Capitolul X

MEMORIA

10.1. DEFINIŢIE ŞI ~ARACTERI~ARE

PSIHOLOGICA GENERALA
Viata psihică nu se reduce la desfăşurarea în prezent, în limitele clipei,
a diferitelor sale componente cognitive, afective, motivaţionale. De
asemenea, organizarea comportamentului şi a activităţii, în diversele lor
forme, nu se reduce la tabloul reacţiilor sau acţiunilor imediate, ce se
derulează la un moment dat. Dacă ar fi aşa, atunci, practic, nu am putea
vorbi de un sistem psihic autentic, cu structură proprie şi identitate de
sine. Valoarea sa adaptati vă ar fi infimă, reducându-se doar la functia de
legătură, rară c~a de comandă-reglare a interacţiunilor individului cu
mediul ambiant. Intreaga existenţă ar avea o singură dimensiune
temporală - cea a prezentului imediat, devenind imposibilă structurarea
conştiinţei integralităţii şi unităţii Eului în
scurgerea timpului. .
In realitate, însă, în organizarea tuturor sistemelor dinamice reale,
influenţele şi transformări le suferite din afară se "interiorizează" şi se
leagă, modificând parametrii stării actuale în raport cu noile acţiuni
externe.
Astfel, în profilul său actual de stare, orice sistem cuprinde efectele
influenţelor şi "experienţelor" anterioare, cu alte cuvinte, "continutul"
trecutului său, concretizabil în indicatori de ordin substanţial, energetic şi
informaţional.
La baza marcării şi reţinerii "urmelor" influenţelor exercitate asupra
unui sistem din mediul extern, stă proprietatea fizică a histerezisuJui.
Potrivit acesteia, urmele lăsate de o acţiune anterioară tind să se adân-
cească şi să se consolideze prin acţiunile ulterioare, sistemul rnodi-
ficându-şi rezistenţa iniţială şi modelându-se în concordanţă cu
transformări le induse. Exemplul cel mai simplu, care ilustrează sensul
celor de mai sus, ni-l oferă "experimentul" de împături re a unei coli de
hârtie. La prima acţiune, forma dorită se obţine mai greu; la a doua
tentativă "coala" va răspunde cu mai multă uşurinţă; la a treia şi
următoarele, împăturirea se produce aproape automat, prin apăsări foarte
uşoare.

451
 La nivelul organismelor vii, această proprietate de la nivel structural-
substanţial (morfologic) se transferă în plan func ional, apărând
mecanisme mai mult sau mai puţin individualiz te şi specializate de
înregistrare-analiză a influenţelor factorilor extf~i şi de monitorizare a
trecutului. Timpul devine un factor cu v~oare adaptati vă majoră, el
condiţionând procesele biologice irtterne. Cuantificarea şi valorificarea
timpului, în cele trei segmente ale sale - trecut, prezent, viitor -, devine o
condiţie sine qua non a supravi eţuirii şi coechilibrării optime cu mediul.
Ritmurile vitale periodice În aport cu influenţele exterioare de genul
luminii, temperaturii, umidităţii, mareelor etc. persistă un anumit timp şi
după ce aceste in uenţe încetează. Florile care se deschid la Începutul zilei
şi se Închid dată cu lăsarea sem conservă acest ritm nictemeral şi În
obscuritate co tinuă, în mod similar, unele crustacee marine, a căror
afundare şi ieş re din nisip sunt ritmate de maree, puse În acvarium,
continuă să m ifeste această periodicitate în decurs de câteva zile.
Aşadar, se poate constata că plantele şi animalele, chiar rle inferioare,
includ În organizarea comportamentului lor dime iunea trecutului, pe
care o putem numi mnezică.
Trebuie specificat de la Început că urmele şi efectele tre utului
afectează organismul animal în toate planurile sale de organizare:
corporal, bio-Iiziologic şi psihic. Fiecare din aceste niveluri s u sub-
sisteme pun În evidenţă o dimensiune mnezică (memorativă) sPlfifică,
având implicaţii şi conţinuturi distincte. Corespunzător, putem d,e~prinde
trei forme generice de memorie: memoria corporală, eXPriiată în
unitatea temporală a transformărilor celulare şi tisulare impli ate în
procesele de creştere, În procesele de îmbătrâni re, în conţinutu meta-

II
bolismului; memoria fiziologică, reprezentată de principalele itmuri şi
cicluri funcţionale ale diferitelor aparate şi subsisteme intel-ne ale
organismului; memoria psihică, legată de experienţa relaţio ării cu lumea
externă şi mediată de activitatea rezolutiv-informaţi nală a creierului.
Aceasta din urmă este cea mai nouă, în ordinea e oluţiei filogenetice, şi
cunoaşte cele mai mari şi profunde difere ţieri şi transformări calitative,
atingând la om caracteristici su rioare, determinate socio-cultural.
Întrucât organizarea sistemului psihic presupune o integ are pe
dimensiunea timpului, orientată dinspre trecut spre prezent Ş viitor,
mem<?ria cli!e constă ~n co~serv~a, şi ,valorificarea ~in perspe,ctiva
uzului ultenor a conţinuturilor ŞI experienţelor antenoare, d vine o
coordonată globală de definiţie.
Ea nu este un proces de acelaşi ordin cu procesele psihice c gnitive sau
motivaţionale, ci o modalitate de fiinţare şi manifestare î timp a
fiecărui proces în parte şi a sistemului în ansamblu.
452
 Modelul interacţionist-dinamic scoate în evidenţă. pe de parte,
inconsistenţa tezei asociaţionist -behavioriste despre caracterul!. mplist
al organizării şi desfăşurării memoriei, iar pe de altă parte, c eterul
eronat alPrin dimensiunea
concepţiei, mnezică, sistemulpe
fotografic-pasiviste psihic
careexistă ca entitate
a cultivat-o specifică,
î treaga
având continuitate
psihologie
menţinerii clasică.
ei este In şiopoziţie
stabilitatecu
comunicarea cuînmulţimea
timp. Memoria
aceasta, psihologia nu intervine
evenimentelor contede ladin
poranăafară în
.,intrare"
şistructurarea
concepe cu memoria şinuintegrarea
numai cadeun
cea a ,,răspunsurilor" proceselor
la sistem psihice
Prin input
"ieşire".cumulativ, cunoscute percepţia,
şi in~lgrativ-
ciprezentul intră în
gândirea,
inte..tpretativactiv.
trecut, imaginaţia,
iar prin trăirileintră
output trecutul emoţionale etc. -, ci face parte din însăşi
în actualitate.
Intr-o primă aproximare, memoria este ceea ceastfel
structura
Din lor
punct internă.
de vedere Veriga
modal, mnezică se
calitativ, include
structura se ca o componentă
input-ului
obţine,.. mnemonic
urma
structurală
este
proceselor eterogenă, a întregului
cuprinzând
şi operaţiilor de sistem psihic,
engramare/encodare,
fluxuri reprezentând
senzoriale stocare
(vizuale, fixarea şi conservarea
conservare
auditive,
şi olfactive,
a
trecutuluidespre
gustative,
informaţiilor său.
tactile,stările
kinestezice,
surselorviscerale),
externe şi fluxuri imaginatişive,
despre acţiurile fluxuri
trăirile
Ca urmare,
în raportdesprinderea
conceptual-simbolice,
subiectului memorieiconţinutului
logico-propoziţionale,
cu ele. în structura ca unfluxuri
procesde pu vom
eipsihic
trăiri particular
găsi şi
emoţionale,
tratarea
fluxuri ei distinctă,
motivaţionale, alături
fluxuri de percepţie,
motorii reprezentare,
(acţionale).
obiecte şi evenimente (întâmplări) ca atare, ci r,odele informaţionale gândire etc., au un
caracter
de tipul felartificial
Lacodurilor-imagine,
de eterogenă şi răspund fi şidoar
vacodurilor unor
structura scopuri didactice
output-ului,
si7'bolicconceptuale, şimemorativ
bloculcodurilorştiinţifice
ergicecircumstanţiale.
având două tipuri
exprimând de "ieşiri":
identitatea specifice
modală sau primare
Ş polară (semnul + şi -) asau
şi nespecifice
Adoptând
secundare
proceselor (fig. acest
33). mod
motivaţionale de abordare,
şi afective. nu trebuieprincipală
Caracteristica să-I absolutizăm
a acestorşi să
hipostaziem memoria într-o entitate
modele informaţionale constă în desdmnarea dimensiunii istorice de sine stătătoare, ci trebuiea s-o
considerăm
sistemului psihic drept o coordonată
şi a sistemului bazală aÎn organizării
pers~~alităţii ansamblu, legând temporale în a
timppsihicului.
şi după o lege opusă celei a sturgerii unidirecţionale a timpului -
Atât datorită importanţei,
legea reversibilităţii cât şi frecvenţei
sau a recuţenţei implicării sale
conţinuturile, în dinamica
stările
Feed-backa 1beneficiat de cercetări sistematice R şi
(Ia
activităţii noastre cotidiene,
comportamentele anterioare de cele actuale, memoria
Se stabile !
şi deş mare astfelanvergurărelaţia: de la începutul existenţei
până în zilele noastre. Poate doar despre procesele senzoriale zise
. . psihologiei.1 ca ştiinţă
probele
propriu- şi
să dese fi
= R ~ [St
Macumulat uno'material
Sto-I' ...faptic-experimental
St0-2, ••• StJ, pe care atât de o cmm:
bogat şi ,,Memona M
să se fimemorie)
elaborat
este un relaţia
volumbidirecţională
de lucrări atât de R vast
dintre starea memorie.
ca despre actuală Fireşte,
(S~) şin-au stările
lipsit şi
percepţi
aJterioare (S~I' St0- •• .) până la starea iniţială
nu lipsesc nici astăzi deosebirile de vederi şi controversele,
2 (StO>". Sensul dublu fie în
al relaţiei permite: a) includerea şi fie
utilizarea e I-...;...-----i~~
experienţei anterioare În de
înţelegerea naturii fenomenului, În delimitarea şi definirea formelor
re olvarea
manifestare,sarcinilor
fie în actuale
explicarea de modelului
reglare (facilitarea
de înţelegerii
organizare
gândire internă şişi a
asimilăriilprezentului
mecanismelor. prin prisma trecutului: sistemul va evita, în
primul rând, repetarea
Diversele erorilor
orientări pe care eventual
metodologice care le-as-aucomis în trecut,
confruntat în va istoria
elimina pe cât posibil
psihologiei şi-au pus verigile
amprenta de prisos din lanţul
şi pe modul acţiunilor
de tratare reglatorii,
a memoriei. Astfel,
va extrage
se poate o tanti
vorbitate de mai mare de
o tratare informaţie relevantă
introspecţionistă (memoria din cafluxurile
ansamblul
actuale de serrinale,
stărilor va spori coeficientul
pure ale conştiinţei de redundanţă
păstrate şi reactualizate) funcţională
şi de şi,
una behavioristă
implicit, ~dul de
(memoria ca fiabilitate
ansamblu al de mecanismelor
scheme şi pattern-uri decizionale; este posibilă.
de răspuns în raport cu
însă.stimulii
şi o daţinfluenţă perturbatoare
în experienţa anterioară), a experienţei anterioare asupra
de o tratare asociaţionistă (memoria
finalizării
ca sumă comportamentelor
a unităţilor de experienţă actuale: interpretarea
anterioară legate denaturată
între ele,a în input-
virtutea
ului acţiunii
şi o~entarea
legilorpe o cale greşită
asociaţiei) a acţiunii);
şi de o tratare b) asigură
gestaltistă (memoria integrarea
ca structură
informaţie'
izomorfică actuale în tezaurul anterioare
a interacţiunilor informaţional stocat în fizice
între câmpurile momenteleexterne şi
cele biofizicecerebrale)
anterioare de imp, cu producerea etc. eventualelor modificări şi optimizări
In prezent,
În org izarea internă aabordarea
acestuia. memoriei se circumscrie în coordonatele
modelului
DiQ cele deinteracţionist-sistemic,
mai sus rezultă că memoria care sepoatebazează pe principiile
fi analizată sistemicteoriei
comunicării
pe baza schemei şicibernetice .input-output-input',
procesării-stocării informaţionale.
Ea nu In dinamica
este o entitateactivităţii, ea ocupă
statică poziţia permanent
şi închisă, unui sistemaceeaşi tampon,înîntre
rnărimile
conţinut actuale de intrare{X)
şi în ",porturile şi mărimile de
dintre e1ementel::mpo ieşireCondiţia
nente. sau răspunsuri
eXirntei{Y}.
şi în această calitate, furnizează mărimile de stare {~} sau mulţimea
variabilelor intermediare care condiţionează procesarea intrărilor şi
valorile ieşiriJor.
453

N.
M.
 input informativ output principal

inputmotor

input afectiv
•• Activare-
reactual izare activitate
motorie
Feed-back II

Ieşirile specifice constau în reactualizarea şi reproducerea unor

conţinuturi cognitive, afective, motivaţionale, motorii etc. în formă
"pură", aşa cum au fost ele stocate şi conservate, fără să fie utilizate în
alte forme de activitate. Ele se activează prin administrarea unor probe
corespunzătoare de memorie: de recunoaştere imagistică sau obiectuală,
de fixare şi reproducere a unor serii de cuvinte, de numere, de date, de
elemente topografice etc.
Ieşirile nespecifice constau în activarea unor elemente din experienţa
anterioară în cursul desfăşurării unor procese psihice de cunoaştere
(percepţie, reprezentare, imaginaţie, gândire) sau acte instrumenta le
(acţiuni motorii finaliste).
Cum memoria este organizată după principiul autoreglării, "ieşirile"
se întorc şi influenţează asupra "intrărilor", contribuind astfel la con-
solidarea în timp a ceea ce se realizează.

