HARTA CONCEPTUALĂ ŞI HARTA MENTALĂ

Prof. BADEA Mariana

Şcoala Gimnazială „Nicolae Bălcescu” – Grădiniţa „Luceafărul” Craiova

Aţi scris vreodată notiţe la o activitate metodică sau la un curs de formare, doar ca să vă daţi
seama la sfârșit că nu aţi rămas cu absolut nimic? Aţi încercat vreodată să puneţi la punct informaţii
colectate pentru a pregăti tema pentru săptămâna viitoare la grădiniţă, doar ca la final să observaţi cum
nu aţi făcut altceva decât să transcrieţi dintr-o parte în alta, fără să rețineţi ceva în mod deosebit?
(Vă rog, făceţi-mi pe plac și răspundeţi-mi cu „da”.)
Da? Perfect! Fix aici ne sar în ajutor hărțile mentale sau cele conceptuale. Ele sunt o tehnică
super utilă, care îmbunătățește retenția, ilustrează legăturile dintre idei (ne ajută să vedem mai bine
imaginea de ansamblu) și ne stimulează să gândim creativ.
Aceste tipuri de hărţi sunt compacte, înglobând, într-o singură foaie de hârtie, multiple
întrebuințări:
 se pot face rezumate
 se pot lua notițe
 ne ajută în sedimentarea informației
 ne susțin în a găsi rezolvări creative la probleme complexe
 ne prezintă informația mult mai clar
 ne ajută să cercetăm o temă de studiu mult mai uşor
 ne ajută și să recapitulăm mai uşor informaţiile selectate
Cum funcționează aceste tipuri de hărţi?
 Apelează la memoria vizuală – imaginile și schemele ajută la identificarea facilă a informației.
 Stimulează învățarea activă – antrenează gândirea, extragerea esențialului, prioritizarea și
convertirea informației verbale în informație vizuală, pentru a pune-o pe hârtie.
 Facilitează legăturile dintre noţiuni – integrarea conceptului în imaginea de ansamblu;
ierarhizarea informației, încadrarea și stabilirea legăturii cu celelalte concepte.

HARTA CONCEPTUALĂ (concept map)

HARTA CONCEPTUALĂ

* organizează logic informațiile, * reprezintă și o expresie a felului

evidențiind relațiile dintre diverse în care mintea noastră organizează
concepte și idei și asimiliează informațiile

* antrenează o serie de funcții ale creierului * oferă o viziune de ansamblu

și îl ajută pe copil să-și formeze o gândire asupra informațiilor (ce anume
logică stăpânești și ce anume nu știi)

* presupun și operții de analiză, identificare a semnificației

* pot fi aplicate pentru orice domeniu
conceptelor (prin procedura de ierarhizare), comparații,
experienţial sau categorie de activitate
clasificări și raționamente.
 Caracteristici ale hărţii conceptuale:
 procesele sau conceptele, precum și a relațiile dintre ele sunt reprezentate grafic (forme de
ciorchine, căsuțe sau cercuri), într-o modalitate ierarhizată; săgețile dintre căsuțe sunt utilizate
frecvent pentru a indica tipul de relație existentă între componente (determinare, relaționare
etc.)
 pornind de la termeni cheie ai temei studiate, se organizează informațiile despre în jurul lor;
 prezentarea schematizată a cunoștințelor ajută la o mai bună structurare a lor, precum și la o
consolidare mult mai eficientă a acestora;
 informația poate fi memorată mai rapid și mai eficient;
 facilitează dezvoltarea gândirii logice și a abilităților de învățare.
Care sunt pașii în realizarea unei hărți conceptuale?
1. Faza de brainstorming (pregătirea subiectului)
 se lansează întrebarea cheie şi lista de concepte:
o se identifică câteva idei, cuvinte, propoziții care au legătură cu tema aleasă pentru a
realiza harta conceptuală;
o se notează toate, pe hârtie, în ordine aleatoare, fără a le ierarhiza.
2. Faza de organizare (structurarea conţinutului)
 se introduc cuvinte de legătură şi legături încrucişate:
o se notează încă o dată ideile din faza de brainstorming, însă mai structurat și rezumat,
sub forma unor idei cheie, însă cu spații între ele pentru a le putea citi cu mai mare
ușurință;
o se grupează după diverse criterii: importanța, relevanța, costuri-beneficii, utilitate, grad
de realizare etc. Se vor obține în acest fel grupe și subgrupe de informații și vor fi
eliminate cele care nu sunt de prea mare folos.
3. Faza de așezare în pagină (proiectarea)
 se inserează grafica şi resursele:
o se alege elementul cheie și se poziţionează fie în partea de sus a paginii, fie la mijloc
(încadrat într-un dreptunghi sau cerc)
o se așează în jurul lui, în funcție de relațiile existente cu celelalte concepte, cuvintele ori
sintagmele din grupurile și subgrupurile formate în faza de organizare (se scriu fie pe
aceeași linie dacă e vorba de relație simetrică sau echivalentă, fie unele sub altele în caz
de influență sau determinare)
o se pot folosi culori diferite pentru elementele cheie și restul componentelor (în funcţie
de importanță și relevanță).

