Despre metode

Metodele constituie elementul esential al strategiei didactice, ele reprezentand latura executorie. In acest context, ea poate fi considerata ca
instrumentul de realizare intr-o cat mai mare masura a obiectivelor prestabilite ale activitatii de invatare.
Optiunea pentru o metoda sau alta este in stransa relatie cu personalitatea profesorului/invatatorului si gradul de pregatire, predispozitie si stilurile de
invatare ale grupului cu care lucreaza.
Din aceasta perspectiva, metodele pentru o invatare activa se pot clasifica:

1.Metode care favorizeaza intelegerea conceptelor si

- discutia;

ideilor, valorifica experienta proprie a elevilor,

- dezbaterea;

dezvolta competente de comunicare si relationare,

- reteaua de discutii;

de deliberare pe plan mental si vizeaza formarea

- jocul de rol;

unei atitudini active

2.Metode care stimuleaza gandirea si creativitatea, ii
determina pe elevi sa caute si sa dezvolte solutii
pentru diferite probleme, sa faca reflectii critice si

-brainstormingul;
- studiul de caz;
- rezolvarea de
probleme;

judecati de valoare, sa compare si sa analizeze

- jocul didactic;

situatii date
3. Metode prin care elevii sunt invatati sa lucreze

- exercitiul; etc.
- mozaicul;

productiv cu altii si sa-si dezvolte abilitati de

- cafeneaua;

colaborare si ajutor reciproc

- proiectul in grupuri
mici; etc.

Prelegerea - o
perspectiva
moderna

Discutia

*Reteaua de discutii

*Dezbaterea

Brainstorming

Starbusting

Ciorchinele

*Copacul ideilor

Turul galeriei

*Metoda "6-3-5"

*Metoda "Phillips 6-6"

Reuniunea-panel

*Masa rotunda

*Graffiti

*Scaunul intervievatului

*Cvintetul

Stiu/Vreau sa stiu/ Am invatat

Jurnalul cu dubla intrare

*SINELG

*Metoda cadranelor

Cubul

Bulgarele de zapada

Mozaicul

Organizatorul grafic

*Diagrama Venn

Jocul de rol

*Modelarea

Problematizarea

*Studiul de caz

Investigatia

Proiectul

Portofoliul

Eseul de cinci minute

Autoevaluarea

Inventar metodologic
Prelegerea - o perspectiva moderna
Intr-o abordare traditionala prelegerea este fara indoiala cea mai frecventa alegere. Este tipica imaginea profesorului la catedra sau tabla care
vorbeste elevilor asezati in banca si asculta sau scriu dupa dictare. Ea poate fi introdusa intr-un demers modern, centrat pe achizitiile elevului. Din aceasta
perspectiva , cadrul didactic trebuie sa se preocupe de:
- stimularea interesului elevilor prin:

intrarea in prelegere prin intermediul unei poante, povesti, imagini captivante si in deplina relatie cu ceea ce urmeaza sa fie predat prin
intermediul prelegerii;

prezentarea unei probleme/ a unui caz pe care se focalizeaza prezentarea;

lansarea unei intrebari incitante ( astfel incat elevii sa fie atenti la prelegere pentru a afla raspunsul);

- aprofundarea intelegerii elevilor prin:

folosirea de exemple si analogii pe parcursul prezentarii;

dublarea verbalului cu alte coduri-imagini, grafice,alte materiale ilustrative; folosirea limbajului corporal;

- implicarea elevilor pe parcursul prelegerii prin intreruperea acesteia:

pentru a incita elevii la a oferi exemple, analogii, experiente personale;

pentru a da raspunsuri la diferite intrebari;

pentru a efectua o sarcina scurta care clarifica diverse pozitii enuntate;

- evitarea unui punct final la final:

incheierea prelegerii prin intermediul unei probleme/aplicatii care urmeaza sa fie rezolvate de elevi;

solicitarea elevilor pentru a rezuma cele prezentate sau pentru a concluziona.

Discutia
Consta intr-un schimb organizat de informatii si de idei, de impresii si de pareri, de critici si de propuneri in jurul unei teme sau chestiuni
determinate in scopul examinarii si clarificarii in comun a unor notiuni si idei, al consolidarii si sistematizarii datelor si conceptelor, al explorarii unor
analogii,similitudini si diferente,al solutionarii unor probleme care comporta alternative.
Discutia cu clasa este fundamentala pentru invatarea interactiva. Din perspectiva unui participant, discutia presupune avansarea unor idei si
receptarea unei multitudini de idei, unele in acord, altele in dezacord cu parerile proprii, dar tocmai aceasta varietate este aceea care provoaca
gandirea la actiune.
Avantaje:

crearea unei atmosfere de destindere;

facilitarea intercomunicarii si a acceptarii punctelor de vedere diferite;

constientizarea situatiilor in aparenta simple;

optimizarea relatiilor profesor-elevi;

realizarea unui climat democratic la nivelul clasei;

exersarea abilitatilor de ascultare activa si de respectare a regulilor de grup.

Etape:

Stabilirea regulilor discutiei si reamintirea acestor reguli pe parcursul

discutiei;
- Asculta persoana care vorbeste.
- Vorbeste cand iti vine randul.
- Ridica mana daca doresti sa spui ceva.
- Nu intrerupe pe cel care vorbeste.
- Critica ideea si nu persoana care o exprima.
- Nu rade de ce spune colegul tau.
- Incurajeaza-ti colegii sa participe la discutii.