455
 Se dovedeşte, astfel, că o importantă parte stabilit dincâteva
tezaurul informaţional
importante
10.2. de
particularităţi
DINAMICA ale dinamicii memoriei şale
MEMORIEI
care dispune o persoană adultă s-a obţinut funcţionării şi fixat
sale prin
interne. intermediul
Memoria nu fiinţează în forma unei structuri statice, pietrificate şi nici
memorării neintenţionate. ca unCercetătorii
recipient în contemporani
sine neutru şiconsideră permanent memoria
acelaşi,ca în o~are
componen
se introduc de bază
de-a
Datele observaţi ei şi experimentale ne arată
avalma,
procesuluidin că
afară, funcţionalitatea
general impresii,de relaţionare
informaţii,şi şiexperienţ
adaptare. . Conţinutull său trebuie
informaţiei
eficienţa acestei(A.forme
Tulving, W. Donaldson,
sunt influenţate pozitiv 1972;
de K. Pribram,
nuurmătorii 1973;
unor M.
Golu, 1975; C. Voicu, 1980; 1.
evaluat
Druţu, Dimpotrivă,
1990)
după
au sefactori:
numărul
eastabilitcăengrama-
organizeazăgradul elemente
şi funcţioneazăizolatecaşisistem lipsite di de
amie, valoare
ce se
de noutate al materialului, pregnanţa şisemantică intensitatea
ela-borează şi diferitelor
pragmatică
treptat în elemente,
cursulpentru subiect,
evoluţiei ci
istorice după
şi voi mul
ontognetice, informaţiei
pe măsura şi
rea/stocarea
obiecte sunt controlate
etc. dintr-un contextşi (fond);
reglate din interiorul trăirilor
intensitatea sistemului mnezic de
experienţelor
îrnbogăţirii specifice, emoţionale
repertoriului cu un rol precis determin t în structura activităţii şi
experienţei.
mecanisme logice
acompaniatoare; locul de organizare,
nodal selecţie, materialului
al "elementelor" inventariere- stimul (indici Înde
comportamentului.
In funcţionarea sa, seprezentaîmbină înşi se corelează în permanenţă şi întro
identificare) şi adresabilitate. Aceste
structura activităţii subiectului (mijloc manieră mecanisme
sauFiindscop). îşi fac simţit!
Pe lângăimpusă aceşti factori
modul şişistilul specific subordonată
selectivă, unui descop, memorarea
sarcinile voluntară
şi solicitările dobândeş~
externe, d'f'amicaun
obiectivi control abili pe care-I foloseşte
, memorarea fiecare subiect
neintenţionată
caracter
funcţională, mediat, esteea
exprimată
într~ sarcină
condiţionată
fiind susţinută
în şidede utilizarea
variaţiile coordonatelor de cătredesubiect definiţiea p.norale
memorare. Ca o trăsătură comună,
de caracteristicile mecanismelor memoriei ce poate fi
În sine.rnnemotehniceconstatată la fiecare
persoană, este tendinta de avaloric procedee
stabili"portretului
anumite fazic", şi
repere destatica auxiliare,
încadrare a specialexprimată
funcţională, elaborate înîn"profilul
cursul activ tăţii-
I stare"
Acestea prezintă un registru relativ
anterioare
valorile Întins,de după nivelul
învăţare.
indicatorilor mnezici pra- - la un moment dat.
elementelor
gurilor obiectiv disparate,
de impresionabilitate de a releva
şi al capacităţii puncte de joncţiuneDeşiaici
de admisie-engramare. si-
militudine între acestea, de a face" grupaje Astfel
Latura cucăprocesuală
materialul a- etalon,
semnificatie. memoriei
Psihologii cu ajutorul
se relevă căruia trebuie ea stuş~iată,
în succesiunea nu
inter-
rezultă diferenţe interindividuale semnificative fi Între aşa-numita memorare
americani au introdus noţiunea de memory poate
condiţionarea decât
chunk,amaterialul
trei
carefaze cu sens. Acesta
principale:
desemnează oa) engramarea
poate fi de saumodalităţi
fixarea (memorarea
di erite -
fotografică fenomenală (când se Întipăreşte totouvinte
ce intrătradiţională);
În sfera liste percepţiei
b)depăstrarea sauoconsrvarea;
unitate sau o structură informaţionalăliste în sedeengramează
ceaccepţiunea (15-20),
şi se stochează numere
la (cu singură cifră, cu . ouă cifre),
sau activităţii cotidiene) şi memorarea serii insu/ară,
c) ecforarea
de caresau
imagini seale limitează
reactualizarea.
unor la
obiecte, plante, animale etc. - se ate prezenta în
un moment dat. în cazul unui material neorganizat, ca, de pildă, o listă de
fixarea unui volum redus (până la 2-3 elemente izolate)..
cuvinte separate, o asemenea unitatemoduri sea.reduce diferite
Engramarea la numărul- pe cale
(fixarea) literelorvizuală,ce peîn cale
reprezintă sine unauditivă
ansamblu - şideînoperaţii
condiţiide
Memorarea
compun fiecareinvoluntară
cuvânt (şi ţine
care cu precădere
ambientale
se engramează de Însuşirile
diferite,
ordin lo-gic-informaţional,
împreună); Înnative
în absenţa aleîn prezenţa
sau
cazulbiofizie
unui urmel cărora
unor f ctoriînperturbatori
şi biochimie, .
I mecanismelor cerebrale
material structurat şi ca,
logic, prindeintermediul
pildă,conţinuturi ei seo atare
unIndicatorii
text, poate pune înmemorativă
le memorării
proceselor
unitate evidenţă
cognitivevor(percepţie,
voluntare depinde atât gândire, imaginaţie),
de proprietă le şi
capacitatea bazală de(un
devine propoziţia engramare-stocare
număr de cuvinte a creierului.
afectiv-rnotivaţionale
condiţiile de administrare
articulate şi schemelor
şi integrate alogice- motorii sunt
materialului, cât şi înscrise din segmentul
de particulari ăţile
Memorarea
semantic) intenţionată (voluntară)
(fig. 34). temporal se desfăşoară
psihoindividuale al prezentului sub înacţiunea
ale subiecţilor. cel al trecutului. La baza acestora stă pro-
reglatoare directă a scopului sau sarcinii de a reţine
prietatea
Printre factorii materialul
ce ţin de ce
impresionabilităţii urmează
material, şi menţionăm:
inerţiei funcţionale a neuronilor forma
volumul sauntinderea; şi a
Ia fi prezentat. Scopul de a memora poate deficodificare
creierului impus de(verbal-simbolică,
în ansamblu.subiect Aceastăînsuşi sau fază se poate obie
imagistică, desfăşura în dO~forme:
tualconcretă); gradulfărăde
formulat din afară. de către experimentator sau instructor.
existenţa
organizare unuilogică scopinternă special(saturaţia
de reţinere - memorare
în relaţ i semantice, neinte ţionată
integrati sau
ve între
~ In acest caz, procesul de engramare-fixare involuntară, se desfăşoară
elemente); şitimpul
- în de ca activitate
virtutea
prezentare unui(expuscopere) special de reţinere
a fiecărui - morzre
element (intervale
psihică dominantă. iar nu ca activitate intenţionată paralelă şi secundară.
sau
optime sau intervale critice voluntară. ca în -cazul
pre mici . sau prea mari). Aceşti factori fiind
memorării neintenţionate. Toate procesele aceiaşipsihice
Ambele pentru specifice
forme toţi se - percepţia,
evaluează,
subiecţii s puşiîntestării,
principiu. pe bazamemorării
parametrii acelor i indicatori,
voluntare
I ~gândirea (analize logice, evaluări, Înţelegere), ca, devorvoinţa
pildă: sunt
volumul
fi influenţaţi subordonate
de materialului şi
part~cularităţile reţinut după fiecare capacitatea
psihoindividuale: pnrzentare de şi
instrurnentează memorarea. percepere secvenţială;
engramare-stocare volumul total
a mecanismelor al materialului
cerebrale; dominanta engramat
motivaţională~a fmele În
In cazul memorării intenţionate, subiectul unui momentul simteinterval
anumit efortul
recdptării mental,
de timp; cum
rapiditatea
materialului (dacăîntipăririi; exactitatea
este consonantă î tipăririi;
cu acesta sau
Ise mobilizează expres pentru a percepe completitudinea.
"element" al materialului în vederea fixării
şi conştientiza
disonantă); câtn{velul
mai clar
cât mai neintenţionată
defiecare
concentrare şi mobilitate a atenţiei; starea de
exacte, rapideseşirealizează în mod odihnă
Memorarea cotidian, sauînde procesul
o~ală.
complete.
Tendinta evidentă a subiecţilor umani perceperii
Un de rol adiferitelor
organiza
esenţial în obiecte,
materialul
determinarea situaţii, întâmplări
ce modului şi î cursuladesfăşurării
de desfăşurare memprării
~ I~ Este şi firesc
urmează
~estructurant
a fi ca,
superior celui
în asemenea
memorat
al înregistrat
schemelor de
este circumstanţe,
determinată
o memorare
operatorii
diferitelor
voluntare randamentul
din îl
involuntară.
aleanumit
memoriei
interior
activităţi.
are memorării
de caracterul
Astfel,
formularea să
parcurgând
instructajului un anuşi ait scopului.
drum printr-un Prin oraş, după
instructaj,
un
materialul poatelatente.
timp, ne reamintim
activa unîn fond
virtutea
locuri, c1ădip, intersecţii,
motivaţional-afectiv monumente
favorabil etc.,
sau unul
II
In plan Înexperimental,
acestuia, raport cu oricestudiul
materialmemorării
nou
deşise nu
nefavorabil voluntare
manifestă
ne-am
fixării, s-a
functia
propus realizat
de laasimilare
iar scopul cu monta
început
poate un subiectul
~emeneapentru scop.o memorare
Mecanismele de
ajutorul a două
şi integrare tipuriconfiguratiei
potrivit de material: logice
material elaborate
memorative
valoare fără anterior.
sens
calitativăinterne (ex.: însilabe
-cazul
funcţionează
diferită mecanică sau
cândca sau
nişte aaptatori
logică, pentruautonomi,
o durată extrag din
cuvinte, simboluri
noul material,
configuratie,
figura Rey, ale În
în convenţionale,
cărei
urma procesărilor
schema
figuri
de organizare
elemente
mică
nu pot filese
complexe,
efectuate,
fluxul sauactual
creează
reunite
nu-şi
pentru
un
alcum
află este,
loculmare.
informaţiilor
o durată
alt compartiment,
deîn pildă,
această
şi even~entelor elemente şi secvenţe pe care
cu r,deunde
I
Cele de mai sus ne arată că şi
introduc sub în o denumire
,,repertoriul" unică)
anterio, faza se păstrează unare
engrarnare/stocare interval
un c~ctermai
material
adresă cu sens (verbal,
distinctă. Prin aceasta,
numeric, repertoriul
imagistic).
mare sau
complex memoriei
Înmai
şi psihologia
scurt
activ, se de îmbogăţeşte
clasică,
eatimp. senu asemenea
~deseori'
desfăşurându-se pe fondul elemente uneişi secvenţe
inter ţiuni se

I
numai cantitativ,
considera că în formacisaşipură calitativ, modificându-şi
capacitatea mnezică
fixează poate
fără reperele
multifactoriale, succesiv
adeseafi şi delraporturile
testată numai spaţio-temporale
mitările
contradictorii şi imprevizibile.corespunzătoare, ceea
cufunctional-logice
un· material fără dintre
sens. componente. ce face Datele ca cercetărilor
atunci când efectuate e e reapardecapeamintiri, poziţiilesăcibemeticii
nu putem spune şi ori eiex:~ cum
PeMemorarea voluntară
această direcţie, se realizează
au mers şiladelui
cercetările niveluri diferite
H. Ebbinghaus,
unde le-am rec decare com-
p{ionat.a
pletitudine, exactitate şi trăinicie sau durabilitate. 458
a primă dimensiune pe care o457 pune ea în- evidenţă este volumul.
Acesta exprimă numărul total de elemente (ex.: cuvinte, numere etc.),
care se retin de către un subiect după prima prezentare a materialului.
459
O.
 Registrul de variabilitate al acestei dimensiuni se întinde între 2 şi 15.
Pentru reţinerea integrală a unui material, se impune prezentarea lui
repetată, de atâtea ori câte sunt necesare, până când subiectul re~şeşte să
reproducă întregul material-test. După numărul repetiţii lor necesare
pentru reţinerea unui material se determină cea de a doua dimen iune
importantă a memorării, şi anume, promptitudinea sau rapiditate . Ea, de
asemenea, poate lua valori diferite de la un individ la altul şi în funcţie de
natura şi lungimea materialului folosit.
Repetiţia este o variabilă esenţială care condiţionează nu num<l/ faza
engramării (memorării), ci şi pe cea a păstrării sau a conserv~i. De aceea,
utilizarea ei se supune unor exigenţe diferite: în faza d, memorare, se
recomandă repetiţiile concentrate, pentru a scurta tîmpul de fixare a
materialului-test; în faza păstrării sau a conservăriil sunt indicate
repetiţiile eşalonate, cu frecvenţă monoton-descreSCăt0i (mai dese în
perioada imediată după memorare şi mai rare pe ăsura îndepărtării, în
timp, de momentul iniţial).
Memorarea voluntară este subordonată şi unor cerinţe de exa~titate şi
fidelitate, care variază în funcţie de scopul stabilit şi de atura materialului.
I Astfel, într-o situaţie, materialul trebuie reţinut in grai, în ordinea dată, în
componenţa dată, fără nici o modificare, pe tru a fi reprodus întocmai, în
forma în care a fost prezentat (este cazul numerelor de telefon, al denumiri
lor, al formulelor); În alte sifuaţii, materialul se cere a fi memorat selectiv,
în elementele şi Părţilîe sale esenţiale, reproducerea lui putându-se realiza
într-o manieră mai iberă, cu propriile cuvinte. Ca urmare, precizia şi
~ fidelitatea t~ebuie determinate prin raportare la contextul şi instrucţiunile
după care s-a realizat memorarea.

