Metode şi tehnici de studiu al

textului literar
Cursul IV
oraș, plimbare, familie, natură, cățel
 Actul lecturii/ povestirii. Rolul textului
Textul ca suport pentru lectură/ povestire
• Redă naraţiunea
• Transmite semnificaţii prin ceea ce spune şi dincolo de
ceea ce spune
• Susţine formarea motivaţiei pentru lectură a copilului

Textul ca producţie literară

• Defineşte aspectele cardinale ale textului: personaje,
spaţiu, timp, intrigă, emoţii, etc.
• Include provocări semantice: sens propriu - sens figurat,
figuri de stil, imagini artistice
• Susţine dialogul pe marginea cărţii

Textul ca producţie culturală

• Teme comune: reţele intertextuale de natură tematică
• Teme specifice, particulare
• Nu este singurul nivel la care se redau semnificaţiile
importante ale poveştii
 Elemente ale producțiilor literare.
Linii de coerenţă
• Text (Tema, valorile, naraţiunea, personajele, limbajul,
vocabularul)
• Imagine
• Context (Semnificaţiile: ritm, mişcare, tensiune, aşezare
în pagină, modul de redare)
• Cadrul de povestire (cadrul fizic și de timp; elementele
artistice: culoare, formă, linii, umbre, compoziţie,
perspectivă, texturi)

• Receptor

• Din relaţia lor apar sensuri noi, surprinzătoare, profunde

 Actul lecturii/ povestirii. Rolul contextului

• dimensiunea psihologică
– Participarea motivată la lectură/povestire: prelectura,
lectura predictivă
– Alegerea intenţiei de construcţie a sensului
– Crearea atmosferei textului
• dimensiunea socială
– Exploatarea tuturor posibilităţilor de relaţionare educator -
elev în timpul lecturii/povestirii
• dimensiunea fizică
– Calitatea elementelor fizice de suport a lecturii sau
povestirii
 Actul lecturii/ povestirii. Rolul imaginii

• Evidenţierea dublă, în cod iconic şi lexico-

semantic, a semnificaţiilor.
• Desenul tinde să devină tot mai mult
umbra unei idei pe hârtie. Are o "poantă"
sau provoacă o surpriză (Cristiana Radu).
• Exerciţii de semnificare
 Date cheie
• ? 1580 – prima carte ilustrată în Europa
• 1658, Jan Amos Comenius, Orbis Sensualium
Pictus – Lumea văzută în imagini
• Sf. sec XIX – înc. sec XX – diversificarea
semnificativă a apariţiilor editoriale pentru copii
• 1950 – autorii de ilustraţii sunt recunoscuţi ca
artişti nu mai puţin importanţi ca scriitorii de text
pentru copii
• Producţiile pentru copii sunt premiate:
– Caldecott Medal, Premiile Hans Christian Andersen,
National Medals of Arts, premiul Newbery
– Premiile Cele mai frumoase cărţi
• Târgul internaţional de carte pentru copii de la
Bologna
• Victoria Pătrașcu, Iulia Iordan, Valentin
Nicolau, Valerica Grigor,

• Maria Brudaşcă, Cristina Barsony, Livia

Coloji, Cristiana Radu, Mădălina Andornic,
Arina Gheorghiță, Maria Surducan,
Adriana Gheorghe, Sebastian Opriță,
Valeria Moldovan, Irina Dobrescu
 Evocare Realizarea sensului Reflectie
Text ficţional Scrierea liberă Reţeaua de discuţii Harta povestirii
Termeni cheie daţi Interogarea autorului Diamantul şi piramida
în avans Mâna oarbă(discuţie) povestirii
Lasă-mi mie ultimul Scheletul de recenzie
cuvânt(discuţie)
Interviul în trei trepte(discuţie)
Reţeaua personajelor
Horoscopul
Biopoemul
 Competențe
• Realizarea de deducții simple pe baza
audierii unui text literar sau informativ
accesibil;
• Povestirea pe scurt a unei secvențe dintr-o
poveste...
• Prezentarea ordonată logic și cronologic a
unui proiect...
 Scrierea liberă (Elbow, 1987)
– O alternativă la brainstorming
• Elevii scriu liber despre ceea ce ştiu, simt sau ar
vrea să ştie despre o temă înainte de a începe
lecţia consacrată acelei teme.
• Etape:
– Formularea cerintei: se anunta tema si timpul de lucru
– Redactarea ideilor
– Lectura în perechi
– Lectura în plen
 Termeni cheie daţi în avans
(Steele, J, 1998)
• Fundamentată pe teoria trezirii
curiozităţii (Ausubel, 1981)
• Se indică un set de termeni cheie
specifici povestirii ce urmează a fi
citită şi se solicită articularea lor prin
anticiparea posibilelor relaţii sau a
unui fir narativ.
 Predicţia. Tabelul predicţiilor
• Lectura textului este precedată PARTEA I