Dispunerea elevilor in cerc sau semicerc;

Prezentarea subiectului discutiei cu claritate si intr-un mod care sa

incurajeze exprimarea ideilor;

Moderarea discutiei, facilitand exprimarea punctelor de vedere.

Intr-o discutie, rolul profesorului este de facilitare a fluxului coerent

de idei al elevilor ceea ce presupune incurajarea lor de a se exprima adecvat si la obiect.

Actiuni care faciliteaza discutia:
1.
2.

Parafrazarea;
Verificarea intelegerii;

3.

Complimentarea unui punct de vedere interesant sau pertinent;

4.

Sugerarea unei noi perspective sau a unui contraexemplu pentru a contracara - fara a critica insa;

5.

Energizarea discutiei;

6.

Medierea divergentelor prin reformularea punctelor de vedre opuse din perspectiva tolerantei;

7.

Evidentierea relatiilor dintre interventiile diferitilor elevi;

8.

Rezumarea ideilor principale.

Sugestii:

Puneti intrebari la care pot fi date mai multe raspunsuri; evitand raspunsurile cu "da" sau "nu".
"De ce credeti asta?" "De ce credeti ca.?" (pentru aprofundarea problemei);

"Ce s-a intamplat?" (pentru clarificarea perspectivei asupra problema pusa in discutie);

"De ce s-a intamplat aceasta?" (pentru cautarea motivelor);

"Se putea intampla si altfel?" "Cum?" (pentru sublinierea unei alternative);

"Ce ai fi facut tu intr-o astfel de situatie?" "Ce crezi ca a simtit persoana respectiva?" ( pentru a-si exprima capacitatea de empatie);

"A fost corect?" "De ce ?" (pentru a stimula dezvoltarea morala a elevilor).

Evitati comportamente de genul:

-

acapararea discutiei de catre profesor;

criticare unor puncte de vedere sau a unui elev;

interventia dupa fiecare elev;

impunerea unui punct de vedere.

*Reteaua de discutii
Se recomanda utilizarea metodei la disciplinele umaniste, cu conditia ca tema sa permita abordari contradictorii.
Etape:

Stabilirea temei pusa in discutie.

Profesorul adreseaza o intrebare prin care se solicita un raspuns

pozitiv sau negativ insotit de argumente.

Identificarea argumentelor de catre elevi.

Individual se completeaza o lista cu argumente care sustin raspunsul

pozitiv, apoi una cu cele care sustin un raspuns negativ.

In perechi se construiesc doua liste cu argumente pro si contra;

Fiecare pereche va lucra cu alta pereche, aducand argumente pe

ambele liste.

Reflectarea asupra argumentelor Si stabilirea argumentelor pro sau

contra.
Reteaua de discutii poate fi o etapa pregatitoare pentru o dezbatere.
*Dezbaterea
Metoda dezbaterii presupune abordarea unei motiuni (o propozitie care reprezinta tema dezbaterii) din doua perspective opuse. De
aceea, in toate tipurile de dezbateri exista doua echipe:
-

echipa afirmatoare care trebuie sa sustina motiunea;

echipa negatoare care combate motiunea.

Tipul de abordare pro-conta le dezvolta participantilor abilitatea de a analiza probleme controversate din multiple perspective, ii stimuleaza sa emita
judecati asupra unui fapt pe baza unor criterii obiective, sa apere o pozitie folosind argumente sustinute de dovezi si nu de opinii.
Tehnicile dezbaterii dezvolta:

gandirea critica;

toleranta fata de opiniile diferite sau adverse;

stilul de prezentare a unei argumentatii in fata unei audiente;

capacitatea de persuasiune;

abilitatile de lucru in echipa.

Etape:

Se prezinta motiunea de catre profesor.

Se imparte clasa in doua echipe:afirmatoare si negatoare.

Profesorul stabileste impreuna cu elevii motivele pro si contra.

Fiecare echipa construieste sistemele de argumente una in cazul

afirmator, cealalta, in cazul negator.

Are loc dezbaterea prin schimbul de idei si argumente intre cele doua

echipe.

In etapa finala are loc analiza dezbaterii si feed-back-ul profesorului.

Brainstormingul (sau asaltul de idei)

Etimologic,cuvantul brainstorming provine din limba engleza si inseamna "furtuna in creier", aflux de idei, asalt de idei.
Principiul dupa care se ghideaza este cantitatea genereaza calitatea. Conform acestui principiu, pentru a ajunge la idei viabile si inedite este
necesara o productivitate creativa cat mai mare.
Pentru derularea optima a acestei metode se pot parcurge urmatoarele etape:

Alegerea temei si a sarcinii de lucru pentru grupuri de minim 10

Solicitarea intr-un mod cat mai rapid,in fraze scurte si concrete,

persoane;

fara cenzura, a tuturor ideilor - chiar trasnite, neobisnuite, fanteziste, asa cum vin ele in minte legate de rezolvarea de situatii - problema conturate. Se pot
face asociatii in legatura cu afirmatiile celorlalti, se pot prelua, completa sau transforma ideile din grup . Nu se vor admite referirile critice sub nici un
motiv. Nimeni nu are voie sa faca observatii negative.

Inregistrarea in scris a tuturor ideilor pe tabla sau pe flipchart;

Anuntarea unei pauze pentru asezarea ideilor (de la 15 minute

pana la o zi);

Reluarea ideilor emise si gruparea lor pe categorii, simboluri,

cuvinte-cheie, imagini care reprezinta posibile criterii;

Analiza critica , evaluarea, argumentarea, contraargumentarea

ideilor emise anterior se poate realiza printr-o dezbatere la nivelul clasei sau al unor grupuri mai mici;

Selectarea ideilor originale sau a celor mai apropiate de solutii

fezabile pentru problema pusa in discutie;

Afisarea ideilor rezultate in forme cat mai variate si originale:

cuvinte, propozitii, colaje,imagini, desene, cantece, joc de rol.

