Inventar de metode și tehnici interactive

A. ACTIVITĂȚI PRELECTURĂ

Gândire vizibilă – rutine de gândire:

• Văd...Cred că...Mă întreb...
• Simt...Cred că...Mă întreb...
• Obișnuiam să cred că...Acum cred că.... sau Am crezut că.....Acum cred că.....

• Predicții: cu imagine dată, cu titlu dat, cu cuvinte date, cu obiecte date

Se poate face oral sau scris. Întrebări care se pun elevilor: Despre ce crezi că va fi vorba? sau Ce se va
întâmpla mai departe? Pe ce te bazezi? sau Ce dovezi ai?

Ce crezi că se va întâmpla? Ce dovezi ai ?/Pe ce te bazezi ? Ce s-a întâmplat ?

1
• Brainstorming: cu cuvinte, cu desene/ simboluri vizuale
Brainstormingul (sau asaltul de idei) constă în formularea a cât mai multor idei – oricât de fanteziste ar
putea părea acestea - ca răspuns la o situaţie enunţată, după principiul cantitatea generează calitatea.
Conform acestui principiu, pentru a ajunge la idei viabile şi inedite este necesară o productivitate
creativă cât mai mare.

• Ciorchine
Ciorchinele este o metodă de brainstorming neliniară care stimulează găsirea conexiunilor dintre idei şi
care presupune următoarele etape:
1. Se scrie un cuvânt/ temă (care urmează a fi cercetată) în mijlocul tablei sau a foii de hârtie;
2. Se notează toate ideile, sintagmele sau cunoştinţele care apar în legătură cu tema respectivă în
jurul acesteia, trăgându-se linii între acestea şi cuvântul iniţial;
3. Pe măsură ce se scriu cuvinte, idei noi, se trag linii între toate ideile care par a fi conectate;
4. Activitatea se opreşte când se epuizează toate ideile sau când s-a atins limita de timp acordată;
Etapele pot fi precedate de brainstorming în grupuri mici sau în perechi. În acest fel se îmbogăţesc şi se
sintetizează cunoştinţele. Rezultatele grupurilor se comunică profesorului care le notează la tablă într-un
ciorchine fără a le comenta sau judeca.

• Știu...Vreau să știu.....Am aflat/ am învățat....(text informativ)

Cu grupuri mici sau cu întreaga clasă, se trece în revistă ceea ce copiii ştiu deja despre o anumită temă şi
apoi se formulează întrebări la care se aşteaptă găsirea răspunsului în lecţie/ lecțiile ce vor urma.

ŞTIU VREAU SĂ ŞTIU AM ÎNVĂŢAT

Ce credem că știm? Ce vrem să știm? Ce am învățat?
(se completează la final)

2
 B. ACTIVITĂȚI ÎN TIMPUL LECTURII

• Activitatea dirijată de lectură (ADL)

Înainte de citirea textului, profesorul formulează o întrebare. Elevii trebuie să descopere răspunsul la
întrebare, prin citirea/ ascultarea conștientă.
De exemplu, la povestea Licurici își caută amici, de Eric Carle, copiii pot fi invitați să citească/ să asculte și
să afle De ce luminează licuricii?

• Predicții – vezi mai sus

• Jurnalul cu dublă intrare

"Jurnalul cu dublă intrare" este o metodă prin care cititorii stabilesc o legătură strânsă între text şi
propria lor curiozitate şi experienţă. În timp ce citesc, notează sau desenează în dreapta textului cuvinte
cheie, gânduri, emoții etc.

3
• SINELG (texte informative)

„Sistemul interactiv de notare pentru eficientizarea lecturii şi gândirii” (SINELG) este o modalitate de
codificare a textului care permite celui care învaţă să citească şi să înţeleagă în mod activ un anumit
conţinut.

√ - + ?

