De-abia cnd auzi clopotul Mitropoliei si aminti ca e noaptea de nviere.

Si deodata i se
paru nefireasca ploaia care l ntmpinase de cum iesise din gara si care ameninta sa
devina torentiala. nainta grabit, sub umbrela, adus din umeri, cu privirile plecate,
cautnd sa evite suvoaiele. Fara sa-si dea seama, ncepu sa alerge, apropiindu-si umbrela
de piept, ca o pavaza. Dar dupa vreo douazeci de metri zari aprinzndu-se semnalul rosu
si trebui sa se opreasca. Astepta nervos, saltnd, naltndu-se n vrful pantofilor,
scimbndu-si mereu locul, privind consternat baltoacele care, la ctiva pasi n fata lui,
acopereau n buna parte bulevardul. !ciul rosu se stinse, si n clipa urmatoare l orbi,
zguduindu-l, e"plozia luminii albe, incandescente. #arca ar fi fost aspirat de un ciclon
fierbinte izbucnit, n cip nenteles, ciar n crestetul capului. $A trasnit pe aproape$, si
spuse clipind cu greu ca sa-si dezlipeasca pleoapele. %u ntelegea de ce strnge cu atta
putere mnerul umbrelei. #loaia l lovea salbatecita, din toate partile deodata, si totusi nu
simtea nimic. Atunci auzi din nou clopotul Mitropoliei, si toate celelalte clopote, si,
foarte aproape de el, un altul, zbatndu-se singuratec, deznada&duit. $M-am speriat$ si
spuse, si ncepu sa tremure. ' din cauza apei, ntelese cteva clipe n urma, dndu-si
seama ca zace ntins n baltoaca din marginea trotuarului. $M-a luat cu frig...$
- Am vazut cnd l-a lovit trasnetul, auzi aceeasi voce gfita de barbat speriat. %u stiu
daca mai traieste. Ma uitam ntr-acolo, ca era ciar sub semafor, si l-am vazut cum s-a
aprins de sus pna &os, cum i s-au aprins, n aceeasi clipa, umbrela, si palaria, si ainele.
Daca n-ar fi fost ploaia, ar fi ars ca o torta... %u stiu daca mai traieste.
- Si ciar daca mai traieste, ce-o sa facem cu el( 'ra o voce departata, obosita, si, i se
parea, amara.
- )ine stie ce pacate o fi avnd, sa-l trasneasca Dumnezeu ciar n noaptea de nviere, si
ciar n spatele bisericii... Sa vedem ce-o spune internul de serviciu, adauga dupa o
pauza.
* se parea curios ca nu simte nimic, ca, de fapt, nu-si mai simtea trupul. Stia, din
convorbirile celor de lnga el, ca fusese transportat. Dar cum l transportasera( n brate,
pe o targa, ntr-un carucior(
- %u cred ca are vreo sansa, auzi, trziu, o alta voce, tot att de departata. %u i-a ramas un
singur centimetru de piele neatins. %u nteleg cum mai traieste. %ormal ar fi fost...
'vident, asta stie toata lumea+ daca ai pierdut mai mult de ,-. din epiderma, te
asfi"iezi... Dar si dadu repede seama ca e ridicol, si umilitor, sa raspunda, n gnd, celor
care se agitau n &urul lui. *-ar fi placut sa nu-i mai auda, asa cum, cu pleoapele strnse,
nu-i vedea. Si n aceeasi clipa se trezi foarte departe, fericit, asa cum fusese atunci.
- Si apoi, ce s-a mai ntmplat, l ntreba n gluma zmbind. )e alta tragedie(
- %-am spus ca e o tragedie dar, ntr-un anumit fel, asta era/ sa te pasioneze stiintele, sa
nu ai dect o dorinta/ sa-ti dedici viata stiintei...
- 0a ce stiinta faci aluzie, l ntrerupse, la matematica sau la limba cineza(...
- 0a amndoua si la toate celelalte pe care le descopeream pe rnd si ma ndragosteam de
ele pe masura ce le descopeream...
i puse mna pe brat, ca sa nu se supere ca-l ntrerupe din nou/
- Matematica, nteleg, pentru ca daca n-ai vocatie, ar fi inutil sa mai starui. Dar
cineza(...
%u stia de ce izbucnise n rs. #robabil ca l amuzase felul cum pronuntase/ dar cineza(
- )redeam ca ti-am spus. Acum doi ani, toamna, cnd am fost la #aris, m-am dus la o
lectie a lui )avannes. 0-am vazut, dupa curs, n biroul lui+ m-a ntrebat de ct timp
studiez cineza, si ce alte limbi orientale mai cunosc. *nutil sa-ti rezum toata conversatia.
Am nteles doar un singur lucru/ ca daca nu voi stapni n ctiva ani - auzi, n ctiva ani1 -
pe lnga cineza, sanscrita, tibetana si &aponeza, nu voi a&unge niciodata un mare
orientalist1...
- 2ine, dar dumneata trebuia sa-i raspunzi ca vrei sa studiezi numai limba cineza...
