Sunteți pe pagina 1din 6

MOISII IRENE BARBARA

FEFS Anul II Grupa 201

Analiză comparativă aparametrilor dezvoltarii fizice şi psihice la diferite niveluri de vârstă.

Criterii Preşcolar Şcolarul mic Puber şi Adolescent


Intervalul de 3-6 ani 6-10 ani Pubertate 10- 14 ani
vârstă de Adolescenta 14-20 ani
referinţă
Caracteristici Creştere accelerată atât în înălţime cât şi Creşterea în înălţime şi în greutate; La pubertate se acelerează şi intensifică
fizice relevante. în greutate; se modifică şi se dezvoltă dentiţia provizorie se înlocuieşte cu creşterea care acum devine disproporţională,
mult muşchii; se dezvoltă motricitatea cea permanentă; osificare intensă la evidenţă mai mult în înălţime; se dezvoltă
grosieră dar şi cea fină; scade ţesutul nivelul toracelui, a claviculei şi musculatura, concomitent cu dezvoltarea
adipos; se osifică şi se întăresc epifizele coloanei vertebrale. Se intaresc sexuală secundară; dezvoltarea gonadelor,
oaselor lungi, oasele toracelor şi ale articulaţiile şi se dezvoltă musculatura funcţionarea glandelor sexuale. Se dezvoltă
claviculelor. Organismul devine mai fină a mâinii. Creşte forţă musculară şi organele interne; la băieţi au loc primele
elastic cu mişcări mai sigure. Se se precizează caracterul de ejaculări spontane iar la fete se instalează
păstrează în continuare o iritabilitate a ambidextru.i Se dezvoltă funcţional menarha şi ciclul.
căilor rinofaringiene şi predispoziţie lobii frontali şi creşte viteza legăturii Adolescența semnifică trezirea virilităţii şi
pentru bolile copilăriei. Se prefigurează dintre neuroni. maturizarea sexuală; ovulaţia la fete,
caracterul de stângaci, dreptaci sau creşterea vaginului, a clitorisului şi uterului,
ambidextru prin dezvoltarea structurală iar la băieţi debutul producerii spermei odată
şi funcţională a scoarţei cerebrale. cu dezvoltarea organelor sexuale externe.ii
Exemple ce Se dezvoltă comportamentele de Datorită schimbării dentiţiei vorbirea Practică sporturi cu risc şi care implică
ilustrează alimentare, de îmbrăcare şi igienice; este modificată temporar, copilul echilibru crescut. Activităţi ce demonstrează
abilităţile fizice copilul folseste tacâmurile şi mănâncă vorbeşte cu oarecare dificultate; forţa, motricitate crescută; mânuirea de scule
caracteristice. singur; se îmbrăca şi se dezbrăca, se alimentaţia se face mai greu. Copilul şi unelte cu precizie; maturizarea vocii-
încălţă singur; se spala pe faţă, pe mâini ştie să scrie şi să citească, să deseneze cântatul fără greşeli; apariţia pilozităţii
şi pe dinţi singur; desenează, pictează cu explicit din imaginaţia sa sau după faciale la băieţi; fetele dobândesc o înfăţişare
mai multă precizie; ştie să folosească modele; modelează forme; preferă generală feminină evidenţiata prin
foarfecă; aleargă, se caţăra, urcă scările, jocurile după reguli; aleargă, se căţăra, proeminenta bustului şi conformaţia
MOISII IRENE BARBARA

