
lingvistice unulprocesării.
strict necesar. DinTrăinicia
punctul eideva vedere gradul d lui,
depindealdeautorilor esenţialitate,
diversitate
dificultăţile pe careşi reprezentativitate
subiecţii le Întâmpină al însuşirilor
În multe comune,
problemeecum de şi de natura
însuşirii
raţionament nu sunttransferate.
determinate de procesele cognitive specifice acestor
probleme, ci Satisfacerea
de limbajuluiacesteiÎn carecondiţii
ele sunt depinde
prezentate. de calitatea gândirii în ăşi, de
Pentruprofunzimea
a argumentaei'Lde acest informaţia
punct de vedere,de caresedispune
apeleazăealalaprincipiul
momentul dat. în
istoria
congruenţei ştiinţeidegasim
(elaborat numeroase
H.Clark). Potrivitexemple care atestă
respectivului atât Întro
principiu, juste a, cât şi
procesarefalsitatea concluziilor
liniară. înainte trase peconcluzia.
de a deduce baza raţionarnentului analogi . la o
subiectul procedează
reformulare aCunoaşterea
celei de a doua ştiinţifică
premise. actuală
(Ex., Înrecurge
loc de mult
,,Ion mai
este maifrecvent
leneş Il!- raţio-
namentul
decât Vasile", analogic
va spune: decâteste
"Vasile cea mai
"clasică".
harnic Aceasta şi-a În
decât Ion"). găsit concretizarea
acest fel, în
informaţiadezvoltarea
conţinută puternică,
În cea de aîndoua cea de a douaeste
premisă jumătate
făcută acongruentă
secolului ostru,
cu a aşa-
numitelor
premisa Întâia şi cudiscipline
Întrebarea deadresată
graniţă. asubiecţilor.
cercetărilorConcluzia
inter-şi multidisciplinare.
se deduce
numai dupăRezultatul
ce a fost cel mai impunător
stabilită congruenţaal informaţiilor.
gândirii analogice este cibe etica,
În favoarea
"model auanalogic-teoretic"
acestei ipoteze, fost aduse şi unele de dovezi
maximăexperimentale
generalitate, importante
aplicabil în tudiul
tuturor sisteme~or reale.
(Evans, 1980).
Toate analogică
C. Procesarea cele trei forme modale de procesare a informaţiei în cadrul
gândirii secotidiană,
In activitatea întâlnesc ca la fiecare
şi În cea individ, dar predarea
a cunoaşterii şi niv luiapar
ştiinţifice de elaborare
numeroase situaţii În care, pentru a desprinde concluzia cu valoareaconcretă la
şi funcţionare a lor diferă În limite foarte mari de la o rsoană
reglatoarealtal
ceaAceasta
mai mare, facetrebuie
ca tabloul real alşigândirii
să căutăm să fiesimilitudini
să stabilim It mai complex pe şi greu
coordonateincapsulabil
ample, acolo În unde
canoane, decât directă
percepţia cel prezentat de logică.
nu le detectează în consecinţă,
şi unde
par să nuschemele
existe, săoferite
facemdetransfer
logicădepot fi doar
unităţi parţial tilizate
informaţionale de laÎnuncercetarea
psihologică şi În analiza/explicarea desfăşurării
obiect "cunoscut" la altul necunoscut şi mai greu de abordat, să elaborăm vivo
a gândirii. şi procedee metodologice unitare pentru studiul şi
sisteme conceptuale
explicarea unor realităţi substanţial-calitative diferite. Acestor situaţii şi
altora de 8.4.
acelaşi gen este chemată
GÂNDIREA CAsăACTIVITATE
le facă faţă procesarea SPECIFIsau forma DEde
gândire analogică. Psihologic, o structură de. gândire analogică manifestă
o deschidere deosebită REZOLVARE
la similitudine şiAconexiune.
PROBLEMELOR
Ea posedă atributul operaţional specific de a şi
Domeniul specific În care se activează în relaţie inalistă
se pun"sugestii"
extrage de toate
cele patru I blocuri componente ale gândirii îl constituie re olvarea
rezolvare a unei probleme de un anumit tip sau dintr-un anumit domeniu
problemelor
din rezolvarea În sens larg.
unei probleme de un,,Problema" sau "situaţia
alt tip sau dintr-un problematic
alt domeniu, de a'reprezintă
stimulul autentic al oricărui proces veritabil de gândir . Inseşi apariţia şi
găsi criterii pentru formularea unei explicaţii comune pentru o categorie
dez'l0ltarea În plan istoric (filogenetic) şi individu 1 (ontogenetic) a
aparent eterogenă de fenomene (M.Golu, 1975).
acestui proces psihic cognitiv au fost determinate Ş impulsionate de
Desfăşurarea transformărilor are un sens convergent, ele trebuind să
dificultăţile şi complexitatea crescândă a adaptării 1 mediu, a optimizării şi
ducă În final la stabilirea unui punct de "Întâlnire" Întreobstacolelor,
două sau maiieşirea din
eficienti zării activităţii omului. Surmontare
multe obiecte, Între două sau mai multe domenii.
impasuri, găsirea răspunsurilor la num roasele Întrebări "de Astfel, fie ce"?
date şi "cum?"
A şireclamau
obiecteleetc. B care ieşirea
au În comun însuşirile
din şi depăşi (a. b, c, d,
ea limitelor e); obiectul
datelor senzorialeA imediate
posedă înşi plus Însuşirea .f", În virtutea comunalităţii însuşirilor
trecerea la o activitate m tală de un nivel superior, de natură general- men-
ţionate, se
abstractă, însuşirea .f"
conchidecucă organizare aparţine (trebuie
i desfăşurare să aparţină)
discursivă, şi
cuprinzând toate
obiectuluicoordonatele
B. La acestespaţio-tem
Însuşiri serarepoate ajunge pe cale mijlocită, printr-
(nu numai pe celelale lui hie et nune).
417 418
Z)
Y)
Aceasta
stareeste gândirea, cu
a subiectului se funcţia
producesaoprincipală cea tezolutivă.
oscilaţie, -situaţia neputând fi " simiIată"
Rezolvarea problemelor
decât print~-un se transformări
şir de opune altor tipuri de procesări,
speciale, atunci eaîndobâ care deşte şi din
ponderea
punct principală revine "programelor
de vedere subiectiv rutiniere", executive, auto-
atributul problematicului.
matizate, cum sunt,
Corelând celededouă
pildă,aspecte
operatiile de calcul
- obiectiv la omul adult.
şi subiectiv -, obţine o clasificare
Noţiunea
mai adecvată de problemă
a problemelor,a fostînutilizată
două mari în psihologie
clase: proble în eaccepţiuni
bine definite,
diferite
care deau către
un număr diversele
precisorientării
delimitatsau şcoli. Behaviorismul
de evenimente (da e), de consideră
secvenţe, şi o
problemă
soluţieorice
pentru situaţie-stimul pentruexistă
a cărei verificare care organismul
un test nee ca Întreg
ivoc; nu are slab
probleme
elaborată,
definite, prin
careînvăţare
nu permitanterioară,
o analiză o schemă
completădea răspuns,
da elor şifiind obligatde
nu dispun săteste
procedeze
univoceprin încercăriaşisoluţiei.
de validare erori succesive
Această c1as (C.Hull 1945).
ficare includeLa şi
rândul
pe cea său,
bazată
gestaltismul
pe criteriul lega existenţa problemei
complexităţii - probleme de imple
un "dezechilibru"
şi probleme între subiect şi
complexe.
mediu, Atributul
creat de problematicului
omiterea sau întreruperea
caracterizează unorsituaţii
verigidin aletoate
câmpului
do eniile
relaţional (W.Kohler,
cunoaşterii 1929).
