Sunteți pe pagina 1din 5

1.

Identificati cu onestitate o serie de factori ce ar constitui blocaje la nivelul


comunicarii elevilor, care tin de comportamentele dumneavoastra profesionale si de
metodologia didactica si de evaluare. Sugerati cateva modalitati de eliminare a acestor
factori de blocaj din activitatea dumneavoastra.
Comunicarea didactica privita si considerata ca model de formare a capacitatilor
comunicative ale elevilor din invatamantul primar ocupa un loc central in demersul educational,
dat fiind faptul ca in fata scolii sta sarcina pregatirii copiilor pentru autoinformare permanenta.
Formarea si dezvoltarea competentelor comunicative consta in extrapolarea cunoasterii
lingvistice la situatiile de comunicare concreta si sta la baza oricarei interventii didactice.
Continutul cognitiv predat-invatat in procesul didactic, ca si influenta formativa a
educatorului asupra elevului se pot masura doar prin mijlocirea unei permanente legaturi intre cei
doi poli ai relatiei educative, care determina intelegerea dintre profesor si elevi in vederea atingerii
scopurilor si desfasurarii activitatii de invatare. Accentul cade in tot mai mare masura pe
interactivitate, pe sporirea rolului activ al elevului-receptor si pe utilizarea intregii palete de
retroactiuni comunicationale.
Blocajele comunicarii pot avea o asemenea intensitate, incat intre informatia transmisa si
mesajul perceput sa existe diferente vizibile. Comunicarea ineficienta cauzeaza singuratate,
conflicte, probleme in familie, stres psihologic, boli fizice, atunci cand comunicarea este complet
intrerupta.
Blocajele de comunicare, sau distorsiunea informaiei se pot produce atunci cnd:

emitorul (profesorul) nu stpnete coninutul mesajului didactic transmis;

acesta nu este expus clar, inteligibil i sistematizat;

emitorul vorbete prea ncet, prea tare sau prea repede;

nu prezint la nceput scopul mesajului i nu creeaz motivaii pentru a trezi interesul

pentru comunicare;

emitorul nu sincronizeaz diferitele tipuri de comunicare (verbal, paraverbal,

nonverbal, vizual);

mesajul transmis nu corespunde cu interesele elevilor sau cu problemele ce le au de

rezolvat;

mesajul didactic este prea cunoscut sau prea abstract i nu trezete interes, producnd

plictiseal;

comunicarea este numai unidirecional, producnd pasivitate;

elevii nu sunt angajai n comunicare prin dialog sau prin ntrebri retorice;

eficiena comunicrii este blocat si de fondul stresant creat de emitor (plictiseal,

oboseal, nerbdare, teama de a nu grei n expunere);

elevii nu au cunotinele necesare pentru a inelege mesajul didactic sau acestea nu au

fost fixate temeinic i ca urmare se produc interferene.


Comunicarea didactica poate deveni un model pedagogic eficient de formare a
competentelor comunicative la elevi daca:

invatatorul va practica un stil comunicational adecvat situatiei educative concrete si

particularitatlor de varsta/individuale ale elevilor;

vor fi stabilite interconexiuni dintre tipul si structura comunicarii didactice, relatiile

comunicative invatator-elev, elev-invatator, grupul social si competentele comunicative ale


elevilor;

vor fi stabilite si aplicate mijloacele pedagogice de formare a competentelor

comunicative la elevi axate pe trei dimensiuni: comunicarea invatator elev, limba si


comunicare, intercomunicare in grup;

vor fi formate capacitati intelectuale privind achizitiile lingvistice si incurajarea

folosirii limbii romane in diferite situatii.


