Harti mentale

Harți conceptuale
Materiale compensatorii ptr. elevii cu TSI
(tulburarile specifice de învățare)
HĂRȚILE MENTALE
 

Ce este Harta Mentală (Mind Map)? Stimulează

curhttps://vimeo.com/learningmanager/mintebricihartamentalaideipeopaginaiozi
-O modalitate solidă de exprimare a tiparelor de gândire, a imaginilor şi asocierilor deja existente în mintea noastră.
https://vimeo.com/learningmanager/mintebricihartamentalaideipeopaginadet
-Este o exprimare vizuală a gândirii radiante, care este o funcţie naturală a creierului uman
https://vimeo.com/learningmanager/mintebricihartamentalaideipeopagina
De vizionat Ce este harta mentala?
atea şStimulează curiozitatea şi entuziasmul copiilor pentru gândire, învaţare,
inovare, colaborare şi comunicare cu ajutorul Hărţilor Stimulează curiozitatea şi entuziasmul copiilor pentru gândire, învaţare, inovare, colaborare şi comunicare cu ajutorul Hărţilor Mentale

Mentale
i entuziasmul copiilor pentru gândire, învaţare, inovare, colaborare şi comunicare cu ajutorul Hărţilor Mentale
Creatorul acestei metode
 Beneficiile Mind Mapping

-generarea ideilor uşor şi rapid

-luarea unor decizii mai bune
-realizarea unor notiţe, concise şi memorabile, după prezentări,
cărţi, documente, rapoarte şi alte materiale tipărite, în şedinţe
-înveţi accelerat şi reţii mai mult
-gândeşti "provocările" şi găseşti soluţii mai bune
 De ce să folosim Hărţile Mentale?
• Harta Mentală este o metodă extrem de eficientă în îmbunătăţirea
performanţei școlare, profesionale, în învăţarea accelerată şi în dezvoltarea
personală.
• Hărţile Mentale sunt superb colorate, creative şi nebunatice, permiţându-ne să
ne distrăm (chiar şi ca adulţi "serioşi"). În plus, ele permit imaginaţiei noastre
să zburde.
• ​Hărţile Mentale sunt despre posibilităţi nelimitate, creativitate fără graniţe,
imaginaţie dezlănţuită şi concentrarea pozitivă asupra unui viitor fantastic.
Cum se creeaza o harta mentala?
Harta Mentala - Cum o desenez? (vimeo.com)
https://youtu.be/kCKZ75VDaSI 7 pasi pentru crearea unei harti mentale