II
Pe traiectoria procesului de memorare voluntară. apare aşa-n mitul
efect al listei. Esenţa acestuia rezidă În aceea că. În prezentarea şerială a
informaţiei (materialului), cel mai bine se retin începutul şi sfârşitul (dar
mai puţin) şi cel mai slab sau aproape deloc - mijlocul eriei. Explicaţia
constă În inducţia negativă anterogradă şi retrograd~ care se produce de la
segmentele iniţiale către cele următoare şi de a cele terminale către cele
anterioare. Ca urmare, apare o stare de in ibiţie accentuată ce se con-
centrează în zona segmentului de mijloc. Pr zen ta efectului listei trebuie
să conducă la concluzia că, pentru o organizare optimă a procesului de
Învăţare, trebuie evitată struc-turarea mate*alului în serii lungi, care
I

I~
depăşesc, de pildă, 50 de unităţi memorative (chunks). Structurarea
trebuie realizată În serii scurte (de Pân1V la 30 unităţi memorative).
Cu alte cuvinte, un material foarte lung, pentru a putea fi şor şi bine
reţinut, se impune a fi împărţit în mai multe segmente om gene.
Memorarea lui se va pulea des~rin Îmbinarea procedeului
~

~
spontană
în reţinerea Recunoaşterea
sauidentităţii
interacţiune materialulîntre unor
involuntară iniţial
operaţiile deliberată
se şirealizează
obiecte,este ecforare
peÎnlângă
de reprodus legătură
sau formă,
într-o
voluntară.
şi cele cuformă
deacele
ca însuşire conţinuturi
Ceatransformată
spon principală
elaborare-construcţie- I nă se şideex- o m ieră
ce
poate perienţe
face obiectul
produce
organizare alatât
personalăcăror
memorării
în
aparţinând prag de
(originală),
stare este
voluntare,prea
somn,
inteligenţei, fără în aridicat
seformaaltera
neintenţionatpentru
imaginaţiei structura
viselor, aşi
sese rlui
cât l
putea
ţin
gândirii,şi î~şi desprinde
logică. Unaceea,
însuşiri
stare
De de ad de şi
cu cel sintetic (global): a) parcurgerea, o dată - de două ori, a materialului
veghe manifesta
secundare
analiza
în întregul
-- culoare,independent,
completitudine
(relaxată), b) înmemorarea
dinamicii
lui; mărime,
forma ei peunor prin
poate
poziţie
diverse ele
avalanşe
succesivă
însele.
fi spaţială
considerat
pede
compartimente Subiectul
etc. adecvat
amintiri,
încărcături
părţi, astfel ale asingur
sau
căunor
afectogeneexperienţei imagini
nu
inadecvat
reproducerea
poate şisă fun
în
stocate
sau motivaţionale
le ţie de
duce întotdeauna la o fixare
idei. relateze,
Se ştie,
Desfăşurându-se
anteriorCu de
nesimţind
situaţie.
cât exemplu,
permite
un De nevoia
spontan,
conţinut pildă,
să cât unui
de
formulăm îndificil
memoria
informaţionalsprijin
cazul ne
ipoteze sau
depunerii
este
involuntară
sau şisuport
să unei
ne
concluzii
o
superficială extern.
nu
opunern
experienţă mărturii
poate
cu Nu
şi
privire
de
şi de scurtăpărţilor fi putem
într-o
să st
viaţă nu i
stăvilim
diată
durată. relata
stanţă
numai
sunt mai judiciară
părţii memorate actualmente să se asocieze cu reproducerea
conţinutul
invadarea
la memorie, înunei
sau
scenei ci şi întâmplări
alinterne
actorului
la şiapăstrate,
activitatea petrecute
care-şi
conştiinţei mentală demai
interpretează de
amintiri, mult,lorim~finidar
rolul o pe recunoaştem
scenă,
şitului.
idei caresedacă
ad vată
mai va fide ordin calitativ ai păstrării:
experimental
memorate trainic anterior; mod
consolidate c)nemijlocit,
parcurgerea prin
din cuinstruirea
nou atât aîn ansamblu.
pragul directă
Trăinicia
întregului de a subie
reactualizare
implică
material. şi Ea este
alti indicatori
ţâşnesc niscăzut,
cercetează se
din prezintă
încompletitudinea
rezervorul
mod
şi viceversa. nişte
indirect, elemente
memoriei. de
folosindu-se ajutătoare;
identitate
Aceasta seşi
sarcini nu
mai
interpret reuşim
puţin
formUlatldUPă ază să
adecvate
ca relatăm
modalitate
modelul despre
toate ceo elalte; Completitudine a este dată de
Memorarea voluntară Din se acest include punct ca de vedere,
comptetimdines;
verigă tezaurulîn
esenţială memorativ
structuraşi are
fidelitatea exactitatea.
locuri
specifică
exemplelor de
organizare pe care
dimpotrivă,
autoreglare
prezentate le-am
10.3.
mai
stratificată: înasus.vizitat
formularea
sistemului
FORMELE
În cândmnezic,
partea va,MEMORIEI
răspunsului
inferioară dar
raportul le
care- la
(înrecunoaştem
i
dintreun examen
activează
profunzime)
ceea ce se păstrează dacă
devin
În mod
se ni
mai
dispun se adecvată
la momentul dat şi ceea ce sa memorat
activităţii de învăţare, unde funcţionalitatea ei va fi subordonată şi
automat prezintă
"ieşirea",
Posibilitatea
straturile
încă Înimagini
completitudinea
cu pentru
realizării
psihologia
praguri ale a-şi
de lor;
în
clasică, nu Începând
structurală,
perfecţiona
paralel
reactualizare ne amintim
a care
şi co
memoriei
mari,
cu numele
se
solida
studiile
inclusiv
anterior; Tocmai întemeiază persoanelor
organizarea
involuntare
lui cele
H.
ea esteînmaximă pe
Ebbinghaus,
ce au şi o de
internă
celei
coborât înţela o
subegere în
integrată motivelor şi scopurilor acestei activităţi. contextulcând valoarea raportului este l şi scade

~J'
întrunire
(tezaurul
M.
voluntare limitaelaborat
ne la
Mayer care
profunzime
sugerează
activării, am
anterior).
şi W. aparticipat,
trecând materialului
ipoteza
Stern, În că
s-a
zonadartăcut le recunoaştem
asimilat
funcţionarea constatarea
uitării; În şi partea
proporţional pe căînsuperioară,
integrarea
sistemului fotografie
funcţia
cu mnez
reducerealui înetc.
mnezică c
seschemele
este are
situează
acesteia, o putând tinde spre ze . Fide-
dat, ea se va elabora şi structura din punct de vedere operaţional.
O O parte
formă lamentale
aparte importantă
aproprii
reactualizăriiale
din subiectului.
fondul experienţei
înspontane, care anterioare funcţionează la
şievidenţiază
structurată
organizare
straturile două
cu eterogenă,
niveluri
praguri punând
de deinclude
activare:
reactualizare evidenţă activare
o litatea
scăzute, o diversitate speci
cel maică de
mic omodalităţi
dată
focalizată,
prag încorespondenţă
tinzând şi I
Păstrarea
nivel de
sau conservarea
Dacăfuncţională
recunoaştere. intrăm maiaadânc
Dar,
acele
şimemoriei, în
operaţii
analiza
exprimă transformări
fenomenelor
raportul care
mnezice,
deau
ajungem la
structurală între mairialUI
plus
care
ca complexitatea
forme
susţine
rezultat dememoria
către menţinerea
valoareamanifestare. zero.
învoluntară Pentru
Tabloul
tezaurul şinu
memorativ,oînare
delimitareaaceastă
activare
un o timp
uncaracter
memorat
ipostază,
reprezintă
lor,nes au
câtfix,
iniţial cifică
fostşi
mai
elreactucontinuă
introduse
invariant;
(difuză
cel
îndelungat, . area
care elseşi să-şi
patru
sepăstrează
va la momentul dat (o păs are se
aamânată
păstreze
criterii,
modifica
f1uctuantă),
informaţiei retroactivă.
sau concluzia
o valoare
care-şi
şi În
care timp,
susţine
experienţelor
că
păstrează În în
adaptati
Fiecăruiacazul
funcţie
memoria vă, reproducerii
ni
valabilitatea
stocate de comportamentul
se Întâmplă
interacţiunea
involuntară.
anterior. şiconsideră
astăzi,este
Acestsă
Principalul
vorba
şinuÎn
subiectului ne
anume:
di
fidelăurmă mai
situaţii
indicator a)
cu mlumea
nivel
dacă Ittransformările
de pe
"recunoscute"
altim
prezenţa reconstrucţie,
ei externă
poate sau care se produc în timp supra
loc
fi, lade~făşurându-se
o anumită
absenţa
şi de
rândul decât
intenţiei
dinamica
său, de
informaţie,
mai la o
şi
relaţiei un duplicare
ridicata nivel
de de
exemplu,
controlului
dintre sau fondul
maia
eficienţă ceea
voluntar, ce
mai
numele
experienţei
scăzut, în s-a
înaltunei
b)
fun engramat
decâtpersoane
prezenţa
anterioare
ţie deîn şi anteridr.
situaţii
sau care
scopurile
implicarea absolut
absenţao Noi
sau avem sau conţinu I său esenţial).
este trăinicia, care include două componente: pe de o parte, profunzimea materialului stocat nu-i anulează identitatea
Întâlnim
sau desprinderii
obiectivele
nOI.
subiectului
intensitatea înîntotdeauna
ocazional,situaţia şidenumirea
engramărilor, mnezică: controlul
Înţelegerii
activităţii iarunei
curente.contemplare
deasupra
localităţi,
pelegăturilor
Caalta, urmare,
ă
aaspecifice
pasi
durata ceea
Inunui devine
sau
fine, obiectceexactitatea
acţiune
menţinerii Între selectăm
tc.,
posibilă cu latoate
elementele
directă
lor şi că
şinivelul şirelatăţn
plauzibilă
cu
este şi de sau
dată corespondenţa izomorfic dintre
facem
asupra un
secvenţeleefort
schimbarea
praguluielementelor exteriorizăm,
Reproducerea mental
materialului;
de ecforare.situaţiei. este
serios
poziţiei
Valoarea, adaptândoÎn
c)
Deşi formă
acest fluxul
aferentaţia
diferitelor
ca obiectel sens.
atare, a acestui reactualizat
calitativDupă
dominantă;
date superioară
elementeu
Înindicator
elementele timp
situaţie nu d) numai
oarecare,
stocate nu a
factorul
pe sunt
variază la
anterior jcopui
reactualizării,
într-un
timp.
continuumul
cu totul activităţii,
şi cele păstrate ci în decursul timpulu ; dacă se
alt constând
context a. şişi în
pe
Aplicareala
reactualizabilităţii:
indiferente pentru particularităţile
derularea
fondul primului
memorie, unei
un conştientă
alte
criteriu
element
ele nu situaţiei
semnificativ în funcţie de particularităţile psihoindividuale ale subiecţilor, a
preocupări,
dob conţinuturi
permite
care la
dese în
aplică care
infi lor
identificarea
momentul
o ne
rmaţia
semnificaţie
întregului aflăm.
informaţionale
respectivă
considerata două
şi efnd
un
material, ni
şi
apare
forme
seloc află se
actelor
în mari
pecere
exactitatea o să ne
presupune păstrarea lui bsolut în
motorii
instantaneu,
ale
materialul
de poziţie amintim
memoriei:achiziţionate
ca din
superioară,
memorat
caracteristicile despre
senin,
memoria
prin
materialului cu
ele şiun un
anterior. seprag
involuntară
însele,
memorateveniment
Trăinicia
instalează
de
i prin sau
frupăstrării
(neintenţionată)
reactualizare
(grad forma
intermediul
de os să Înrăspundem
iniţială
structurare achiziţii
centrul
scăzut, şiînmemoria
activităţii prin
şicare la
lor aqumite
anterioare
conştiinţei,
aneutilizare
organizare pefost carememorat. întrebări,
şi Exactitatea implică fid Ilitatea, dar
logică, este
voluntară
obligându-ne
subiectul nerepetare
formă încercăm
osuficient
s-o
desfăşoarăvaluăm denu
de(intenţionată),
trece
prezentare, În În numai
cuputernică
seamă.
ele (Zinsăenko,
momentele
semnificaţie.. reactualizăm
pentru următoare a de seKatona,
fidelitatea
grad
1939; deinformaţiile
.menţine
timpnu1940;
familiaritate pe
implicăla necesare,
poziţii
sau unde
Rozanova, moddar
prag
îninferioare, de să le şiexactitatea: pot să păstrez un
necesar
funcţionalitate
Şi mai
noutate,încomplexitate)
1953). organizăm
spectaculos
caracterizate
Caracteristica
cercetările sale, scăzut,
prin se cât mai
devenind
prezintă
involuntar-voluntar
praguri
şi deA.frecvenţa debine,
lucrurile astfel
astfel
reactualizare
S imov actualizării
(1966), se ca răspunsurile
accesibile
Într-o
extinde
material situaţie
crescute,
reluând apelului
asupra
cu
şi utilizării
ideile de şi
un lui esă
tuturor
invers,
grad fie
sau
amen.
ulterioare. cât
Claparedecelor
un
scăzut mai
semnalului
element
trei coerente
în de exactitate, şi omiţând unele elemente
de
Persoanele
faze
principiu, ecforare.
care aleÎn inteligibile.
emotive
procesului
conditiamomentul sunt
principală stăpânite
memoriei,
dat se
a află
unei de
pe o
pe puternică
care o le-am
poziţie tensiune
analizat
nesemnificativeinferioară,
a unui are
mai sau le
sus.
prin
material blochează
repetare
modificând
o data sau
altele.
(1915), a demonstrat că acti ismul subiectului este cel mai important factor păstrăi i trainice
serios
învăţat
al memoriei
Reproducerea
procesul
utilizare
Aşadar,
este înExemple
repetarea de reactualizare
memoria
activitatea
involuntare.
de
luiseperiodică
entru
reproducere
evaluează.
involuntară
curentă, a sau
experiment,
pe
cunoştinţelor,
va este caaceea
baza
trece
utilizarea laindicatorilor
s-aîn
indigone
înmomentele
Prin care,
folositcadrul uşindsunt săşidemai
de
În activităţii
specificul toate
material cele
timp
său
verbal,
rare
promptitudine,
Închege trei
de unîn
ulterioare
faze
fază
iar
sfera- ctelorpăstrarea se realizează l nivel
latentă,
răspuns completitudine,
cât
engramare, motorii
de cât (decât
fidelitate
satisfăcător.
păstrare, în şi
reactualizare ceaCând verbală).
exactitate. ies din Poezia
Trebuie
- secăsubconştient.sala
realizează ?e şi
menţionat anumite
examen, că deşibucăţi
spontan, scoppro
valorileîn directsunt
în pe o poziţie
ulterioare.
eşantion înaucazulfost superioară.
repetării,
i cluşi subiecţi se dovedeşte de diferite cel mai eficient
vârste. înfără nici noi existenţa
un este
neavând
experiment unui
control asupra conţinutului său, ci numai
acestora
cunoştinţele
procedeulmnezic Din învăţate
sesunt
precis
punct
combinării în
condiţionate
reactualizează
şi
de scopul
fără
vedere
repetiţiilor şi reproducerii
de
controlul caracteristicile
răspunsurile
cibernetic, voinţei
putemliterare;
la Întrebările
conştient
afirma, acelaşi
păstrării, aşadar, de lucru
ele
focalizat. depind
examen
că se poate
Deşi le
menţinerea şi de
se spune Nici şi prin ob I rvaţie externă. nici
nu s-a formulat s cina specialăconcentrate de memorare. indirect.
- în perioade înprin primul intermediul
de fixare experiment, şi reactualizării.
devin
imediat dinamica
accesibile
desfăşoară
la despre
parametri
după internă
aceea, sau formulele
permanent, aeşalonate,
chiar
optimi
şi reproducerii
le apar
nu juridice,
foarte
numai
staticii
în incantaţiile
propriu-zise.
imple.
pe fondul
funcţionale
perioada prin stării
ulterioară, aliturgice
introspecţie de maiveghe,
tezaurului şinumagice.
ci
îndepărtată.
se uneori,
memorativ
poate înrealiza
aport
şi Înse cu
o alte
monitoriz e conştientă a ceea ce se
subiecţii trebuiau s scrie un şir de cuvinte dictate dereprod experimentator; în cel
Asemenea
somn,
realizează
Pentru grupuri
Promptitudinea
a-şi întâmplări
prezenţa spori de
ei
printr-o experienţe
se reflectă
ne
eficienţa arată
înregistrează şicăde
mobilitatea
dinamică
de undeinformaţie,
semnal
consolidare,către funcţională
de
conştiinţă
funcţională
întâmplă este ecforare
În acerea
postantientropică,
interiorul
recomandabil aproximează,
mecanismului
festum.
(actualizate)
acestei Ne
ca dămde
faze.de rezumă,
lma inea şi descrierea ei se obţin pe
de alecforare
doilea,comprimă,
xperimentatorul
şi serepertoriul
măsoară adaptează. înprezenta, Aceasta
intervalele pe face rând,
de timp câte
cacomparării
actidintre un cuvânt,
itatea să
momentul nu la
fie care
tributară
emiterii în fost
mod stocat) cu "ieşirile" (ce s-a
expediatseama voluntar,
consolidare,
repetiţiile să că În
introducă care
.urmele" nu duce
anumite nefiind imediat
experienţei lăsate
variatii laÎnordinea
în rezultatul
anterioare
baza
forma apar aşteptat
iniţială,
materialului, "elemente"
ci -"intrărilor"
actiVitatea
reîmprospătându-
în pe
forma care nu
(ce a
subiecţii trqbuiau săapel răspundă cuapariţiei
un alt cuvânt, primul care le venea peaparatul nou,

