MOISII IRENE BARBARA
FEFS Anul II Grupa 201
Analiză comparativă aparametrilor dezvoltarii fizice şi psihice la diferite niveluri de vârstă.
Criterii Preşcolar
Intervalul de 3-6 ani
vârstă de
referinţă
Caracteristici Creştere accelerată atât în înălţime cât şi
fizice relevante. în greutate; se modifică şi se dezvoltă
mult muşchii; se dezvoltă motricitatea
grosieră dar şi cea fină; scade ţesutul
adipos; se osifică şi se întăresc epifizele
oaselor lungi, oasele toracelor şi ale
claviculelor. Organismul devine mai
elastic cu mişcări mai sigure. Se
păstrează în continuare o iritabilitate a
căilor rinofaringiene şi predispoziţie
pentru bolile copilăriei. Se prefigurează
caracterul de stângaci, dreptaci sau
ambidextru prin dezvoltarea structurală
şi funcţională a scoarţei cerebrale.
Exemple ce Se dezvoltă comportamentele de
ilustrează alimentare, de îmbrăcare şi igienice;
abilităţile fizice copilul folseste tacâmurile şi mănâncă
caracteristice. singur; se îmbrăca şi se dezbrăca, se
încălţă singur; se spala pe faţă, pe mâini
şi pe dinţi singur; desenează, pictează cu
mai multă precizie; ştie să folosească
foarfecă; aleargă, se caţăra, urcă scările,
Şcolarul mic
6-10 ani
Creşterea în înălţime şi în greutate;
dentiţia provizorie se înlocuieşte cu
cea permanentă; osificare intensă la
nivelul toracelui, a claviculei şi
coloanei vertebrale. Se intaresc
articulaţiile şi se dezvoltă musculatura
fină a mâinii. Creşte forţă musculară şi
se precizează caracterul de
ambidextru.i Se dezvoltă funcţional
lobii frontali şi creşte viteza legăturii
dintre neuroni.
Datorită schimbării dentiţiei vorbirea
este modificată temporar, copilul
vorbeşte cu oarecare dificultate;
alimentaţia se face mai greu. Copilul
ştie să scrie şi să citească, să deseneze
explicit din imaginaţia sa sau după
modele; modelează forme; preferă
jocurile după reguli; aleargă, se căţăra,
Puber şi Adolescent
Pubertate 10- 14 ani
Adolescenta 14-20 ani
La pubertate se acelerează şi intensifică
creşterea care acum devine disproporţională,
evidenţă mai mult în înălţime; se dezvoltă
musculatura, concomitent cu dezvoltarea
sexuală secundară; dezvoltarea gonadelor,
funcţionarea glandelor sexuale. Se dezvoltă
organele interne; la băieţi au loc primele
ejaculări spontane iar la fete se instalează
menarha şi ciclul.
Adolescența semnifică trezirea virilităţii şi
maturizarea sexuală; ovulaţia la fete,
creşterea vaginului, a clitorisului şi uterului,
iar la băieţi debutul producerii spermei odată
cu dezvoltarea organelor sexuale externe.ii
Practică sporturi cu risc şi care implică
echilibru crescut. Activităţi ce demonstrează
forţa, motricitate crescută; mânuirea de scule
şi unelte cu precizie; maturizarea vocii-
cântatul fără greşeli; apariţia pilozităţii
faciale la băieţi; fetele dobândesc o înfăţişare
generală feminină evidenţiata prin
proeminenta bustului şi conformaţia