de o secvenţă de anticipare pe
Ce crezi că se va
baza termenilor cheie daţi întâmpla?
Ce dovezi ai? Ce s-a întâmplat?

iniţial.
• Lectura este oprită în mai
multe rânduri, în momente PARTEA a II-a

cheie ale naraţiunii, iar elevilor

Ce crezi că se va
li se cere să anticipeze cum va întâmpla?
Ce dovezi ai? Ce s-a întâmplat?

evolua naraţiunea
– Cadrul didactic trebuie să
conducă discuţia pentru a PARTEA a III-a
evidenţia predicţiile cele mai
apropiate de firul narativ ce Ce crezi că se va Ce dovezi ai? Ce s-a întâmplat?
urmează a fi lecturat întâmpla?
 Ghidul de studiu (Vacha& Vacha,
1996) / Interogarea multiprocesuală
• Categorii de întrebări:
– Întrebări care vizează nivelul literal (reproductive, închise – convergente)
• Centrate pe identificarea de informaţii în text
– Întrebări de transpunere şi de interpretare
• Centrate pe transpunerea informaţiilor în structuri noi
– Întrebări interpretative
• Solicită speculaţii, comentarii, argumentări, explicitări
– Întrebări aplicative
• Presupun selectarea şi utilizarea informaţiilor pentru rezolvarea de probleme, într-un
context aplicativ
– Întrebări analitice
• Presupun descompunerea informaţiei în elemente componente şi examinarea ei din
perspective diverse

– Întrebări sintetice
• Presupune rezolvarea de probleme în mod creativ: concluzii, opinii personale, scheme
structurale
– Întrebări evaluative
• Presupuen identificarea unor valori, disciminarea între valori, selecţia după un criteriu
etc.
Interogarea autorului (Beck şi al., 1997
• Un elev joacă rolul autorului şi răspunde la
întrebări de tipul:
– Ce credeţi că doreşte să spună autorul în
această frază?
– Cum se poate formula mai sintetic?
– De ce credeţi că autorul menţionează acest
aspect în acest loc/ moment?
– De ce informaţii ar fi nevoie pentru a înţelege
mai bine ideea x?
– Cum credeţi că ar fi putut dezvolta autorul
ideea...?
 Scheletul de recenzie
• Organizator cognitiv pentru recenzarea unui
text:
– Spuneţi / scrieţi într-o propoziţie conţinutul esenţial al
textului
– Spuneţi / scrieţi într-o expresie, eventual preluată din
text, conţinutul esenţial al textului
– Spuneţi / scrieţi într-un cuvânt conţinutul esenţial al
textului
– Redaţi printr-un desen sau simbol problematica
textului
– Asociaţi conţinutul cu o culoare
– Spuneţi / scrieţi aspectul, ideea cea mai importantă
ce se desprinde din text
 Competență
• Evaluarea elementelor textuale care
conduc la înțelegerea de profunzime a
textului
 Lasă-mi mie ultimul cuvânt
(Temple, 2001)
• Elevii reflectează asupra semnificaţiei pe care o
are pentru ei un conţinut informaţional.
• Etape:
– Elevii selectează fragmentul ce i-a impresionat cel
mai mult și scriu un comentariu în raport cu acesta
– Câţiva elevi sunt solicitaţi să citească fragmentele
alese.
– Pe rând, pentru fiecare fragment citit colegii sunt
invitaţi să îşi exprime opiniile cu privire la semnificaţia
acestora: de ce e important acest fragment
– Ultimul care are cuvântul pentru a-şi exprima opinia
este elevul care a propus fragmentul.
 Aplicații
• Diagramele Venn (Steele, Temple, 1998)
• Metoda cubului
– Descrie (Cum arată?)
– Compară(Cu ce seamănă și de ce diferă?)
– Asociază (La ce te face să te gândești?)
– Aplică (Cum poate fi folosit?)
– Analizează (Din ce e făcut?)
– Argumentează (Ești pro sau contra? De ce?)
 Mâna oarbă (Kagan, 1992)
• Se lucrează în grupuri de 3-4 elevi.
• Fiecare grup primeşte o secvenţă de text
• Membrii grupului citesc texul cu atenţie şi
se pregătesc să îl prezinte colegilor
• Intenţia este de a reface întregul din părţile
componente, pe baza prezentării colegilor.
• Este permis:
– Să sintetizezi textul citit
– Să pui întrebări
• Reţeaua personajelor
– Harta conceptuală a caracteristicilor
personajului: trăsături – sinonim(e), dovezi