II
trecândsemnalului
ne mai absolut
puseserămdeparte înşi
deinternă, lagând oexclusiv
şi altă
cel lememoriei,
săaletapă - astfel
memorăm nuprin cişibază
îndispare; să
conştiinţă să elle bene aîn
tre"ce icieze
informaţiei
păstrăm laa nivel
sauşi solicitate.
desubla
că, - un
lui de
buze La
se şi consolidându-se
organizare
(metoda
subiecţii asociaţii
constructiv
funciarmente al
periodic,
creându-se
lorinteligenţei,
libere);
lenţi sau
fie
în cel reactualizat).
imaginaţiei
inerţi,
orepetarea
de al şi
valoarea treilea
gâ
sine
neurofiziologică
acestorexperiment,
dirii.
materialului
intervale
mais-a de
largă moment
conştient,
bază,
de fie
integrare. dat,
continuând
prin câmpul operaţia
includerea conştiinţei
şi deutilizarea ne este
scanare-explorare.lui invadat
în Datele
rezolvarea de In "amintiri",
pe mom
care sarcinilor
ni tulle În peactivităţii.
oferă care
care o nu
asemenea metodă ne arată că p strarea nu
recurs la semnificativ
nietoda asociaţii
Efectul lor condiţionate
operaţiilor decâtşide sau dirijate,
reconstrucţie subiecţii
devine şitrebuind
mai
. este
le-am
"elementul"
Foarte "comandat"
căutat
Păstrarea
important este
este, mai mare
îndescoperit
mod
fără
pentru intenţionat.
îndoială,
trăinicia laidentificat,
subiecţii
faza este
păstrării cea nicirapizi,
este
mai
este pe chiaratdacă
auto
departe
importantă
modul în împins
o informaţia
componentă
În
care lapregnpasivă
structura
se t în a sistemului mnezic, aşa cum
să răspu dă
solicitată cuse un
reproducerea cuvânt care
materialului săaceeaşi
aibă legătură
unmemorat de sensal cu
neintenţionat celşi(involuntar).
dat de şi să producerea unor permanente
suprafaţă,
formulează
experime
Memoria
dinamică
tator; scopulaînaflă
realizându-se depozitată
involuntară
sistemului
cel memorării
de
astfel
al mnezic
patrulea
pe
acoperă
spontan
(fixării): alreactualiz
omului.
experiment, pepoziţie
vast
pare Ea
termen eade
teritoriu
la sa
prima consolidare
este
subiecţii scurt vedere.
ceaaveau
existenţei
caresarcina
(imediat), func-
Dimpotrivă,
determină, noastre
pesăvizual, Înea implică
(amânată).
termen cotidiene
ţionalitate.
ultimă
mediu relatăm
şi
instanţă,
sau pe ne despre
înzestrează
eficienţa
termen obiecteşi aflate
zilnic,
productivitatea
lung. Aceasta, rarăanteriorsă
.
transformări,
fireşte, în
depunem
memoriei. . câmpul
reorganizări
depinde de valoarea vreun
Faptul nostru efort
şi
că de
reintegrări,
cineva espre
care, În rfl ort cu un segment sau
cer eteze ortografic
Reaotualizarea
concentrare conţinutul un
deliberată
a atenţiei, text
discuţiei dactilografiat,
cu este declanşată
dintre
esteinformaţii, două în care
sauşi
impresii mai se
controlată introduseseră,
multe
şi experienţe volu~tar,
persoane ce în la
potmod
fie în
care am asistat,
maifi împărţite în eitive sau antientropice şi
este Completitudinea
caracterizat
instrumental-adaptativă caaavând informaţiei oun memorieparametru
şi cel bunăalcu
altul
experienţelor sau oslabă
tezaurului condiţionare
care memorativ,
depinde,
fac obiectul înşifiprimul
pot
deliberat,
cadrul târziu
complexă. diferite
uneiîntr-o
desarcini
despre
un real greşeli;
speciale
diferite
Pesituaţie
de folos.
o parte, În testare
de fine, aîn
întâmplări
ea memoriei,
la care de al
fie cincilea
în întrucât
amfuncţionalitatea
negative fost cad
martori, lunei experi activităţi
vom ent,dintâi
putea ofericonduc
doar 1 o mai bună consolidare şi
învăţăriirând, de volumul şisau calitateaalta.esteEste determinată,
păstrării, evident de fireşte,
că, sau de
entropice. completitudinea
nu celor Cele
toate stocate
subiecţilor
specifice -
Forţa
păstrării; lidate
de se
peei ofereau
învăţare,
deparţial
de altă de spre
manifestare
parte,muncă,
exacte lecturare,
Însă,şi de
doar
este creaţie
depinde în prima
aparent
atât deetc. - variantă,
în
complete;
mare,
raporturile
conservare a cărei
Încât
a de 6vom
Îi fraze,
realizare
inducţie
conţinutului omite
permite iarnegativă
în
esteelemente
să
asupra se care e efectuează; cele din urmă.
căruia
anterior.
informaţiile Diferenţele au
şi experienţele individuale
o valoare cele mai semnificativeegală
adaptativ-instrumentală se constată
în
varianta
implicată aexperienţa
realizeze
ce se doua
efectiv
chiar
creează - 12 au
În
Întrefraze,
anterioară.
figurat
paralel cuîn
cu
secvenţele instructajul
Ea se
"materialul
memoria desfăşoară,
actuale deşia cele
original"
voluntară,
dimpotrivă. se
adar, deşi
ea înoperi
vom concordanţă
operând
imediat
determină ăuga şiurmătoare
semnala
o de
exact la
slăbire cu
noi
asupra altele
ale
şi o dezi care
Itegrare din repertoriul funcţional
tocmai În întinderea şi diversitatea
timp, o diferenţiere şi ierarhizare a lor în procesul învăţării se impun ca păstrării. De aceea, în plan
erorile
un anumitsemantice
acelor
fluxului scop
elemente
nu auexistente
şi Într-o
reproducerii,
psihopedagogic, figurat
pepreocuparea
care în
anumită
precum frazele
niciordine.
înaceasta respective.
şiunprincipală
din
defel. urmă Mai
comprimările, letrebuie
mult
are sau
a conţinutului dec lepet omite.
detalierile
s-o atât:
care-I
constituie două
sauAcest
ating. sau
faptmai
selecţiile
găsirea a multe
absolut necesare.
Cercetările
Elementele
fost le au evidenţiat
care-i formează că: 1. rezultatele
conţinutul secele aleg mai şislabe s-a
se aactivează gistrat la
saudupă
pe
Un roldemonstrat
care
procedeelor persoane
operează
esenţial înprin
puse
şi condiţiilor cercetări
să relateze
mecanismele
determinarea optime experimentale
despre
depentru
ecforare.
trăiniciei Ca celaşi speciale,
eveniment
unReproducerea
asigurarea
păstrării efect unei dar
secundar
ceea el
poate
durabilităţi
ce poate
aldespre
am avea, fi aceeaşi lor antientropice avem remi-
transformări
cât
sarcinile
anumiteaşadar, din
criterii
ilustrat
mai anterior experimentul
prin de
întâmplare
grade
mari în timp compatibilitate
exemple
diferite la al
din
care
depatrulea au atât
experienţa (de cu
asistat
completitudine: corectură
operaţiile
comună.
or
niscemn. da ortoactuale
Astfel,
răspunsuri
completitudine
Ea ică) şi
ştim
constă ale la cele
ac
din
nu
nude din
ivităţii,
experienţă
numai
identitate,îndiferite
păstrarea subnealterată a matenalul i stocat
memorat îl au afactorii ceea ceemoţional-afectivi
se Învaţă În cursulşivieţii. rnotivaţionali. Există
experimentul
cât şică
cândcuÎnvăţarea
scopul al doilea
aspectul
materialul
Reactualizarea final
unei este (asociere
formule
ce trebuie
completitudinii,
reprodus
reprezintă liberă);
sau
o dependenţă direct proporţională între ecoul sau rezonanţa materialului atins.
a
întocmai
faza 2.
unei
dar
de oanterior,
Aşa pozi
definiţii
în se
osibil
forma
,',ieşire" iefacede se
şi
ci amijloc
în că
şiînsoţeşte
ele oasunt
contradictorii,
în
care
dinamicii ocupau
îmbogăţirea
fostde exerciţii,
upuse
memorat;
memoriei sub
lui, aspectul
ca
şi urmare a punerii În relaţiI logice şi
dat în care
sferanunoastră
performanţele
verificării/evaluării,
completitudine
constă constituie
la aducerea
sarcinile
veridicităţii.
În şi în
În obiect
biper,din
În primul
cazul
afectiv-motivaţională special
unor
când
câmpul la deşimemorare.
expertment
neconcordanţe
materialul
conştiinţei (scrierea
instrumentale
graduloriginal
adesunt
unor Totuşi,
trăinicie
cuvintelor
respin
cu
se adaugă
elemente laşipăstrării
eal
alte după
sfârşit,
sedin
conţinuturi
elemente la oinformaţionale tezaurizate. Fenomenul
fondul
dictare); 3. pe
verificare, la primele
seanterioare. şidouă
constată locuri
căacţiunii
putem se sitaltora.
săează performanţele
reproducem la sarcinile
procedează
lui suplimentare,
În experienţei
memorie. găsirea
Aşadar,
Încompatibile
virtutea reactualizarea
reproducerea cu cele nu
de este
bază;
mecanismelor denuapărare
ocompletitudine
reminiscenţei simplă senumai
revenire
manifestă aformula
În încelactual
hipo,
Eului, sau frecvent
mai
când tate a şi cu amp~. tudine maximă în
din După
experimentul
definiţia pe
funcţionalitatea al
care
conţinutului treilea
ne-am (asocierea
străduit
păstrării,
elementelor ci după
să
este le
solicitate,
o sens
reţinem, a
componentă cuvintelor)
dar
reactualizarea şi cumulte şi
mecanisme din
date, al elemente
şi
materialul
informaţiile Ea şieste original
oglinda celorlalte
experienţele se
cu rezonanţă reproduce raport
cu
douăafectiv-motivaţională cu acele
omiterea
faze - memorarea şi genuri unor de
păstrarea
pozitivă se - şi sede
material
elemente legi roprii
care fixeaz pe un fond aperceptiv mai
cincilea
zează din
În (corectura
exerciţiile
două funcţionare,
nesemnificative;
principalul forme: semantică
pe
criteriu care
recunoaşterea
în le-am
completitudine
obiectiva fr tăcut.
cadrul lor).
ei de se
şi În
structurală,mod
reproducerea.
realizează
evaluare bogat asemănător,
oşi
când
a complexă
mai
lor. Atâtcompatibil şi contrad
realizarea din ctorie
punct
fixării de vede . modal şi structural. De
fixează mai trainic decât cele cu rezonanţă negativă. Absenţa oricărei
materialului dat, cât şi modul 468 în care467 asemenea,
s-a păstrat el
de-a aparelungul mai frecvent
unui interval în contextul moriei logice decât în cel al
464 465
461 466
de timp se pot aprecia numai soli citând subiectul să şi-I amintească. memoriei mecanice.
După mecanismul declanşator, reactualizarea este de două feluri: 462
463
Autorul explică aceste rezultate prin modul În care interacţionează şi se
coechilibrează următorii trei factori: gradul de implicare a subiectului în
acţiune, durata acţiuni ăşi).gradul de...semnificaţie
A • hiuri lori.cifre
al acţiunii Întreprinse. . I
Un alt factor esenţial de care depinde eficienţa memoriei involuntare
(