O asemenea metoda presupune o serie de avantaje:

participarea activa a tuturor participantilor;

dezvoltarea capacitatii de a trai anumite situatii, de a le analiza, de a lua decizii privind alegerea solutiei optime;

exprimarea personalitatii;

exersarea creativitatii si a unor atitudini deschise la nivelul grupului;

dezvoltarea relatiilor interpersonale, prin valorizarea ideilor fiecaruia;

realizarea unei ambiante pline de prospetime si emulatie.

*Starbusting
Starbusting - explozia stelara - se aseamana cu brainstormingul.
Etape:

Profesorul propune elevilor o tema.

Grupele formuleaza cat mai multe intrebari de tipul: "Cine?" ,

Clasa este impartita in grupe.

"Ce?", "Cand?" , "Cum?", "De ce?" etc. Intrebarile formulate initial pot genera alte intrebari, mai complexe.

Dupa expirarea timpului acordat, fiecare grupa prezinta lista de

intrebari pe care a intocmit-o.

Sunt evidentiate intrebarile mai interesante, se pot formula chiar si

raspunsuri.

Este apreciata activitatea desfasurata de fiecare grupa.

Ciorchinele
Este o varianta de brainstorming neliniar care stimuleaza gasirea conexiunilor intre idei. Poate fi utilizat atat in evocare (faza de reactualizare a
cunostintelor, de captare a atentiei si de trezire a interesului) obtinandu-se o buna inventariere si organizare grafica a cunostintelor elevilor, cat si in etapa
de reflexie (recapitulare, sistematizare a cunostintelor) evidentiindu-se conexiunile dintre idei.
Etape:

Se scrie un cuvant/tema (care urmeaza a fi cercetat/a) in mijlocul

tablei sau al unei foi de hartie;

Se noteaza toate ideile, sintagmele sau cunostintele care le vin in

minte elevilor, in legatura cu tema respectiva in jurul cuvantului din centru, tragandu-se linii intre acesta si cuvantul initial;

In timp ce le vin in minte idei noi si le noteaza prin cuvintele

respective, elevii vor trage linii intre toate ideile care par a fi conectate;

Activitatea se opreste cand se epuizeaza toate ideile sau cand s-a atins

limita de timp acordata;

Etapele pot fi precedate de brainstorming in grupuri mici sau in perechi.

In acest fel se imbogatesc si se sintetizeaza cunostintele. Rezultatele grupurilor se comunica profesorului care le noteaza la tabla intr-un ciorchine fara a le
comenta sau judeca.
In etapa finala a lectiei, ciorchinele poate fi reorganizat utilizandu-se anumite concepte supraordonate gasite de elevi sau de profesor.
*Copacul i deilor
Este o metoda grafica, asemanatoare ciorchinelui, diferit fiind modul de dispunere a ideilor sub forma unui copac cu ramificatii.
Etape:

Se scrie cuvantul-cheie intr-un dreptunghi la baza paginii, in partea centrala;

Se noteaza ideile, facand conexiuni intre ele, asemanandu-se cu

ramurile unui copac.

Este util in special pentru evidentierea unor aspecte pozitive/ negative.
Turul galeriei
Aceasta metoda presupune evaluarea interactiva si profund formativa a produselor realizate de grupuri de elevi
.Etape:

Elevii lucreaza in grupuri si reprezinta munca lor pe foaie de

format mare sub forma unui afis. Produsul poate fi: o diagrama,
o schema,o reprezentare simbolica (printr-un desen sau caricatura)etapele esentiale surprinse in propozitii scurte; etc.

Produsele sunt prezentate pe scurt intregii clase, elevii explicand

semnificatia si raspunzand la eventuale intrebari.

Afisele sunt expuse pe pereti. Langa fiecare afis se va lipi o foaie

goala pe care sa se poata scrie cu markere sau creioane colorate.

Profesorul va solicita grupurilor de elevi sa se opreasca in fata

fiecarui afis , sa-l discute si sa noteze pe foaia anexata comentariile, sugestiile si intrebarile lor.

In final, grupurile isi reexamineaza propriile produse prin compa-

ratie cu celelalte si citesc ce a fost notat de colegii lor pe foile anexate. Se poate continua cu un raspuns al grupului la comentariile si intrebarile din anexe.
*Metoda "6-3-5"
Este o metoda care ofera elevilor posibilitatea sa se exprime in mod liber. Este tot un brainstorming .
Etape:

Se formeaza grupuri de cate sase membri,fiecare primind cate o foaie

impartita in trei coloane.

Profesorul enunta problema.

fiecare din cei sase membri ai grupului noteaza trei idei pentru

rezolvarea problemei, cate una in fiecare rubrica.

Fiecare participant transmite colegului din dreapta foaia si o primeste

pe cea a colegului din stanga, cele trei idei emise de acesta fiind reluate si imbunatatite, completate, modificate sau prelucrate din prisma propriului punct
de vedere. Urmeaza o noua deplasare a foilor de hartie, apoi alta si alta pana cand foile trec pe la toti ceilalti cinci membri ai grupului.

Liderul strange foile.

Profesorul impreuna cu elevii realizeaza o evaluare a ideilor obtinut

*Metoda "Phillips 6-6"

Etape:

Clasa se imparte in grupe eterogene de cate sase elevi, care urmeaza

sa discute o tema data.