- cunoştinţele confirmate de text

- cunoştinţele infirmate/ contrazise de text –
- cunoştinţele noi, neîntâlnite până acum +
- cunoştinţele incerte, confuze, care merită să fie cercetate ?

C. ACTIVITĂȚI DUPĂ LECTURĂ

• Relația întrebare-răspuns (RIR)

RIR este o strategie de comprehensiune menită să sprijine elevii în înțelegerea și formularea diferitelor
tipuri de întrebări. Strategia are avantajul că îi obligă pe elevi să se gândească și dincolo de limitele
textului, să fie creativi și să coopereze în timp ce se angajează în gândire de ordin superior (aplicativă,
sintetică, evaluativă).

4
• Organizatori grafici: diagrame, tabele, hărți etc.

Organizatorul grafic presupune esenţializarea unui text citit, prin schematizarea, sistematizarea şi
vizualizarea ideilor.
Prin intermediul organizatorilor grafici se obţine:
- eliminarea redundanţei din informaţie
- structurarea informaţiei
- reprezentarea vizuală a unor noţiuni, fenomene, concepte.

Exemple de organizatori grafici: diagrama Venn, diagrama T, tabel, harta textului, harta conceptuală,
harta mentală, harta spațiului imaginar, axa principalelor evenimente, rețeaua personajelor etc.

• Axa principalelor evenimente (axa timpului)

Înșirarea pe o axă orizontală a momentelor importante ale unei narațiuni, în ordinea desfăşurării
acestora. Se poate face cu desene, cuvinte cheie, propoziții simple sau dezvoltate, imagini decupate.

5
• Diagrama Venn

• Explozia stelară
În centrul stelei se va trece problema ce urmează a fi dezbătută şi se înşiră în jurul ei cât mai multe
întrebări care au legătură cu ea. Aceste întrebări pot genera altele la rândul lor, care cer o mai mare
concentrare. Se lucrează în grupuri. Membrii grupurilor alcătuiesc o listă cu cât mai multe întrebări şi cât
mai diverse. Se apreciază munca în echipă şi elaborarea celor mai interesante idei.

6
• Harta conceptuală - organizator grafic cu ajutorul căruia elevii pot sintetiza caracteristicile principale
ale unor concepte/ noțiuni nou învățate dintr-un text informativ citit independent.

• Gândiți/ Lucrați în perechi/ Comunicați

Profesorul formulează o întrebare sau o sarcină pe marginea textului citit. Elevii se gândesc individual
și-și notează ideile care le vin în minte. Se formează apoi perechi și fiecare îi împărtășește colegului
răspunsul. Câteva perechi pot comunica întregii clase opiniile formulate.

• Turnirul întrebărilor reciproce

Copiii recitesc textul în perechi, pe fragmente. Cel care ascultă, îi pune celui care a citit întrebări.
Rolurile se schimbă la următorul fragment.

7
• Harta spațiului imaginar – desen cu detalii/ simboluri vizuale, prin care cititorul redă spațiul pe care
și-l imaginează legat de un anumit moment al narațiunii. Acesta nu este desenat în carte.

8
• Harta textului este un organizator grafic cu forme foarte diferite, în funcție de vârsta copiilor și de
obiectivele urmărite. Se poate face prin desen, desen + cuvinte scrise, colaj sau combinat.
După ce au citit, elevii au ca sarcină să sintetizeze elementele importante ale textului: titlul, autorul,
locul acțiunii, timpul când se petrece acțiunea, personajele, problema care a declanșat acțiunea,
momentele acțiunii, deznodământul, mesajul textului etc.

9
• Harta mentală; Rețeaua personajelor și acțiunile lor

• Jocul de rol/ dramatizarea

Jocul de rol presupune intrarea imaginativă într-o altă realitate. După cum indică denumirea, această
metodă instituie un ”joc” (dimensiunea ludică fiind de speculat pentru stimularea motivaţiei) spre
asumarea unui rol (a propriei identităţi într-o situaţie simulată/ într-o ipostază inedită sau a unei alte
identităţi).