ştiinţifice şi aleCorespunzător,
. tehnologiei.rezolvarea,
De asemenea, în primulproblcaz, me se
consta în formarea
întâlnesc frecvehtde operatii
şi în şi algoritmi
activitatea practică. adecvaţi, prin eliminarea
verigilorDupă
de prisos
forma -defiecodificare
pe baza întăririi, fie ca urmare
sau prezentare, a acţiuniisitu
avem probleme legiiional-
efectului - iarelementele
intuitive, în cazul alsituaţiei
doilea, În apariţia spontană
problematice a unor "tendinţe
fiind obiecte, imag ni sau
determinante",
scheme, şi care să ducăsimbolic-abstracte,
probleme la Închiderea circuitelor în care întrerupte (principiul
datele sunt ex rimate
"insight-ului").
verbal s'lu prin simboluri alfa-numerice (probleme de logică, pr bleme de
După părerea noastră,
fizică, problJme o definire mai riguroasă a problemei o
de matematică).
realizează
Formapsihologia cibernetică.
de c6dificare prezintăAceasta ia în considerare
o importanţă psihologică două aspecte:
de sebită pentru
unu/desfăşurarea
obiectiv şi aJtul telsţionel-subiectiv,
procesului de rezolvare Primul se referăneapăr
şi ea trebuie la o situaţie
t luată în
externă În sine în
considerare şi analiza
se evaluează
finală prin prisma
a datelor criteriului de nedetenninare,
cercetării.
adică alUnii
numărului de alternative
autori consideră că, pentruposibile din care orice
a fi rezolvată, urmează să se ebuie
problemă facă să
alegerea
fie mai(reţinerea
întâi lbineunei singure
definită (Mc. alternative
Carthy, 1956). şi eliminarea celorlalte).
Alternativele
Aceastaca estd atare cel
pot puţin
să fie oobiecte sau entităţi
exagerare. Oricâtreale,ne-am ori strădui
secvenţemulte
operaţionale
probleme mai nu potmultfisauadusemai laputin divergente,
o -formă În sensul
bine defini bilă.căEste
alegerea
v rba de
uneia implică renunţarea la celelalte. Astfel, din punct
problemele foarte complexe, multisecvenţiale, probabiliste, p ecum: de vedere obiectiv,
pentru a exista şio demonstrarea
formularea situaţie problematică
teoremelor, trebuie să existe
formularea cel puţin
predicţ ilor îndouălegătură
variante (alegeri) cu probabilităţi
cu desif.-şurarea evenimentelor apropiate. Alternativa
aleatoare, este generată
elaborarea d iziilorfie şi
de omiterea
optimizarea unor elementejocul
alegerilor, (date) În problemă,
de şah, fie de o prezentare
situaţiile compoziţion e etc. În
dezordine (entropică) a datelor, fie, În sfârşit,
Ar însemna ca acestea să rămână neabordate? Nimeni n poate susţinede pragul scăzut de
discriminare
aşa ceva. În Caraport
urmare,cu rămânând
alte situaţiilaproblematice.
clasificarea peFinalmente, se poate mai
c e am prezentat-o
spune
sus,că, în plan
trebuie obiectiv,căo cele
să amintim problemă
două claseeste cude patât mai bine
bleme, dificilă şi mai
definite şi slab
complexă,
definite,cusuntcât gradul său deşinedeterminare
abordabile rezolvabile pe este
căimai mare. şi prin strategii I
diferite
Aspectu/
diferite: celereJaţionaJ-subiectiv
bine definite - pesecale referă la "efectul
şi prin p ocedee global" pe care i~
algoritmice, ÎI cele
produce asupra -unui
slab definite individ
pe cale şi princoncret
procedee contactul
e ristice.cu situatia considerată
obiectivSă caconveniT
problematică. acumAcest
că unefect
subiectva fieste
o rezultantă
confruntat a .Jntâlnirii"
cu o pr blemă dintre atunci
nedeterminarea
când el doreşte saucevaentropia ce caracterizează
şi nu cunoaşte în momentul situaţia
d t seriaexternă
acţiunilor şi pe
determinarea
care trebuiesau să le negentropia
efectueze pentru (organizarea
a ajunge la informaţională) care
re uitatul dorit. Obiectivul
caracterizează sistemul cognitiv al subiectului. Dacă
de atins poate fi concret-substanţial, de exe plu, un factor, o uneal~ă,în profilul de stare al un
subiectului
produs nu se înregistrează
culinar, o maşină nici etc.,o perturbaţie,
sau ideal- atuncibstractse- poate afirma că unei
demonstrarea
situaţia dată este
teoreme, asimilatăunui
formularea pe loc şi ea nunou,
concept constituie
a unuipentru subiectul
principiu sau înteorii.
cauză o problemă. Dimpotrivă, dacă În
Acţiunile necesare constau din operaţii de diferite profilul actual de
419 420
genuri: căutare, deplasare, translaţie, apucare, îmbinare, seriere, calcul,
comparaţie semantică, vorbire, scriere etc. Ele pot fi efectuate în plan
perceptiv sau central-intern (judecăţi, raţionamente) pot fi aplicate asupra
obiectelor, imginilor sau conceptelor.
Alegerea acţiunilor respective depinde de forma de codificare primară
a situaţiei problematice şi, ulterior, de recodificările pe care aceasta le
suferă în cursul rezolvării (M. Golu, 1975).
Din punct de vedere operaţional, o problemă poate fi reprezentată în
două moduri: reprezentarea pe baza mulţimilor şi reprezentarea pe bazp
unui spaţiu de explorare (Newell şi Simon, 1972).
In termenii mulţimii, o problemă se defineşte astfel: "Este dată o
mulţime A; să se găsească un număr sau o submulţime a lui A care să
posede proprietăţile specificate - Ei, numite mulţime-scop sau soluţie.
Intr-o serie de cazuri, o asemenea reprezentare permite descompunerea
problemei iniţiale într-o serie de subprobleme, fiecare din ele putând fi
descrisă în acelaşi fel.
Reprezentarea-explorarea caracterizează problemele de tipul
demonstrării teoremelor în care, de la o secvenţă de axiome sau teoreme
date iniţial, se obţine o expresie finală prin aplicarea unei succesiuni de
operatori.
Dinamica procesului de rezolvare a unei probleme. A. Newell şi
H.Simon, doi dintre autorii faimosului program computerizat General
Problem Solver, au dat o descriere riguroasă a abordării problemei şi
pornesc de la noţiunea de "spaţiu problematic", care desemnează:
a. o mulţime de elemente ?, care sunt structuri simbolice, fiecare din
ele reprezentând o stare a cunoştinţelor despre sarcină;
b. o mulţime de operatori K, care sunt procese informaţionale, fiecare
generând noi stări de cunoştinţe, pornind de la stările de cunoştinţe date;
c. o stare iniţială de cunoştinţe, UO, care reprezintă cunoştinţele
despre sarcină pe care subiectul le are la start;
d. o problemă care este formulată prin aplicarea operaţiilor K;
e. cunoştinţele totale disponibile, pe care subiectul le posedă in
starea iniţială (de start) şi pe parcursul secvenţelor de aplicare a
operaţiilor
K. A •

In constituirea verigilor de mai sus intră, în ordine, următoarele

genuri de informaţie:
1. informaţia dinamică temporară, creată în cadrul unei singure stări
de cunoştinţe;
2. starea de cunoştinţe însăşi, ca informatie dinamică despre sarcină;
3. elementele extrase din structurile simbolice adiţionale, păstrate
în memoria de lungă durată sau în "memoria externă" (starea de
cunoştinţe existentă);
421
 4. informaţi~ de edificare privind modelul în care o st e de cunoştinţe a
aju~s la punctul dat şi ce alte acţiuni au mai fost efi tuate în cadrul stării
respective, cu ocazia explorărilor ei anterioare; I
5. accesul informaţional la alte stări de cunoştinţe, care u fost
"împlinite" anterior şi se păstrează actualmente În memoria d lungă durată
sau În cea externă;
6. informaţia de referinţă, care rămâne constantă pe p cursul procesului
de rezolvare a problemelor, fiind disponibilă În m moria de lungă durată
sau În cea externă. (NewelJ şi Simon, 1972, p 810).