MOISII IRENE BARBARA
FEFS Anul II Grupa 201
merge pe vârfuri, sare peste obstacole,
aruncă şi prinde mingea, vorbeşte
desluşit şi comunica mai uşor; se
îmbolnăveşte uşor; se joacă şi împreună
cu alţi copii.
Stadiul Stadiul preoperational - substadiul
dezvoltării gândirii intuitive. Copilul se dezvoltă
cognitive cf. prin joc, astfel se dezvoltă gândirea
Piaget. simbolică; îmbogăţirea limbajului şi
dobândirea unor reguli gramaticale; se
formează operaţiile de seriere şi
clasificare a obiectelor; înţelegerea
conceptului de număr; înţelegerea
principiilor conservării (masa şi
volumul) limbajul este folosit pentru
comunicare dar şi ca rezultat al
acţiunilor.
Aspecte Se dezvoltă limbajul exterior şi interior,
relevante ale sensibilitatea analizatorilor; se dezvoltă
dezvoltării curiozitatea, capacităţile simbolistice,
cognitive imaginaţia, reprezentările, comunicarea,
cunoaşterea, senzaţiile şi percepţiile,
memoria; se constituie conştiinţa de
sine, forme de atenţie voluntară.
face sporturi de performanţă; merge pe bazinului, dezvoltarea şoldurilor. Apariţia
bicicletă, poate să innoate.
Stadiul operaţiilor concrete.
Învăţatul este factorul important în
dezvoltarea cognitivă. Copilul
operează cu imagini şi obiecte;
reversibilitatea, decentrarea şi
clasificarea multiplă devin operante,
astfel copilul este capabil de operaţii
mintale pe care le face adultul dar să
dispună de sprijin intuitiv. Enunţurile
verbale fără sprijin intuitiv sunt
dificile sau chiar imposibil de realizat.
Gândirea este concretă şi începe să fie
independentă şi întemeiată logic pe
scheme şi scenarii, operând cu
cunoştinţe dar şi cu operaţii şi reguli
de operaţii. Se dezvoltă percepţia şi
observaţia, învăţarea conştientă,
memoria reproductivă, intuiţia, atenţia
voluntară, limbajul gramatical, spiritul
critic, creativitatea, reprezentările, o
oarecare percepere şi organizare a
schemei timpului.iv
pilozităţii pubiene şi axilare oboseală fizică,
dureri de cap datorită puseurilor de creştere;
apariţia acneei; transpiraţii abundente şi
mirositoare, sensibilitate „emoţională” a
pielii. Se schimbă fizionomia fetei.
Stadiul operaţiilor formale.
Se dezvoltă gândirea conceptuală prin
dezvoltarea raţionamentului ipotetico-
deductiv; capacitatea de rezolvare a
problemelor abstracte bazându-se pe
raţionamente, făcând trecerea la operararea
asupra posibilului; se dezvoltă înţelegerea
legată de existenţă proprie şi identitatea
socială. Operaţiile formale se realizează
diferit în anunite domenii intelectulale.iii
Se dezvoltă memoria logică, atenţia
voluntară, gândirea abstractă, cea ipotetico-
deductivă şi cea propoziţională,
sensibilitatea vizuală, auditivă şi olfactivă,
memoria logică, atenţia voluntară de lungă
durată, independența, aspiraţiile, calităţi
intelectuale; creşterea capacităţii de
concentrare; dezvoltarea de abilităţi
metacognitive;
MOISII IRENE BARBARA