Formarea si dezvoltarea capacitatii de comunicare la elevii claselor primare implica
realizarea unor sarcini specifice:

asigurarea continuitatii actiunii de dezvoltare a comunicarii realizate in gradinita si

corelarea cu activitatile specifice scolii;

formarea exprimarii corecte care sa influenteze pozitiv invatarea citirii si scrierii;

formarea unei pronuntari clare a sunetelor si a cuvintelor si corectarea greselilor de

pronuntie;

activarea, imbogatirea si nuantarea expresiva a vocabularului;

formarea exprimarii orale si scrise corecte sub aspect gramatical si sub aspectul logicii

sintactice;

formarea capacitatii de adaptare stilistica a comunicarii;

formarea si dezvoltarea capacitatii de comunicare in dialog, in expunere si in descriere.

Formarea competentelor comunicative la elevii ciclului primar din perspectiva comunicarii


didactice depinde de mediul si conditiile psihosociale ale scolii, clasei, grupului, de relatiile
invatator-elev in cadrul activitatilor didactice, de mijloacele de influentare a elevului prin
intermediul grupului-clasa de elevi.

2. Identificati cu onestitate o serie de factori de blocaj in activitatea dumneavoastra de


comunicare, care se afla la nivelul personalitatii dumneavoastra. Sugerati cateva modalitati
de eliminare a acestor factori de blocaj
Majoritatea comportamentelor, mai ales modul in care comunicam, le-am invatat cu totii in
timpul copilariei, prin imitarea persoanelor pe care le-am considerat modele. Primele modele au
fost parintii, apoi profesorii. La fel ca si noi, elevii invata sa comunice observandu-i pe cei din
jur. Noi, profesorii, reprezentam modele pentru multi dintre elevii nostri.
Pentru a fi eficace, comunicarii didactice i se cer anumite caracteristici:
1. Ale profesorului:

claritatea mesajelor;

precizia acestora;

utilizarea unui limbaj adecvat si accesibil elevilor;

structurarea logica a mesajelor transmise;- prezentarea interesanta a continutului

instruirii;

asigurarea unui climat adecvat comunicarii.

2. Ale elevilor:

sa aiba capacitate de concentrare (pentru a putea recepta si intelege

mesajul

profesorului);

sa posede cunostintele anterioare necesare invatarii ce urmeaza;- sa fie motivati pentru

a invata ( in general si la un anumit obiect studiu, in particular);

sa cunoasca limbajele utilizate(de profesor sau de calculator, cazul instruirii asistate de

acesta.
In comunicarea didactica profesorul trebuie sa-i faca pe elevi sa simta ca are o vocatie in
aceasta directie, ca este un partener de incredere, care doreste un dialog autentic. Competenta de
comunicare se va manifesta

si prin capacitatea de ascultare a elevilor. Cei mai apreciati

profesori sunt cei care permit libertatea de exprimare a elevilor, care nu-i fac nici sa se simt a
judecati, nici manipulati, nici sfatuiti, ci cei care le ofera sentimentul de siguranta si libertatea
comunicarii.

Blocaje in activitatea mea de comunicare:

cateodata folosesc amenintarile la clasa ceea ce este o modalitate prin care se transmite

mesajul ca daca solutiile propuse nu sunt transpuse in practica, elevul va suporta consecinte
negative;

din cauza lipsei de timp nu intotdeauna incurajez feedback-ului din partea elevilor

(pentru a cunoaste in ce masura mesajele transmise au fost corect receptionate si intelese);

uneori din cauza oboselii mele si a indispozitiei sau din cauza oboselii elevilor se

creaza un climatul tensionat sau zgomotos;

alegerea gresita a canalelor sau a momentelor trebuie alese canalele corecte pentru

fiecare informatie si de asemenea si momentul trebuie sa fie bine ales o situatie urgenta nu are
sorti sa fie indeplinita daca este ceruta la sfarsitul orelor de program sau la sfarsitul saptamanii.

pentru unii elevi mesajul didactic este prea cunoscut sau prea abstract si nu trezeste

interes, producand plictiseala;

vorbesc prea incet, pentru unii prea tare pentru altii sau prea repede.