In cursul rezolvării problemei, se acumulează cunoştinţei ; secvenţele
deja parcurse se stochează În memoria de lungă durată sau În cea
"externă" şi aceasta permite realizarea reversibilităţii, g'rdirea putând
reface traiectoria în sens invers, de la starea actuală la cea "iţială, cu
restructurări calitative ale strategiei. Când secvenţele anterioare sunt
eronate, aşa cum se Întâmplă În cazul multor probleme noi, s~area lor nu
este nece~ară şi nici utilă. De aceea, memoria nu trebui să fie pur
cumulativă, ci organizaţională, selectiv-evaluativă şi clesiti f toare.
Deoarece, În principiu, spaţiul problematic este Închis, n aria
operaţiilor carei transformă o stare de cunoştinţe În alta, pro~amui
informaţional activ rămâne Întotdeauna finit, el raportându- la o situaţie
problematică dată. Iar cum orice situaţie problemati este circumscrisă În ă

interiorul unor coordonate mai mult sau mat puţin definite, rezolvarea ei
presupunând modificări ale acestor coor onate, devine necesar a se opera o
distincţie Între "spaţiul-stare" şi " paţiulactiune". în majoritatea
domeniilor, soluţiile la probleme sunt s ificate prin: caracteristicile unei
stări terminale pornind de la o stare iţială şi având în vedere condiţiile
privind transformările admisibile de la o stare la alta şi, uneori,
caracteristicile stărilor intermediare.
În faţa unei probleme, subiectul se comportă ca un sistem a ptativ,
adică, el caută În spaţiul problematic "stările cele mai conve abi le", fie
folosind algoritmi bine determinati, fie apelând la procedee ristice de
explorare-t9stare-alegere. Traiectoria conduitei sale treb ie Însă raportată
Întotdeauna la exigenţele care constituie aşa-numit~atextufă relevantă" a
ambianţei, pe care au descris-oTolman şi B swick (1935). Printr-o
asemenea raportare, se desprind invarianţii de p blemă - anumite condiţii
ce trebuie respectate în mod obligatoriu, in iferent de ,.individualitatea"
subiectului rl;'7olvitor (fie ~I copil. a It sau ordinator). Prima şi cea mai
importantă condiţie o reprezintă e istenţa obiectivului sau scopului, care
rămâne constant, şi ea po tulează desfăşurarea acţiunilor rezolutive În
direcţia simplificării şi ucerii spaţiului prob~ematic. Se Întâmplă adesea
că, neconştie tizând suficient aceas1tă condiţie, subiectul complică situaţia
iniţi lă prin introducerea uI?or elemente inutile de care ocupându-se, se ate
de la traiectoria corectă.

422 ----:;..'I!....;:.,;....;;;~~~;r:;;;:;;.;;,;;;;:f.;;~~=.....;:;;- ~~t~l~

 o a doua condiţie restrictivă, cu rol de invariant, subliniază nece-
sitatea de a adapta analiza la reprezentarea internă a sarcinii, care se cere
Recursivil
să fie stabileşte dependenţa dintre comportament le care
cât mai adevărată.
suntDupă
separatecumunulaude demonstrat
altul în timp.cercetările
Aceasta implică funcţ onareamulte din
experimentale,
mecanismului 1e control şi
diferenţele individuale în stocarea scopurilor.
rezolvarea problemelor provin din, repre-
Pentrulor
zentarea fina~izarea
diferită înactivităţii rezolutive,
plan intern. sunt
(Printre esenţiale
altele, f area
această reprezentare
reprezentării interne şi metoda.
internă trebuie să fie .congruentă" cu structura spaţiului problematic
În multe
extern, prdbleme,
altminteri poate îndeosebi
apărea purde-tip figural-perceptiv,
şi simplu apr pe întreaga
un alt spaţiu problematic).
rezolvare
In fme,constă
cea deîn formarea unei reprezentări
a treia restricţie importantăinterne
impune ecvate (exemplu:
subiectului să
"uni~a printr-o
subordoneze singură
sursele linie,
externe de fără a ridica
informaţie creionul, final
obiectivului a celor 9 puncte,
al problemei,
dispuse pe trei
iar nu unor şiruri).izolate ale procesului rezolutiv.
secvenţe
Pe
Metoda
baza celor
esteJ de
ceamaicaresus,
asigură
putempas delimita
cu pas,etapele
sau structural
principalegloba
ale , redu-
rezolvării
cerea unei problematic
spaţiului probleme: şi transformarea nedeterminării ini iale în
a. Procesul iniţial (input transJation), care constă în realizarea
reprezentării interne a "spaţiului ambiant" cu relevarea în cadrul lui a
AMBIANŢA
"spaţiului problematic". în funcţie de modul în care se structurează
reprezentarea internă, subiectul va pune În relief, va estompa sau va
elimina din câmpullui de acţiune soluţia problemei.
b. Activitatea de răspuns a subiectului, ce urmează formării repre-
zentării interne. Aceasta se concretizează În alegerea unei metode
particulare de rezolvare;
c. Aplicarea metodei alese şi controlarea gradului de adecvare a
activităţii rezolutive printr-un dublu feed-back: extern - Înregistrarea şi
evaluarea rezultatelor transformări lor anterioare, şi intern - verificarea
respectării succesiunii operaţiilor stabilite În "plan" sau pe care le
presupune metoda dată. Dacă cele două mecanisme feed-back atestă
existenţa unei repartizări sau erori esenţiale, aplicarea metodei respective
poate fi stopată.
d. Când metoda iniţială dă greş, subiectul are de ales Între trei posi-
bilităţi: 1. de a găsi sau presupune o altă metodă; 2. de a realiza o altă
reprezentare internă, ceea ce va duce la reformularea problemei; 3. de a
abandona speranţa În rezolvarea problemei, recunoscând-o ca fiind
principial insolubilă sau ca depăşindu-i nivelul său actual de pregătire.
f. In timpul desfăşurării operaţiilor de mai sus, o metodă poate genera
probleme noi, adică "scopuri parţiale", subiectul alegând spre rezolvare
una din aceste probleme derivate (Fig. 31).
Se poate observa că procesul general de rezolvare a unei probleme are
un caracter iterativ, el constând dintr-o serie de verigi legate întrun circuit
Închis: stabilirea obiectivului; alegerea metodei, evaluarea rezultatelor,
alegerea unui nou obiectiv. Se admite, de asemenea, că procesul de
rezolvare a problemelor este şi recursiv: obiectivul neatins poate fi
menţinut, în pofida faptului că au fost fixate obiective noi; obiectivul
iniţial poate fi re-evocat după ce noile scopuri au fost atinse.