este sensibilitatea preferenţială, ca trăsătură individuală, În raport cu

tipologia materialului utilizat în experiment - imagistic-figurativ, verbal-
Incodificat
sens cresc tor : imaguu, tnung tun,etc.
cu În
on,condiţiile
CI , CUVInte concrete,
simbolic,cuvinte vizual,
abstracte, auditiv
figuri sau tactil
geometrice complexe. nivelării sau
neutralizăriiPornind
celorlalţi factori ce ţin de implicarea subiectului În ăreia,
de la aceste date, Wallon a formulat ipoteza potrivit
experiment, sensibilitatea preferenţială devine principala sursă de
mecanismele memorării materialului concret (imagistic-obiectu ) sunt
generarediferite
a diferenţelor interindivuale.
de cele ale memorării materialului abstract; În prim I caz,
Memoria voluntară este forma
performanţa memoriei se esenţială
optimizează de organizare
liniar, iarşiÎn manifestare
cel de al adoilea se
capacităţii mnezice a omului, ea fiind strâns conectată şi integrată
produce prin salturi, depinzând de realizarea şi integrarea semni icaţiei
motivelor şi scopurilor activităţilor specifice, Începând cu activitatea de
(laturii semantice).
joc şi tenninând cu activitatea de creaţie. Structura conţinutului
Când seriile se amestecă şi se recurge la o probă de recons cţie,
informaţional şi repertoriul operaţional-instrumental al oricărei profesii
memorarea nu mai depinde de natura materialului, ci de tZiţia elementelor
sunt rodul memoriei voluntare. Caracteristica ei principală rezidă În
eterogene În cadrul seriei-stimul.
prezenţa şi formularea expresă a sarcinii şi scopului de fixare (memorare)
Alte cercetări (Al. Roşea, 1972; A. Smirnov, 1966) au dus I con-
şi păstrare, în vederea uzuluiintuitivă
ulterior, este
mai mai
apropiat sau mai la îndepărtat în (până la
statarea că memoria productivă vârstele mic
timp. Sarcina pe baza căreia se montează şi funcţionează mecanismele
10 ani), dar, deşi creşte continuu, totuşi nu progresează În elaşi ritm cu
memorieimemoria
voluntare poate fi (verbal-simbolică),
formulată din afarăcare, sau de În către subiectul
semantică juruliA stei de 15 ani,
Însuşi, şidevine
ea vizează grade diferite ale completitudinii şi exactităţii.
mai performantă decât cea intuitivă. Ace ta se întâmplă Însă nu
Dacădatorită
luăm cuvintelor
ca exemplu activitatea de lorînvăţare
pe careîn şcoală, putem
în sine, ci sensuri s biecţii (adolescenţi), apţi
constata decugândire
uşurinţă cum se gradează şi se diversifică obiectivele şi
reflexivă, le relevă şi le integre .
sarcinile mnezice. Astfel, În cazul modale,
Învăţării care-i
poeziilor, a denumirilor,
Pe lângă caracteristici definesc natura subs tial-
formulelor (matematice, chimice)etc., acestea trebuie fixate, păstrate Işirformanţa
calitativă, materialul posedă şi alţi parametri care influenţează
reproduse integral aşa cum sunt date; în cazul Învăţării conţinutului unor
memorării voluntare.
bucăţi literare, a lecţiilor la istorie, geografie, biologie, psihologie,
Printre cei mai importanţi parametri trebuie să menţionăm lunl·mea şi
filosofie etc., memoria se centrează cu precădere pe reţinerea, păstrarea şi
g[adul de organizare (sistematizare).
reproducerea ideilor esenţiale, care pot fi exprimate prin cuvintele proprii
In ceea ce priveşte lungimea, Încă în 1914, Lyon a demons rat că dacă
ale elevului.
materialul creşte în progresie aritmetică, timpul de învăţare a lui creşte în
Primul factor obiectiv de care depinde eficienţa memoriei voluntare
progresie geometrică. Potrivit datelor obţinute de el, ~ntru 50 de cuvinte
este natura materialului. Potrivit modelului lui Guilford (1970), acesta
sunt necesare 2 minute, pentru 100 de cuvinte sunt
poate fi Împărţit astfel: obiectusl-tigursl, simbolic, semantic şi motor
»( comportamental).
necesare 9 minute, iar pentru 1.000 de cuvinte, durata de me orare creşte
la 165 de minute. Deşi cercetările ulterioare au adus unele corecţii, În
H. Wallon şi E. Evart-Chmielniski (1951), experimentând pe subiecţi
esenţa sa rămâne valabil tipul de dependenţă a timp lui de memorare de
Între 7 şi 14 ani, au folosit şase serii de materiale: cifre, cuvinte concrete,
lungimea materialului.
cuvinte abstracte, imagini cu animale, triunghiuri şi un cerc Înscris În
Gradul de organizare influenţează şi el dinamica eficienţei mer-0riei
interiorul unui pătrat, În diferite poziţii Statistic, performanţele memoriei
voluntare, dar În asociere cu modalitatea sau natura materialului.
s-au ierarhizat În următoarea ordine: culori, cuvinte concrete, cuvinte
Într-un experiment efectuat de Levitan (1968), s-a folosit ca material o
abstracte, figuri geometrice. După "costul" necesar pentru realizarea
povestire şi o serie de fraze separate. După prima repetiţie, 1azele au fost
memorării (număr de repetiţii şi "timp"), ordinea se modifică
retinute mai bine decât povestirea; după cea de a patra repetiţie, Însă, raţia
de achiziţie era semnificativ 469 mai mare În cazul po±stirii decât în cazul
frazelor.
Potrivit teoriei neogestaltiste, dacă formele simetrice favo ează
rapiditatea percepţiei, formele asimetrice, dezechilibrate, se im I n cu mai

[
multă forţă de incitare memoriei. în experimentele sale, Robinson (1965)
a demonstrat că, cu cât o serie este 47 mai omogenă (numai: itere, numai
/
cifre, numai figuri geometrice), CU atât 0 memorarea ei se
realizează mai rapid. Restorf (1970) a arătat Însă şi faptul că dacă Întro
serie omogene.
omogenă încă de la începutul
se introduce secolului
un element străinXX, Miiller demonst
(eterogen), acesta sease că
asociaţiile dintre elementele unei
memorează mai uşor (efectul contrastului). serii sau unui grup sunt mai pu ernice
decât asociaţiile dintre elementele aparţinând unor
Când Întinderea materialului depăşeşte limita superioară a volumului grupuri d ferite.
Evocarea
memoriei, unuialuidin
Însuşirea elementele
voluntară seriei
reclamă omogene
recurgerea tinde să Aşa
la repetiţii. le actuSizeze
cum
asociativ
am arătat deja,peacestea
celelalte. De programa
se pot aici şi preferinţa .Jnvăţării
şi organiza mecanice"
după trei modele:ntru o
singură sursă; impunerea mai multor surse creează
concentrat, eşalonat şi combinat. Alegerea unui model sau a altuia s rioase dificultăţi,
pentru că subiectul este obligat să procedeze la cornbinaţii
depinde atât de caracteristicile de lungime şi dificultate ale materialului şi organizări
proprii.cât
considerat, Având
şi deîntrăinicia
vedere faptul
care secădoreşte
omul, prin natura
s-o aibă sa intelectuală
'conservarea internă,
lui În
timp. este un creator de semnificaţii (homo signitricans), putem afirma că, şi în
cazul memoriei mecanice, orice subiect ormal tinde
b. Aplicarea celui de al doilea criteriu duce la delimitarea 'mcmorieiîn mod necesar să.
stabilească unele legături şi asociaţii indirecte, de ordin mnemotehnic,
mecanice şi a memoriei logice.

=
pentru facilitarea fixării materialului propus spre memorare.
Memoria mecanică se caracterizează prin fixarea, păstrarea şi
Memoria logică este mediată şi instrumentată de operaţii entale
reproducerea unui material, pe de o parte, În forma lui iniţială, fără vreo
speciale de analiză, comparare şi relaţionare criterial-semm}tică a
modificare semnificativă, iar pe de altă parte, fără realizarea unei
elementelor materialului. Genetic, ea se structurează în urma memoriei
Înţelegeri a conţinutului şi legăturilor logice Între diferitele secvenţe şi
mecanice şi eficienţa sa depinde de dezvoltarea şi maturizarea intelectuală
elemente. Aprecierea valorii şi importanţei nu are un sens univoc, ci unul
generală a individului. Contribuţia cea mai mare la
biunivoc: ea poate avea o importanţă pozitivă şi juca un rol adaptativ
schemelor şi procedeelor sale mnemotehnice o are procesul î ăţării
specific În raport cu o anumită categorie de material, cum este, de pildă,
organizate, în şcoală.
memoria denumiri lor, a formelor, a fizionomiilor, a topografiei, a
In conţinutul său repertori al , accentul principal se p ne pe aspectele
numerelor de telefon etc.; dar se poate dovedi şi păgubitoare, ineficientă,
esenţiale, pe invarianţii semantici, pe informaţiile defi itorii, iar nu pe
În raport cu acel gen de material care trebuie nu doar fixat, păstrat şi
detalii sau pe cadrul extern în care a fost prezentat mat rialul. în chiar faza
reprodus, ci şi pătruns cu mecanismele înţelegerii, analizei şi interpretării.
de engramare, materialul este supus unei an ize şi prelucrări primare, se
.
elaborează o orientare conştientă a subi ctului în raport cu conţinutul şi
Memoria mecanică exprimă, Într-un fel, memoria pură., neracordată şi
caracteristicile lui, se identifică şi se evid nţiază "elementele" nodale etc.
neintegrată În structura operatorie a gândirii. Acolo unde beneficiază de
Apoi, fixarea nu se face prin juxtapunere (alăturarea extenoară a unui
un suport natural propice (o bună funcţionare a mecanismelor
sertăraş la "fişierul" existent), ci prin integrare (stabilirea conexiunilor
memorative primare, ce ţin de însuşirile native ale creierului), şi ea se
semantice dintre noul material şi fondul experienţe achiziţionate anterior).
oferă subiectului ca o zestre de-a gata, fără a-I costa un efort prea mare,
Ca urmare a acestei activităţi intelectuale regătitoare, memoria logică
memoria mecanică poate să devină dominantă.
devine mai productivă decât cea m banică. Comparând memorarea
Genetic, este prima care se structurează şi se manifestă, ea carac-
frazelor cu cea a unor cuvinte izolate Binet şi Andre (1904) au constatat
terizând perioada copilăriei, până la vârsta de 10 ani. După această vârstă,
că, în primul caz, eficienţa a fos de 25 de ori mai mare decât în cazul al
sfera ei Începe treptat să fie Îngrădită de dezvoltarea mecanismelor
doilea De atunci, majoritatea rcetătorilor au evidenţiat şi demonstrat nu
memoriei logice. La şcolarii mici, Însuşi sensul noţiunii de Învăţare se
numai că memoria logi ă este net superioară celei mecanice prin
reduce la a reţine şi reproduce Întocmai, cuvânt cu cuvânt conţinutul
conţinutul ei, dar şi mai con 0- micoasă sub aspectul consumului de efort
fiecărei lecţii din manual. De-abia din clasa a IV -a Începe să se
şi timp (număr de r petiţii necesare pentru fixare şi păstrare).
manifeste o anumită independenţă a elevilor faţă de textul manualului şi
Reclamând participarea înţelegerii şi operaţiilor formal-abstr cte ale
să se afirme preocuparea de a desprinde şi reţine sensul propoziţiilor şi nu
gândirii, dezvoltarea memoriei logice implică efortul special atât al
forma lor verbală.
subiectului în cauză, cât şi al instructorului său de a conecta toat fazele
In structura repertoriului memoriei mecanice, părţile componente ale
procesului mnezic-rnemorare, păstrare, reproducere - la str cturile
materialului se păstrează În ordinea şi poziţiile rigide în care au fost
fixate, reproducerea putând fi făcută numai în forma dată.
Cel mai eficient, memoria mecanică operează în cadrul seriilor