Prin constientizarea unor modalitati de comunicare ne putem face mai bine intelesi de
catre elevi si pe de alta parte, ii putem ajuta sa se deschida mai mult fata de noi. In acelasi timp,
exersarea acestor modalitati, de exemplu la orele de dirigentie, ii poate ajuta pe elevi sa comunice
mai eficient intre ei, inlaturand conflictele cu colegii. Aceste modalitati de comunicare sunt de
altfel foarte simple, multi noi utilizandu-le in mod spontan.
Ascultarea este o veriga principala a actului de comunicare. Profesorii pe care ii prefera
elevii si carora le comunica problemele pe care le au, sunt cei care stiu sa asculte. Unele probleme
pe care le are elevul se pot rezolva la acest nivel, al ascultarii, deoarece fiind ascultat, copilul are
ocazia sa-si exprime dificultatea, s-o constientizeze mai bine, s-o analizeze si, in felul acesta,
uneori, ajunge singur la o solutie.
Pentru inlaturarea blocajelor in comunicare se pot folosi diverse modalitati:

folosind unele strategii activ participative de predare si invatare, profesorul trebuie sa

ii determine pe elevi sa aiba initiative, stimuleaza comunicarile dintre ei, acorda sprijin,
incurajeaza si le apreciaza contributiile aduse precum si progresul pe care l-au inregistrat;

profesorul trebuie sa devina, in raport cu elevul, un partener de dialog;

in relatiile profesor-elev trebuie eliminat caracterul autocratic, specific scolii

traditionale, care nu favorizeaza comunicarea autentica, intretine anonimatul si inhiba elevul, care
va fi redus la pasivitate si inertie;

profesorii trebuie sa foloseasca strategii didactice apte sa stimuleze participarea elevilor

la activitati, sa le sporeasca independenta si posibilitatile de initiativa, sa le dezvolte simtul


responsabilitatii;

instituirea unui dialog autentic cu elevii face ca profesorul sa manifeste flexibilitate si

deschidere spre pluralitatea modurilor de gandire, confruntarea punctelor de vedere sau ajustarea
raspunsurilor. Trebuie urmarite reactiile de interes sau de plictiseala, de intelegere sau nu, pe care
activitatea didactica le provoaca elevilor;

trebuie sa se treaca de la predominarea rolului profesorului la o participare sporita a

elevilor la activitate, ca subiecti activi ai propriei lor formari;

pe parcursul activitatii, elevilor trebuie sa li se ofere posibilitatea de a pune intrebari, ei

manifestandu-si, astfel curiozitatea, nedumerirea, interesul, urmand sa fie condusi, in masura


posibilitatilor, sa descopere singuri raspunsurile;

relatiile dintre profesori si elevi trebuie sa fie un amestec de libertate si impunere.

Uneori ele se stabilesc printr-un joc spontan si liber al interactiunilor, care au drept finalitate
indeplinirea sarcinilor scolare, alteori este necesara interventia profesorului pentru a pune in
miscare indatoriri si motivatii, pentru a indruma si supraveghea invatarea;

surprinderea si relevarea particularitatilor structurale ale fenomenelor psiho-sociale ce

au loc in grupul clasa de elevi ajuta la eliminarea blocajelor in comunicare;

trebuie sa existe o preocupare permanenta a profesorului de a dinamiza si multiplica

relatiile interpersonale pozitive, de a concepe si a organiza activitati care sa intensifice participarea


elevilor la declansarea unor astfel de relatii cu colegii.
Cunoasterea modalitatilor de eliminare a blocajelor in comunicare ajuta profesorul sa
realizeze coeziunea grupurilor de elevi, evolutia corecta a relatiilor dintre ei, comunicarea si
disciplina clasei, cu consecinte pozitive la nivelul performantelor scolare.
Pentru evitarea unor asemenea situatii se impune gasirea celor mai adecvate cai de
ameliorare a comunicarii la nivelul tuturor factorilor care concura la educarea tinerilor, cai care sa
previna reactiile defensive de comunicare si sa faciliteze dorinta de a stabili relatii de comunicare,
de exprimare si autoexprimare fara teama de autodivulgare , fapt tot mai adesea pezent in relatiile
noastre cu elevii.