423
BB)
AA)
 situaţia problemei

SUBIECTUL

hema bloc a prOceSului de rezolvare a probleme) r

424
asupra elementu~ui
determinare. În raportcurent;
cu una 2. Înlocuirea
şi aceeaşi elementului
formulare curent pot
a problemei, pri exista
element
mai multe metode, reprezentând căi alternative de ajungere laar starea
nou (înaintarea în explorare-căutare); 3. abandon
definite de elembntul
finală (soluţie) (Golu,nou şi deSecel
1975). curent şiÎnsă
consideră întoarcerea la prob
mai semnificativă situaţia
neabordate.
când avem o singură metodă pentru mai multe tipuri de probleme.
Aceastătrebuie
Subiectul din urmăsăsecvenţăposedepermite explorării
operatori ulterioare să
de explorare şi fie .
criterii de
de la orice element
identificare a metodeloral spaţiului
şi de care
a le aaduce
fost stocat anterior.
În corespondenţă efectivă cu
Un situaţie
fiecare asemenea model stă
particulară. la baza
Aceasta rezolvării
presupune problemelor
o operaţie de ogică
de interpretare a
problemei
simbolică. prin de exemplu,
prisma metodei.În care,Iată pornind
de ce analiza
de la câteva
problemei
termenese desfăşoară
devărate,
printr-o permanentă
trebuie derivate teoremeraportare la una sau
sau expresii noi, alta din metodele
cu ajutorul pe care
unor reguli de
subiectul
inferenţă: le posedă În
substituţia, momentuldetaşarea,
Înlocuirea, dat. Când este prezentată
Încatenarea; o situaţie
acest reguli potfi
problematică
aplicate alternativ, specifică,
procesulinterpretarea
luând forma unui vehiculează
graf-arbordiferite
. părţi ale
structurilor
Intr-o serie simbolice
de probleme (variabilelor
cum sunt cele În de senscriptaritmetică,
larg) cu elemente există un
corespunzătoare
obiectiv global: ale problemeideutilizate
acumularea În plan
informaţie intern.
despre O datăAltfi
sarcină. interpretată,
I spus,
structura
problemasimbolică
progresează aparţinând
de la stareametodei devine
iniţială, subiectulparticularizată
o formulare
În care nu deţine nici
ao problemei.
informati~ despreEa indică, pentru
sarcină, către metodă,
starea ce informaţie
finală, În care esteinfo disponibilă
aţia devine
despre
completă situaţia-problemă
şi adecvată. Modul specifică, permiţând
de rezolvare astfel săensede
a acestui determine
problemedatelearată
pe
că care le reclamă
În spaţiul metoda există
problematic pentrusau efectuarea
se creeaz operaţiilor
întotdeauna ei. un grsdient, cu
Ca mod
o mare valoare
disjunctivă:
de dedesfăşurare,
direcţionare
dacă aplicarea
activitatea
metodei
a căută i de dacă
aleseînduce
rezolvare
se asociază
lagăsirea
9
a problemelor
cu informaţie
soluţiei,
este
procesul
cât de mică despre elementele sare nii. funcţie de ponderea informaţiei
se încheie; spaţiul
directoare, dacă duce la eşec,iniţial
problemati subiectul alegeînaltă
se divide metodă, ş.a.m.d., până
episoade.
la rezolvare.
Atunci, din graful-arbore va fi ales nodul care la momentul d t conţine
maiDupă
multăSimon şi Newell (1972), fiecare-metodă are o anumită şansă de
informaţie.
a dezlega
Extrăgândproblema, fiind valabilă
informaţia existentărelaţia:
în nodul = 1 [1-p(M)]N,
p( s)respectiv, subiectulunde p(s)
recon-
- probabilitatea
sideră prin prisma soluţiei, p(M) situaţie
ei întreaga - probabilitatea
şi alege caleade alegere a metodei,
prin care iar N
s ră să obţină
- numărul
iarăşi metodelor
informaţia cea mai testate. Din relaţia
relevantă ş.a.m.d.de mai sus rezultă că şansa de
reuşită a diferitelor metode este
Concomitent cu aplicarea metodei căutării reciproc independentă. Nu esteînobligatoriu
step-by-step cu rinsul
ca metodele
spaţiului să fie independente:
problerpatic, omul recurge eşecul
adeseauneiaşi lapoate să sporească
planiJicare- şansa de
con truirea
alegere în
soluţiei a altora,
termenicare, în lumina
generali, înainte eşecului celei dintâi,
de a elabora apare mai adecvată.
detaliile. atare
în căutareaacţionează
"strategie" soluţiei, sistemul rezolvi
ca un antidot tor utilizează
împotriva o metodă
limitării analizeidupă alta şi
bază
pentru
de fiecare metodă utilizată
"obiective-mijloace". plăteşteei uncuprinde
Structura anumit preţ concretizatv înigi:
următoarele timp,1.
efort şi, eventual,
extragerea obiectivuluiÎn efectul reglatorproblematic
din spaţiul pe care-l sconta (când problema
şi determinare carac-
priveşte aspecte
teristicilor lui; 4.existenţiale
extragerea aleinformaţiei
subiectului).despre legăturile dintr datele
problemei şi obiectiv; 3. determinareafietipului
Căutarea soluţiei se desfăşoară după de operatorul
transformări "Înainte",
p in care des-ar
la
obiectul
putea iniţiallacătre
ajunge "obiectul
obiectivul dorit",
fixat; 4. fie după operatorul
elaborarea succesiu ,,înapoi" de la
ii secvenţelor
"obiectul dorit"
operaţionale; 5. către "obiectul
descrierea iniţial".
soluţiei în Situaţia
termeniipoate fi redată
relaţie dintre cu ajutorul
secvenţele
unui graf-arbore,
nodale şi obiectiv; ale cărui arce nu trebuie
6. executarea însă să fiesuc
şi verificarea preaesiunii
numeroase şi cela
descrise
puţin unul din ele să includă punctul final
transformărilor; 7. corectarea, reevaluarea şi generar a deta- soluţie.
liilorOcare
asemenea
se i~pun traiectorie
ca necesare.este caracteristică Îndeosebi explorării
euristice;
Surseleînde cazul problemelor
informaţie algoritmizate,
În rezolvarea ea se impune
problemelor. Dat fiin atunci când
eleorice
că sunt problemă
noi pentruapare subiect.
ca oCiclul
formă de bază se autocompletează
particulară de nedete (situaţieprin feed-
back-uri secvenţiale,
entropică), În rezolvarea cu trei direcţii de alegere:
ei informaţia are o im 1. aplicarea
rtanţă operatorilor
primordială. ea fiind
indispensabilă în: formarea reprezentării 425 nterne,
426
CC)
DD)
În alegerea metodei, În estimarea rezultatelor. Permanent, în timpul
activităţii sale rezolutive, subiectul caută, extrage şi prelucreazi infor-
maţia. Care sunt principalele surse la care se apelează în mod obişnuit?
O primă sursă o reprezintă spaţiul problematic însuşi. Structura lui
este echivalentă redundanţei: informaţia existentă într-un anumit punct
devine predictivă, cel puţin în sens euristic, În raport cu proprietăţile,
legăturile sau transformările dintr-un alt punct. Fiecare stare actuală
conţine cel puţin informaţia despre transformările ei specifice şi despre
starea finală. Informaţia respectivă poate fi utilizată pentru a alege
operaţia următoare (prima decizie) sau pentru a stabili dacă procesul
trebuie continuat (a doua decizie).