• Lasă-mi mie ultimul cuvânt

Strategia de discuție Lasă-mi mie ultimul cuvânt necesită implicarea tuturor elevilor în dezbateri, atât ca
vorbitori activi, cât și ca ascultători atenți. Lucrând în grupuri de câte trei, elevii urmează un model de
discuţie a reacţiilor lor la ideile dintr-un text. Prin crearea unei structuri clare pentru discuție, această
strategie încurajează elevii mai rezervați să-și împărtășească ideile și se asigură că, cei care de regulă
vorbesc frecvent, ascultă.

• Notițe de trei stele

Pune o întrebare
Fă un comentariu
Fă o legătură

• Predarea reciprocă
Colectivul se împarte în funcție de părțile textului. Fiecare grup studiază fragmentul care îi revine și îl
explică apoi colegilor.

10
• Semaforul emoțiilor – se subliniază cu culori diferite pasaje din text și se scriu pe margine emoțiile
transmise/ receptate.

• Povestirea prin benzi desenate

• Matricea de analiză semantică

Se folosește la textele informative și constă în compararea caracteristicilor conceptului mai puțin
cunoscut, cu altele mai cunoscute de către copii.

Trăiește în apă/ Se mișcă în salturi scurte/ Își folosește aripile pentru

trăiește pe uscat zboară/ înoată/merge zbor/ înot/ altele
Găina
Crapul
Pinguinul

• Procedeul recăutării
Este util pentru identificarea informațiilor explicit formulate.
Elevii citesc primul paragraf, închid cărțile și formulează întrebări profesorului din fragmentul citit.
Rolurile se pot schimba după citirea fiecărui fragment.

11
• Repovestirea: cu cărți de joc, cu figurine pe băț realizate prin tehnica desenului pas cu pas, cu
ajutorul modelajului, prin desen, colaj 3D, diorame etc.

Sarcini pentru cărți de joc:

• Spune povestea, așezând cărțile de joc în ordinea evenimentelor.

• Așază cărțile de joc în ordinea evenimentelor, pe axa timpului.
• Ce carte reprezintă primul moment din poveste?
• Ce carte reprezintă ultimul moment din poveste?
• Perechi – fiecare elev își amestecă cărțile și le ține în mână, sub formă de evantai; copiii trag câte
o carte, unul de la altul, pe rând și fac perechi. Câștigă cine a făcut cele mai multe perechi.

12
 • Scrie pe spatele cărților de joc ce reprezintă personaje din poveste și cel puțin trei caracteristici.
• Gândiți și comunicați în perechi: care este personajul sau momentul preferat (dintre cele
desenate pe cărți) și de ce.
• Bancă de cuvinte- se așază în sertare imaginare cuvintele care: conțin același număr de silabe,
grupuri de litere, care se termină în vocale etc.
• Câte două: copiii pot trage la întâmplare două cărți, din cărțile așezate cu fața în jos - se fac
diagrame venn despre ele.

• Primele impresii

• Interogarea autorului

Începeți prin a demonstra activitatea pentru elevi. Pentru aceasta, puteți recurge la gândirea cu voce
tare (făcându-vă gândirea despre text transparentă în fața elevilor).
Demonstrați gândirea asupra unor întrebări precum:
- Ce vrea oare să spună autorul aici?
- Ce imagine mintală vrea autorul să-mi creez despre această scenă? Ce anume din text mă ajută?
- Oare de ce acum ne spune acest lucru autorul? Ce mă face să cred asta?
- Oare de ce folosește autorul acest cuvânt / această expresie? Ce alt cuvânt/ expresie la fel de
puternic(ă) ar fi putut folosi?
- Ce vrea autorul să simt față de acest personaj? Ce mă face să cred asta?