P. 471
472
 Exactimtea
meseriio stare
inteligenţei (tipşimotor) corelează
latentă, şi,
ale gândirii. înpozitiv
potenţială,
fine,Rolul unÎncualvreme
fidelitatea,
patrulea
principal ce areMSD dar
nevoie
revine, Înseamnă
se află În cevaf.ai
însă acest
folo stare
ească
procesactuală
două de
mult
sau decât
activare; aceasta.
mai profesorului
integrativ, multe Anume,
În modalităţi
ceea ce şcoală,
în ea reclamă
priveşte
de depăstrarea
cea indiferent
recepţie
care, a treia de
pentru a şifac reproducerea
caracteristică,
gradul estenui
faţădecorespunzător
dificultate evident că
şimaterialMLD
sarcinilor
complexitate
Rămâne, (informaţii)
semnalelor areaşadar,
mnezice: alunÎn volum fără
să
materialului
cadrul modificări
incomparabil
să citească
raportăm
fiecăreia materialul
de învăţare, semnificative
memoria
din maipoate
cele mare.
cu de
trei decât
vverigi
tare
preveni
scurtă MSD;
(văzul
reţinerea
durată +ÎnŞauzul);
deconstitutive--periferice,
conţinut depur
fine,
lui
cu plă- Însăceea
formă
mecanică,
dere ce
citească
la .. L~ată
priveşte
şi să
insistând
stocajul ca.
se atare,
modul
plimbe
în de cel
permanenţă
senzorial.
intennediară şi terminală (corticală). mai
codificare,
prinDe pregn~t
camerăşi
altfel, MSD
ajutând(v ea
punereaulse
se +
elevii realize~
fixează şi
chinestezia);
ei să-i în În
se
descopere~~rul
codifică
evidenţă, să funcţional
citească
şi
pe să-i
. ale
memonei
surprindă
experimentală, mecanice,
prinînţelesul.
materialul intermediul
cu voce
Diferentele s-a bazat care,
tare şiaşa
potenţialului
tocmai
menţionate să se cumpeşi am
plim vazut,
bioelectric,
utilizarea
sunt. sau unui
până săpresupune
la În vreme
efectueze
material
urmă. oce mregJs~e
automat
corelatece MLD
a cons şifixează
seituit
diferite
şi subordonate
redare
unmişcări
input aidoma
structural
Optimă (văztrebuie
senzorial.
limitelor aprin
materialului,
+funcţionale
auz + chinestezie)
intermediul
considerată chiar
codurilor
acea
de integrare. dacă
formulă
Ca Înţelesul
biochimice,
mnezică,
sisteme şiculegăturiI
în cadrul
autoreglare, lui căreia
logice
analizatorii
interne
memoria Aceste
dispun
Autorii Input-urile
nulogică
sunt
forme
acestuişidezvăluite.
decare
sădeexperiment
integreze,
memorie
mecanisme Însă cadrul
alimentează controleze
sunt
princeps memoriei
rezervorul
de condiţionate,
accelerare
au fost logice,
MLD
şi săamericanii
subordoneze
şi după usunt
deL.intervin
toate
Încetinire de adouă
memoria
oba
Pete bilităţile,genuri:
transmiterii
son şi
activ
mecanică.
geneticexterne
operaţiile
M. Peterson şi
semnalelor ele se
(1959).de
(fluxurile analiză,
impun
în cadrul ca
Subiecţilor comparaţie,
senzoriale)
atare
fiecăreia în şi
li sedin interne
cadrul interpretare,
(fluxurile
memoriei
cele treispre
prezentau verigi reorgani
involgenerate
ntare etc.,de
şi
constitutive--periferice,
memorar imaginaţie
al
trei litere - celei
exactitatea
săvoIO unşi
asemenea
spunem tare
intermediarăcapătă
gândire).
B, sau M, înS.un
formulă sens
Aceasta
dinamica
şi trebuie
terminală
Imediat mai larg,
conferă
să
memoriei
după (corticală). de
înceapă corespondenţă
caracteristici
a funcţiona
mecanice
prezentare, şi acalitativ
subiecţii cel
celei sem
rau puţin
Ipuşiică
gice.noidin
săîntre
De modului
numereaceea, de
"intrare"
adolescenţă,
diagnosticarea
înapoi şi3.Jeşire".
organizare,
dinDacă urmând
în pe şisistematizare
3, a se consolida
cunoaşterea
traseul
începând, de lorşi
de transmisie integrare
şi desăvârşi
se
exemplu, impun deaca laconţinuturilor
a semnalelor până
c rinţe
71. la 20-25
depsihologice
După la18-20 pedecare
periferie sec., leactul
ani.esenţiale
spre cuprinde
instanta
După Promptitudinea
ea.
această
în vederea
număratuluicorticală vârstă,
gestionării
era acţioneazăexprimă
este greu
corecteraportul
sau imposibildintre
în liplan
factoriperturbatori
oprit şi subiecţilor se crea de momentul
educa a se
(zgomote),
să spună mai lansării
elabora
ional memoria a materialului
literele şi "apel
.imediată
care lilui"
sedeva fi
de reactualizare
structura
învăţare. la parametri
blocată.
prezentaseră fixarea
anterior. a unei
de informaţii
eficienţă
ulterioară
Rezultatul fostsau
a corespunzători.
amaterialului amintiri şinici
fiind imposibilă.
surprinzător: momentul
un subiectînnuare a
informatia
Schemele
reuşit d.săFormele saufuncţionale
Aşadar,
le reproducă. 10.4.
amintirea
temporale
memoria Explic CALITĂTILE
respectivă
ale alememoriei
imediată
ţia? apare
memoriei.
este
Influenţa conditia MEMORIEI
peCercetările
logice, scena
inductiv principalăinte
datăărealizate
onegativă aaelaborate
cunoştiinţei.
arealizării
noii sarcinidi şi per-
Cu cât
consolidate,
spectiva
celorlalte
(memoratul) distanţa
Ca oasupra
sunt
modeluluicomponentă
mult
două dintre cele
mai stabile
cibernetic
tipuri
stabilItăţii centrală
de douăşi amai
(Tulving
memorie
informaţiei momente
sistemului
- rezistente
şiscurtă
Donaldson,
derecepţionate este
psihic
lade
şi mai
uman,
efectele
lungă1972;
imediat ică, Licudsay
memoria
involuntiv-
durată.
anterior. atât
puneşi În
promptitudinea
entropice
Norman, evidenţă antrenate o
1972;rezultate va
serie
deavea
M.deGolu, de un
înaintarea nivel
calităţi, în mai
pe baza
vârstă. ridicat,cărora şi
Dimpotrivă, invers.
se poate De
eficienţa re
realiza lă,
me- Îno plan
Asemenea Memoria au1975;
scurtă durată
impus Simon,(MSD), 1980),
ca plauzibilă are oluând structură
ipoteza în consi complexă.
potrivit erarectimpul eterogenă
eia,
memorie aplicativ, poate fi
În considerată
activitatea promptă, dacă reactualizarea inform ţiei ei.
moriei
înainte mecanice,
de procesare
dindepuncta fi şi de bazată
integrare
stocată vedere pentru o de
esenţialmente
ainformaţional,
informaţiilor
durată psihodiagnoză,
pecuprinzând
mai înînsuşirile
diferite
mare, determinarea
naturale
tip
date
informaţia ri despre
dese primare
sisteme eficienţei
evenimente
m~ţine ale
reale,
un şi
necesare
creierului,
au pus în se
Principalii
o facecu
dată
evidenţă învârsta
timpÎntr-o
indicatori
existenţa util,
după
suferă adică,
unorcare
o scădere
formedacă
apreciem atunci
semnificativă.
de me când
eficienţa
orie este ecforată
instrumentală
temporală, şi mai
anume:generală
timp relativ scurt la "suprafaţă", prin intermediul codifi ării bioelectrice.este o
fenomene variate, ordine determinată sau aleatorie. Ea nu
poate
memoria fiei folosită
aimagine
Condiţia sunt: principală
imediată eficient
1. întinderea pentru
pentru repertoriuluirezolvarea
menţinerea sarcinii
(tezaurolw);
acât de mai date sau ating
2. fidelitatea;
îndelungată rea
a
Timpul respectiv fidelă esteasau senzorială;
continutului
fiziologic memo
memoriei
indispensabil .imediate
ntru scurtă durată
(senzoriale),
pregătirea (MSD);
ci
condiţiilor rezultatul
scopului 3.
funcţionalităţii
memoria propus.
exectitete«;
de lungă
prelucrării optime Promptitudinea
4.
durată promptitudinea;
a
şi interpretării mecanismelor
(MLD). acestuia. este condiţionată,
5. mobilitatea.
memorative, în
atât primul
în cazul rân me- ,de
necesare transferului informaţiei pe un alt sport şi într-un alt cod, de data
nivelul pragului
Intinderea câtdesa ecforare cel laaldacă,ocare se păstrează informaţia şi,apoi, de şi
moriei
aceasta logice,
Memoria Trăsătura
biochimie. imediată Derepertoriului
şi înaceea,
(senzorială)
esentială seîn
memoriei exprimă
dec mecanice,
exprimă
constituie prin
menţinerea
limitarea
rsul intervaluluiÎncantitatea
este exerciţiul,
.continui
timp totală
ăţii"
conservării
respectiv,
starea
solicitarea
fluxului psihofiziologică
diversitatea
lor continuă,
informaţional modală generală
a cunoştinţelor
sistematică,
în cadrul aîn subiectului
raport
sistemelor şi cu În momentul
experienţelor
tipuri
senzoriale de un acumulate
material
timp dcâtdată.
su şi păstrate
şi
mai
tcient dede
acţionează un factor perturbator (un şoc 9moţional, de pildă) sau un stimulAstfel,
conţinuturilor recepţionate de subiect Într-o situatie obiectivă
factorii ambientali.
nou, care distrage atenţia sUbiectp,lui, informaţia recepţionată poate fi atât
diverse.
lung În stare
Diversificarea
pentru
potrivit funcţională
integrarea
datelor satisfăcătoare.
materialului
lui
experimentalefinală este
în Cu
necesară
imagine
limita cât
maximă are
sau valori
pentru în pânăodeI mai
flexibilizarea
la ridicate,
informaţional
care se În cu
întinde
Mobilitatea
ansamblu.
unitar,
ştearsă. se poate
pe baza
actiunea
Dacă
exprimă
spune
input-ul căruia
memoriei că calitatea
memoria
devine
de
senzori~1 scurtăseeste
memoriei
posibilă mai eficientă,
durată
perpetuează,
de de sistem
acestIO
identificarea.
este ealucrusemideschis,
permiţând
minuteFifiindare(Norman,
analizator
impus
dică1969,
abordarea de şi
de a se afla
rezolvarea şi de
mai a realiza
rapidă şi încu permanenţă
rezultate bune schimburi
a unui informaţion
volum mai mare e şi
Cel
posedă
activitate, ce
Madigon dispune
operatori
memoria de
şi McCabe, un
despecialibagaj
s urtă 1971). bogat
durată de
de Ceacumulare cunoştinţe
se întâmplă
îşi prelungeşte logic
serială
cu informatia
prezenţa integrate,
a secve bine
după scurgerea
dincolo de mai
ţelor
energetice
eterogen
sistematizate,
informaţionale,
acestui cuinterval
sursele
de
Îşi sarcini,
păstrează
astfel de externe.
IOcăşi invers. Graţie
capacitatea
minute?
secvenţele O
Ori acestei
memorie
de
se a
actuale
"pierde", Însuşiri,
bogată
achiziţiona
se ea conţinutu
devine
În
articulează
dispărând astfel
continuare
dincu .repertoriul
ecele
un şifactor
limita standard. în acest caz, ea trece în memorie operativă sau de lucru.
structurile
facilitator actuale ale
Înactiv,
orice sistemului
gen deîn mnezic
o activitate sepedesignativă
Îmbogăţesc şigăsesc
seÎntreprinde
pe cu ee-
cunoştinţe memorativ
anterioare,
Volumul noi, formând
memoriei fără deeforturi
ori
împreună
urtă trecedeosebite,
durată, sferaîntrucât
"entitate"
considerat memoriei încare
acestea deolungă
unităţi poate
îşi(iZOmO~ durată.
informaţionale, sau o
Aceasta
ţionează
uşurinţă persoană, din
locul
depinde punct
de după inserţiede
cum vedere
oşi memorie
integrare funcţional
slabă
În şi
fondul prin
săracă achizitia
se
experienţeipoate continu~
transforma
anterioare. rentde Într-un
homomorfă),
este destul de rşi cedus,de prezenta
se exprimându-se sau absenta
pune în corespondenţă prin "numărulfactorilor perturbatori.
cu obiectul-stimul.
magic" al lui Ind' G.Experimental,
MiIler: de
informatii
Dimpotrivă,handicap
s-a şi
cel experienţe
demonstrat sever,
ce are cu
uncă. noi.
bagaj
dacă. Astfel,
repercusiuni
de în
cunoştinţe
pe funcţie
puternic
parcursul redus de dinamica
negative
structurat
desfăşurării asupra
va eveni
Întâm-
procesului en-
capacităţii
re a fi de
7natura
± 2. Amodală esta corespunde şi substanţial-calitativă
întinderii zonei de a concentrare
materialuluioptimă ce se acatenţiei.
telor
pina, În
generale plan extern,
de adaptare precum şi acţiune.şitreacăde dinamica motivelor şirialăscopprimară rilor
Ca u oare,
memorat dată
memorare, şicupăstrat,
de-alungulvârsta,se eldificultăţi
introduc
unui trebuie
interval tot
factori
să mai
mai care mari
maredistrag
prin înprocesarea
de învăţarea
sau
timp, slăbesc unor
senz
conţinutul cunoştinţe
atentia memori subiectului,
i
activităţii,
noi.
şi să stocarea
i se se materialului-test
Determinarea
formeze modifică ca şi
codurile-imagineatare configuraţia
a
şi repertoriului
implicit,
interne. repertoriului
memoriei
păstrarea sunt memorativ:
este
serios În general
compromise. ele-dificilă
de scurtă durată se schimbă, informaţiile anterioare fiind, fie trecu e în
mentele
c. Durata
Aplicarea aflate
şi pretenţioasă.
Input-ul înmemoriei
celui
menţinerii momentul
deEa,alpefie
totuşi,
treilea
de
traseu actual
se apoate
criteriu
scurtă În- prim
durată efectuaal plan
cel este
secvenţelor aferentaţiei
folosind
alcătuit, trec fie
fluxului În mome
Îninformaţ
acestelemente
dominante
din scoptele
- teste
onal ale
memoria de lungă durată, şterse.
următoare
permite
depinde complexe,
stocajului în
delimitarea
de de plandenumitesecundar,
formelor
senzorial,
labilitatea de fie
fiecărui(MLD) în
"informaţie
de memorie
din vreme
elemente
analizator ce
după altele,
generală". modalitatea
extrase
şi, respectiv, aflatedin deactualme
recepţie
memoria
de raportul epe
de înlungă
intre
plan Memoria lungă durată - desemnează totalitatea s cturilor
care osecundar,
mobilitate Fidelitatea
implică
durată, şi fie trec în
preponderent. momentele
reflectă
dininstrumental-acţionale,
inerţie. ambele
Unii gradul
Se
categorii.
analizatori următoare
evidenţiază
Dacă
- ca Înastfel:
dedecompatibilitate
prezenta prim plan.
memoria
cellielementelor calitativă,vizuală, logico-
din fluxurile
informa-ţionale
Opusă mobilităţii şi este rigiditatea, care, apildă,
căror
atunci
olfacti
când
cel gustativ
ită inferioară
depăşe
şi
tedeoşiapar
memoria
cel semantică
visceral auditivă,
senzoriale - este
sunt memoria
dintre input-ul
evidentă
mai inerţi kinestezică,
stocat
şi
şi de
durata înţeles,memoria
anterior
de seşi pune
păstrare ceeamixtă.au ce se
Întrebarea:
elor păstrează
Fiecare din
cum
excitaţiilor se
păstrare
anumită înlimită,
timp este duce egală cu limita superioară
la anchilozarea sistemului a SD (8-10 minute),
mnezic, limita
aceste reproduce
anterioare forme
elementele va seulterior.
fi maipoate
din lungă; Memoria
memoria impunealţii de - ar
ca deveni
lungă
aşa dominantă
cum durată?
suntcontraproductivă,
cel înv zual
Se planlaşifuncţio
presupune individual,
cel că
auditivarea
dezadaptativă,
aducerea-
superioară
lui contra putândînfidezacord egală cu durata ieţiişiindividului. Aşadar, expresia "de
ajungându-se
sunt
lungă mai timp,
dacă
acestora
durată"
ceea
mobili încecâmpul
astfel
are
s-ar
la ca
şi,
un
păstra
diferenţe
sensrela
memoriei
urmare, cu
iv şi
sensul
şi tipologice
s-ar dereproduce
durata
exprimă,
scurtă tendinţa
În
de
durată
păstrării nu ar
organizarea
fapt, acschimbărilor
se
un
corespunde
şiurme
produce:
stor
continuum
funcţionarea
a)vadin
deloc plan
ca firăspuns
valoric
cu ceea
mai la
obiectiv.
schemelor
scurtă. ce a mnezice.
un "apel" fost special,Înregistrat
Atâtinformatia sau memorat
cercetările solicitată Înfiind
experimentale, modnecesară real.
cât şiRezultatul
în rezolvarea
observaţiile alterării
unei
(în unităţi de timp, fireşte, f arte întins).
cotidiene fidelităţii
sarcini
Există aratăapoi este
actuale,
că confabulaţia,
şiundiferenţe sau b)
subiect reţine În maicadrul
printr-o
interindividuale uşor căreia
ecforare subiectul
şi păstrează
în cadrul spontană.unuia reproduce
mai şibineacelun cu
neintenţionată,iaşitotul
Deosebirile
material altceva
determinată
recepţionat decâtprincipale
deape memorat dintre
scurtcircuitări
cale vizuală MLD
anterior, şivizual),
elMSD
interne.
(tip fiind se
Însă
altulstabilesc
convins
memorează după umai ătoarele
căînreproducerea uşor lui
analizator 10.5.
(tipul mobil
durata;MECANISMELE
şi tipul
gradul inert diferă
decuactivare; în MEMORIEI
această 3. volum privinţă, 1;(tip fi
4. modul are
şicaracteristici:
esteUnii
păstrează
analizator).
Memoria Întru
mai 1.autori
totul
psihică -' fidelă,
trainic un
opropun
2.material
conformă
considerăm o delimitare a fi realitatea.
perceput pe
funcţia cale
suplimentară. auditivă
exclusiv creieauditiv),
aAstfel, memoria
lui,
de
care de
codificare.
un al Diferenţele
treilea
scurtă Pentrumemorează
durată a fise utilăleagă În
şi fixează reglarea
aproape mai şi
eficient
exclusiv eficientizarea
schemele
de stocajul activităţii,
actelor
senzorial motorii memoria
-
curent, iar
este organul menţionate
Întregii vieti sunt,
psihice. pânăAlte la forme
urmă, corelate
de .memo şi e"biofizică,
subord0r.ate
Deosebirea
dexteritateainput-ul
trebuie să
manuală, după
posede
provenit prima caracteristică
ointegrare.
fidelitate
din memoria pe măsură, deja
în decazul am
altminteri
lungă relevat-o.
durată din exprimă Deose
factor irea
memoria
optimizator
Ii~telor
biochimică, !uncţionalebiologică ~ecorporală
- pot fi -atribuite
Caca sisteme. şi c~
altorgimnasticii
aut?r~glare,
ţesuturi şişianaliz~~o~~
jocurilor
elule din
după cea de al
operativă,
se a doua
transformă caracteristică
în ca factor rezidă în aceea că: MLDaproape se află peste într- memoria
sportive
dIspun
organism sau
ŞI(Ia de nivelul care,
mişcărilor
mecanisme fiecăreide perturbator.
Întindere
instrumentale
accelerare
celule în timp, seunsuprapune
implicate
ŞI încetirure
există În diverse
"aparat a" transm
memo tiv" tem
de scurtă durată. O asemenea deJimitare
476 477 are un sâmbure rational şi ea
trebuie luată în considerare. 478
473474
475