FEFS Anul II Grupa 201

merge pe vârfuri, sare peste obstacole, face sporturi de performanţă; merge pe bazinului, dezvoltarea şoldurilor. Apariţia
aruncă şi prinde mingea, vorbeşte bicicletă, poate să innoate. pilozităţii pubiene şi axilare oboseală fizică,
desluşit şi comunica mai uşor; se dureri de cap datorită puseurilor de creştere;
îmbolnăveşte uşor; se joacă şi împreună apariţia acneei; transpiraţii abundente şi
cu alţi copii. mirositoare, sensibilitate „emoţională” a
pielii. Se schimbă fizionomia fetei.
Stadiul Stadiul preoperational - substadiul Stadiul operaţiilor concrete. Stadiul operaţiilor formale.
dezvoltării gândirii intuitive. Copilul se dezvoltă Învăţatul este factorul important în Se dezvoltă gândirea conceptuală prin
cognitive cf. prin joc, astfel se dezvoltă gândirea dezvoltarea cognitivă. Copilul dezvoltarea raţionamentului ipotetico-
Piaget. simbolică; îmbogăţirea limbajului şi operează cu imagini şi obiecte; deductiv; capacitatea de rezolvare a
dobândirea unor reguli gramaticale; se reversibilitatea, decentrarea şi problemelor abstracte bazându-se pe
formează operaţiile de seriere şi clasificarea multiplă devin operante, raţionamente, făcând trecerea la operararea
clasificare a obiectelor; înţelegerea astfel copilul este capabil de operaţii asupra posibilului; se dezvoltă înţelegerea
conceptului de număr; înţelegerea mintale pe care le face adultul dar să legată de existenţă proprie şi identitatea
principiilor conservării (masa şi dispună de sprijin intuitiv. Enunţurile socială. Operaţiile formale se realizează
volumul) limbajul este folosit pentru verbale fără sprijin intuitiv sunt diferit în anunite domenii intelectulale.iii
comunicare dar şi ca rezultat al dificile sau chiar imposibil de realizat.
acţiunilor.
Aspecte Se dezvoltă limbajul exterior şi interior, Gândirea este concretă şi începe să fie Se dezvoltă memoria logică, atenţia
relevante ale sensibilitatea analizatorilor; se dezvoltă independentă şi întemeiată logic pe voluntară, gândirea abstractă, cea ipotetico-
dezvoltării curiozitatea, capacităţile simbolistice, scheme şi scenarii, operând cu deductivă şi cea propoziţională,
cognitive imaginaţia, reprezentările, comunicarea, cunoştinţe dar şi cu operaţii şi reguli sensibilitatea vizuală, auditivă şi olfactivă,
cunoaşterea, senzaţiile şi percepţiile, de operaţii. Se dezvoltă percepţia şi memoria logică, atenţia voluntară de lungă
memoria; se constituie conştiinţa de observaţia, învăţarea conştientă, durată, independența, aspiraţiile, calităţi
sine, forme de atenţie voluntară. memoria reproductivă, intuiţia, atenţia intelectuale; creşterea capacităţii de
voluntară, limbajul gramatical, spiritul concentrare; dezvoltarea de abilităţi
critic, creativitatea, reprezentările, o metacognitive;
oarecare percepere şi organizare a
schemei timpului.iv
MOISII IRENE BARBARA

