Sunteți pe pagina 1din 5

Bădulescu Cristina Luiza

Descrieți și exemplificați o tehnică de memorare (ex: metoda Loci, camera


romană, harta conceptuală/mindmapping) și una de eficientizare a lecturii (ex:
SINELG, RICAR, tehnica SPIR, MURDER...)

Harta conceptuală
Harta conceptuală este o reprezentare grafică a conceptelor principale și a relațiilor dintre
ele, grupate în jurul unui argument specific, conform principiului constructivist în care fiecare își
poate construi propriul proces de învățare. Prin acest tip de hărți se realizează o învățare
semnificativă și de lungă durată, capabilă să modifice structurile cognitive, spre deosebire de
învățarea mecanică. Această tehnică de învățare și memorare a fost teoretizată de către Joseph
Novak. (Novak J.D., 2001).
Acest tip de hartă este foarte utilă persoanelor care au o memorie vizuală deoarece permite
organizarea informațiilor în baza relațiilor care se stabilesc între ele. În centrul paginii se află
nodurile conceptuale care sunt cuvintele sau conceptele cheie ale subiectului. Acestea sunt înscrise
într-o figură geometrică. Alt element al hărții sunt relațiile asociative, adică săgețile care leagă
diferitele noduri conceptuale și care reprezintă legăturile logice care se stabilesc între concepte. Ele
pot fi însoțite de o etichetă scurtă care clarifică relația existentă între diferitele noduri conceptuale.
Harta poate fi personalizată prin folosirea simbolurilor sau a culorilor pentru a favoriza o
vizualizare rapidă în cazul recapitulării înainte de un examen, de exemplu. (Bogathy Z., Sulea C.,
2008, p. 45)
Pentru a face o hartă eficientă trebuie să ținem cont de anumite ”reguli”: trebuie să fie
sintetică, adică să surprindă conceptele cheie și nu să redea întregul rezumat al unui capitol sau al
unui material ce trebuie învățat. În acest mod, hărțile conceptuale constituie un instrument eficient
de studiu, ajutând la înțelegerea unui subiect și la memorizarea lui.
Harta conceptuală se aseamănă cu harta mentală inventată de către Tony Buzan. Însă, harta
mentală se caracterizează prin imaginile folosite și prin faptul că relațiile între concepte sunt
reprezentate în mod radial, nu linear. (Neacșu I., 2006, p. 42).
Figură 1 Exemplu de hartă
Tehnica MURDER de eficientizare a lecturii
Dansereau a creat tehnica MURDER în 1988. Acesta este un sistem de studiu ce este format
din mai multe etape iar accentul este pus pe înțelegerea a ceea ce se citește în vedere reținerii cu
ușurință. Etapele sunt următoarele:
1. M(Mood): crearea unui ambient care să favorizeze relaxarea și a unui atitudini mentale și
emotive pozitive pentru o lectură eficientă care să stimuleze învățarea. De asemenea, un
factor important este motivația;
2. U(Understand): înțelegerea materialului de citit prin identificarea conceptelor cheie, prin
formularea unor întrebări pe marginea textului și prin căutarea de soluții sau răspunsuri la
conceptele necunoscute.
3. R(Recall): reactualizarea informațiilor importante prin expunerea ideilor principale sau a
conceptelor cheie grupate într-o hartă conceptuală, de exemplu.
4. D(Digest): ”digerarea” sau asimilarea informațiilor prin analiza critica și rezumarea
selectivă a conținuturilor sau a anumitor fragmente. Se pot utiliza și alte resurse pentru a
clarifica informațiile neclare.
5. E(Expand): lărgirea spațiului de referință al lecturii prin transferul conceptelor și datelor
semnificative din contextul dat și aplicarea lor în alte situații.
6. R(Review): revederea și analiza modului în care materialul ”a fost asimilat sau a fost înțeles,
identificarea acelor strategii care s-au dovedit eficiente pentru a putea fi aplicate și pe
viitor.”(Bogathy Z., Sulea C., 2008, p.40). De asemenea se pune atenția pe informațiile care
nu au fost încă învățate.

Exemplu de text:
”Modelarea comportamentală prin sistemul de recompense şi pedepse. Administrarea de
recompense şi pedepse poate fi utilizată ca instrument ce stimulează învățarea, dar numai dacă se
face într-un mod judicios. În ceea ce priveşte recompensa, aceasta poate stimula motivaţia pentru
învăţare, dar dacă este oferită prea des poate produce efectul contrar: elevul va învăţa numai pentru
obținerea recompensei. De cealaltă parte, comportamentul punitiv prezintă o serie de dezavantaje:
efectele sale nu sunt predictibile în aceeași măsură cu cele ale recompensei, individul poate avea un
răspuns chiar mai puţin dezirabil decât cel pentru care a fost pedepsit, pot apărea fenomene
negative (antipatie faţă de persoana care aplică pedeapsa sau faţă de situaţia în care a fost
administrată pedeapsa- şcoală, de exemplu), un caracter extrem de dureros al pedepsei poate avea
ca rezultat accentuarea comportamentului agresiv.” (Panțuru S., 2007, p.65)
Cum citim acest text cu ajutorul tehnicii MURDER:
1. Mai întâi trebuie creată o atmosferă (Mood) propice pentru lectură și studiu în care
un loc important îl ocupă motivația (examenul care se apropie).
2. Înțelegerea textului (Understund): conceptele cheie sunt: modelare comportamentală,
pedepse, recompense.
3. Informațiile importante din text (Recall):
- Comportamentul poate fi modelat prin recompense și pedepse;
- Recompensele stimulează învățarea și motivația;
- Pedepsele dese pot accentua comportamentul agresiv.
4. ”Digerarea” informațiilor (Digest) prin rezumatul conținutului: ”Modelarea
comportamentului se poate face prin recompense și pedepse. Recompensa poate
stimula învățarea și motivația dacă este aplicată cu măsură. În schimb, pedeapsa
poate accentua comportamentul negativ dacă este aplicată prea des.”
5. Lărgirea spațiului de referință al conceptelor (Expand): Ce știm despre recompense?
Dar despre pedepse? Ce se întâmplă într-o clasă dacă se aplică pedepse prea des? Ce
se întâmplă dacă un copil este admonestat in mod repetat pentru un comportament
negativ? Comportamentul negativ dispare sau este întărit?
6. Recapitularea cunoștințelor (Review) înaintea unui examen.

Bibliografia:
- Bogathy Z., Sulea C. (2008). Manual de tehnici și abilități academice, Editura
Universității de Vest, Timișoara;
- Neacșu I. (2006). Învățarea academică independentă. Ghid metodologic, Editura
Universității din București;
- Novak J.D. (2001). L'apprendimento significativo, Edizioni Centro Studi
Erickson, Trento;
- Panțuru S., (2007). Teoria și metodologia instruirii, Editura Universității
Transilvania, Brașov;
- https://gitmind.com/