• Horoscop
– Pe baza unei fişe cu caracteristicile zodiei, se
elaborează harta personajului
 BioPoem
BioPoemul este o colecţie structurată de informaţii privind viaţa unui personaj, caracteristicile sale
de personalitate şi aspiraţiile, visele, planurile sau intenţiile acestuia. In esenţă, este vorba despre
un portret în cuvinte cu structura de mai jos. Versurile care încep cu cuvinte aflate în ghilimele vor începe
cu aceste cuvinte. Versurile care conţin indicaţii între paranteze vor conţine informaţiile solicitate in aceste
indicaţii.
Versul 1: Numele personajului
Versul 2: "Rudă cu..." sau Prieten cu…” (enumeraţi 3 sau 4 prieteni ai personajului)
Versul 3: (Enumeraţi 4 caracteristici de personalitate ale personajului)
Versul 4: (Ocupaţia sau poziţia socială)
Versul 5: "Iubitor de..." (enumeraţi 3 lucruri, oameni, activităţi, etc.)
Versul 6: "Care s-a simţit..." (3 emoţii, trări şi explicarea acestora)
Versul 7: "Care a fost..." (3 locuri sau evenimente în care personajul a fost implicat)
Versul 8: "Care a avut nevoie de..." (3 lucruri de care personajul ar fi avut/ intuim ca ar fi avut
nevoie)
Versul 9: "Căruia îi era teamă...” (descrierea a 3 lucruri de care personajul s-ar fi temut)
Versul 10: "Care a dat…”(descrierea a 3 lucruri, valori pe care personajul le-a dat familiei,
prietenilor, umanităţii... etc.)
Versul 11: "Căruia îi era dor de/ să….” (3 descrieri)
Versul 12: "Căruia i-ar fi plăcut să vadă…." (descrierea a 3 lucruri, locuri etc. pe care personajul
ar fi vrut/ intuim că ar fi dorit să le vadă)
Versul 13: (Un cuvânt cu încărcătură profundă care descrie personajul)
Versul 14: "Locuitor al..." (descrierea locului, datelor, locuinţei, societăţii în care trăia personajul.)
Versul 15: (Numele personajului)
 Diamantul şi piramida poveştii
• Povestea este sintetizată sub forma unui
organizator grafic de tipul:
– Un cuvânt pentru regiunea unde este plasată
povestea
– Două cuvinte pentru personaje
– 3 cuvinte pentru...
– 4 cuvinte pentru...
– ............
– ...........
– ...........
 Harta povestirii
• Sintetizarea textului se face pe
următoarea structură:
– Localizarea evenimentelor (spaţiul fizic,
cultural, social)
– Problema, motivul, aspectul generativ
– Evenimentele, etapele, fragmentele
– Personajele
– Soluţia
– Concluziile
 Reţeaua de discuţii (Alvermann,
1991)
• Se selectează o temă/ întrebare controversată binară şi
se sortează argumentele pro si contra.
• Etape:
– Se formulează sarcina de lucru şi întrebarea binară
– În perechi, se completează un organizator grafic al argumentelor
pentru răspunsurile Da, respectiv Nu
– Perechile formează grupuri de 4 şi îşi prezintă reciproc ideile
– Activitate individuală: fiecare elev reflectează la propria opinie
– Activitate pe grupe pro – contra
– Activitate frontală: Purtătorii de cuvant ai grupurilor prezintă în
plen argumentele pentru poziţia adoptată
Interviul în trei trepte (Kagan, 1992)
• Presupune intervievarea reciprocă în
perechi, pe baza unui număr restrâns de
întrebări şi sintetizarea, respectiv
prezentarea reciprocă a răspunsurilor
 Analiza şi interpretarea imaginilor
• Semnificaţia intenţionată de autor: ce mesaj încearcă să
transmită imaginea? Cum se constituie înţelesul
imaginii? Ce a inclus / exclus autorul? Există elemente
evidenţiate? Cum? Care este publicul căruia îi este
adresată imaginea? Cum ne dăm seama?