FEFS Anul II Grupa 201

Elemente ce Instabilitate emoţională, copilul face Se rafinează interesul pentru lectură, filme,
ilustrează fapte de bravadă, sau ca să atragă Copilul intuieşte raporturi saptiale, tv, tehnică; înţelege şi ascultă muzica; este
dezvoltarea atenţia; are plăcere pentru poveşti, cărţi mărimi şi distanţe (ştie ce este independent şi decide singur ce este corect,
cognitivă cu imagini, pentru desen, modelaj; recită cantitatea, lungimea, lăţimea, trece în rolul de adult, dezvoltă abilităţi noi
dacă e ajutat să memoreze; identifică şi înălţimea); percepe anotimpurile şi interese corespunzătoare adultului; îşi
ordonează jucăriile după anumite lunile, săptămânile; ştie să citească propune scopuri şi vrea să le îndeplinească,
criterii; întreabă frecvent „de ce?” ceasul; ascultă cu atenţie şi povesteşte îşi cerază propriul sistem de valori, este
poveştile, citeşte şi memorează singur, responsabil de sine; are trăiri afective
scrie singur, rezolva probleme intense, judecată morală şi valorică; prezintă
matematice. interes pentru viaţa spirituală şi îşi pune
întrebări cu privire la lumea de după moarte.
Stadiul Locomotor- genital 3-5 ani Latentă. 6- 11 ani Hărnicie, Adolescenta 12 -18 ani. Identitate /
dezvoltării Iniţiativa / Vinovăţie. Străduinţa / Inferioritate. Confuzie de rol. În această perioadă se
personalităţii Copilul încearcă să deţină controlul şi Copilul învaţă să facă lucrurile singur formează identitatea EU-lui. Cei care îşi
cf. Erikson puterea asupra mediului. Astfel în şi depune eforturi atât pentru a-i fi formează un sentiment de identitate puternic
imaginaţia să are afinitate pentru apreciat efortul cât şi pentru satisfacţia şi îşi asumă angajamente vor deveni adulţi
părintele de sex opus şi rivalitate pentru lucrului făcut bine. Imaginea de sine încrezători în ei înşişi, iar cei care eşuează în
părintele de acelaşi sex. În funcţie de se formează în funcţie de cum este realizarea indentitatii vor străbate o criză de
reacţiile şi atitudinile părinţilor copilul apreciată munca sa de către adult. identitate numită „confuzia de rol”
va avea iniţiative sau contrar se va simţi Astfel se va simţi harnic, competent experimentând eşecul în viaţa adultă.
vinovat şi se va teme. fiind încurajat pentru abilităţile sale, Deasemeni identifiacarea cu un anumit grup
sau se va simţi inferior şi descurajat. său model poate să îi consolideze propria
Dezvoltarea copilului este foarte identitate sau poate să îl influențeze negativ
dependentă de adult. afectându-i inserţia socială ulterioară.v
Elemente ce Apar diferenţe între băieţi şi fete; Se dezvoltă sentimentul competiţiei, al Se dezvoltă identitatea proprie, confruntările
ilustrează tendinţa de izolare, agilitate mai mare la hărniciei / sentimentul de inferioritate din care reiese ura, dispreţul sau dragostea,
dezvoltarea băieţi şi cooperare mai bună însoţită de şi inadecvare; autonomia, eroismul, admiraţia; se conturează aspectele
personalităţii activitate verbală mai bogată la fete.vi propriile dorinţe şi aspiraţii; se vocaţionale şi profesionalizarea;viii este
Se dezvoltă comunicativitatea, iniţiativa, constituie noţiuni şi judecaţi morale, şi centrat pe detalii, acte de voluntariat şi
comportamentul prosocial, sentimentul parţial chiar stăpânirea de sine. Când întrajutorare; antrenarea în formaţii artistice,
MOISII IRENE BARBARA

FEFS Anul II Grupa 201

de vinovăţie; copilul reuşeşte să copilul nu găseşte forţa de a depăşi competiţii sportive; apare nevoia de afirmare
îndeplinească singur sarcini simple greutăţile ce le întâmpină se manifestă în grup; apar contradicţii între
asumându-şi responsabilitatea; începe să şi dezvolta atitudini şi tentative comportamentele determinate de copilărie şi
se compare cu alţi copii; este adaptat negative că lenea, superficialitatea, atitudinile şi conduitele impuse de societate
mediului dar unii copiii pot avea unele frică, minciună, lipsa de iniţiativă, ca şi viitor adult. Conflicte interioare
fobii (de întuneric, de câini) nu acceptă neglijenţa. Sunt preferate jocurile după datorate maturizării care necontralata poate
criticile şi este sensibil emoţional, se reguli, se structurează interesele deveni sursă de nevroze şi violenţă. Se
laudă mult şi are tendite de a minţi.vii proprii, trebuinţele şi atitudinile. evidenţiază „mitul invincibilităţii”.ix
Aspecte Copilul ştie cine e, cum îl cheamă; se Are încredre în forţele proprii, Independență şi identitate proprie prin
specifice ale comportă corect şi frumos cu cei din jur; dobândeşte un echilibru emoţional; se asumarea de roluri naturale legate de vârstă,
dezvoltării ştie să salute şi să vorbească politicos, să adaptează cerinţelor vieţii; se dezvoltă naţionalitate, sex, cetăţenie sau roluri ce
Eului mulţumească când i se oferă ceva; să simţul propriei valori; uneori se implică responsabilităţi ca cea de elev,
ajute dacă i se cere ajutorul; să facă compară cu ceilalţi copii; stabileşte membru în familie. Personalitatea este
deosebiri elementare între bine şi rău; prietenii şi relaţii sociale cu copii de marcată de conştiinţă şi judecata morală; se
este preocupat să facă pe placa adulţilor. acelaşi sex; se identifica în rolul de dezvoltă spiritul de caramaderie, spiritul
Dacă s-a instalat sentimentul de elev. pentru aventură, spiritul de explorare,
vinovăţie copilul poate fi temător, foarte năzuinţe puternice spre independență şi
dependent de părinţi, cooperare şi libertate, demnitate şi onoare.
socializare deficitară. Eu-l pozitiv - în care adolescentul este
echilibrat, adaptat, sincer şi dezinvolt.
Eu-l negativ - în care domină pesimismul,
impulsivitatea, înclinaţii spre delicventă,
lipsă de armonie.
MOISII IRENE BARBARA

FEFS Anul II Grupa 201

Implicaţii educaţionale la vârsta preşcolară.

