Sunteți pe pagina 1din 5

PROIECT- METODA STUDIULUI DE CAZ

Ilustrați aplicarea unei metode didactice din suportul de curs detaliind cel puțin
elementele următoare:

Repere Descriere detagliată


Subiectul lecției: Poluarea marilor orașe: cum o putem preveni prin mici
gesturi cotidiane (disciplina. Educație civică, Geografie,
clasa a IV-a)
Tipul de lecție mixtă
Prerechizitele necesare Este nevoie ca elevii să aibă:
- capacitate critică și reflexivă în ceea ce privește
problemele ce țin de poluare și în privința
propriilor atitudini ce provoacă poluare;
- capacitate de transfer a cunoștințelor și
informațiilor;
- motivație pentru a participa la dialog și pentru a
găsi soluții.
Obiectivele operaționale -dezvoltarea capacității analitice,
vizate -capacitatea de a găsi soluții creative,
-capacitatea de a vedea o problemă din puncte de
vedere diferite,
-capacitatea de a lucra in grup și de a se confrunta cu
părerile celorlalți pentru a ajunge la o
eventuală/eventuale soluții comune,

Strategia didactică Strategii mixte: pe de o parte, strategie inductivă,


bazată pe învățare pornind de la cazul concret. Pe de
altă parte o serie de strategii nealgoritmice:
conversația, problematizarea, descoperirea
independentă.
Sarcina/sarcinile de - Să înțeleagă diferite forme de poluare;
învățare - Căutarea și dezvoltarea de soluții creative prin
care se poate reduce poluarea;
- Emiterea de reflecții critice și judecăți de
valoare;
- Compararea și analizarea diferitelor soluții;
- Soluțiile pot fi propuse și familiilor de origine
pentru a le sensibiliza in legătură cu poluarea.
Modalitatea/modalitățil Profesorul va prezenta copiilor mici filmulețe in care se
e de sprijinire a elevilor vorbește despre poluarea in marile orașe și impactul pe
in demersurile lor care aceasta îl are asupra populației și al planetei.
cognitive/de învățare Profesorul le cere elevilor sa înregistreze toate formele
(exemplificare concretă) de poluare și impactul asupra mediului, potrivit
prezentării din video. Prin întrebări, profesorul îi
îndeamnă la reflecție și la găsirea unor posibile soluții:
- Există vreo formă de poluare în orașul nostru?
- Sunt și alte forme de poluare în orașul nostru dar
care nu apar în film?
Elevii vor fi împărțiți în grupuri mici și fiecare grup va
primi material informativ diferit care descrie cauzele și
efectele unei forme de poluare (scurgere de petrol,
gazele de eșapament, pungile și ambalajele de plastic,
depozitele de deșeuri, substanțele chimice agricole,
poluarea cu apă industrială etc.). Fiecare grup trebuie
sa explice celorlalți forma de poluare despre care au
citit și să propună soluții de prevenire. Profesorul
încurajează elevii să fie creativi și îi ajută cu întrebări:
- Este mai important să eliminăm cauzele poluării
sau să tratăm efectele?
- Cum am putea preveni poluarea?
Profesorul le cere elevilor să elaboreze o diagramă care
să arate efectele măsurilor pentru prevenirea poluării.
Elevii pot utiliza cuvinte, simboluri sau imagini. De
exemplu: Reducerea utilizării ambalajelor din
plastic→mai puține deșeuri de plastic în mare→viață
marină prosperă.
Se pot pregăti și niște scurte descrieri scrise ale
diferitelor soluții la probleme. Elevii, in grupuri reduse,
trebuie să conecteze soluțiile cu diferitele cazuri și cu
problemele corespunzătoare.
Fiecare grup ar trebui să încheie lecția scriind două
lucruri pe care le pot face zilnic pentru a preveni
poluarea mediului în localitatea lor. Profesorul revine
la discuția de la început referitoare la poluarea care
există acolo unde locuiesc ei. Ideile ar putea fi notate în
sala de clasă, pentru ca elevii să îşi reamintească în
viitoarele zile și săptămâni.
Profesorul canalizează energiile pozitive ale elevilor și îi
încurajează. Aplică strategia de “scaffolding”, aceea de
a susține elevii în procesul de învățare prin integrarea
cunoștințelor cu elemente noi sau explicarea noilor
termeni.
De asemenea le arată că schimbarea este posibilă dacă
pornește mai întâi de la noi înșine.