Profesorul expune subiectul, explica scopul si modul de desfasurare a

activitatii.

Fiecare grup desemneaza un coordonator si un purtator de cuvant.

Cei sase membri ai grupului discuta timp de sase minute, facand

schimb de idei cu privire la tema propusa.

Fiecare grup intocmeste un raport pe baza ideilor expuse si apoi

purtatorul de cuvant il prezinta in fata tuturor.

Animatorul sau purtatorii de cuvant realizeaza o sinteza a rapoartelor,

stabilind solutia finala, conform opiniei majoritare.

Reuniunea-panel. Este tot un brainstorming.
Etape:

Pentru studiul unei probleme se organizeaza un grup restrans de elevi

competenti, reprezentativi, ceilalti elevi asculta in tacere si intervin prin mesaje scrise adresate primilor.

Elevii care constituie esantionul-panel (5-6) la numar se asaza in jurul

unei mese sub conducerea profesorului.

Elevii care formeaza auditoriul primesc biletele de hartie pe care vor

scrie mesaje si care vor fi inmanate esantionului-panel de catre un elev desemnat de la inceput.

Elevii experti discuta , schimba opinii si idei cu privire la tema

propusa, iar auditoriul tacut transmite mesaje care pot fi:intrebari, impresii, sugestii, manifestarea dezacordului, aducerea unor informatii suplimentare.
Se face o sinteza a celor discutate.
*Masa rotunda
Elevii abordeaza o tema ale carei parti componente au fost aprofundate de membrii grupului si prezentate rand pe rand.
Etape:

Profesorul anunta tema ce va fi abordata.

Fiecare membru al grupului noteaza cate o idee, pe rand, pana se

Se imparte cate o foaie de hartie fiecarui grup.

epuizeaza toate. De preferinta, fiecare membru al grupului va folosi o culoare diferita.

Este important ca elevii sa primeasca din partea profesorului un

feed-back la ideile pe care le-au scris.

*GRAFFITI
Este tot un brainstorming.
Etape:

Un grup primeste un subiect, iar celalalt grup alt subiect.

Apoi se schimba subiectele intre grupuri si fiecare grup completeaza

Fiecare grup noteaza ideile referitoare la subiectul primit.

cunostintele.

Foile revin la grupurile initiale. Se analizeaza si sintetizeaza ideile in

grup.

Foile sunt afisate si prezentate de un reprezentant al grupului.

Se poate realiza si cu ajutorul desenelor.

*Scaunul intervievatului
Aceasta metoda se poate folosi in cadrul reactualizarii, in locul traditionalei conversatii sau la sfarsitul lectiei, pentru realizarea feed-back-ului.
Etape:

In mod practic, se numeste un elev care se aseaza pe un scaun in fata

clasei si joaca rolul intervievatului.

Colegii sai ii adreseaza intrebari, jucand rolul unor mici "reporteri". Exemplu concret:
Pentru realizarea feed-back-ului in cadrul lectiei "Soarele si viata", "reporterii" pot pune intrebari de genul:
" Ce este soarele ?"
" Prin ce face Soarele viata posibila pe pamant?
" Cum se formeaza anotimpurile ?"
" De ce iarna este frig ?" etc.
*Cvintetul
Termenul semnifica o poezie cu cinci versuri.
Etape:

Se porneste de la un subiect propus spre discutare, care sa se reflecte

intr-un singur cuvant-cheie scris pe primul rand.

Pe al doilea rand se scriu doua adjective care sa determine cuvantul-

cheie.

Pe al treilea rand se scriu trei verbe la gerunziu.

Pe al patrulea rand se scriu patru cuvinte care exprima sentimente fata

de subiect.

Pe ultimul rand, un singur cuvant- sinteza, care sa contina intreaga

semnificatie a mesajelor transmise prin celelalte versuri.

Stiu /vreau sa stiu / am invatat
Cu grupuri mici sau cu intreaga clasa se trece in revista ceea ce elevii stiu deja despre o anumita tema si apoi se formuleaza intrebari la care se
asteapta gasirea raspunsurilor in lectie.
Etapele metodei:

Cereti elevilor sa formeze perechi si sa faca o lista cu tot ce stiu

despre tema ce urmeaza a fi abordata. In ac est timp construiti pe tabla sau flipchart un tabel cu urmatoarele coloane: Stiu/ vreau sa stiu/ am invatat.

STIU
Ce credem ca stim?

VREAU S STIU

AM INVTAT

Ce vrem sa stim?

Ce am invatat?

Cereti perechilor sa spuna ce au scris si notati in coloana din

stanga informatiile cu care tot grupul este de acord;

Solicitati elevilor o lista de intrebari care vor evidentia nevoile de

invatare ale elevilor in legatura cu tema abordata;

Cereti elevilor sa citeasca textul;

Dupa lectura textului reveniti asupra intrebarilor formulate in

prima coloana, constatati la care s-au gasit raspunsurile in text si treceti-le in coloana AM INVTAT;

Puneti elevii sa compare ceea ce cunosteau deja despre tema

abordata, tipul si continutul intrebarilor pe care le-au formulat si ceea ce au invatat prin lecturarea textelor;

Intoarceti-va la intrebarile care au ramas fara raspuns si sugerati

elevilor unde ar putea sa gaseasca informatii. Intrebarile fara raspuns pot fi folosite ca punct de plecare pentru investigatii personale;

Cereti elevilor sa organizeze Informatia cuprinsa in coloana a

treia in diferite categorii.