1. Crearea de condiţii optime menite să favorizeze dezvoltarea fizică, cognitivă, afectivă şi


psihosocială care să ajute la pregătirea copilului pentru viaţa şcolară şi socială.
2. Frecventarea cu reglaritate a grădiniţei şi atragerea tuturor copiilor în toate activităţile
educative.
3. O colaborare eficientă între educatoare şi părinţi pentru a fi cunoscute de ambele părţi
posibilităţile reale ale copilului, greutăţile care apar precum şi eventuale tulburări de
comportament pentru a interveni la timp în reabilitarea şi susţinerea copilului.
4. Depistarea de către logopezi începând cu vârsta preşcolară a deficiențelor de limbaj şi
prevenirea şi recuperarea timpurie în vederea evitării eşecurilor şcolare şi comportamentale.
5. Folosirea de jocuri, jucării şi limbaje stimulative, specifice vârstei care să stimuleze
dezvoltarea copiilor.

Implicaţii educaţionale la vârsta şcolară.

1. Operarea cu material didactic concret pentru implicarea elevilor în realizarea de experienţe


proprii pentru descoperirea şi acumularea de noi cunoştinţe durabile în timp.
2. Folosirea de materiale şi metode didactice care să capteze atenţia, să stârnească curiozitatea
şi motivarea şi să corespundă stadiului dezvoltării cognitive a elevilor.
3. Acordarea de posibilităţi pentru interpretări propirii fiecărui elev şi prezentarea ideilor
proprii în faţa celorlalţi colegi.
4. Apreciera calităţilor fiecărui elev şi încurajarea lucrului în echipa pentru a întări încrederea
în sine dar şi cooperarea cu egalii.
5. Cerinţe de lucru accesibile tuturor elevilor (nici prea uşoare, nici prea grele) care să ofere
un nivel superior de dezvoltare.

Implicaţii educaţionale la preadolescenţi şi adolescenţi.

1. Relaţionarea profesor elev să fie bazată pe încredere, respect şi sinceritate, dezvoltând


încrederea în sine.
2. Identificarea domeniului de competentă al fiecărui individ, oferirea de suport emoţional şi
încurajarea pentru obţinerea performanţelor.
3. Atribuirea de responsabilităţi care să contribuie la dezvoltarea personalităţii.
4. Înţelegerea şi oferirea de suport în contradicţiile care apar în urma dezvoltării fizice şi
psihice.
5. Operarea cu concepte şi idei care să dezvolte imaginaţia, limbajul artistic şi gândirea
ipotetico-deductivă.
i Emil Verza, Psihologia Varstelor (Editura Hyperion- Bucuresti, 1993), p. 70.
ii Gratiela Sion, Psihologia Varstelor, 2003, p. 192.
iii Emilia Albu, Psihologia Varstelor, 2007, p. 19.
iv ‘Dezvoltarea Copilului in a Treia Copilarie | Consultanta Psihologica’ <http://www.consultanta-
psihologica.com/dezvoltarea-copilului-in-a-treia-copilarie/> [accessed 4 January 2012].
v Doina Usaci, Psihologia Varstelor - CURS (Brasov, 2011), p. 85.
vi Emil Verza, Psihologia Varstelor (Editura Hyperion- Bucuresti, 1993), p. 48.
vii ‘Personalitatea Prescolarului’ <http://www.romedic.ro/personalitatea-prescolarului-0P16853> [accessed 4 January
2012].
viii ‘Adolescenta | Consultanta Psihologica’ <http://www.consultanta-psihologica.com/adolescenta/> [accessed 4
January 2012].
ix Doina Usaci, Psihologia Varstelor - CURS (Brasov, 2011), p. 111.