Acumularea informaţiei în cursul activităţii rezolutive se realizează pe
două căi: directă, fiecare operaţie corectă permiţând alegerea in con-
tinuare a celei următoare, şi indirectă, din erorile ,comise fie În alegerea
procesului, fie În aplicarea unor operatori.
A doua sursă o constituie ambianta sau cadrul spaţiului problematic
dat. Diferitele elemente sau semnale pe care subiectul le captează sunt
utilizate ca informaţie auxiliară în organizarea operaţiilor. Informaţia
extrasă din această sursă poate sugera legături pe care datele existente ale
problemei nu le relevă, poate completa sau restructura reprezentarea
internă etc.
Istoria ştiinţei ne arată că multe din marile descoperiri se datoresc În
bună măsură medierii procesului rezolutiv de informaţia extrasă
Întâmplător din ambianţă sau din alte experienţe de viaţă ale savantului
(descoperirea principiului lui Arhimede, descoperirea legii gravitaţiei
etc.).
Cea de a treia sursă o reprezintă informaţia preluată şi stocată
anterior. După cum nu se poate vorbi de un nivel zero al activităţii
cognitive a omului, tot astfel nu putem concepe rezolvarea unei probleme
pe un fond intern vid din punct de vedere informaţional sau fără un acces
la o informaţie tezaurizată. Cea mai mare cantitate de informaţie utilă o
furnizează memoria internă de lungă durată. Ea păstrează nu numai
unităţi informaţionale, ci şi structuri operaţionale, cotele lor valorice,
condiţiile de aplicare etc, Cu alte cuvinte, subiectul explorează memoria
sa nu pentru a extrage doar nişte date izolate, ci pentru a selecta şi
reactualiza Întregi programe de abordare a situaţiei problematice.
Eficienţa celor evocate depinde de gradul de adecvare al explorării şi
de volumul structurilor informaţional-operaţionale stocate. Între
momentul evocării şi cel al aplicării devine necesară o operaţie de veri-
ficare: raportarea conţinutului şi caracteristicilor informaţiei ecforate la
conţinutul şi particularităţile reprezentării interne a spaţiului problematic.
Cum pragul de acces la tezaurul memoriei de lungă durată
427
diferă de la o problemă la alta, nu întotdeauna se ecforează info
Tensiunea emoţională puternică determină reducerea considerabilă a
utilă. în memoria' externă-tratate, ghiduri, dicţionare -, se găseşte cantitate
lucidităţii, a autocontrolului şi preciziei analizei datelor problemei, care-şi
de informaţie din domeniul mai larg sau mai restrâns J care se încadrează
pierd din pregnanta
problema. Ca şi în cazulşi semnificaţia lor logică.c ntrală constă în selectarea
anterior, chestiunea
critică a ei. Apelul la memoria externădetrehipennotivaţie
Lipsa de motivaţie sau starea uie şi mai mult se manifestă
pregătit şi de
condiţionat decât apelul la memoria inte El trebuie să fie precedat de a
asemenea ca factor puternic perturbator ă.
al procesului. de rezolvare
problemelor.
analiza minuţioasăLipsaa structurii
de interes este cunoscută
sp ţiului problematiccaşi de un formarea
serios obstacol
unei
psihologic În calea perfonnării
reprezentări interne cât mai ad vate a lui. cu rezultate bune a diferitelor sarcini de
Învăţare şi a celor din activitatea profesională.
Factori perturbatori În procesul de rezolvare aprob emei.
Pe un alt plan, dar asemănător ca efect perturbator asupra procesului
Procesul de rez~lvare a problemelor poate fi supus unei influen e per-
de rezolvare a problemelor, se situează şi supramotivaţia, semnificaţia
turbatoare atât din partea unor factori obiectivi, cât şi a unora sub ectivi.
exagerată pe care subiectul o atribuie reuşitei sau eşecului tentativei de
Aceasta face ca, pe fondul unei scheme bazale comune, să se p oducă o
rezolvare. Supramotivaţia determină o bulversare generală a etapelor
mare diversitate de traiectorii particulare, în funcţie de subie t şi de
constitutive ale procesului rezolutiv, concretizată În activarea unor
contextul situaţional.
elemente de prisos şi În centrarea excesivă pe anumite secvenţe şi negli-
Printre
jarea factdrii
altora, poateobiectivi cu frecvenţa
mai importante cea mai
pentru mare şi fectul
apropierea reală de perturbator
soluţia
cel
problemei. Aceeaşi problemă care rămâne nerezolvată pe fondul unei1.
mai puternic asupra montajului intern al subi tului, menţionăm:
criza
stări dedesupramotivaţie
timp - rezolvarea poate problemei
fi relativ într-un tim scurtpesau
uşor rezolvată dinainte
(ondul unei fix*t,
stări
ceea ce induce teama subiectului
de motivaţie moderată ("optimumul motivaţional"). de a nu se î cadra în limitele date;
aceasta atrage după sine, în ordine secundă, preei
In ceea ce priveşte autoreglajul voluntar, se dovedeşte că slăbiciunea itarea, graba, pierderea
orientării în problemă;
voinţei, dificultatea caracterul a instant
de 2.concentrare atenţieineuvoluntare,
al contactuluilipsa de cu
problema şi noutatea absolută a acesteia în ra rt
perseverenţă şi tenacitate etc. sunt sursele unor frecvente erori şi eşecuri cu subiectul; aceasjta
determină
În rezolvarea creşterea
oricăruiconsiderabilă
tip de probleme. a nivelulu iniţial de entropie al stării
interne a subiectului, care va influenţa egativ orientarea
In fine, un factor psihologic general care poate perturba prealabilă
procesul deîn
sarcină, stabilirea strategiei rezolutive şi egerea
rezolvare a problemelor este oboseala intelectuală. Aşa cum au dovedit metodei; 3. factorii fizici
de ambianţă, îndeosebi temperatura, um ditatea
cercetările experimentale, starea de oboseală reduce considerabil şi compoziţia aerului
(prezenţa e); 4. factorii socialioperatorii
tle ambianţă
capacitateaunor substanţe chimice
de concentrare, nivelultoxide activare al schemelor ale
(prezenţa altor persoane devine s rsă de stres pentru su~iectul care se
gândirii, succesiunea şi coerenţa logică a transfonnărilor În interiorul
rezolutiv vorşi
confruntă cu rezolvarea
spaţiului problematic. uneicare
Erorile pro aparleme); 5. gradul
În cursul de complexitate
procesului
dificultate al problemei (cu cât ace ta este
fi, cu precădere, erori de atenţie (greşeli de calcul, omisiuni) mai ridicat, cu atât
şi subiectul
erori de
devine mai încordat, mai stresat, eea ce se repercutează nefavorabil asupra
judecată (analiză) - incorecta relaţionare a datelor, Înţelegerea greşită a
organizării activităţii rezo utive). Trebuie spus că efectul perturbator al
semnificaţiilor etc.
factorilor obiectivi dep nde de structura de personalitate a subiectului, de
forţa Eului său, de re istenţaCA
8.S. GÂNDIREA la frustraţie
PROCES şi stres.
