Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
de Internet
1
Cuprins
Argument.........................................................................................................................................3
I. Google Chrome............................................................................................................................4
Istoric...........................................................................................................................................4
Proiectarea...................................................................................................................................4
Viteză...........................................................................................................................................5
II. Opera...........................................................................................................................................7
Istoric...........................................................................................................................................7
Opera 7 pe Windows....................................................................................................................8
Accesibilitate...............................................................................................................................9
Sesiuni.......................................................................................................................................10
Navigare cu file (tabs)...............................................................................................................10
Standarde...............................................................................................................................10
Mail........................................................................................................................................11
Opera Mobile pentru dispozitive mobile...................................................................................11
III. Internet Explorer......................................................................................................................12
IV. Mozila FireFox.........................................................................................................................13
V. Netscape Navigator..................................................................................................................13
VI. Apple Safari.............................................................................................................................14
VII. Caracteristici tehnice..............................................................................................................15
Intranet, Extranet.......................................................................................................................15
Internetul....................................................................................................................................15
Cerinţele securităţii înainte de lucru..........................................................................................16
Cerinţele securităţii în timpul lucrului.......................................................................................16
Cerinţele securităţii după lucru..................................................................................................17
Concluzie.......................................................................................................................................18
Bibliografie....................................................................................................................................19
2
Argument
3
I. Google Chrome
Istoric
Apariția navigatorului Google Chrome a fost planificată pe data de 3
septembrie 2008. Câteva reviste al căror autor este Scott McCloud urmau
să fie expediate către jurnaliști și bloggeri, explicând caracteristicile și
motivațiile creării noului navigator web. Exemplarele destinate pentru
Europa au fost expediate mai devreme, iar blogerul german Philipp Lensen
a făcut o copie scanată a revistei respective și a publicat-o pe site-ul său
personal după ce a primit-o pe 1 septembrie 2008. Ulterior referitoare la
ieșirea timpurie a produsului.
Prima versiune a lui Google Chrome a trecut testele Acid1, Acid2 dar
nu a trecut testul Acid3; cu toate acestea el a acumulat scorul de 78 de
puncte din 100, care este mai mare decât Microsoft Internet Explorer 7 și
Mozilla Firefox 3.
Versiunea a doua a trecut toate testele, dar la Acid3, deși a avut
punctaj 100/100, n-a trecut testul Linktest. Versiunea a treia a reușit să
treacă testul Acid3 cu 100/100 și cu testul Linktest.
Proiectarea
Motivul principal care a dus la crearea lui Google Chrome a fost
îmbunătățirea securității, vitezei de acces și stabilității comparativ cu
navigatoarele web existente. De asemenea au fost efectuate modificări la
interfața utilizatorului. Chrome a fost asamblat din 25 de biblioteci de coduri
de la Google și de la alte terțe părți cum ar fi Netscape.
4
Prima versiune pentru sistemele de operare Microsoft Windows a
apărut pe 2 septembrie 2008 în 43 de limbi. Versiunile pentru sistemele de
operare Mac OS X și Linux sunt în stadiu alpha.
Viteză
Chrome este conceput pentru a fi rapid. Porneşte rapid de pe
desktop, încarcă paginile web instantaneu şi rulează rapid aplicaţii web
complexe.
Lansare rapidă
Google Chrome se lansează de pe desktopul dvs. în câteva secunde
după ce dați dublu clic pe pictograma Chrome.
Rulează cu rapiditate aplicaţii web
Google Chrome este echipat cu V8, un motor JavaScript mai
puternic, pe care l-am dezvoltat pentru a rula aplicaţii web complexe cu
viteza luminii.
Cu fiecare nouă lansare, Chrome continuă să îmbunătăţească viteza
JavaScript a browserului cu ajutorul testelor de evaluare V8 şi Kraken.
Fereastra browserului Google Chrome este optimizată şi simplă. De
exemplu, puteţi să căutaţi şi să navigaţi din aceeaşi casetă şi să aranjaţi
filele oricum doriţi, cu rapiditate şi uşurinţă.
Păstrarea simplităţii
Chrome este proiectat pentru a fi cât mai simplu. Nu împiedică cu
nimic navigarea pe internet, astfel că vă puteţi concentra asupra a ceea ce
contează cel mai mult.