Harta mentala poate fi desenată de mană sau utilizand un software,

cum sunt spre exemplu FreeMind sau XMind.
Elemente de care se tine seama:
• IDEEA CENTRALĂ
 RAMURILE
• CULORILE
 CUVINTELE CHEIE
 IMAGINILE
 Harta conceptuală
Au fost dezvoltate în 1972 de Joseph Donald Novak, educator american și
profesor emerit la Universitatea Cornell și cercetător principal la 
Florida Institute for Human & Machine Cognition . 
Începând cu anii 1970, Novak și echipa sa de cercetare de la Universitatea Cornell au
dezvoltat tehnica cartografierii conceptului ca mijloc de reprezentare a
cunoștințelor științifice emergente ale studenților
Ulterior, a fost folosit ca instrument pentru a spori învățarea semnificativă în științe și
alte subiecte, precum și pentru a reprezenta cunoștințele de specialitate ale indivizilor
și echipelor din educație, guvern și afaceri.
 Harta conceptuală
-tehnică de reprezentare vizuală a structurii informaţionale ce descrie modul în care conceptele
dintr-un domeniu interrelaţionează.
Hărțile conceptuale își au originea în mișcarea de învățare numită constructivism. În special,
constructiviștii susțin că elevii/cursanții construiesc în mod activ cunoașterea. Novak i-a învățat
pe elevii în vârstă de până la 6 ani să facă hărți conceptuale pentru a reprezenta răspunsul lor la
întrebări precum „Ce este apa?”. "Ce cauzează anotimpurile?" În cartea sa Learning How to Learn
, Novak afirmă că o „învățare semnificativă implică asimilarea de noi concepte și propuneri în
structurile cognitive existente”.
-acordă o importanţă majoră creării de legături între concepte în procesul învăţării.
-dezvoltarea acestor practici (Novak) se bazează pe Teoria învățării cognitive a lui lui David.
Ausubel, conform căreia învăţarea temeinică a noilor concepte depinde de conceptele deja
existente în mintea celui ce învaţă şi de relaţiile care se stabilesc între acestea. In 1968 a
elaborat un model cognitiv al achiziției cunoștințelor aplicat în educație.
 Conform Psihologiei cognitive și Teoriei lui Ausubel:
 A învăța=a integra informațiile noi în memoria permanentă
 Copiii au o tendință naturală şi eficientă de a organiza
informațiile într-un întreg.
 O informatie care este integrată intr-o rețea conceptuală este
mai usor înțeleasă și memorată.
 Factorul cel mai important ce influenţează învăţarea si
integrarea cunoștințelor noi în cele vechi este ceea ce elevul
ştie deja. Pentru a reţine bine o informaţie şi pentru a face apel
oricând la ea, aceasta trebuie să fie legată de ceva cunoscut în
momentul achiziţiei ei.
 Principii de receptare profundă/eficientă a cunoștințelor:
• Ideile cele mai generale ale unui subiect trebuie să fie, mai întâi, prezentate
înaintea cunoștințelor ce trebuie însușite (pt. a-i oferi elevului o perspectivă generală
asupra materialului de învățat si accesibilitatea ideilor noi, asemanator unui rezumat )
și apoi, progresiv, diferențiate în termeni de detaliu și specificitate.
• Să se integreze informațiile noi în cele prezentate anterior, prin comparații,
analogii, referiri la continuturi deja cunoscute care prezinta similarități, dar prin
diferențe.
• Când predau un concept nou profesorii ar trebui să recurgă la scheme fundamentate
pe o reprezentare relatională sau ierhizată a conceptelor (organizatori grafici).
• Instructorii ar trebui să utilizeze un număr suficient de exemple.
• Aplicarea la clasă ar trebui să descurajeze învățarea pe de rost a materialelor care pot
fi învățate mai profund.
 Caracteristici ale hărţii conceptuale:
 Este o reprezentare grafică a componentelor unui concept sau proces, precum şi a
relaţiilor dintre ele.
 Informaţiile dintr-o lecţie sau un text se organizează în jurul unor termeni cheie.
 Prezentarea schematizată a cunoştinţelor ajută la o mai bună structurare a lor,
precum şi la o consolidare mult mai eficientă a acestora
 Utilizarea ei facilitează înțelegerea, dezvoltarea gândirii logice şi a abilităţilor de
învăţare, memorarea mai rapidă şi mai eficientă a informaţiei, creativitatea.
 Poate fi folosită pentru orice disciplină.
 Se folosesc forme de ciorchine pentru reprezentare, căsuţe sau cercuri, într-o
modalitate ierarhizată. Conceptele generale ocupă poziții înalte în structură, iar
conceptele care au același nivel de generalizare sunt grupate pe aceeași ramură.
 Săgeţile dintre concepte sunt utilizate frecvent pentru a indica tipul de relaţie
existentă între componente (determinare, relaționare ).
 Tipuri  de  hărţi  conceptuale

 “PÂNZA DE PĂIANJEN”: în centru, se află un concept central, o temă unificatoare

de la care pleacă legăturile sub formă de raze către celelalte concepte secundare.

• IERARHICĂ: prezintă informaţiile în ordinea descrescătoare a importanţei. Cea mai

importantă se află în vârf. În funcţie de gradul de generalitate, de modul cum decurg
unul din celălalt şi de alţi factori, sunt aranjate celelalte concepte. Se mai numeşte şi
hartă conceptuală sub formă de copac.

• LINEARĂ: informaţiile sunt prezentate într-un format linear.