DECIZIONAL
Factorii de ordin subiectiv se
În mod obişnuit, activitatea Îndreptată spreinterpun directatingerea
între procesul zolutivşişi
obiectivelor
problemă. El sunt de naturi şi intensităţi diferite, ceea
realizarea scopurilor pe care ni le propunem se desfăşoară În cadrul unui ce onferă procesului
rezolutiv o notă de strictă
câmp de posibilităţi cu un individualitate.
grad mai mic sau Contactul
mai mare u problema activează
de nedeterminare.
nu numai structurile
Nedetenninarea şi schemele
provine fie dinoperatorii
necunoaşterea ale ândirii sau ale
dinainte a cogniţiei,
condiţiilor,ci
şi componentele
mijloacelor ergice - acţiunii,
şi consecinţelor afective, fie motiv ţionale şi
din existenţa maiautoreglajulu~
multor variante-,
mecanismele şi calităţile voinţei. Atunci când
de realizare a unuia şi aceluiaşi scop, dar fiecare cu avantajele alorile acestora se situează şi
sub sau depăşesc
dezavantajele anumite
sale. În asemenea limite, influenţa
situatii, 10 asupra cu
ne confruntăm procesului
necesitatea de
kzolvare devine perturbatoare.
elaborării şi adoptării deciziilor, sarcină ce intră integral În sfera de
competenţă a gândirii. Astfel, pe lângă 428 rezolvarea problemelor, adaptarea
deciziilor constituie un al doilea mare domeniu În care se solicită şi se
dezvăluie specificul gândirii.
429
 În sens largi prin decizie se înţelege procesul cognitiv (inte ectual) de
gestionare la comportarnentelor în situaţii alternative; s biectul trebuind să
efectueze o alegere sau alegeri succesive ale variante optime sau cel puţin
convenabile.
Clasificarea deciziilor se face după: domeniul căruia îi aparţin
alternativele (eF0nomic, politic, social, medical etc.), sfera de cuprindere
(globale şi parţiale), timpul aflat la dispoziţie (decizii n timp normal şi
decizii în criză de timp), durata aplicabilităţii (decizi pe termen scurt,
decizii pe termen mediu şi decizii pe terme lung), importanţa ob~ectivului
vizat (decizii minore şi decizii major ).
Indiferent de tipul de decizie, procesul de elaborare-ado are are o
schemă operaţională comună: recoltarea informaţiei despr fiecare variantă
de acţiune (soluţionare), prelucrarea şi evaluarea gra ului de relevanţă şi
reprezentativitate a informaţiilor recoltate, co pararea variantelor
(alternativelor) pe baza unor criterii de opti alitate, evaluarea preţului de
cost (raportul dintre funcţia de câştig Ş cea de pierdere) asociat fiecărei
variante, formularea opţiunii pentru una din variante, transpunerea
opţiunii în decizie: "se va acţiona în voarea acestei variante!".
Gândirea trebuie să determine:
1. valorile de bază ale situaţiei;
2. valoarea aşteptată;
3. funcţia de utilitate subiectivă aşteptată;
4. valoarea' efectului şi corectitudinii opţiunii.
1. Pentru delimitarea valorilor de bază ale situaţiei, subiectu trebuie să
identifice informaţia relevantă pentru decizie şi să st ilească procedeul ce
urmează a fi folosit, optim pentru efectuarea c lei mai adecvate alegeri.
Aici, sub aspectul strategic, mai potrivită este plicarea principiului
optimizării: "toate celelalte condiţii fiind egale, al e alternativa cu valoarea
cea mai mare"; "maximizează câşti urile şi
mini~izează l?ief(le~le".. .. .. .~
~ ~Ire~te, .ps,holo~c, d!fe~ţl subl~ţJ v~r. apr~cla 10 m ~iferit
câştigurile ŞI pierderile, atnbuind funcţii de utilitate inegale alte ativelor
date. lntricarea factorilor afectiv-motivaţionali este ine itabilă. Neputând
preîntâmpina acţiunea lor, gândirea procedează la op mizarea alegerii e\
abo~d scala de preferinţă după principii logica-ma matice. Aşa, de pildă,
[dacă ,;>" este semnul ordinii de preferinţă, ea abileşte următoarele
dependenţe:
a Dacă A > B şi B > C, atunci A > C;
b. Dacă A/= B şi B = C, atunci A = C;
c. Dacă A = B şi C > 0, atunci A+<>B.
Să luăm următorul exemplu: O mulţime de subiecţi are e ales o
excursie într-una din trei localităţi A, B şi C. Fiecărei loca ităţi i se
430
 În situaţiile tranzacţionale I şi / de negocieri, procesul decizional
dobândeşte
V 2 (ban)
vor atribui I , pe care o scriem - 500, fiind vorba de pi rdere. Combinăm
= organizat
un
500 caracter
câte leitrei de iterativ: de
idei detenninante:
valori la o stare
şi de concepte care
felul actuală
se se poate la
raportează
transportului, reveni
un dom
preţul la
şi iu dat;
cele două valori cu probabilităţile care li se asoc ază şi obţinem valoarea totală
situaţia iniţială;
interesul turistic.c. sistem una
Rezultăşi aceeaşi
de un ipoteze alternativă
spaţiu care este analizată
susţine interpretările
de alternative din puncte
de genul celui eveniment de mai de lor; d.
(globală) aşteptată
vedere diferite;
jos:
de analiză limbaj
cunoaşterepunctul pri?
pentru formal,
de vedere
(VE): [VE = [Vţxp
ceilalţi; al
prisma
fiecare
al unuia dintre parteneri devine obiect
1)] + unor legi formal-abstracte; e. datum ul unui
partener trebuie să tindăşi aalveni În
2)] = propunerilor =Preţ
Valori
[V 2XP(V / Localităţi 1000Transport
x 0,5 + (-500 unui ansamblu
x 0,5) 250 lei. de axiome Interes unui tehnicansamblu e
întâmpinarea reguli de deducere celorlalţi; valorile iniţiale
(derivare).să jucăm, ne putem ale a1ternativelor
suntAceasta
supuseînseamnă revizuiri;căparteneriidacă ne decidem sunt conştienţi că trebuie să facă şi să
A câştig Construcţii~e
Foarte teoretice ale gândirii pot pomi şi semare pot înte eia pe o
accepte
la un concesii mediu etc. de 250bun
în negocieri, lei la rezultatul
fiecare Foarte marecare
final,
aruncare, dupăpoate Foarte
100 fi reciproc
de ncan,
B vasau realitate dată sau
Prostavantajos, pot fi un produs ideal pur al gândirii îns i, care se
avantajos
câştigul ajunge unilateral va fiScăzutcondiţionat de -laoScăzut
mulţime de
C instituiela ca 25.000
Satisfăcător
lei, iar după
o realitate 1:000
sui generis
Moderat
desau aruncări
se impune 2 0.000
Moderat realităţii s nsibile ca
variabile psihologice şi psihosociale, precum: nivelul de aspiraţie al
lei. principiu guvernator sau modelator. Unele din aceste teori rămân pur
I

partenerilor,
3. Ce s-ar gradul vadedaşi
întâmpla informare
odacă, şi cunoaştere
într-o reciprocă, diferenţa de
Fiecare subiect
speculative interpretare
sterile, ele situaţie
diferită detimpul
fiind cusituaţiei, genulaccentuând
celei
eliminate de ai sus,
oaltele dobândesc
competenţă
subiectului
valoare determinată În problematica
i s-ar permite negocierii,
să-şi aleagă
şi şisubestimând nivelul
alta.varianta
Alegerea de autoritate
de va fiecare
fi, sau putere,
datăroiecte
Î ainteaşi programe
corespunzător,
viabilitate aplicabilitate, fundamentând diferite
percepţiaCum
efectuării interpersonală
"tragerii"? (+sau -),îşiparticularităţile conduitei individuale
diferită. acţiuneProbabilitatea
de fiecare alternativă obiectivă
novator-transformatoareare avantajele ar trece în proba
şi dezavantajele
(exemplu logica i1itate
ei,booleană a
(impertinentă
subiectivă:
înseamnă însau
subiectul
cădevbnit deferentă,
adoptarea va introduce conciliantă
deciziei "criteriile
este saului"
implicată agresivă,
În
şi o consecventă
determinarea
anumită selor
funcţie sau
dede în crearea
după aproape 200 de ani instrumentul prin ipal
oscilantă
apariţie
risc, care, aetc.).
