Harta conceptuala este o modalitate de organizare logica a

informatiilor, evidentiind relatiile dintre diverse concepte si idei.

De asemenea, o harta conceptuala reprezinta si o expresie a
felului in care mintea noastra organizeaza si asimilieaza
informatiile. Utilitatea hartii conceptuale consta in faptul ca cel
care invata poate avea o viziune de ansamblu asupra
informatiilor si poate sa isi dea seama ce anume stapaneste si ce
anume nu stie inca.

Iata cateva caracteristici ale acesteia:

 Este o reprezentare grafica a componentelor unui proces sau concept, precum si a

relatiilor dintre ele
 Informatiile dintr-o lectie sau un text se organizeaza in jurul unor termeni cheie
 Prezentarea schematizata a cunostintelor ajuta la o mai buna structurare a lor, precum si
la o consolidare mult mai eficienta a acestora
 Utilizarea ei faciliteaza memorarea mai rapida si mai eficienta a informatiei
 Poate fi folosita pentru orice disciplina, dar si pentru a rezolva probleme din viata de zi
cu zi
 Se folosesc forme de ciorchine pentru reprezentare, casute sau cercuri, intr-o modalitate
ierarhizata
 Sagetile dintre casute sunt utilizate frecvent pentru a indica tipul de relatie existenta intre
componente (determinare, relationare etc.)
 Faciliteaza dezvoltarea gandirii logice si a abilitatilor de invatare

Care sunt pasii in realizarea unei harti conceptuale?Iata ce ii poti spune copilului despre
cum se realizeaza o harta conceptuala:
1. Faza de brainstorming. Gandeste-te la cateva idei, cuvinte, propozitii care au legatura cu
subiectul pentru care esti nevoit sa faci o harta conceptuala. Spre exemplu, daca esti nevoit sa
faci o alegere privind scoala de vara la care ai putea sa mergi in aceasta vacanta poti sa faci un
brainstorming cu privire la ce ti-ai dori sa-ti ofere o saptamana petrecuta intr-un mod organizat,
intr-un loc aparte si in care sa ti se ofere o serie de cunostinte. Ce ti-ar placea? Pe ce tema? Care
e domeniul tau preferat? In ce zona ti-ar placea sa mergi? Daca esti in impas pentru realizarea
temei de vacanta, de exemplu la romana ai de scris o compunere, porneste de la cerinta si toate
ideile si gandurile care-ti vin in minte citind cerinta. Noteaza-la pe toate, pe hartie, in ordine
aleatoare, fara a le ierarhiza. Pur si simplu, scrie-le.
2. Faza de organizare. Noteaza inca o data ideile din faza de brainstorming, insa mai structurat
si rezumat, sub forma unor idei ori sintagme cheie. Imprastie-le pe o foaie de hartie, insa cu
spatii intre ele pentru a le putea citi cu mai mare usurinta. Apoi incearca sa le grupezi dupe
diverse criterii: importanta, relevanta, costuri-beneficii, utilitate, grad de realizare etc. Vei obtine
in acest fel grupe si subgrupe de informatie si vei reusi sa le elimini pe cele care nu-ti sunt de
prea mare folos. Daca ti se pare ca ai uitat unele aspecte prvind acest subiect, adauga-le, iar daca
vrei sa mai realizezi o noua grupa sau subgrupa,  simte-te liber sa faci modificarile de rigoare.

3. Faza de asezare in pagina. Conteaza destul de mult aspectul de organizare si aranjare in

pagina pentru ca atunci cand arunci o simpla privire asupra foii sa-ti dai seama cu usurinta despre
ce este vorba. Atat persoana care a creat harta conceptuala, cat si o alta persoana care nu stie
despre ce e vorba trebuie sa inteleaga ierarhizarea si legaturile dintre concepte. Gandeste-te care
este elementul cheie si aseaza-l fie in  partea de sus a paginii, fie la mijloc. Inglobeaza-l intr-un
dreptunghi sau cerc, dupa care aseaza in jurul lui, in functie de relatiile existente cu celelalte
concepte, cuvintele ori sintagmele din grupurile si subgrupurile formate in faza de organizare.
Scrie-le pe aceeasi linie daca e vorba de relatie simetrica sau echivalenta si unele sub altele in
caz de influenta sau determinare. Poti sa folosesti culori diferite pentru elementele cheie si restul
componentelor. In acest fel le vei observa dupa criteriul importanta si relevanta. Inca poti sa
modifici asezarea in pagina, dupa cum crezi tu ca ti-ar fi mai util.

4. Faza de legatura continua faza anterioara prin fixarea relatiilor de legatura dintre elemente.
Ai grija sa scoti in evidenta conceptul cheie si relatiile pe care le are in interiorul hartii
conceptuale. Foloseste sagetiile unidirectionale sau bidirectionale, arce intre concepte (in cazul
in care unul dintre componentele finale se leaga direct de cuvantul cheie din susul paginii, poti
trasa un arc cu rolul de a sublinia aceasta relatie, in afara intregii scheme, pe margine), dupa caz.