Pentru a exersa, expuneți în loc vizibil aceste întrebări (sau întrebări asemănătoare, dar similar de
generale – nu particularizate pe text) sau oferiți fiecărui elev bilețele pe care ele sunt scrise.
Dacă lucrați cu toată clasa sau cu un grup, cereți-le elevilor să citească în perechi și să își adreseze,
precum și să răspundă la întrebări.

După încheierea lecturii, puteți să le cereți elevilor să își imagineze că autorul e prezent și să formuleze
întrebări. Aici răspunsurile pot fi mai speculative. Un elev cu imaginație bogată (sau dumneavoastră)
poate juca rolul autorului, iar ceilalți îi pot adresa întrebări precum:

13
- Ce te-a determinat să scrii acest text/ poveste etc.?
- Cum ai ales locul și timpul? De ce acestea?
- Cum ai ales numele personajelor?
- Cum altfel te-ai mai gândit că ai putea încheia povestea? etc.

• Proiectul de lectură

Proiectul este activitatea cel mai pregnant centrată pe elevi.

Este un produs al imaginaţiei acestora, menit să permită folosirea
liberă a competențelor formate, într-un context nou şi relevant.
Proiectul este o activitate personalizată, elevii putând decide
nu numai asupra conţinutului său, dar şi asupra formei de
prezentare.
Proiectul încurajează cel mai bine abordarea integrată a învăţării.
Elevilor li se creează ocazia de a-și folosi competențele formate
la multe discipline, răspunzând astfel unei întrebări esenţiale:
„Ce pot face cu ceea ce am învăţat la şcoală?”.

• Antrenament cu ajutorul testelor de tip PIRLS și PISA – evaluarea ca învățare

Procese cognitive măsurate Denumirea în PISA 2018

1 Accesează și găsește informație în interiorul unui text Localizare informații

2 Caută și selectează text relevant

4 Reprezintă semnificația literală Înțelegere: deducții, interpretare și

integrare
5 Integrează și generează inferențe

6 Evaluează calitatea și credibilitatea textului Evaluare și reflecție

7 Reflectează asupra conținutului și formei textului

8 Detectează și gestionează conflictul în informație

PIRLS:
- Extragerea informaţiilor explicit formulate;
- Formularea unor concluzii directe;
- Interpretarea şi integrarea ideilor şi informaţiilor;
- Examinarea şi evaluarea conţinutului, a limbajului şi a elementelor textuale.

14
• Eseul de 5 min
Eseul este o modalitate eficientă de a încheia ora, pentru a-i ajuta pe elevi să-şi adune ideile legate de
tema lecţiei şi pentru a-i da profesorului o idee mai clară despre ceea ce s-a întâmplat, în plan
intelectual, în acea oră.
Se poate cere elevilor:
-să scrie un lucru pe care l-au învăţat din lecţia respectivă
-să formuleze o întrebare pe care o mai au în legătura cu lecția nouă etc.

• Jurnal reflexiv sau jurnal de învățare

În timpul orei de ..............:

• mi s-a părut greu ____________________________________
• mi s-a părut ușor ____________________________________
• mi s-a părut plictisitor ________________________________
• mi s-a părut interesant _______________________________

2. Lucrul cel mai valoros pe care l-am învăţat în cadrul lecției este:
..................................................................................................................................................................................

NOTĂ:

MULȚUMESC tuturor colegelor care au participat la cursurile de Literație de anul trecut, care au aplicat la clasă
cele învățate și care au trimis foto cu produse realizate de elevi!

Toate exemplele vizuale din acest inventar ajută mult la înțelegerea explicațiilor, motiv pentru care sunt
recunoscătoare!

MULȚUMESC tuturor colegelor/ colegilor care vor aplica și în acest an metode potrivite grupelor/ colectivelor, în
vederea formării competențelor de literație. Munca fiecăreia/ fiecăruia dintre noi face diferența!

Daniela Stoicescu

15