Q.
 cu ajutorul căruia se asigură identitatea Luând în consideraţie
structurală. recunoaşterea datele dife-oferite de clinica neurologi ă şi
ritelor substanţe nutritive şi agenţi,neurochirurgicală,
În raport de care se putem desprinde două mari circuitecare contro ază
emit răspunsurile
corespunzătoare). Memoria psihicăstarea şi dinamica
este rezultatul memorieicreierului
comunicării în ansamblul ei: circuitul ttonto-p 'eto-
temporo-occipitsl,
cu sursele de semnale din mediul intern, dar, În primul rând, cu celerolul
în cadrul căruia din coordonator revine 10 ului frontal,
mediul extern, ea Îndeplinind rolul de relaţionare adaptati vă a reactualizării şi ci uitul fronto-
care monitorizează şi reglarea ecforării,
organismului, ca tot, cu diversitatea temporo-limbic, care asigură
situaţiilor şi condiţiilor monitorizarea tezaurului mem rativ latent.
din afară.
Afectarea primului
Aşadar, mecanismele prin care se realizează această formă circuit duce la blocarea
de parţială sau t tală a ecforării şi
reactualizării, precum şi
memorie sunt de natură neuronală. în evidenţierea şi analiza lor, se disting a achiziţiei ulterioare de info aţii noi; afectarea
celui de al doilea
două aspecte: 1) localizarea (topografică) a funcţiei mnezice şi 2)duce la destrămarea tezaurului acu ulat până la apariţia
afecţiunii. prin care se construieşte
transformarea şi procesele neurofiziologice
efectiv funcţia mnezică specifică. Transformările şi procesele proprii mecanismelor neurofiziol gice ale
Primul aspect a primit soluţiimemoriei
diferite înauistoria
devenit obiectpotrivit
ştiinţei, de investigaţie
mo- experimentală di ectă de-abia
în ultimele decenii.
delelor paradigmatice care s-au confruntat. Astfel, în cadrul modelului
îngust localizaţionist - cum este de pildă Cercetările
cel elaborat au vizat
de Gallidentificarea
sau Kleistacelor -, transformări şi opera ii pe care
se sprijină nemijlocit
memoria este plasată cu stricteţe Într-o zonă de la baza emisferelor engramarea şi păstrarea (conservare) şi
reactualizarea informaţiilor
cerebrale, cunoscută sub denumirea de hipocamp. Modelul echipo- şi experienţelor. Datele obţinute au rmis
formularea a trei ipoteze
tenţialist, imaginat de Flourens şi Lashley, considera că memoria este principale.
proprie întregii mase neuronale şi căPrima nu se susţine că engramarea
poate localiza topografic fiecărei
În unităţi sau secvenţe a tlu ului
nici o zonă specială. informaţional se realizează într-o celulă sau "căsuţă" unică. De ildă, în
cazul informaţiei despre
Adevărul se pare că se află undeva la mijloc. Pe baza cercetărilor din un obiect concret (ex., un măr), drept' emi de
identificare, care se
ultimele trei decenii, s-a demonstrat, pe de o parte, că memoria nu se fixează fiecare într-o celulă separată, vor pare
leagă de un singur şi strict delimitatproprietăţile
centru nervos;lui: forma,ea aremărimea,
un caracter culoarea, mirosul, gustul, sub tan-
ţialitatea
distribuit, la realizarea sa participând zoneetc. Configuraţia
situate rezultată din marcarea acestor celu e va
pe toată Întinderea
modelul nervos al stimuJului
emisferelor cerebrale; dar gradul de implicare şi importanţa diferitelor şi baza neuronală a engra ării lui
constitui
asemenea zone sunt semnificativinformaţionale.
diferite. Astfel, Această
se poate ipotezăafirmase bazează,
că pe de o parte, pe ana ogia cu
diferitele formaţiuni cerebrale şireprezentarea informaţieiprezintă
zone (arii) corticale În blocul memorativ al computerelor, nde - În
grade
fiecare
diferite de specializare În performarea "celulă",
funcţiei se "depozitează" o singură unitate de info aţie
mnezice.
- iar pe de altă parte,
Aşa, de pildă. se dovedeşte că zonele primare de proiecţie pe o evidenţătopicăpsihologică:
ale uitarea select vă a
unor elemente singulare
scoarţei cerebrale sunt legate cu precădere de realizarea memoriei de din materialul memorat (cuvinte izolat ale unei
prepoziţiuni, proprietăţi
scurtă durată. în vreme ce zonele asociativ-integrative supraordonate sunt izolate ale unui obiect etc.).
Cea de de
implicate preponderent în realizarea memoriei a lungă
doua durată.
ipotezăPesusţine de altă că pentru fiecare item exi tă o
parte, există o diferenţiere şi specializare a structurilor cerebrale În pe modelul reţelelor verberante.
configuraţie de neuroni şi se Întemeiază
realizarea modalităţilor memoriei,Argumentul
delimitate principal
după conţinut: îl constituie
memoriafaptul că informaţia, ntru a fi
vizuală, memoria auditivă, memoria olfactivă, memoria gustativă,zgomotului de fo d şi reiterată. Or,
engramată, trebuie apărată de acţiunea
memoria kinestezică, memoria afectivă aceasta etc.nu se poate realiza decât În cadrul unui c ntur Închis, unde
codurile
Principiul distribuirii topografice a memorieibioelectrice care poartă
În cadrul În această fază info aţia pot fi menţinute
emisferelor
un anumit interval de timp
cerebrale se corelează cu principiul integrării pe orizontală (trecerea de şi după încetarea
la ac 'unii stimulului.
În sfârşit, cea de a
elemente şi unităţi mnezice izolate la structuri din ce în ce mai complexe treia ipoteză susţine că la engramare part cipă un
mare număr de neuroni,
şi mai generalizate) şi pe verticală (trecerea de la memoria imediată la cea dar pentru fiecare item există un cod nic. Una şi
aceeaşi configuraţie
de scurtă durată şi de la aceasta la cea de lungă durată; organizarea poate realiza, în timp, mai multe c uri unice, astfel că
ea asigură de la
conţinutului tezaurului memorativ după criteriul indexării temporare,început premisele integrării e enimentelor stocate.
Argumentul pe care se
dinspre trecut spre prezent, şi încadrării spaţiale - aici-acolo; aproape-sprijină ea este, deci, de rdin
departe). 480

R. 479
informaţiei
eminamente individuale, care secelor
logic. Conţinutul dobândeşte
trei ipoteze în estecursul
ilustrat ev luţiei
de schemele
ontogenetice?
din}ig.35. Şi aceasta cu atât mai mult, cu cât cele două ge uri de
informaţieIn trebuie
explicarea corelate în procesele
mecanismelor reglării.
memoriei nu este suficientă evidenţierea
Rolul moleculelor gigantice de
doar a schemelor şi modelelor neuronale ADN constă înprin fixarea
careşi sep v realizează
trarea
informaţiei. S-a şi
codificarea stabilit că în mecanismul
engramarea primară a biochimie
informaţiei alextrase
memo direct·ei se din
include şi un senzoriale
fluxurile alt compus biochimie
actuale. Acestea- acidul
permitribonucleic
să Înţelegem (ARN).
cum secesta
produce
preiadoar
informaţia
memoriaşi deo scurtă
transportă la Pentru
durată. suprafaţa neuronului
a găsi răspuns sau şi laînÎntrebarea
cito
lasma"care
din jurul nucleului.
este suportul şi De
bazaaici,
de denumirea
integrare a de mesager,
memoriei de sub
lungăcardurată?",
este a
cunoscut. .
devenit necesară trecerea la analiza biochimică.
Cercetările
Scopul efectuate,
principal alîndeosebi pe animale,
acestei analize este depar să confirme
a dezvălui i teza acel
şi identifica
de mai sus. molecular, din care se pot obţine literele de codificare a
alfabet
Astfel, s-a constatat
informaţiei engramate că în timpul stimulării
la nivelul anterior (peneuronilor se intensifică
baza alfabetului bioelectric
procesul
şi al de producere aneuronale).
configuraţiilor acidului ribonucleic; după încetarea sti lulării,
cantitatea de ARN scade, moleculele lui concentrându-se î glia
adiacentă (Hyden, 1961, 1969). Acest fenomen se pune în legăt ră cu
trecerea informaţiei de pe suportul "extern" bioelectric pe su ortul
Blocul sintezei
structuralM intern, biochimie.
Rec.
--+ aferente
O altă serie de experimente a fost consacrată demonstrării modi-
ficărilor ce au loc în configuraţia lanţurilor de ARN şi ADN, în ursul
"actului de învăţare". S-au constatat,• într-adevăr, fenome e de activare
a producerii moleculelor de ARN şi de schimbare (multip icare) a
structurii combinatorice a moleculelor de ADN (Deutsch, Ha burg şi