unei
de laturi
asemenea, a alternativei
va lua valori sau a
diferiteceleilalte
datorită şi va dec
particularităţilorde sub
calculatoarelor electronice şi a soft-urilor pentru int ligenţa artificială).
influenţa lor. InTeoretizarea
psihoindividuale acest
ale caz, avem
subiecţilor de care-şi
trebuie a face cuspun
considerată utilitatea iectivă
o sucaracteristică
cuvântul aşteptată
în stabilirea esen ială şi
(VA).
8.6. !Pentru
raportului GÂNDIREA
dintre a o câştiguri
necesară determina,
CA şiPROCES
a gândirii. trebuie
Acolocombinată
pierderi. DE TEORETIZARE
Acest
unde earaport
nuproba areilitatea
există, nu sesubiectivă
întotdeauna poate ovo bi nici de
(ps) cu utilitatea
dimensiune
Una valorică
dinexistenţa
funcţiile(U)şi a alta
evenimentelor
principale
gândirii probabilistă. considerate.
Prima
ale cunoaşterii,
propriu-zise, ci doar exprimă stfel,
în general,
de un ale"experiment"
unnivelul
intelect cantitativ
cunoaşterii
situ ţional-
E
şi are sau în
calitativ
ştiinţifice,
atunci
a găsi VA
făcute. Cea
rezultatul
de compensare,
special,
sincretic.
de =Că a [V
doua
este
(A)exprimă
I
(valoarea)aceea
x ps (A)]
de A
de
gradul
cu
către
a ps
explica
+ [ o(B)de
(
câştigul) sau
şi rezultatul
obţinut,
interpreta
+şipsargumentate
(B)]. intrisecă
posibilitate
a cu
fenomenele,
a obţinerii
Ips (B);
"cheltuielilor"
B de
şi (E)
formula răspunsuri
teoretizarea plauzibile
este determinaţie a efective
gândiriideao do edeşte
la Întrebări
genul Subiectul
câştigului"cum?", şi Încearcă
dat. "de ce?",
faptul să"pentru
că anticipeze
ea se ce?", consecinţele
manifestă"ce s-arirezistibil fiecăreidacă?",
întâmpla laalegoriceri "ce
şi persoană
serelaţie n rmală,
decide
există în
De între favoarea
exemplu. fenomenul celei
Într-o Xmai şi
situaţie atrăgătoare.
fenomenul
oarecare, Y?",
deşi,
indiferent de n~velul de instruire şi de orizontul de cultură. "care
teoretic, este sensul
valoarea cutărui
absolută sauaîn cadrul
câştigului
cutărui
4. Fiecare este
curs mare,
de
alegere dacă
evenimente?"
este şansa
urmată de obţinere
etc.
În Formularea
mod
. structurilor şi schemelor operaţionale interne ale gândirii, a
obişnuitlui esteşi
de foarte
articularea
o evaluarmică, de
într-o
critică 1:a ex rienţa
1.000.000
structură cognitivă
rezultatului să spunem,
obţinut.
cotidiană, unitarăsubiectul
Aceasta poateduce
a răspunsurilor
poate
senzorial-situaţională, să-şila lamodifice
asemenea
Întărirea
este supusă direcţia
întrebări
convin
aproape alegerii,
eriişi necondiţio
a
În at
conchizând
argumentăriiunui
corectitudinea călorfuncţia
nu poate
deciziei
proces riscului
defirecodare
luate domină
nici funcţia
anterior şipe
sau ceao apoate
percepţiei
interpretare succesului.
şipune
reprezentării,
pentru la aîndoi
deveni nici
lă. Maia
inteligibilă iai
memoriei,
2. în situaţii
întotdeauna ci doar
seoarenii cua rezultate
dezvălui gândirii.
rămân cuprobabile
semnificaţiiPrin caracterul
o anumită se impune
şi sensuri Îndoială determinarea
săusupraordonate,
mijlocit,
În ceea generalizat valorii
cegenerale.
riveşteşi Forma ea
aşteptate.
abstract efectuate;
alegerile şi mai prinsimplă
Teoria desfăşurarea
deciziei
uneori, sa
menţionează
intervine discursivă,
chiar ca
regretul pe coordonate
raţională
postdecizion
şi elementară pe care o ia teoretizarea În acest caz est cea a maximizareaspaţio-
1: "Îmi
câştigurilor
temporale
pare rău, mai aşteptate
largi,
bine gândirea
.părerii" alegeam
sau oeste
în "credinţei"
viitorul singura
mai
altă variantă".
("sunt care
îndepărtat.
Întrucât
de părerepoate
înacesta depăşi
stabilirea
că", "părerea limitele
cursului
e te trăit ca o est că ... ",
mea
senzorialului
optim
"oscilaţie"al acţiunii şi situaţionalului
(stare
"cred trebuie
că .... ",însă
negativă "presupunşidisconfort,
se poate
decorelate căatât...manifesta
"valorile
insatisfactie),
etc.). ca activitate
evenimentelor,
g ndirea mentală
câteste
şi
eminamente
probabilităţile
solicitată constructivă.
lor.
să restabilească Constructivitatea
echilibrul. Şi cel sa
mai va
bun consta,
lucru
Nivelul şi calitatea procesului de teoretizare au un caracter e olutiv, în
care-lprimuJpoate rând,
face
în elaborarea
ea Să asemenea
Ît. presupunem de "teorii",
perfectibil, situaţii adică
că niconstituindu-se
se
este sădecaute
propune modele
un ca joc explicativinterpretati
osimplu
justificări:
rezultantă cu
ar aruncarea
mente
atât a în ve ideal-o lui în plan
monedei
favoarea
evoluţiei
simbolice
("darea
variantei cualealese realului.
banul"),
istoric, fonnulându-se
(accentuând
cât şi în plan următoarea
părţile condiţiei:
ei pozitiv)
individual, ontogenetie.şiîn Încazuldefavoarea
Dincă aparepunct de edere
Din câştigăm
pajura, punct
alternativelor de lOOO
respinse
sincronie, vedere psihologic,
lei,
(amplificarea
difer~nţele a teoretiza
dacă interindividuale,
pică
laturilorbanul neînseamnă
lor pierdem care500
ative). a dezvălui
se de lei. Ne
înscriu şi
într-un gistru
infera
decidem la să
In situaţiile nivelul
jucăm?
valoric faptelor
cu extrem Pentru
implicaţii aempirice
de şi ne
întins,hotărâ, concrete
se existenţa
recomandă
sunt condiţionate,
semnificaţii sociale, procesul să unor
în parte,determinăm
dede relaţii,
factori g netici,
izional
implicaţii
valoarea
este puternic şifiind
semnificaţii
aşteptată a jocului.