FEFS Anul II Grupa 201

Elemente ce Instabilitate emoţională, copilul face Se rafinează interesul pentru lectură, filme,
ilustrează fapte de bravadă, sau ca să atragă Copilul intuieşte raporturi saptiale, tv, tehnică; înţelege şi ascultă muzica; este
dezvoltarea atenţia; are plăcere pentru poveşti, cărţi mărimi şi distanţe (ştie ce este independent şi decide singur ce este corect,
cognitivă cu imagini, pentru desen, modelaj; recită cantitatea, lungimea, lăţimea, trece în rolul de adult, dezvoltă abilităţi noi
dacă e ajutat să memoreze; identifică şi înălţimea); percepe anotimpurile şi interese corespunzătoare adultului; îşi
ordonează jucăriile după anumite lunile, săptămânile; ştie să citească propune scopuri şi vrea să le îndeplinească,
criterii; întreabă frecvent „de ce?” ceasul; ascultă cu atenţie şi povesteşte îşi cerază propriul sistem de valori, este
poveştile, citeşte şi memorează singur, responsabil de sine; are trăiri afective
scrie singur, rezolva probleme intense, judecată morală şi valorică; prezintă
matematice. interes pentru viaţa spirituală şi îşi pune
întrebări cu privire la lumea de după moarte.
Stadiul Locomotor- genital 3-5 ani Latentă. 6- 11 ani Hărnicie, Adolescenta 12 -18 ani. Identitate /
dezvoltării Iniţiativa / Vinovăţie. Străduinţa / Inferioritate. Confuzie de rol. În această perioadă se
personalităţii Copilul încearcă să deţină controlul şi Copilul învaţă să facă lucrurile singur formează identitatea EU-lui. Cei care îşi
cf. Erikson puterea asupra mediului. Astfel în şi depune eforturi atât pentru a-i fi formează un sentiment de identitate puternic
imaginaţia să are afinitate pentru apreciat efortul cât şi pentru satisfacţia şi îşi asumă angajamente vor deveni adulţi
părintele de sex opus şi rivalitate pentru lucrului făcut bine. Imaginea de sine încrezători în ei înşişi, iar cei care eşuează în
părintele de acelaşi sex. În funcţie de se formează în funcţie de cum este realizarea indentitatii vor străbate o criză de
reacţiile şi atitudinile părinţilor copilul apreciată munca sa de către adult. identitate numită „confuzia de rol”
va avea iniţiative sau contrar se va simţi Astfel se va simţi harnic, competent experimentând eşecul în viaţa adultă.
vinovat şi se va teme. fiind încurajat pentru abilităţile sale, Deasemeni identifiacarea cu un anumit grup
sau se va simţi inferior şi descurajat. său model poate să îi consolideze propria
Dezvoltarea copilului este foarte identitate sau poate să îl influențeze negativ
dependentă de adult. afectându-i inserţia socială ulterioară.v
Elemente ce Apar diferenţe între băieţi şi fete; Se dezvoltă sentimentul competiţiei, al Se dezvoltă identitatea proprie, confruntările
ilustrează tendinţa de izolare, agilitate mai mare la hărniciei / sentimentul de inferioritate din care reiese ura, dispreţul sau dragostea,
dezvoltarea băieţi şi cooperare mai bună însoţită de şi inadecvare; autonomia, eroismul, admiraţia; se conturează aspectele
personalităţii activitate verbală mai bogată la fete.vi propriile dorinţe şi aspiraţii; se vocaţionale şi profesionalizarea;viii este
Se dezvoltă comunicativitatea, iniţiativa, constituie noţiuni şi judecaţi morale, şi centrat pe detalii, acte de voluntariat şi
comportamentul prosocial, sentimentul parţial chiar stăpânirea de sine. Când întrajutorare; antrenarea în formaţii artistice,
MOISII IRENE BARBARA
FEFS Anul II Grupa 201
de vinovăţie; copilul reuşeşte să
îndeplinească singur sarcini simple
asumându-şi responsabilitatea; începe să
se compare cu alţi copii; este adaptat
mediului dar unii copiii pot avea unele
fobii (de întuneric, de câini) nu acceptă
criticile şi este sensibil emoţional, se
laudă mult şi are tendite de a minţi.vii
Aspecte Copilul ştie cine e, cum îl cheamă; se
specifice ale comportă corect şi frumos cu cei din jur;
dezvoltării ştie să salute şi să vorbească politicos, să
Eului mulţumească când i se oferă ceva; să
ajute dacă i se cere ajutorul; să facă
deosebiri elementare între bine şi rău;
este preocupat să facă pe placa adulţilor.
Dacă s-a instalat sentimentul de
vinovăţie copilul poate fi temător, foarte
dependent de părinţi, cooperare şi
socializare deficitară.
copilul nu găseşte forţa de a depăşi
greutăţile ce le întâmpină se manifestă
şi dezvolta atitudini şi tentative
negative că lenea, superficialitatea,
frică, minciună, lipsa de iniţiativă,
neglijenţa. Sunt preferate jocurile după
reguli, se structurează interesele
proprii, trebuinţele şi atitudinile.
Are încredre în forţele proprii,
dobândeşte un echilibru emoţional; se
adaptează cerinţelor vieţii; se dezvoltă
simţul propriei valori; uneori se
compară cu ceilalţi copii; stabileşte
prietenii şi relaţii sociale cu copii de
acelaşi sex; se identifica în rolul de
elev.
competiţii sportive; apare nevoia de afirmare
în grup; apar contradicţii între
comportamentele determinate de copilărie şi
atitudinile şi conduitele impuse de societate
ca şi viitor adult. Conflicte interioare
datorate maturizării care necontralata poate
deveni sursă de nevroze şi violenţă. Se
evidenţiază „mitul invincibilităţii”.ix
Independență şi identitate proprie prin
asumarea de roluri naturale legate de vârstă,
naţionalitate, sex, cetăţenie sau roluri ce
implică responsabilităţi ca cea de elev,
membru în familie. Personalitatea este
marcată de conştiinţă şi judecata morală; se
dezvoltă spiritul de caramaderie, spiritul
pentru aventură, spiritul de explorare,
năzuinţe puternice spre independență şi
libertate, demnitate şi onoare.
Eu-l pozitiv - în care adolescentul este
echilibrat, adaptat, sincer şi dezinvolt.
Eu-l negativ - în care domină pesimismul,
impulsivitatea, înclinaţii spre delicventă,
lipsă de armonie.
MOISII IRENE BARBARA

FEFS Anul II Grupa 201

Implicaţii educaţionale la vârsta preşcolară.