Jurnalul cu dubla intrare
Este o metoda prin care cititorii stabilesc o stransa legatura intre text si propria lor curiozitate si experienta.
Pentru a face un asemenea jurnal, elevii trebuie sa imparta o pagina in doua, tragand pe mijloc o linie verticala. In partea stanga li se va cere sa
noteze un pasaj sau o imagine din text care i-a impresionat in mod deosebit

pentru ca le-a amintit de o experienta personala,

pentru ca i-a surprins,

pentru ca nu sunt de acord cu autorul,

sau pentru ca o considera relevanta pentru stilul sau tehnica autorului.

In partea dreapta li se va cere sa comenteze acel pasaj:

De ce l-au notat?

La ce i-a facut sa se gandeasca?

Ce intrebare au in legatura cu acel fragment?

Ce i-a facut sa-l noteze?

De ce i-a intrigat?
Un astfel de jurnal cu dubla intrare poate fi astfel:

Fragment/paragraf semnificativ

Comentarii/interpretari

Dupa ce elevii au realizat lectura textului, jurnalul poate fi utilizat in faza de reflectie , daca profesorul revine la text, cerandu-le elevilor sa spuna ce
comentarii au facut in legatura cu diverse pasaje. Si profesorul ar trebui sa fi facut comentarii pentru a atrage atentia asupra unor parti din text pe care tine
neaparat sa le discute cu elevii
*"SINELG"
"Sistemul interactiv de notare pentru eficientizarea lecturii si gandirii" este o modalitate de codificare a textului care permite celui care invata sa
citeasca si sa inteleaga in mod activ si pragmatic un anumit continut.
Ca metoda este tipica pentru etapa de realizare a sensului (invatare, comprehensiune). Cunostintele anterioare ale elevilor evidentiate prin activitati
specifice de evocare se folosesc ac baza de plecare pentru lectura/ ascultarea textului.
SINELG presupune urmatoarele etape:

In timpul lecturii elevii marcheaza in text (sau noteaza pe hartie in

timpul prelegerii):
- cunostinte confirmate de text ;
- cunostinte infirmate/contrazise de text - ;
- cunostinte noi, neintalnite in text + ;
- cunostinte incerte, confuze, care merita sa fie cercetate ? .

Dupa lectura informatiile se trec intr-un tabel:

Informatiile obtinute individual se discuta in perechi/grupuri etc. ,apoi

se comunica de catre perechi/grupuri profesorului care le centralizeaza intr-un tabel similar la tabla. Cunostintele pot amane ca tema de cercetare pentru
lectiile urmatoare.
*Metoda cadranelor
Activitatea se poate desfasura frontal,individual sau pe grupe. Este o modalitate de rezumare si sintetizare a unui continut informational solicitand
participarea si implicarea elevilor in intelegerea acestuia. Subiectul poate fi abordat din patru perspective.
Etape:

Se traseaza pe tabla doua axe perpendiculare astfel incat sa apara patru cadrane.

Se face sinteza continuturilor in final.

In fiecare cadran se vor nota continuturi informationale avand in vedere patru perspective.

Cubul
Metoda este folosita in cazul in care se doreste explorarea unui subiect,
a unei situatii din mai multe perspective. Permite elevilor o abordare complexa si integratoare.
Etape:

Realizarea unui cub pe ale carui fete se scriu cuvintele:descrie,

compara, analizeaza, asociaza, aplica, argumenteaza.

Anuntarea temei/subiectului pus in discutie.

Impartirea grupului in sase subgrupuri, fiecare urmand sa

examineze tema din perspectiva cerintei de pe una din fetele cubului,astfel:

- Descrie: culorile, formele, marimile etc.
- Compara: Ce este asemanator? Ce este diferit?
- Analizeaza: Din ce este facut? Din ce se compune? etc.
- Asociaza: La ce te indeamna sa te gandesti?
- Aplica: Ce poti face cu el? Cum poate fi folosit?
- Argumenteaza: pro sau contra si enumera o serie de motive care vin in sprijinul afirmatiei tale.

Redactarea finala si impartasirea ei celorlalte grupe;afisarea pe tabla.

Bulgarele de zapada
Metoda presupune reducerea numarului de elemente, aspecte, fatete ale unei probleme/situatii pentru focalizarea asupra celor esentiale.
Se recomanda urmatoarele etape:

Impartiti grupul in echipe de cate 7-8 persoane;

Enuntati tema;

Fiecare membru noteaza pe un post-it ideea sa si o pune pe centrul

mesei;

Fiecare membru citeste toate ideile si le ierarhizeaza (1-7 sau 1-8).Se

retin primele doua idei.

Se reuneste tot grupul cu cele doua idei de la fiecare si se repeta

algoritmul, astfel se vor retine doar ideile/aspectele pe care tot grupul le considera relevante.
Mozaicul:

Este o metoda de invatare prin colaborare care are la baza impartirea grupului mare de elevi /cursanti in mai multe grupe de lucru, coordonate de
profesor/indrumator.
Etape:

Se imparte colectivul de elevi in grupe eterogene de cate patru elevi,

numarand in fiecare grup de la unu la patru, astfel :

1 2 3 4

Subiectul ce urmeaza a fi abordat se imparte in prealabil in patru

parti,de intindere si grad de dificultate similare. Fiecare din cei patru membrii ai grupului va avea de studiat cate o parte din cele patru.

Se prezinta succint subiectul tratat.

Se formeaza grupuri de experti (din elevii cu acelasi numar),

obtinandu-se astfel grupuri de experti:

1 1 1 1 1
- Elevii din grupul de experti nr.1 vor studia prima parte.