• Înţelesul dominant (dat de ceea ce îţi atrage atenţia, de

culori etc.)

• Semnificaţia alternativă, sau în contradicţie cu intenţiile

autorului: Care pot fi interpretările alternative?

• Tehnica: Look to learn (Tom March)

Look to learn (Tom March, 2012- prezent)
• Amorsă: imagine, clip video, bandă
desenată, text și imagine, desen,
grafic etc.
• Observare ghidată
• Întrebări organizatoare și/sau rutine
cognitive

Rutine cognitive: Harvard

University / Project Zero/ Visible
Thinking group
Algoritmi de chestionare și
explorare care organizează
reflecția I used to Think… Now I think…
2006 by Ritchhart, Palmer, What is this sign really saying?
Church, & Tishman •I used to think…
•But now, I think…
 Exemple și aplicații
howstuffworks:
“Numai dacă vom înțelege, ne va păsa, numai dacă ne
va păsa, vom ajuta. Numai dacă vom ajuta, vom fi
salvați cu toții “
Jane Goodall (born April 3,
1934) http://stuf.ly/2ouF8pr
Creativitatea - un act emoțional?
1. Ce emoții vă încearcă după ce ați citit asta?
2. Ce anume v-a făcut să simțiți asta?
3. Cum veți valorifica această emoție?
Ce combustibili veți utiliza în viitor?
Afirmație- Dovezi - Întrebare
1. formulați o afirmație despre subiect
2. Identificați argumente în favoarea
subiectului
3. Formulați o întrebare despre subiect
theatlantic:
5 Charts that Explain the Great Energy
Shift
[Image: U.S. Energy Information
Association]
 Ce întrebare
fundamentală s-ar
putea formula în
legătură cu
această imagine?

Ce rutină cognitivă
ați asocia cu
această imagine?
 Competență
• Manifestarea interesului pentru scrierea
creativă și pentru redactarea de texte
informative și funcționale
• https://www.youtube.com/watch?v=TgWX
43qZCR8
 Superpropoziții: 7 soluții
- Se adaugă cuvinte la început;
- Se adaugă cuvinte la final
- Se adaugă detalii
- Se adaugă cuvinte noi
- Se adaugă comparații
- Se înlocuiesc cuvinte
- Se folosesc aliterații
• Câinele a fugit în parc.

• Câinele cel curios a scăpat, alergând ca

din pușcă, în parcul uriaș din mijlocul
orașului.
-Se adaugă cuvinte la început;
-Se adaugă cuvinte la final
-Se adaugă detalii
-Se adaugă cuvinte noi
-Se adaugă comparații
-Se înlocuiesc cuvinte
-Se folosesc aliterații

O întâmplare stranie