Căutare şi navigare simplă
Ar trebui să fie uşor să ajungeţi unde doriţi pe web. Nu ar trebui să vă
întrebaţi „Caut pe web sau navighez la un site?” Ar trebui să începeţi să
introduceţi text şi să ajungeţi imediat unde doriţi.
Tocmai de aceea, Chrome are o singură casetă, caseta polivalentă,
din care puteți să căutați pe web și să navigați la site-uri. Aceasta se
completează automat pe măsură ce introduceți text și oferă sugestii.
Gestionare eficientă a filelor
Filele rapide din Chrome pot fi trase şi plasate sau rearanjate cu
uşurinţă. Iar, datorită arhitecturii de multiprocesare oferite de Chrome,
puteţi deschide o sută de file fără ca viteza browserului să fie afectată.
De asemenea, puteţi să fixaţi filele preferate (de exemplu, serviciul de
e-mail) în indexul de file, astfel încât să apară în acelaşi loc de fiecare dată
când lansaţi browserul Chrome.
5
De ce să deschideţi întâi pagina YouTube.com şi doar apoi să căutaţi
un videoclip? Este suficient să introduceţi youtube.com în caseta
polivalentă şi să apăsaţi pe tasta Tab pentru a căuta direct pe YouTube.
Puteţi configura, de asemenea, cuvinte cheie personalizate pentru site-
urile dvs. preferate.
6
II. Opera
Istoric
În jurul anului 1992, Jon Stephenson von Tetzchner și Geir Ivarsøy au
făcut parte dintr-un grup de cercetători la Televerket (compania națională
de telefonie a Norvegiei, acum numită Telenor). Grupul a luat parte la
dezvoltarea ODA (Open Document Architecture), un sistem bazat pe
standarde pentru stocare și citire de documente, imagini și alte materiale.
Sistemul ODA nu a ajuns prea cunoscut și a fost abandonat, în ciuda
faptului că a fost performant. Acești cercetători au creat și primul server și
prima pagină web norvegiană în anul 1993. Însă ei nu au fost mulțumiți de
browser-ul Mosaic deoarece avea o structură prea 'plată' pentru a fi utilizat
în navigarea pe web. Astfel, cercetătorii au fost interesați să facă un
browser nou, propriu. Inspirați de proiectul ODA, ei au văzut un potențial de
a face un browser mai bun, mai adaptat la multele fațete ale structurii web-
ului. Compania Televerket a dat undă verde grupului, iar ei au avut primul
prototip funcțional al browser-ului pe la sfârșitul anului 1993. Însă,
pentru 1998 în Norvegia era pregătită liberalizarea totală a pieței de
7
telefonie, astfel Televerket avea să se pregătească pentru competiție, iar ei
nu au fost siguri dacă acest browser se potrivește în afacerea lor de bază.
În 1994 Televerket a fost preluată de stat, iar J. S. von Tetzchner și G.
Ivarsøy au primit permisiunea să continue dezvoltarea browser-ului pe cont
propriu în sediile companiei. La sfârșitul anului 1995 Televerket a fost
redenumită Telenor, iar compania Opera Software a fost înființată, încă la
același sediu. Produsul lor a fost cunoscut sub numele de MultiTorg
Opera și a fost recunoscut foarte rapid de comunitatea de pe Internet
pentru interfața ce permitea deschidea mai multor documente (MDI) și
pentru 'hotlist' (bara de margine). Acestea făceau navigarea mai multor
site-uri mai ușoară.
Opera 7 pe Windows
În ianuarie 2003, Opera 7 a fost lansat și a introdus un motor nou de
afișare, numit Presto. Acesta a îmbunătățit foarte mult suportul
pentru CSS,ECMAScript și DOM.
În august 2004, Opera 7.6 a fost lansat în versiune alpha, pentru
testare limitată. Această versiune a oferit suport avansat pentru standarde,
introducând suport pentru control prin voce și sintentizare vocală. De
asemenea, au fost implementate o gamă de standarde web specializate ce
permit dezvoltatorilor web să creeze aplicații web multi-modale,
precum VoiceXML 2 , SRGS , SISR , SSML , XML Events , JSGF ,
XHTML+Voice 1.2 , DOM3 Load and Save, XmlHttpRequest și altele.