IMPORTANT!

 Contează mult aspectul de organizare și aranjare în pagină – la o simplă privire asupra foii
să ne dăm seama cu ușurință despre ce este vorba, astfel încât atât persoana care a creat
harta conceptuală, cât și o altă persoană care nu știe despre ce e vorba să înțeleagă
ierarhizarea și legăturile dintre concepte.
 Se poate modifica așezarea în pagină, în funţie de modul cum considerăm că ar fi
mai util.
4. Faza de legătură
o se continuă faza anterioară prin fixarea relațiilor de legătură dintre elemente;
 o se evidențiază conceptul cheie și relațiile pe care le are în interiorul hărții conceptuale,
folosind săgețile unidirecționale sau bidirecționale, arce între concepte (în cazul în care
unul dintre componentele finale se leagă direct de cuvântul cheie din susul paginii, se
poate trasa un arc cu rolul de a sublinia această relație, în afara întregii scheme, pe
margine), după caz.
5. Faza de finalizare (expunerea)
 se realizează prin publicare:
o se oferă o imagine de ansamblu și se detaliază aspectul acesteia;
o se găseşte un titlu, se folosesc caractere italic sau bold prin care se evidențiază anumite
lucruri, se elimină eventualele greșeli.

Exemplu – Ce este o hartă conceptuală?

HARTA
CONCEPTUALĂ

este

GRAFICĂ

conţine conţine

explică relaţii
SĂGEŢI
NODURI ETICHETATE

reprezintă

CONCEPTE

HARTA MENTALĂ (mind map)

Conceptul de hărți mentale a fost propus pentru prima dată Tony Buzan, un scriitor renumit
specializat în inteligență, modele de gândire și probleme de învățare.
Hărțile mentale au o structură ierarhică-asociativă. Aceasta înseamnă că există doar două
tipuri de conexiuni care pot fi create:
 ierarhice (numite și ramuri) care leagă fiecare element de cel care îl precedă;
 asociative (numite și asociații) care conectează elemente dispuse ierarhic în diferite puncte ale
hărții.
Coloana vertebrală a unei hărți mentale este întotdeauna ierarhizată; relațiile asociative
contribuie la creșterea expresivității sale, evidențiind prezența legăturilor transversale prin intermediul
săgeților. Harta mentală are în mod necesar și o geometrie radială (care, prin urmare, se răspândește
din centru spre exterior): găsim elementele din primul nivel conectate la elementul central, fiecare
dintre ele putând fi conectate cu elemente de nivel doi și așa mai departe, dar este posibil să se extindă
aceste considerații la alte forme de conexiune, cum ar fi copac.
 nn HARTA MENTALĂ

* este o formă de reprezentare * implementa memoria vizuală și,

grafică a gândirii prin urmare, memorarea conceptelor
și informațiilor

* este un instrument dedicat creativității, * elementele trebuie descrise cu cuvinte

memorării, adnotării într-o cheie personală cheie unice, astfel încât să lase loc
pentru noi asociații și posibile adăugiri,
imaginație, intuiție

* toate elementele unei hărți mentale trebuie să fie bogate în

imagini imaginative și colorate, deoarece, pe de o parte, fac * trebuie realizată în culori încă din primele
reprezentarea plăcută, pe de altă parte, stimulează emisfera etape ale implementării și nu colorată
cerebrală. dreapta ulterior

Caracteristici ale unei hărți mentale:

 în centrul paginii se află ideea principală sau obiectivul hărții minții. În plus, este evidențiat în
general, astfel încât să iasă în evidență de restul elementelor care apar pe hartă;
 ideile secundare sunt reprezentate sintetic sau pot fi găsite și imagini care își exprimă scopul;
ideile secundare sunt aranjate de la centru spre exterior și într-o ordine ierarhică, cele apropiate
de centru fiind cele mai importante.
 prin utilizarea liniilor, ideea principală și cele secundare ale ierarhiei superioare sunt unite, spre
ramurile lor, folosind diferite dimensiuni și culori pentru a identifica ierarhia lor;
 de obicei, pentru a sublinia ideile secundare, acestea sunt evidențiate cu culori sau integrate în
cercuri; ele nu sunt niciodată mai evidenţiate decât ideea principală.