 Avantajele utilizării hărţilor conceptuale:
 solicită elevului un efort mental în realizarea legăturilor între concepte;
 ajută la organizarea, planificarea sau proiectarea unei activităţi didactice, a cercetărilor
desfăşurate în grup sau individual;
 deschid perspective către un proces de învăţare activ şi conştient;
 permit elevului să participe activ la instruire, acordându-se importanţă autonomiei la învăţare.
 conduc la îndeplinirea scopurilor şi a obiectivelor curriculare;
 favorizează integrarea noilor concepte în structura existentă de cunoştinţe;
 facilitează înţelegerea, cunoaşterea şi aplicarea cunoştinţelor teoretice în practică
 permit vizualizarea relaţiilor dintre cunoştinţe;
 evaluarea performanţelor este favorizată de această tehnică pentru că ea relevă modul cum
gândesc elevii şi cum folosesc ceea ce au învăţat.
 ușurează înțelegerea şi reactualizarea noțiunilor stocate in memorie;
 stimulează lucrul în echipă.
Diferențele dintre Mind Map și Concept Map
MIND MAP
• au o structură radială, in centru are un singur
concept pe care se concentrează
 Link-urile din Mind map sunt etichetate pentru
a reprezenta o relație cu nodul părinte.
 crearea este rapidă, spontană și reflectă
concepția celui care o creează despre un
anumit subiect.
 Conținutul poate fi creat, inventat in jurul unei
idei
CONCEPT MAP
• arborescentă, cu multe ramuri și clustere, se
concentrează pe mai multe concepte sau idei.
• Ramurile, sagețile, arcele hărților conceptuale
sunt etichetate pentru a reprezenta tipul de
conexiune cu nodul părinte
• reprezintă o abstractizare a unei probleme
reale, crearea ei necesită timp și o gândire în
detaliu pentru a acoperi toate cazurile reale,
reflectând realitatea și nu subiectivitatea celui
care o crează.
• Continutul se bazeza pe concepte știintifice
Aplicatii software ptr. crearea de Harti
mentale si Scheme conceptuale
bubble.us
apps.creately.com
www.matchware.com-Education-MindView Education-Try MindView
Mind Mapping Software Free!- MindView Online pt. harti
conceptuale
app.iMind Map.com -harti mintale
www.mindmeister.com
FreeMind-harti mintale
XMind
Tulburările specifice de
învățare
 Cand poate fi vorba de o dificultate de învățare?
- Tulburare specifică de învățare-TSI, ( conform Legii 6/2016): dislexie,
disgrafie, discalculie.
Care sunt cele 10 semne care trag un semnal de alarmă?
1.inversează literele, cifrele, atunci când scrie
2. citește lent
3.scrie cu greșeli, omisiuni, repetiții
4. face cu greu transcrieri
5.are dificultăți de coordonare și la sporturile de echipă
6.încurcă frecvent stânga și dreapta
7.are atenția scăzută, este dezorganizat
8.își pierde repede răbdarea
9.urmărește cu dificultate instrucțiunile
10.își face lecțiile cu pauze frecvente
Ați observat semne de nerăbdare, neliniște, frustrare, furie la copii?
Îi deranjează momentele când trebuie să citească?
Știți un copil ce devine irascibil, evită sarcina, trage de timp? 
Temele se prelungesc la nesfârșit?
Copiii cu discalculie pot avea dificultăți cu:
– Estimarea lucrurilor, ca de exemplu, cât durează să termini un lucru
sau cât de înalt este tavanul unei camere
– Înțelegerea cerinței unei probleme de matematică
– Învățarea matematicii de bază, ca adunare, scădere, înmulțire
– Corelarea cifrei (1) cu cuvântul corespondent (unu)
– Înțelegerea fracțiilor
– Înțelegerea graficelor
– Numărărea banilor și înțelegerea subdiviziunilor
– Reținerea numerelor de telefon și a codurilor
– Citirea ceasului
Elevii cu TSI –dislexo-disgrafie și sau discalculie
Ministerul Educației a aprobat o procedură cu privire la asigurarea condițiilor de egalizare a
șanselor pentru elevii cu deficiențe de vedere/ deficiențe de auz/ tulburare de spectru autist/ tulburări
specifice de învățare care susțin examenele naționale – evaluarea de la clasa a VIII-a și examenul
de bacalaureat.
Această procedură a fost cerută de asociațiile pentru drepurile copiilor ce au cerut șanse egale pentru
acești copii. Noua metodologie aprobată de Minister creează cadrul propriu-zis pentru susținerea
examenelor de Evaluare Națională și Bacalaureat de către candidații cu deficiențe prin ajustarea
modalităților de examinare, în funcţie de particularităţile individuale şi de cele specifice deficienţei şi dă
exemple de asemenea adaptări.

Astfel, pentru copiii cu tulburări specifice de învățare, procedura precizează ca examenele să fie

adaptate în funcție de particularitățile individuale și de cele specifice TSI. În document sunt arătate și
câteva exemple de astfel de adaptari:
– mărirea cu 1 oră a timpului de examen pentru proba scrisă
– citirea subiectelor de către un profesor asistent, de altă specializare decât cea la care se susține proba,
pentru elevii cu dislexie
– realizarea lucrării scrise prin dictarea conținutului acesteia, de către elevul cu disgrafie, către un
profesor asistent, de altă specializare decât cea la care se desfășoară proba
– asigurarea calculatorului de buzunar, a tablei pitagoreice, a tabelelor cu formule matematice
De asemenea, se pot aproba și alte proceduri de susținere a examenelor precum și folosirea
instrumentelor compensatorii: de exemplu hărți mentale, scheme conceptuale.
 BIBLIOGRAFIE

Miclea, M. ,1999, ”Psihologia cognitivă, Modele teoretico-experimentale”,

Editura Polirom, Iaşi;
Joiţa, Elena, 2002, ”Educaţia cognitivă. Fundamente. Metodologie”, Editura
Polirom, Iaşi;
Jinga, I., I. Negreţ, 1999, ”Învăţarea eficientă”, Editura Aldin, Bucureşti;
Cucos Constantin (coord.), 2009, ”Psihopedagogie pentru examenele de
definitivare și gradele didactice”, Editura Polirom, Iași.
Vă mulțumesc!
Prof. consilier școlar,
Teodora Peniu