Analiza metodei didactice: STUDIUL DE CAZ

1. Definirea/descrierea metodei
Studiul de caz este o metoda de învățare activă. Constă în confruntarea
directă a elevilor/studenților cu o situație reală, frecventă sau exemplară. Inițial,
era o metodă de cercetare științifică: în medicină, economie, psihologie etc.
Studiul se făcea într-un arc de timp bine definit care putea să fie destul de lung
(ca în cazul studiilor longitudinale ce prevăd o relevare repetată în cursul
timpului, pe aceeași subiecți, de exemplu). Alte studii științifice prevăd o relevare
pe mai mulți subiecți într-un arc de timp restrâns (in cazul studiilor transversale,
de exemplu ancheta).(Trinchero n.d.)
Ulterior, studiul de caz a fost extins și în problemele educației “din necesitatea
găsirii unor căi noi de apropiere a procesului de învăţare de modelul vieţii şi
practicii, metoda având o mare valoare euristică şi aplicativă.”(Panțuru, 2007,
p.180). Scopul acestei metode interactive este acela de:
−a pune in contact elevii cu realităţile complexe, autentice dintr-un domeniu dat,
cu scopul familiarizării acestora cu aspectele posibile şi pentru a le dezvolta
capacităţile decizionale, operative şi abilităţile de a soluţiona eventualele
probleme;
−a verifica gradul de însușire a cunoştinţelor învățate, a priceperilor, a
deprinderilor și a comportamentelor, în situaţii limită;
−a sistematiza şi consolida cunoştinţele și autoevaluarea din partea fiecărui elev
în parte, a gradului de aplicabilitate a acestora în situaţiile create;
−educare a personalităţii, a atitudinilor faţă de ceilalţi participanţi şi faţă de cazul
respectiv, tratarea cu maturitate a situaţiilor;
−exersare a capacităţilor organizatorice, de conducere, de evaluare şi decizie
asemeni unei situaţii reale. (Sergentu, 2016, p.25)
2. Etape/principii de aplicare ale metodei
În aplicarea metodei studiului de caz, se parcurg mai multe etape:
a) Prezentarea generală a cazului ales de către profesor, care trebuie să fie
semnificativ domeniului cercetat. Prezentarea cadrului general în care s-a
produs evenimentul. Prezentarea trebuie să fie cât mai clară, precisă și
completă.
b) Analizarea cazului prin întrebări puse profesorului, documentare practică,
consultarea surselor bibliografice sau a resurselor audio/video.
c) Studiul individual al cazului propus prin documentarea elevilor și prin
găsirea de soluții posibile.
d) Dezbaterea în grup a soluțiilor găsite, în grupuri mici sau direct în plen.
Compararea rezultatelor și analiza critică a acestora printr-o dezbatere
moderata de profesor. Ierarhizarea variantelor.
e) Formularea concluziilor pe baza unei decizii unanime.
f) Evaluarea modului de rezolvare a cazului și analizarea/evaluarea gradului
de participare al elevilor. Modalitățile găsite pentru soluționarea cazului
pot fi aplicate la alte cazuri asemănătoare.(Sergentu, 2016, p. 26)

3. Condiții de realizare (pentru profesor/elev/context)


Pentru ca o situație să fie analizată precum un “caz” reprezentativ, trebuie să
îndeplinească anumite condiții:
- Să fie autentică și semnificativă în raport cu obiectivele prefigurate,
- Să aibă valoare instructiv-educativă
- Să aibă un caracter incitant, motivând elevii în găsirea soluțiilor. Sarcinile
trebuie să corespundă pregătirii și intereselor acestora.
- Să solicite participarea activă a tuturor elevilor pentru rezolvarea cazului și
obținerea de soluții (Sergentu, 2016, p. 25).
- Profesorul trebuie să ajute analiza prin asigurarea cadrului teoretic necesar
și prin extrapolarea soluției la alte cazuri asemănătoare (Panțuru, 2007, p.
181). Rolul profesorului este acela de provocator al demersurilor de
rezolvare a cazului.
4. Avantajele metodei
- Familiarizarea elevilor cu aspectele practice ale vieții reale, oferind o
legătură intre teorie și practică,
- Dezvoltarea capacităților cognitive de analiză critică, de elaborare de
decizii și de soluții, formând abilitățile de argumentare,
- Dezvoltă spiritul de echipă, toleranța si ajutorul reciproc, specific învățării
prin cooperare,
- Pune în evidență dificultatea de a găsi o soluție la o problemă reală și de a
ajunge la un acord cu întregul grup,
- Ajută la înțelegerea faptului că o problemă poate fi evaluată în mod diferit
de către persoane diferite (depinde de punctul de vedere al fiecăruia)
5. Dezavantajele metodei:
- Căutarea de cazuri potrivite pentru fiecare disciplină, documentarea,
prelucrarea și experimentarea cazurilor necesită de mult timp;
- Dificultăţi în a stabili in ce măsură a participat fiecare elev în soluționarea
cazului și deci în a-i putea evalua individual;
- Uneori, pot fi anumite dificultăți legate de accesul la sursele de informare
necesare soluţionării cazului. (Sergentu, 2016, p.27)

Bibliografia:
- Panțuru S. (2007). Teoria și metodologia instruirii. Brașov: Editura
Universității „Transilvania”
- Sergentu D.(2016). Metode și tehnici interactive de predare-învățare-
evaluare în grup cu aplicații practice pentru disciplina Educație tehnologică,
Câmpulung Muscel:-editura Larisa
- Trinchero R. Lo studio di caso. Pedagogia sperimentale. Disponibil la
https://pedagogiasperimentaleonlinedfe.wordpress.com/lo-studio-di-
caso/

S-ar putea să vă placă și