2 2 2 2 2
- Elevii din grupul de experti nr.2 vor studia a doua parte.

3 3 3 3 3
- Elevii din grupul de experti nr.3 vor studia a treia parte.

4 4 4 4 4
- Elevii din grupul de experti nr.4 vor studia a patra parte.

Elevii invata prin cooperare partea ce le revine din lectie. Ei citesc,

discuta, incearca sa inteleaga mai bine, hotarasc modul in care sa predea ce au inteles in grupul initial.

Elevii experti se intorc in grupurile initiale si prezinta fiecare partea

pe care a studiat-o,astfel fiind studiat intregul subiect. Daca exista neclaritati, se adreseaza intrebari expertului sau chiar intregului grup de experti in acea
parte de lectie.

Se trece in revista subiectul abordat in unitatea lui logica, prin

prezentare orala cu toti participantii.

Pentru feedback-ul activitatii se poate aplica un test sau poate adresa

intrebari.
Este foarte important ca profesorul sa monitorizeze predarea pentru ca
achizitiile sa fie transmise corect; stimuleaza cooperarea, asigura implicarea,
participarea tuturor membrilor.
Avantaje:

stimularea increderii in sine a elevilor;

dezvoltarea abilitatilor de comunicare argumentativa si de relationare in cadrul grupului;

dezvoltarea gandirii logice, critice si independente;

dezvoltarea raspunderii individuale si de grup;

optimizarea invatarii prin predarea achizitiilor altcuiva.

Observatie: Grupele de lucru pot fi alcatuite si din cinci,sase membri, sau chiar mai multi, dar atunci subiectul ce urmeaza a fi abordat se imparte intr-un
numar de parti egal cu numarul membrilor fiecarui grup.
Organizatorul grafic
Este o metoda care faciliteaza esentializarea unui continut informativ care urmeaza sa fie exprimat sau scris, prin schematizarea, sistematizarea si
vizualizarea ideilor.
OG se poate utiliza pentru prezentarea structurata a informatiei in cinci moduri:
1.

OG pentru monitorizarea structurilor de tip comparativ (este pentru asemanari si deosebiri)

2.

OG pentru structuri de tip descriere (este folosit pentru notarea/ descrierea caracteristicilor, proprietatilor, utilizarilor, componentelor etc.)

3.

OG pentru structuri de tip secvential

In acest caz elevii sunt solicitati sa listeze conceptele, evenimentele,

itemii, lucrurile etc. ,in ordine cronologica, numerica, deci etapizat, secvential.
Exemplu schematic:

1.____________
2.____________

3.____________

sau

4.

4.____________

OG pentru structuri de tip cauza-efect

Prin aceasta metoda se face legatura intre cauza si efectul rezultat al unei actiuni, al unui fenomen etc.

5.

OG pentru structuri de tip problema - solutie

In aceasta situatie elevilor li se cere sa detecteze problema/situatia-problema si apoi sa o rezolve, sa gaseasca solutia.

*Diagrama Venn
Este o metoda grafica realizata cu ajutorul a doua elipse partial suprapuse.
In parte comuna se trec asemanarile, iar in partile ramase se trec deosebirile
triunghiul isoscel

Jocul
Metoda jocului de rol se bazeaza pe ideea ca se poate invata nu numai din experienta directa, ci si din cea simulata.
Simularea prin joc de rol duce la cresterea gradului de adaptabilitate si la ameliorarea relatiilor dintre persoane, dezvoltand in acelasi timp gandirea
critica, capacitatea de exprimare si pe cea empatica. De exemplu, in cadrul unui joc de rol despre un furt, jucand rolul victimei, elevul poate intelege ce
simte o persoana atunci cand este victima unui delict.
Exista mai multe variante, dintre care mentionam:
-

Jocul cu rol prescris, dat prin scenariu - participatii primesc cazul si descrierea rolurilor si le interpreteaza ca atare;

Jocul cu rol improvizat, creat de cel care interpreteaza - se porneste de la o situatie data si fiecare participant trebuie sa-si dezvolte rolul.
Etapele metodei:

Stabiliti obiectivele pe care le urmariti, tema/problema pe care jocul

de rol trebuie sa le ilustreze si personajele de interpretat.

Pregatiti fisele cu descrierile de rol.

Decideti impreuna cu elevii cati dintre ei vor juca roluri, cati vor fi

observatori, daca se interpreteaza simultan, in grupuri mici sau cu toata clasa.

Stabiliti modul in care se va desfasura jocul de rol:

ca o povestire (cu narator si personaje);

ca o sceneta;

ca un proces care respecta in mare masura procedura oficiala.

"Incalziti" grupul in vederea acceptarii jocului de rol.

Acordati elevilor cateva minute pentru a analiza situatia si pentru a-si

pregati rolurile/reprezentatia.

Elevii interpreteaza jocul de rol.

In timpul interpretarii, uneori este util sa intrerupeti interpretarea

intr-un anumit punct pentru a le cere elevilor sa reflecteze la ceea ce se intampla.

In final, este important ca elevii sa reflecteze la activitatea desfasurata

ca la o experienta de invatare. Evaluati activitatea impreuna cu "actorii" si "spectatorii".