înnăscute
influenţat de(sensuri)
Cel maigenerale,
(exemplu,
criteriile, simplu,
diferenţele
normele eaesenţiale,
se
şi în determină care de
gradul
etaloanele definesc
ca diferenţă
axiorganizare
logice,şi s ctural-
caracterizează
între
morale câştigurile o Întreagă
şi defuncţională
atitudinea a clasă
şi pierderile saufaţă
creierului),
subiectului unde
presupuse întreg-domeniu
iar a se
în
acestea.parte, de de
înregistra fenomene.
pe parcursul
factorii Pe
sociocultural (con-
lângă
jocului.
Unce captarea
O diţiile
tentativa şide
aproximaredefixarea
instruire
opţiune maiŞi realului
şiriguroasă
educaţie).
alegere În concepte
se
se pune vaîu 1c~l1luIi1
obţine ("constructe
prin\;u ••luarea infor-
lări.-ea în
maţionale"),
consideraţie agândirea
probablităţii
Din punct
socială posibi1ă-aprobare/dezaprobare, presupune
decarevedere şi elaborarea
caracterizează
operaţional, unor
apariţia
recompensă/pedeaps .ansambluri"
procesul câştigului coerente
şi
de~ teoretizarea celei e des- ..
de In
care explicaţii
seplan
asociază şi interpretări,
făşoară
individual, pierderii.baz~înde
pe avem respectiv,
cazul
celor treidat,
a face cu de
scheme
grade modele
deoarece diferite cele
principale teoretice,
aledouă
ale prin tului
evenimente
res gândirii care
în g neral,
conţinuturiJe
sunt
şi egal posibile
preţuirii conceptuaJe
respectiv:
întăririlor (căderea se
schema
sociale pun
pajureiÎn valoare
= căderea
inductivă
respective, şi-şi dezvăluie
nubanului),
(teoretizarea
dar sensurile.
ambelor
se poateinductivă), variabile
rma că atitudinea cu sferă gene-
Din punct
(câştigul
pozitivă s-ar de vedere
şi ralizatoare
pierderea)
reduce selogico-sernantic,
lalicrescândă
zero asociază
În raport aceeaşi
(din corelarea
cu teoria
toateprobabilitate
mai
valoriise defineşte
multor p=I/2
. Astfel ca:0,50.
=
discursuri
că a. an-
Întărirea Pepart culare se
samblu bază,
această organizat se va de principii,
putea calcula de reguli
valoarea şi legi
aşteptată ştiinţifice
în viitordestinate
a jocului,de-
soJială este construieşte
luată În calcullun în discurs
adoptarea generalizator
oricărei d cizii sintetic
de acest sau fel.din mai multe
scrierii
care ne şivaexplicării
motiva
discursuri săunui cuansamblu
jucăm sau nu.sferă
aceeaşi de fapte; b. ansamblu
de referinţă se obţinerelativun discurs cu sferă
Avem valorile "absolute" ale alternativei: V2 (pajură) = 1000 lei,
I 433 434
431
432
supraordonată, înglobantă (teorie particularăteorie generală); schema
deductivă (teoretizarea deductivă), cu sens descendent, de subordonare a
particularului faţă de general,Capitolul
de derivare a unorIX structuri formale din alte
structuri formale, prin aplicarea unor reguli de derivare; schema
analogică (teoretizarea analogică), IMAGINATIA
explicarea şi interpretarea unui sistem
mai puţin cunoscut şi mai greu accesibil cu, ajutorul altui sistem mai
cunoscut şi mai accesibil (exemplu: studiul creierului uman pe baza
relaţiei sale de analogie cu ordinatorul, al inteligenţei naturale cu ajutorul
inteligenţei artificiale etc.).
Se9.1.
constată că există o anumită predispoziţie
CARACTERIZARE GENERALĂ. şi preferenţialitate
DEFINI În
direcţiaLocul
de structurare şi dezvoltare a capacităţii de teoretizare:
imaginaţiei în taxonomia generală a proceselor psihic a fost În raport
cu obiect
anumite de domenii
dispută şişidecategorii
controversă de fenomene,
între psihologi.ea atinge
In timpindicatori de Th.
ce u ii (ex.,
performanţă superiori, în raport cu alte domenii şi categorii
Ribot, Th. dpps, G. Dumas, P. Popescu-Neveanu) recunosc şi subliniază de fenomene
poate să rămână la un
individualitatea nivel elementar.
specifică şi ireductibilitatea ei la alte ntităţi psihice, alţii
Oricum s-ar prezenta
(îndeosebi autorii de orientaretabloulbehavioristă
În plan individual-concret,
şi, mai ecent, cei de general
orientare
valabilă rămâne aserţiunea că universul
cognitivistă) contestă delimitarea ei ca roces distinct.teoretic pe care-I creează
gândirea Cadevine
urmare, celşimai
în preţios
tratateleşi sau
eficient ghid de orientare
compendiile a omului
de psihologie ge în
erală,
lume şi de transcendere
poziţia a situaţionalului
imaginatiei fluctuează: şi imediatului
în unele i se consacrăsenzorial.
un spaţiu e sine
Tocmai datorită
stătător, în altele funcţiei
este teoretice
fragmentatăa gândirii.rconduita
şi distribuită în umană, pe lângă
capitolele espre
atributul
memorie,de inteligentă,
reprezentăridobândeşte
şi gândire,şiiar peînacelea
altelede
esteraţională şi reflexivă.
pur şi simplu omisă.
Acest din urmă complexitatea
Pe lângă atribut presupune obligatoriu
şi fluiditatea existenţa scopului
fenomenului în sine, elaborat şi
atare situaţie
formulat anterior, existenţa planului (modelul mental
se explică prin aplicarea unor criterii irelevante şi v abi le. al articulării
motivului,
Dupăscopului şi mijloculuiş,
opinia noastră, existenţa
o interpretare prevederii
corectă trebuiesausăaproximării
pome scă de
consecinţelor
. Ia analiza posibile, existenţa
imaginaţiei Întemeieriidistinctă,
ca modalitate sau argumentării
specificăplanului
de pro şiesare-
apoi a acţiunii întreprinse. în toate aceste . secvenţe sunt implicate
integrare şi utilizare imagistică a informaţiei, inclusă Î seria proceselor
înţelegerea,
Co~·tive interpretarea,
active, alăturistabilirea de semnificaţii
de percepţie, reprezentare, cu valoare maideosebire e
dire. Spre
generală.
reprezentare, care doar expune conştiinţei i agini deja constituite,
imaginaţia este, prin excelenţă, un proces de g erare, de producere mai
mult sau mai puţin activă, mai mult sau m i puţin intenţionată a imaginilor
şi de articulare a lor În variate mod i.
Astfel, in delimitarea şi identificarea ei trebuie să avem în edere, atât
modul de operare (procedeul), cât şi produsul. Ambele acest verigi trebu!e
~să aibă drept trăsătură comună ieşirea dintr-un şablon sa dintr-
o ructm~d· . I I de i . . ~ bui I . ~ . ă

oti lan, temenu e imagmaţie se între umţeaz ce PUţI m trei

înţelesuri:
a) se spune despre un individ că posedă imaginaţie, dacă el reuşit să
rezolve o problemă concretă oarecare într-o manieră originală, diferită de
a celorlalţi qmaginaţie practică);
b) în domeniul comunicării verbale, termenul .Jmagin ţie" se foloseşte
pentru a califica originalitatea mijloacelor la care cineva recurge pentru ~
determina la nivelul interlocutorului sau audi oriului efectul dorit
(aşteptat) (imaginaţie lingvistică sau verbală);
436
435