Opera a introdus și o nouă versiune pentru iTV care a inclus fit to width, o
opțiune ce este disponibilă începând de la versiunea 8 pentru desktop. Fit
to width ('potrivește în lățime') este o tehnologie proprietară ce combină
puterea CSS-ului cu tehnologia internă a browser-ului. Paginile sunt
redimensionate dinamic prin micșorarea imaginilor și/sau a textelor, iar
unde este necesar unele imagini sunt eliminate. Navigarea pe Internet cu
ecrane mici este îmbunătățită dramatic de această tehnologie. Opera 7.6
nu a fost lansat oficial.
În 19 aprilie, 2005, versiunea 8.0 a fost lansată. Pe lângă suportul
pentru SVG Tiny, capabilități multi-modale și User JavaScript , interfața
implicită a fost foarte mult simplificată și curățată. Prima pagina de start a
browser-ului este un portal de căutare mult îmbunătățit . Acest lucru
sugerează că browser-ul este orientat spre utilzatorii normali, nu numai
pentru cei experimentați. Însă nu toți utilizatorii acestui browser au primit cu
8
bucurie modificările, deoarece unele setări avansate au fost ascunse . În 6
Iulie, 2005, Opera 8.02 technology preview a inclus, pentru prima dată într-
un browser, un client BitTorrent simplu , dar Opera 8.02 final nu a inclus
suport pentru BitTorrent .
Pe 20 septembrie, 2005, versiunea 8.50 a fost lansată, marcând o
schimbare semnificativă în strategia de marketing prin eliminarea banner-
ului publicitar. Astfel, browser-ul Opera a devenit gratuit pentru versiunea
curentă și următoarele. [13] Pe lângă această modificare, browser-ul
conține un sistem automat de modificare a site-urilor invalide ce nu
funcționează pe Opera, și câteva găuri de securitate fixate. Actualizarea
browser-ului este recomandată.
Pe 20 iunie, 2006, versiunea 9.0 a fost lansată.
Accesibilitate
Opera a fost făcut întodeauna pentru a folosi puțină memorie și viteză
de navigare cât mai mare pentru a îl face potrivit pentru computere încete.
Accesibilitatea este întotdeauna importantă pentru utilizatori cu handicap
vizual sau motor. Interesant, J.S. von Tetzchner este fiul
profesorului Stepehn von Tetzchner (Universitatea din Oslo). Acesta s-a
specializat în studiul dezvoltării copiilor și problemelor de comunicare.
Opera a fost primul browser care a integrat gesturi din mouse ca o
metodă de navigare pe Internet. De asemenea, se poate controla orice
aspect al browser-ului numai utilizând tastatura. Comenzile din tastatură și
gesturile din mouse pot fi modificate pentru a acomoda cerințele diferiților
utilizatori. Opera suportă și access keys (comenzi din tastatură ce pot fi
implementate de dezvoltatorii de site-uri) de la versiunea 7.
Controlul prin voce al browser-ului a fost dezvoltat împreună
cu IBM și a fost introdus în versiunea 8. Prin voce se pot folosi exact
aceleași comenzi precum se pot din tastatură și din mouse. Comenzile
vocale pot fi și ele modificate. De asemenea, Opera poate citi pagini sau
textul selectat. Nu în ultimul rând Opera oferă capabilitați avansate ce pot fi
folosite de dezvoltatori web pentru a crea site-uri interactive, multi-modale,
ce acceptă comenzi vocale și răspund prin sintetizare voce. IBM are un
browser multi-modal bazat pe Opera.
De la Opera 8 există și suport pentru "Fit to Window". Această
tehnologie proprietară este similară cu Small Screen Rendering pentru
9
Opera Mobile, ambele oferind utilizatorilor posibilitatea să "înghesuie" site-
urile pe ecrane mai mici.
Sesiuni
Întotdeauna când porniți Opera se pornește o sesiune nouă. Aceasta
este salvată periodic într-un fișier în timp ce rulează astfel încăt atunci când
închideți Opera (sau se blochează și este necesară repornirea forțată),
puteți reveni la navigarea paginilor exact acolo unde ați rămas data trecută.