In cazul in care jocul de rol nu este reusit, discutati cu elevii in ce mod
poate fi imbunatatit.
*Modelarea
Este o metoda foarte eficienta si de mare utilitate folosita pentru formarea deprinderilor de autoinstruire si cercetare. Desi este distincta, totusi
modelarea este o forma a descoperirii bazata pe analogie intre model si sistemul nou de cunoscut.
Problematizarea

Incercati sa definiti urmatorii termeni:"problema"; "situtie-problema";

"problematizare".
Este una din cele mai utile metode, prin potentialul ei euristic si

activizator. Aceasta metoda consta in crearea unor dificultati practice sau teoretice, a caror rezolvare sa fie rezultatul activitatii proprii de cercetare
efectuate.
Se face o distinctie clara intre conceptul "problema" si conceptul "situatie-problema". Primul vizeaza problema si rezolvarea acesteia din punctul de
vedere al aplicarii, verificarii unor reguli invatate, al unor algoritmi ce pot fi utilizati in rezolvare. O situatie-problema desemneaza o situatie contradictorie,
conflictuala, ce rezulta din trairea simultana a doua realitati:
- experienta anterioara, cognitiv-emotionala ;
- elementul de noutate, necunoscutul cu care se confrunta subiectul. Acest conflict incita la cautare si descoperire, la intuirea unor situatii noi, a unor
relatii aparent inexistente intre ceea ce este cunoscut si ceea ce este nou pentru subiect. O intrebare devine situatie-problema atunci cand declanseaza
curiozitatea, tendinta de cautare,de depasire a obstacolelor. In problematizare, cea mai importanta este crearea situatiilor problematice si mai putin
punerea unor intrebari.
Etape posibile in abordarea unei situatii-problema":

Se defineste punctul de plecare si se stabileste scopul urmarit.

Se pune problema prin cunoasterea profunda a situatiei de plecare si

se selecteaza informatia.

Se organizeaza informatia.
Se transforma informatia pe calea rationamentului, inductiei si

deductiei, a intuitiei si analogiei, inclusiv a utilizarii si a altor procedee para-logice in vederea identificarii solutiilor posibile;

Se ia decizia - optiunea pentru solutia optima.

Se verifica solutia aleasa si rezultatele.

Utilizarea acestei metode presupune o antrenare plenara a personalitatii elevilor, a componentelor intelectuale, afective si volitive.
*Studiul de caz
Este o metoda care se bazeaza pe cercetare si stimuleaza gandirea critica prin analiza, intelegerea, diagnosticarea si rezolvarea unui caz. Pentru a
intari ideea de participare activa si efectiva la solutionarea unei probleme, se recomanda ca situatiile folosite sa fie unele reale.
Alegerea cazului se face in functie de anumite criterii - nu orice situatie este un caz, trebuie sa intruneasca urmatoarele caracteristici:
-

sa fie autentica;

sa propuna o interventie urgenta, sa fie o situatie-problema care suscita interesul;

sa fie legata de preocuparile grupului, pentru ca participantii la rezolvarea cazului sa detina informatiile necesare si sa gaseasca solutii de rezolvare;

sa fie complet prezentata - sa contina toate datele necesare pentru a fi solutionata.

Etapele unui studiu de caz:

Se alege cazul.
Elevii cerceteaza materialul. Pentru a-i ajuta profesorul formuleaza

intrebari de genul: "Ce s-a intamplat in situatia cercetata?"

"Care sunt partile implicate?"
"Ce elemente sunt importante?"
"Lipseste ceva semnificativ din prezentarea
faptelor?"
"De ce au actionat cei implicati in acel mod?"
La prima vedere a cazului, elevii vor avea pareri diferite si controversate, deoarece nu vor lua in considerare toate elementele cazului.

Se revine la caz , se stabilesc din nou toate datele problemei,

conceptualizare, ierarhizare si sistematizare. Elevii vor face referiri la caz apeland la reglementari legale, standarde, prevederi etc.

In faza de conceptualizare, discutiile pot fi orientate in urmatoarele

directii:
-"priveste in urma" asupra conditiilor si contextului in care s-a
petrecut cazul;
-"priveste dedesubt" asupra principiilor operationale care pot fi generalizate;
-"priveste in jur" asupra tuturor situatiilor similare;
-"priveste inainte" asupra necesitatii modificarii atitudinilor noastre personale daca vrem sa rezolvam astfel de cazuri intr-un mod eficient.
In final se trag concluzii cu valabilitate si in alte situatii de viata.
Investigatia
Este o metoda de evaluare alternativa, utila in situatia in care se doreste atat urmarirea procesului si realizarea produsului, cat atitudinea elevului
implicat in aceste activitati.
Etape:

Profesorul enunta sarcina de lucru.

Sub indrumarea profesorului, elevii identifica modalitatile prin care

pot obtine datele/informatiile necesare.

Elevii strang datele/informatiile.

Profesorul ii indruma pe elevi in procesul de strangere a

datelor/informatiilor.

Elevii scriu un raport privind rezultatele investigatiei.

Continuati listele:
puncte forte
- stimuleaza creativitatea si initiativa;

puncte slabe
consuma mult timp;

dezvolta capacitatea de argumentare

si gandire logica;

presupune o evaluare holistica, asadar

mai putin obiectiva;

............

.............

............

.............

Proiectul

Ati participat la activitati de proiect? Ce proiecte ati realizat?

Este o activitate mai ampla, ce permite o apreciere complexa si nuantata a invatarii,ajutand la identificarea unor calitati individuale ale elevilor.
Este o forma de evaluare puternic motivata pentru elevi.
Metoda este recomandata pentru evaluarea unor capacitati de nivel superior precum aplicarea, analiza,sinteza si evaluare (emiterea unei judecati
privind valoarea unui material si/sau a unei metode).

Etape:

Se enunta sarcina de lucru.

Se colecteaza datele/materialele.

Are loc prelucrarea si organizarea datelor/materialelor.

Se realizeaza produsul.