5. Faza de finalizare a hartii conceptuale consta in a oferi o imagine de ansamblu si de a detalia

aspectul acesteia. Gandeste-te la un titlu, foloseste caractere italic sau boldate prin care sa
evidentiezi anumite lucruri, elimina eventualele greseli. Arunca o ultima privire asupra ei, de la
distanta si pune-te in locul unei alte persoane care nu stie nimic despre subiect. Daca citeste harta
conceptuala pe care ai creat-o, va intelege ceea ce ai expus, elementele importante, relatiile
dintre ele? In cazul in care ai raspuns afirmativ, inseamna ca ai facut o treaba buna.

Hartile conceptuale sunt foarte importante pentru ca antreneaza o serie de functii ale creierului si
il ajuta pe copil sa-si formeze o gandire logica, in orice disciplina sau domeniu. Ea presupune si
operatii de analiza, identificare a semnificatiei conceptelor (prin procedura de ierarhizare),
comparatii, clasificari si rationamente. 

PROIECTUL - este un demers evaluativ mai amplu, ce permite o apreciere complexă şi

nuanţată a învăţării, ajutând la identificarea unor calităţi individuale ale elevilor. Este o formă de
evaluare puternic motivantă pentru elevi, deşi implică un volum de muncă sporit – inclusiv
activitatea individuală în afara clasei. Proiectul reprezintă o formă de evaluare complexă, ce
conduce la aprecierea unor capacităţi şi cunoştinţe superioare, precum:  apropierea unor metode
de investigaţie ştiinţifice;
găsirea unor soluţii de rezolvare originale,  organizarea şi sintetizarea materialului,  
generalizarea problemei, aplicarea soluţiei la un câmp mai vast de experienţe,  prezentarea
concluziilor.
           Proiectul începe în clasă prin definirea şi înţelegerea sarcinii, se continuă acasă pe
parcursul a catorva zile sau săptămâni,se termină în clasă prin prezentarea în faţa colegilor a unui
raport asupra rezultatelor obţinute. Poate fi individual sau de grup.
         Capacităţile / competenţele – care se evaluează in timpul realizării proiectului:       
metodele de lucru,utilizarea corespunzătoare a bibliografiei,utilizarea corespunzătoare a
materialelor şi echipamentului, corectitudinea, acurateţea tehnică, generalizarea
problemei,organizarea ideilor şi materialelor într-un raport, calitatea prezentării,etc.

HĂRŢILE CONCEPTUALE (“conceptual maps”) sau hărţile cognitive (“cognitive maps”) pot
fi definite drept oglinzi ale modului de gândire, simţire şi înţelegere ale celui/celor care le
elaborează. Reprezintă un mod diagramatic de expresie, constituindu-se ca un important
instrument pentru predare, învăţare, cercetare la toate nivelurile şi la toate disciplinele.
    Esenţa cunoaşterii constă în modul cum se structurează cunoştinţele. Cu alte cuvinte,
important este nu cât cunoşti, ci relaţiile care se stabilesc între cunoştinţele asimilate.
Performanţa depinde de modul în care individul îşi organizează experienţa, ideile, de structurile
integrate şi de aplicabilitatea acestora.
    Pentru a construi o hartă conceptuală mai întâi se realizează o listă cu 10-15 concepte cheie
sau idei despre ceea ce ne interesează şi câteva exemple. Plecând de la o singură listă se pot
realiza mai multe hărţi conceptuale diferite în funcţie de aranjamentul ales pentru reprezentarea
hărţii conceptuale.   
    Crearea unei hărţi conceptuale solicită efort mental susţinut din partea subiectului în realizarea
legăturilor între concepte.   
    Tipuri de hărţi conceptuale:
    Sunt patru mari categorii de hărţi conceptuale. Ele se disting prin forma diferită de
reprezentare a informaţiilor:
1. Hărţi conceptuale sub forma “pânzei de păianjăn” - în centru se află un concept central, o temă
unificatoare de la care pleacă legăturile sub formă de raze către celelalte concepte secundare;
2. Hartă conceptuală ierarhică- prezintă informaţiile în ordinea descrescătoare a importanţei. Cea
mai importantă se află în vârf. În funcţie de gradul de generalitate, de modul cum decurg unul
din celălalt şi de alţi factori, sunt aranjate celelalte concepte.
    Această aranjare în termenii unei clasificări începând de la ceea ce este mai
important şi coborând prin divizări progresive către elementele secundare se mai numeşte şi
hartă conceptuală sub formă de copac;
3. Harta conceptuală lineară-informaţiile sunt prezentate într-un format linear;
4. Sisteme de hărţi conceptuale-informaţia este organizată într-un mod similar celor anterioare în
plus, adăugându-se INPUTS şi OUTPUTS (intrări şi ieşiri).
    Folosite în evaluare, cu ajutorul hărţilor conceptuale se pot conceptualiza programe de
ameliorare, recuperare sau de accelerare, probe de evaluare .
    Pot fi concepute hărţi conceptuale ale mai multor concepte sau teme de studiu.
 ProShow Gold VideoPad