Carmen Gașpar

FORME SI METODE DE
INSTRUIRE INTERACTIVĂ
HARTA CONCEPTUALĂ -o metodă complementară de învăţare şi evaluare
(activitate de învățare în grup)

1
 Definiţia hărţii conceptuale

 o oglindă a modului de gândire, simţire şi înţelegere a celui care o

elaborează
 un mod de expresie sub formă de diagramă
 un instrument important pentru predarea, învăţarea, cercetarea şi
evaluarea la toate nivelurile şi toate disciplinele

JOSEPH NOVAK • o tehnică de reprezentare

psihopedagog vizuală a structurii informaţionale
(părintele hărţii conceptuale)
1977

2
 Elementele unei hărți conceptuale
Formal, harta conceptuală este un grafic constând în :
 Noduri . Nodurile corespund termenilor importanţi (se trec conceptele)
dintr-un domeniu.
Reprezentare:
 Trimiterile reprezentate prin săgeți exprimă relaţia dintre două noduri
(concepte);
Reprezentare:
 Indicaţia (eticheta) de pe linia săgeţii relevă modul cum cele două concepte
relaţionează, modul cum sunt legate între ele.
Etichetele pot fi : cuvinte de legătură de genul: "dă naştere la“ , "rezultat",
"este cerută de", sau "contribuie la“, cu, reprezentând, având, etc. 
3
Harta conceptuală reprezintă
 un grafic care include: - concepte de bază (în centru)
- concepte secundare (spre margine)
- conexiuni între concepte

Harta conceptuală
- componente şi relaţii -

noduri trimiteri

cuvinte de
concepte legătură
4
Moduri de realizare a unei hărţi conceptuale

strict – dirijat la alegerea educatului

ELEVUL:
PROFESORUL ELEVUL:
impune: • alege conceptele
• completează • stabileşte relaţiile
• conceptele unele spaţii
(noduri sau
• trimiterile trimiteri) PROFESORUL:
(legăturile)

• relaţionarea • verifică
• evaluează

5
 Etapele construirii unei hărţi conceptuale
Etapa 1: se transcrie fiecare concept / idee pe o foaie de hârtie
Etapa 2: se aranjează conceptele pe un poster (foaie mare) astfel:
▪ conceptele generale în partea de sus a foii
▪ celelalte concepte mai jos decât conceptele generale
Etapa 3:
 se aranjează conceptele astfel încât să decurgă unul din celălalt
 se pot adăuga şi alte concepte cu scopul de a uşura înţelegerea sau a explica ori dezvolta
conceptele existente
Etapa 4: se trasează linii între concepte
Etapa 5: pe liniile dintre concepte se scrie un cuvânt sau mai multe pentru a explica relaţiile
Etapa 6: se trec exemple sub concepte şi se conectează de acestea printr-un singur cuvânt
Etapa 7: se copiază rezultatul obţinut pe o foaie de hârtie, realizând harta conceptuală
(în locul foilor colorate se pot folosi diferite forme geometrice de culori diferite)

6
 Tipuri de hărţi conceptuale
 formă de “pânză de păianjen”  formă “ierarhică” (copac)

 formă “lineară”  “cu intrări şi ieşiri”

7
Avantajele utilizării hărţilor conceptuale:
 organizează cunoştinţele ştiute şi pregătesc terenul pentru noile asimilări
 asigură integrarea noilor concepte în structura existentă de cunoştinţe
 fiind concepute sub formă de reţele de cunoştinţe, facilitează înţelegerea
conceptelor şi asigură aplicarea cunoştinţelor teoretice în practică
 dezvoltă capacitatea de sinteză şi evită folosirea expresiilor explicative lungi
 prin legăturile dintre concepte detronează învăţământul bazat exclusiv pe
memorare
 deschid perspectivele către un proces de învăţare activ şi conştient
 stimulează pe cel ce învaţă să acorde o atenţie sporită relaţiilor existente între
concepte
 pot fi folosite în proiectarea unor activităţi desfăşurate individual sau în grup

8
Avantajele utilizării hărţilor conceptuale:
În evaluare :

 oglindesc toate informaţiile corecte şi facilitează calcularea

procentajului afirmaţiilor corecte date de elevi în raport cu toate
afirmaţiile, stabilind raportul corect ─ incorect
 uşurează evaluarea performanţelor pentru că relevă modul cum
gândesc participanţii şi cum folosesc ceea ce au învăţat
 baremele de pe hărţile conceptuale pot fi evaluate cu acurateţe şi
consecvenţă deoarece criteriile de evaluare se bazează pe
totalitatea informaţiilor corecte

9
În cadrul grupului, hărţile conceptuale
asigură următoarele avantaje:
concentrează
grupul asupra
sarcinii încurajează
organizarea
grupului
dezvoltă
spiritul de echipă
asigură accesibilitatea
pentru toţi
participanţii implicaţi

10
 Procesul elaborării hărţilor
conceptuale în grup

Etapa 1
pregătirea ─ selectarea partenerilor
─ stabilirea temei de lucru
Etapa 2
generalizarea ideilor, ─ definirea conceptelor şi argumentarea folosirii lor
a afirmaţiilor
─ selectarea ideilor
Etapa 3
structurarea afirmaţiilor ─ clasarea lor

Etapa 4
reprezentarea grafică ─ elaborarea hărţii conceptuale

─ verificarea listei de concepte

Etapa 5 ─ analiza conceptelor
interpretarea, evaluarea ─ analiza legăturilor ce leagă conceptele

Etapa 6 ─ pentru planificarea şi proiectarea activităţilor, a

utilizarea hărţii conceptuale proiectelor de dezvoltare şi evaluare
11
 Aplicaţiile hărţilor conceptuale
Hărţile conceptuale pot fi folosite pentru:
 a proiecta o structură complexă a unui text lung;
 a explica modul cum noile cunoştinţe se integrează în sistemul celor vechi
într-un domeniu de studiu;
 a stimula generarea de idei noi
 a comunica sau reprezenta idei complexe;
 a crea soluţii alternative unei probleme date;
 a uşura înţelegerea şi a accesibiliza cunoaşterea;
 a ilustra modul de percepţie, de reprezentare şi de gândire a unei realităţi;
 a reprezenta reţelele dintre concepte;
 a desfăşura activităţi în grup;
 a analiza şi a evalua rezultatele.

12
 Verificarea corectitudinii hărților
conceptuale
 Se pot face evaluări prin compararea textului cu harta
elaborată şi a hărţilor elevilor între ei.
 Conceptele nu trebuie predate neapărat direct, ci
profesorul îl poate ajuta pe elev să-şi construiască
propriile concepte.
 Reţelele conceptuale i-au naştere ca urmare a
experienţei individuale, dar îşi au sursa şi în
stocurile de informaţii istorice, culturale şi ştiinţifice.
13
 Evaluarea hărților conceptuale
 În evaluarea hărţii conceptuale se pot formula mai multe
criterii de evaluare:
− unele bazate pe calitatea afirmaţiilor (însemnând
totalul informaţiilor corecte)
− altele calculând procentul afirmaţiilor corecte date de
elev, în raport cu totalul posibil al acestora;
− raportul dintre corect – incorect.

14
Dezavantajele aplicării hărţilor
conceptuale

dezavantaje

nivelul ridicat al ordinea impusă

standardizării rigoarea în care elevilor
elevii lucrează

15