 este cea mai importantă parte a unei hărți mentale;

 se situează în centrul paginii și este cea mai mare;
IDEEA
CENTRALĂ  poate fi reprezentată printr-un grafic sau desen, un cuvânt sau o frază
mică, sau chiar folosind ambele împreună;
 reprezintă fidel ideea care urmează să fie dezvoltată pe hartă.

 sunt ideile și conceptele care ies atât din ideea principală, cât și din alte
idei secundare;
IDEILE
SECUNDARE  pot fi reprezentate prin fraze, cuvinte sau imagini, pe măsură ce se
îndepărtează de centru, trebuie să fie mai mici și mai puțin izbitoare;
 sunt creative, inovatoare și perseverente.

IDEILE  sunt cele care pleacă de la ideile secundare;

TERŢIARE  explică aspecte ale ideilor secundare.

 linii folosite pentru a conecta ideile, care pot varia în culori și grosimi, în
CONECTORI funcție de distanţa faţă de centru și de calea urmată;
 distribuția se face pornind de la ideea centrală spre cele secundare și de
la acestea la ramurile lor respective.
 Exemplu – Ce este o hartă a minții?

HARTA
MENTALĂ

este

COPAC GRAFIC

conţine conţine

se conectează cu
NOD CENTRAL RAMURI

constau în constau în
reprezintă

LEGĂTURI
NODURI
ETICHETATE

reprezintă

CONCEPTE

IMPORTANT!

Hărţile mentale (harţile minţii) NU trebuie confundate cu alte tipuri de hărți, cum ar fi hărţile
conceptuale de care diferă atât prin structurare, prin modul de realizare, cât și prin zonele de utilizare.

DIFERENȚELE DINTRE HARTA CONCEPTUALĂ ȘI HARTA MENTALĂ

Deosebirile dintre hărți conceptuale (concept map) și hărți mentale (mind map) sunt:

CONCEPT MAP MIND MAP

- au o structură arborescentă, cu
multe ramuri;
- se concentrează pe mai multe
concepte sau idei;
- arcele hărților conceptuale sunt
etichetate pentru a reprezenta tipul
de conexiune cu nodul părinte;
- reprezintă o abstractizare a unei
probleme reale, o structură
arborescentă ramificată
- crearea ei necesită o gândire în
detaliu pentru a acoperi toate
cazurile reale, reflectând realitatea
și nu subiectivitatea celui care o
crează.
- stimulează învățarea
activă;
- antrenează memoria
vizuală;
- se rezumă informaţia,
integrând conceptul în
imaginea de ansamblu;
- prezintă informația
mult mai clar;
- facilitează legăturile
dintre noţiuni.
-
- au o structură radială;
- se concentrează pe un singur
concept;
- link-uri din Mind map sunt
etichetate pentru a reprezenta o
relație cu nodul părinte;
- crearea ei este rapidă, spontană și
reflectă concepția celui care o creează
despre un anumit subiect.
 Concluzii
Hărţile mentale şi hărţile conceptuale sunt printre cele mai inedite unelte din sfera învățării. Nu
doar că ne ajută să scoatem în evidență detalii importante, ci și să vedem structura, per ansamblu, a
unui subiect foarte amplu.
Sunt ideale atunci când încercăm să găsim o soluție creativă, sau să descoperim legături între
concepte.
Nu trebuie să ne panicăm dacă la început ni se pare că nu ne ies prea bine. Nici nu trebuie –
skill-urile se vor dezvolta în timp, trebuie doar să perseverăm. Așa că spor la „cartografiat”!

Bibliografie:
1. Buzan T., „Cum se fac hărți mentale”, Ed. Frassinelli, Milano 2006
2. Emiliani A., „Concept hărți, un instrument pentru promovarea învățării semnificative, în
filosofie de predare”, 2, 1997
3. Guastavigna M., „GraficaMente”, Ed. Carocci, Roma, 2008.
4. Novak JD, „Semnificativ de învățare”, Edizioni Centro Studi Erickson, Trento, 2001.
5. Scocco A., „Construirea hărți pentru a reprezenta și de a organiza modul de a gândi”, Ed.
Franco Angeli, Milano, 2008