Se prezinta proiectul de catre elevi.

Se impart responsabilitatile in cadrul grupului.

Criterii de evaluare
- pentru produsul final -

- pentru proces -

validitate;

raportare la tema proiectului;

elaborare si structurare;

documentare;

calitatea materialului utilizat;

creativitate.

creativitate;
calitatea rezultatelor.

Portofoliul
Este util pentru invatare si nu pentru simpla colectare a datelor. El nu trebuie sa capete doar caracterul de "vitrina" frumos aranjata, ci sa permita
strangerea unor informatii despre activitatea elevului intr-o anumita perioada de timp (semestru, an scolar) si, in functie de acestea, sa ofere o imagine a
dezvoltarii unor deprinderi, capacitati in functie de obiectivele de invatare propuse. De aceea este bine sa fie centrat pe o tema anume (portofoliul tematic).
Portofoliul poate contine :
-

lucrari scrise curente;

teste criteriale;

compuneri libere;

fise;

proiecte;

raspunsuri la chestionare/interviuri;elaborarea de chestionare/interviuri;

creatii literare proprii;

prezentarea unor fise de autori sau de opere literare citite;

postere, colaje, machete, desene caricaturi, etc.

jurnal personal;

contributii la reviste scolare ; etc.

Eseul de cinci minute

Eseul este o modalitate eficienta de a incheia ora, pentru a-i ajuta pe elevi sa-si adune ideile legate de tema lectiei si pentru a-i da profesorului o idee
mai clara despre ceea ce s-a intamplat, in plan intelectual, in acea ora.
Acest eseu le cere elevilor doua lucruri:

o
o

sa scrie un lucru pe care l-au invatat din lectia respectiva;

sa formuleze o intrebare pe care o mai au in legatura cu aceasta.

Profesorul strange eseurile de indata ce elevii le-au terminat de scris si le foloseste pentru a-si planifica la aceeasi clasa lectia urmatoare.
Autoevaluarea
Aceasta metoda de evaluare are efect numai daca este folosita in mod constant. Este important ca elevul sa nu o perceapa ca pe o imixtiune in
intimitatea sa, ci ca pe o metoda utila de autocunoastere.
Etape:

Se prezinta sarcinile de lucru, obiectivele curriculare pe care trebuie

sa le atinga elevii;

Se incurajeaza evaluarea in cadrul grupului.

Datele obtinute se compara cu propriile noastre informatii despre el.

Se completeaza un chestionar la terminarea unei sarcini de lucru importante. Chestionarul poate fi pus in portofoliul elevului.

Periodic pot fi prezentate parintilor.

Comportamente fundamentale
Cercetatorii au izolat urmatoarele comportamente fundamentale ale cadrului didactic in activitatea instructiv-educativa cu clasa de elevi:
. planifica activitatile cu caracter instructiv si educativ, determina sarcinile si obiectivele pe variate niveluri, isi structureaza continuturile esentiale si
alcatuieste orarul clasei, etc;
. organizeaza activitatile clasei, fixeaza programul muncii instructiv-educative, structurile si formele de organizare. Cousinet a atribuit educatorului sarcina
de a constitui si determina climatul si mediul pedagogic;
. comunica informatiile stiintifice, seturile axiologice sub forma mesajelor, stabileste canalele de comunicare si repertoriile comune. Activitatea educativa
implica de altfel si un dialog perpetuu cu elevii ilustrat prin arta formularii intrebarilor dar si prin libertatea acordata elevilor in structurarea raspunsurilor.
Dialogul elev-profesor necesita un climat educational stabil, deschis si constructiv;
. conduce activitatea desfasurata in clasa directionand procesul asimilarii dar si al formarii elevilor prin apelul la normativitatea educationala. Durkheim
defineste conduita psiho-pedagogica a educatorului prin intermediul notiunii de 'dirijare' care faciliteaza elaborarea sentimentelor si ideilor comune;
. coordoneaza in globalitatea lor activitatile instructiv-educative ale clasei, urmarind in
permanenta realizarea unei sincronizari intre obiectivele individuale cu cele comune ale clasei, evitand suprapunerile ori risipa si contribuind la intarirea
solidaritatii grupului;
. indruma elevii pe drumul cunoasterii prin interventii punctuale adaptate situatiilor respective, prin sfaturi si recomandari care sa sustina comportamentele
si reactiile elevilor;
. motiveaza activitatea elevilor prin formele de intariri pozitive si negative; utilizeaza aprecierile verbale si reactiile nonverbale in sprijinul consolidarii
comportamentelor pozitive; orienteaza valoric prin serii de interventii cu caracter umanist tendintele negative identificate in conduitele elevilor; incurajeaza
si manifesta solidaritate cu unele momente sufletesti ale clasei;
. consiliaza elevii in activitatile scolare dar si in cele extrascolare, prin ajutorare, prin sfaturi, prin
orientarea culturala si axiologica a acestora. Un aport deosebit il are interventia educatorului in
orientarea scolara si profesionala dar si in cazurile de patologie scolara
. controleaza elevii in scopul cunoasterii stadiului in care se afla activitatea de realizare a
obiectivelor precum si nivelel de performanta ale acestora. Controlul nu are decat un rol reglator si de ajustare a activitatii si atitudinii elevilor
. evalueaza masura in care scopurile si obiectivele dintr-o etapa au fost atinse prin instrumente de evaluare sumativa, prin prelucrari statistice ale datelor
recoltate si prin elaborarea sintezei aprecierilor finale. Judecatile valorice pe care le va emite vor constitui o baza temeinica a procesului de caracterizare a
elevilor.