o!1 o1!
qahl, 1966, McConnell, 1979).
In fine, o a treia serie de cercetări a urmărit .---.0
să demonstreze posi-
bilitatea de transfera informaţiei achiziţionate de la un animal 1 altul,
prin injectarea de acid ribonucleic. Astfel, după un proces de în ăţare,
constând în parcurgerea unui labirint, s-a extras o doză de A din
celulele corticale ale animalului
M
"instruit" (cobai) şi s-a injecta unor
animale novice, care au fost supuse aceluiaşi proces de "instrui ". Sa
M-.. ti mp Fig. 35. Schema-bloc asupra celor trei ipoteze
constatat că acestea din urmă reuşeau să înveţe de aproximativ patru
privindsăengramarea
ori mai repede informatieidecât
parcurgă labirintul, la nivel
celeneural. M = obiectul.
din primul experi ent.
Concluzia? ARN-ul injectat conţinea informaţia acumulată în ursul
învăţării animalelor de la care s-a extras şi aceasta a facilitat desfăş
Pornindu-se
rarea noului proces de de la un argumentladealte
condiţionare ordin biologic
animale general,
(Ungar, s-a formulat
1966; Un
ar şi ipoteza că suportul 1966).
Oceguera-Nacvaro, biochimie al memoriei trebuie să-I reprezinte unele
elemente
Alţi din compoziţia
autori (Bogach, chimică internă
1968, Glassman, a neuronului,
1967) consideră însă Îndeosebi
că ncţia a
ARN-ului trebuie limitată numai la aceea de intermediar între DNcombi-
protoplasmei şi nucleului acestuia, care posedă o proprietate şi
natorică
proteinele caremare şi pot baza
formează rămâneunei"deschise"
engramăripentru orice combinaţii noi În
mai durabile.
viitor. PotrivitARN-ului.
Determinaţiile determinărilor efectuate,
luate în sine, suntasemenea
insuficienteÎnsuşiri
pe trulea posedă
acidul
înţelege dezoxiribonucJeic
şi explica (ADN). Informaţia
activismul sistemului mnezic. genetică este codificată pe
baza moleculelor
Pentru aceasta, ar filui.maiDe aici, Întrebarea
adecvată presupunerea legitimă: dacă moleculele
că stocajul a e loc de
ADN pot fi suportul unei informaţii
în alte molecule, ca, de pildă, polipeptide. cu o structură atât de complexă cum
este cea a programului genetic, de ce n-ar putea
Toate aceste molecule sunt complexe şi trebuie sintetizate î maifi şi suportul

482 481
Aşa
distincte
multe setrepte
apelate şipentru
explică
şi culminând de ce repetiţiile
diferitele
metabolice. cuSunt
secvenţe
absenţa trebuie
(unităţi)
completă
posibile, săinformaţionale,
totuşi, fie mai dese
a experimente
acesteia pecare,
(oricât înparcde ca
care multatare,
să timp
fie
acestei
ar
urmează perioade
trece, să informaţia
intre şi mai
În saurare
diverse ulterior.
amintirea apelată
combinaţii
administrate antimetabolite la un stadiu sau altul al sintezei. Antime- "refuză"
particulare să vină
(ex.: la suprafaţă,
,,roşu", "psă
trat", După
fie ,.A", sfera
conştientizată).
"B" de
.... cuprindere,
, ,,1 ", ,,2" uitarea
..... etc.)
tabolitul poate fi injectat înainte sau În timpul dresării animalului. poate
şi a unor fi adrese
pcuţială, fragment
supraordonate, de
d feriteDin
lectivă),
Folosindu-se grade punct
afectând de de vedere
anumite
extensiune
această tehnică, adaptativ-reglator,
elemente s-a sau
("cuvinte", părţicăaleuitarea
"imagini",
stabilit are "structu
materialului
"scheme",
un antimetabolit o me semnificaţie
sim-
care
şi dublă:
lăsând
bolice", pe de
nealterate
.formule", o parte,
altele, acţionează
sau
"configuraţii totală,
interferează cu sinteza proteinelor poate dezorganiza memorarea dacă entropic,
subiectul
relaţionale": perturbator,
nereuşind să
spaţio-temporale, având
reactu efecte
apar-
nici negative
tenenţă o parte.
la clasăasupra- randamentului
incluziune etc.). şi
injectarea lui s-a făcut în interiorul intervalului de cinci sau şase ore după eficienţei activităţii Într-o situaţie
concretă
Iniţial,
Utilizarea
terminarea sesau alta; pe că
considera
informaţiei
experimentului dede
stocate altă
uitarea înparte,înseamnă
rezolvarea
condiţionare. exercită şi areun la
diverselor
Aceasta rol optimizator,
bază
tipuri
atestă căşter ereacu
dea arcini
fost
completă
influenţă
curente
blocată a urmelor
pozitivă
presupune
sinteza proteinei.materialului
asupra S-aechilibrului
posibilitatea memorat.
demonstrat, atât psihic Cercetările
aulterior,
unei interior
ecforări
că, şiulterio
dacă asuprape auactivităţii
păstrarea arătat
secvenţs-a
însă
(ex.:
testat că ea săptămâni
.formaţi
ulterioare
câteva se achiziţie
un
de exprimă
număr din într-o
6administrarea
a unor
după cifre, slăbire
astfel caşi
informaţii sub
jumătatepragul
experienţe
injecţiei, dinnoi,
memoria de
acestea reactua să e mai
concordante
în raport are
cu cu
comandată
mici de
schimbările7 şi a acestor
jumătate
ce au -
loc urme,
mai
În respectiv
mari
conţinutul
sarcina dată era afectată foarte puţin. Prin urmare, s-ar părea căde 7", informaţii.
"alcătuiţi
raporturilor o Din
frază
noastre punct
care
cu lumea de
să c v ere
nţină
externă.
neurofiziologie,
patru substantive,
În primul
antimetabolitul caz, fenomenul
şase adjective
uitarea
interferează numaiseestepune şi pe
de
curând treicuseama
dorit să sea producă
verbe";
ecforarea trei tipuri
fireşte
decât şi de
rezolvare
cu inhi unor
subiectul
construcţia iţie:sau
inhibiţia
asemenea
"monitorii"
moleculei de stingere
sarcini
memorative din(după
luinecesită (Agranoff,modelul
afarăidentificarea
trebuie Davis săstingerii
mai
ia Întâiunui
şi măsuri
Brink, ade' reflex
fiecărui
1965). prevenire. condiţi
ele nat)
ntÎnînceaparte ,
mai
inhibiţia
şi, mare
deci,
Subliniem, de protecţie
ecforarea
parte, trebuie
acestea
totuşi, că(în să cazul
aibă
constau
rolul Însupraîncărcării
un
proteinelor caracter
repetareaşi alsecvenţial sau
şi activarea
altor preal ant),
macromolecule conti cât uării
periodică şi
(Îna a
memorării
uneia sistemice,
materialului
special, pe fondul
aIlipidelor integrate
iniţial oboselii
până
cerebrale) (ex.:
ce sau
Înconsolidarea
memorie al unei
"relatarea stări
nuunei
lui emoţionale
întârn
atinge
trebuie lări",
nivelul
redus la cel nep
optim, pice,
"susţinerea
afirmat careI
negative)
unei alocuţiuni",
face şi
rezistent inhibiţia
"răspunsul
la acţiuneade inducţie
la un examen"
factorilor
de ipoteza verificată în experimentele cu administrarea de antimetabolit.negativă etc.
perturbatori (inhibarea
aici, operatorul
şi uşor şi
de repri
de area
ecforare
ecforat când
urmelor
trebuie săunui
este nevoie
Datorită vizeze material
de
complexităţii un
el. nivel deintegrativ
lor, către altul
moleculele supraor fie configuraţii
au foarte
onat, Înasemănător,
careunice,
pe primul fieplan
care antag
pot se
fi
nic).
afirmă Rămâne
modificate H.relaţiile destructurante
Ebbinghaus
temporar cercetat(1885),şi explicat
pentru - cel
de
a ordincare
producecesemantic,
asestudiat
întâmplă
o nouă iar şi
nu
pentru laindividualitatea
stare nivel
prima
(Blout, bioc imic,
dată 1967; în
experi-
respectiv,
sine
Baddeley,
mental în
a elementelor).
1982; structura
fenomenul (M.
Botez şi
et parametrii
Golu,
uitării şi 97~).
al., 1996). Aceste
dinamica energetici
lui, a modificări ai moleculelor
stabilit drept configuraţionale de DN
cauză principală
care formează
Dinamica
pot,a producerii
de asemenea, codurile
sistemului
acestuia memoriei
jucalipsamnezic
un repetiţiilor de
are lungă
la bază durată.
anumit rol şiÎna solicitărilor corelarea
memoria deulterioarefeed-back
scurtă durată, urilor
ale unui
pozitive
îndeosebi
material, cuimagistice.
cele
dupănegative
ce a fostşi memorat.
anticipative tfeed-bcforeş:
Utilizând ca material De cele p zitive sede
experimental
leagă Păstrarea
In fazele
memorare materialului
urma engrarnării
cercetărilor
silabe şi memorat
şi cuvinte consolidării
efectuate
fără sens, (în %)
în (fiecare
ultimul
acest autornouă
deceniu repetare
a urmărit asupra a input
păstrarea neuro-ului
lor în
sau fiecare
mediatori
decursullor nouă
unui reactualizare
şi neurotransmiţători
interval cuprins între duce la accentuarea
lortrei (mai "u
ales asupra
săptămâni elor" anterioare);
şi odopaminei,
lună, fără asero- cele
se mai
negative
toninei,
fi recurs asigură
norepinefeinei
la ecforărirezistenţaş.a.), modelelor
trebuie ulterioare.
sau repetiţii luată şi Îna struc
considerare
A fost urilor şiinformaţionale
construită posibilitatea
faimoasa
stocate
participării la acţiunea
acestora, diverşilor
directe factori
sau perturba
indirecte,
curbă a uitării (curba lui Ebbinghaus), care şi-a păstrat valabilitatea la ori şi
realizarea asimilarea
bazei noilor input-
biochimice a
până
uri Înlazilele
memoriei. tezaurul noastre, constituit
evidentanterior;
cu uneleîncorecţii fine feed back-urile
şi Îngrădiri impuse anticipative
de noile
regleazăCa formă
experimente. desfăşurarea Potrivitfinalistă,
a activităţii psihice,curbe,
acestei pmemoria
trivit solicitărilor,
procesulnu-şiuitării
limitează a procesului
se mecanismele
produce după de o
reactualizare,
numaifuncţie la structurilemai ales
în trepte. treptele În forma
şi procesele nefiindsa c a
neuronale mai activă
egale şişi direct de reproducere.
neurochimice.
proporţionale Realizarea cu durataei
8intervale
include în mod lor necesar
temporare. şi verigi
Ratasau ceacomponente
mai mare apsihice uitării supraordonate.
se ÎnregistreazăO În
parte din acestea se diferenţiază şi se constituie în însuşi interiorul
0primele 48 de ore după momentul memorării, când se pierde aproximativ
sistemului
40% dinmnezic, material; pe după
măsura 10.6.
prima illTAREA
dezvoltării
săptămână, şi consolidării
pierderealui şi se manifestă
ajunge la 60%, iar
sub70dupăforma
Aparent, a treiaoperatorilor
un fenomen
săptămână de
total-recunoaştere-identificare,
opus
la 80%, memoriei,după care ca o uitarea de monitorizare-
negaţie a ei,
se tarea,
Încetineşte
organizare,
este, în fond,deorganic
considerabil scanare-ecforare.
(fig. integrată
36) Cercetările O ulterioare
altă parteaua acesteia.
şi consubstanţială componentelor
arătat că De inirea
dinamica psihice
ei
denu mai
6poatedin
derivă interacţiunea
decât prin memoriei cula atenţia,
se sus este face caracteristică raportarea
esenţialmente pentru voinţa,
memorie, la infogândirea,
materialul aţii,
fărăexperienţemotivaţia
sens. în cazulşi
şi,0celui
îndeosebi,
evenimente cu sens, limbajul.
uitareaVeriga
percepute, nu esteverbală
efectuate atâtsau dedobândeşte
trăite
drastică anterio un rol atâteidese
, Întrun
şi instalarea important
trecut
face maitot În
în 4trepte,
apropiatorganizarea
sau mai şi funcţionarea
îndepărtat.
dar În rate mai mici. memoriei umane, încât influenţa ei
reglatoare
50Ca Raportată
şi memoria, se va la ea impune
nu seinterval
acelaşi şi asupra
reduce "la o
pe care dinamicii
stare a punctiformă
experimentat verigilor de primare
ulare
Ebbinghaus dintr-o -
(21-
"
neurofiziologice
dată a unei/unor şi neurochimice.
informaţii, ci prezintă un tablou di amic complex. De
0331
aceea,
de zile), uitarea materialului cu sens neîntărit ulterior ajunge doar la
Oricetrebuie comportament este un cazlarg,particular ala opere
capacităţii combinatorice
50-60%, în definită într-un
cazul cuvintelor sensizolate, care
şi la să 40%, Întregul
În cazul continuum(A.
propoziţiilor
generale a mecanismelor supraordonate
funcţional-comportamental pe care se înti de
de. reglare.
ai cel Ca larg
mai urmare, sens memoria
pe care-I
putem0Smirnov,
trebuie da săuitării
1961; Flores, 1961; Tulving şi Donaldson, 1972).
păstreze este un
acela număr
de suficient
creşte e de
progresivă mare a de grade
pragului de
de libertate
ecforare
Faptul logic şi esenţial ce se impune a fi reţinut din datele
apentru
unei o 2 4 6 8 10 asupra
fiecare
informaţii
2experimentale secvenţă
sau exp informaţională
rienţe
12 14 16dinamicii anterioare,
18 20 22 timp stocată (M.
dincolo Golu,
de
uitării este acela că pierderea cea mai
1975).
punctul Aceasta
"critic".
reclamăuitarea
Astfel, ca atât areinput-ui
un c acter şi output-ul
cât gradat, Începând ei(Ul să
cu se supunăperioadei
creşterea deopotrivă de
0marea are
principiului
latenţă
loc în perioada imediat următoare
divergenţei-convergenţei:
reactualizării elor existenţamomentului
Zile)
unor "adrese" memorării.

483 485
1 484
486
0

II
S.
T.