1. Crearea de condiţii optime menite să favorizeze dezvoltarea fizică, cognitivă, afectivă şi

psihosocială care să ajute la pregătirea copilului pentru viaţa şcolară şi socială.
2. Frecventarea cu reglaritate a grădiniţei şi atragerea tuturor copiilor în toate activităţile
educative.
3. O colaborare eficientă între educatoare şi părinţi pentru a fi cunoscute de ambele părţi
posibilităţile reale ale copilului, greutăţile care apar precum şi eventuale tulburări de
comportament pentru a interveni la timp în reabilitarea şi susţinerea copilului.
4. Depistarea de către logopezi începând cu vârsta preşcolară a deficiențelor de limbaj şi
prevenirea şi recuperarea timpurie în vederea evitării eşecurilor şcolare şi comportamentale.
5. Folosirea de jocuri, jucării şi limbaje stimulative, specifice vârstei care să stimuleze
dezvoltarea copiilor.

Implicaţii educaţionale la vârsta şcolară.

1. Operarea cu material didactic concret pentru implicarea elevilor în realizarea de experienţe

proprii pentru descoperirea şi acumularea de noi cunoştinţe durabile în timp.
2. Folosirea de materiale şi metode didactice care să capteze atenţia, să stârnească curiozitatea
şi motivarea şi să corespundă stadiului dezvoltării cognitive a elevilor.
3. Acordarea de posibilităţi pentru interpretări propirii fiecărui elev şi prezentarea ideilor
proprii în faţa celorlalţi colegi.
4. Apreciera calităţilor fiecărui elev şi încurajarea lucrului în echipa pentru a întări încrederea
în sine dar şi cooperarea cu egalii.
5. Cerinţe de lucru accesibile tuturor elevilor (nici prea uşoare, nici prea grele) care să ofere
un nivel superior de dezvoltare.

Implicaţii educaţionale la preadolescenţi şi adolescenţi.

1. Relaţionarea profesor elev să fie bazată pe încredere, respect şi sinceritate, dezvoltând

încrederea în sine.
2. Identificarea domeniului de competentă al fiecărui individ, oferirea de suport emoţional şi
încurajarea pentru obţinerea performanţelor.
3. Atribuirea de responsabilităţi care să contribuie la dezvoltarea personalităţii.
4. Înţelegerea şi oferirea de suport în contradicţiile care apar în urma dezvoltării fizice şi
psihice.
5. Operarea cu concepte şi idei care să dezvolte imaginaţia, limbajul artistic şi gândirea
ipotetico-deductivă.
i Emil Verza, Psihologia Varstelor (Editura Hyperion- Bucuresti, 1993), p. 70.
ii Gratiela Sion, Psihologia Varstelor, 2003, p. 192.
iii Emilia Albu, Psihologia Varstelor, 2007, p. 19.
iv ‘Dezvoltarea Copilului in a Treia Copilarie | Consultanta Psihologica’ <http://www.consultanta-
psihologica.com/dezvoltarea-copilului-in-a-treia-copilarie/> [accessed 4 January 2012].
v Doina Usaci, Psihologia Varstelor - CURS (Brasov, 2011), p. 85.
vi Emil Verza, Psihologia Varstelor (Editura Hyperion- Bucuresti, 1993), p. 48.
vii ‘Personalitatea Prescolarului’ <http://www.romedic.ro/personalitatea-prescolarului-0P16853> [accessed 4 January
2012].
viii ‘Adolescenta | Consultanta Psihologica’ <http://www.consultanta-psihologica.com/adolescenta/> [accessed 4
January 2012].
ix Doina Usaci, Psihologia Varstelor - CURS (Brasov, 2011), p. 111.