Sesiunile pot fi salvate separat pentru a fi reîncărcate chiar și pe computere
diferite. Această capabilitate păstrează chiar și istoricul de pagini vizitate în
fiecare fereastră.
10
modul de afișare pe tot ecranul la pagini web, dacă acestea conțin codul
CSS specific pentru prezentări.
Mail
Opera 7 a inclus un client de e-mail și știri original numit M2 (Mail 2)
ce folosește o bază de date pentru stocare (de exemplu același e-mail
poate să apară în mai multe "directoare"). În Mai 2004 Opera 7.5 a fost
lansat cu suport pentru RSS și un client de IRC, ambele fiind strâns
integrate în M2.
În versiunea curentă, M2 este capabil să afișeze e-mail-uri în
format HTML, dar nu e capabil de a trimite în format HTML.
Browser web
Client e-mail și de știri
Agregator de știri
Carte de adrese
Client IRC
Gestionar de descărcări
Client BitTorrent
11
III. Internet Explorer
12
IV. Mozila FireFox
V. Netscape Navigator
13
VI. Apple Safari
14
VII. Caracteristici tehnice
Intranet, Extranet
Internetul
Internetul este:
· un sistem cu o dezvoltare foarte rapida care cuprinde sisteme de calcul
intyerconectate si care faciliteaza serviciile de transfer de date cum ar fi
posta electronica, World Wide Web, transferul de fisiere si stiri ...
· o retea globala de computere care conecteaza guverne, universitati,
companii, utilizatori individuali ...
· o retea globala care conecteaza mai multe de 2 milioane de sisteme de
calcul.
Internetul este descentralizat; fiecare calculator conectat la Internet, numit
gazda (host) este independent.
Cele mai importante servicii oferite de Internet sunt:
· World Wide Web (WWW) - serviciu multimedia care permite lucrul cu
documente formatate special, intr-un limbaj numit HTML (Hyper Text
Markup Language) ce permite integrarea elementelor grafice si a hyperlink-
urilor. Acest serviciu permite accesul la o cantitate imensa de informatii;
informatiile accesate pot fi selectate cu ajutorul unor programe numite
motoarelor de cautare.
15
Cerinţele securităţii înainte de lucru.
16
oamenilor şi se parcurge la stingerea incendiului cu mijloace primare de
intervenţie la incendiu.
6. Ecranul, documentele şi consola trebuie să se afle toate la aceeaşi
distanţă de la ochii utilizatorului. Suporturile documentelor trebuie să aibă
posibilitatea să amplaseze documentul la aceeaşi distanţă cu ecranul
calculatorului.
7. Picioarele se ţin bine aşezate pe pămînt. Utilizatorii scunzi pot
folosi un support pentru picioare.
8. Trunchiul corpului trebuie să fie drept, puţin înclinat cu aproape
20%.
9. Cînd se tastează nu se îndoaie mina din încheietură. Îndoirea
încheieturii poate aduce la afecţiuni cauzate de încordarea repetată. Cînd
se tastează, încheieturile nu trebuie sprijinite pe marginea ascuţită.
10. Coapsele se menţin în poziţie orizontală cu picioarele aşezate cu
toată talpa pe sol.
11. Cînd este folosit terminantul video, partea de sus a braţului
trebuie să fie în poziţia vertical.
12. Antebraţul trebuie să fie în poziţie orizontală sau uşor coborît.
13. Suprafeţele terminalului şi/sau ale documentului trebuie să fie
la o înălţime astfel încît picioarele să nu atingă de dedesubt a mesei.
17
Concluzie
Cel mai bun browser pentru viteza
Safari este cel care pică aici: arată destul de ciudat pe Windows și nu
oferă nimic impresionant fața de adversarii săi. IE9 și Opera se prezintă
amandouă bine pe Windows 7 însă din nou Firefox le întrece în viteză și
expandabilitate.
18
Bibliografie
1. http://www.competentedigitale.ro/internet/browser.html
2. http://ro.wikipedia.org/wiki/Browser
3. http://www.google.ru/#newwindow=1&sclient=psy-
ab&q=informatii+despre+browser&oq=browser+informatii&gs_l
4. http://ro.saferpedia.eu/wiki/Browser
19