- Asa i-am spus, dar nu l-am convins. #entru ca, ciar n acest caz, tot trebuia sa nvat
&aponeza si o seama de limbi si dialecte sud-asiatice... dar nu asta a fost important, ci
altceva. )nd i-am spus ca studiez cineza de cinci luni, s-a ndreptat spre tabla si a scris
vreo douazeci de caractere, apoi mi-a cerut sa le pronunt, unul cte unul, si apoi sa traduc
pasa&ul. 0e-am pronuntat cum m-am priceput, si am tradus ceva, dar nu tot. A zmbit
amabil/ $%u e rau, mi-a spus. Dar daca dupa cinci luni... )te ore pe zi($ $)el putin sase
ore$, i-am raspuns. $Atunci, limba cineza nu e pentru dumneata. #robabil ca nu ai
memoria vizuala necesara... Domnul meu, a adaugat cu un zmbet ambiguu, afectuos si
ironic n acelasi timp, domnul meu, ca sa stapnesti limba cineza, ti trebuie o memorie
de mandarin, o memorie fotografica. Daca n-o ai, vei fi obligat sa faci un efort de trei,
patru ori mai mare. %u cred ca merita...$
- Deci, n fond, e vorba de memorie...
- De o memorie fotografica, repeta cu gravitate, subliniind cuvintele.
Auzise de mai multe ori usa descizndu-se si ncizndu-se, si alte zgomote, si cteva
voci straine.
- Sa vedem ce-o sa spuna profesorul. Daca ma ntrebati pe mine, eu va marturisesc
cinstit...
Acelasi lucru, mereu acelasi lucru1 Dar i placea vocea/ era, fara ndoiala, un medic tnar,
dezgetat, pasionat de meseria lui, generos.
- ...#ielea i-a fost arsa suta la suta, si totusi supravietuieste de douasprezece ore, si pe ct
ne putem da seama, nu sufera... *-ai facut vreo in&ectie(
- 3na, azi-dimineata. Mi se parea ca geme. Dar poate ca gemea prin somn...
- Se stie ceva despre el( S-a gasit ceva lnga el(
- Doar mnerul umbrelei, restul fusese carbonizat. )urios, tocmai mnerul, un mner de
lemn... 4ainele se facusera cenusa+ ce nu spalase ploaia, s-a scuturat n masina...
Stia ca asa ar fi trebuit sa se ntmple, si totusi, ascultnd e"plicatiile internului, se
nseninase/ asadar, cele doua plicuri din buzunar se facusera si ele cenusa... Fara sa vrea,
caci nu-si daduse seama ca nu ncisese bine usa dupa el, auzise/ $S-a ramolit rau de tot
venerabilul1 Asta ne-a mai spus-o de vreo trei, patru ori...$ 'ra adevarat. l impresionase
informatia pe care o citise n 0a Fiera 0etteraria/ ca #apini e aproape orb si nici un
cirurg nu ndrazneste sa-l opereze. #entru un cititor lacom si neobosit ca #apini, tragedia
era fara perece. De aceea vorbea ntruna despre ea. Dar poate ca si 5aian avea dreptate/
$ncep sa ma ramolesc...$
Atunci i auzi din nou vocea/
- Si ce alta tragedie ti s-a mai ntmplat( Ai renuntat la limba cineza. Si apoi(
- De fapt, n-am renuntat+ am continuat sa nvat zece, cincisprezece caractere pe zi, dar
asta mai mult pentru placerea mea si pentru ca ma a&uta sa nteleg traducerile te"telor pe
care le citeam... n fond, eram un diletant...
- )u att mai bine, l ntrerupse 0aura punndu-i din nou mna pe brat. 6rebuie sa e"iste
si ctiva oameni inteligenti si cu destula imaginatie, ca sa se bucure de descoperirile pe
care le fac marii dumitale eruditi. Foarte bine ca te-ai lasat de cineza... Dar atunci, unde
sunt celelalte tragedii la care faceai aluzie(...
! privise lung. %u era nici pe departe cea mai frumoasa studenta pe care o cunoscuse, dar
era altfel. %u ntelegea ce-l atrage, de ce-o cauta mereu, intrnd n salile de cursuri, pe
unde nu mai calcase de trei, patru ani, de cnd si luase licenta. Stia ca o gaseste
ntotdeauna la cursul lui 6itu Maio-rescu. Acolo o ntlnise cu un ceas mai nainte si, ca
de obicei, ntovarasind-o spre casa, se oprisera pe o banca, lnga lac, n )ismigiu.
- )are sunt celelalte tragedii( repetase, sustinndu-i calm, zmbind, privirile.
- 6i-am spus ca, nca din liceu, mi placeau matematicile si muzica, dar si istoria,
areologia, filozofia. As fi vrut sa le nvat pe toate+ evident, nu ca un specialist, dar cu
rigoare, lucrnd direct pe te"te, caci am oroare de improvizatie si de cultura dupa
urece...
l ntrerupse ridicnd baieteste bratele n sus/
- 'sti cel mai ambitios barbat pe care l-am cunoscut pna acum1 Ambitios si apucat1 Mai
ales apucat1
0e cunostea bine vocile, si nvatase sa le deosebeasca. 'rau trei infirmiere de zi si doua
de noapte.
- Daca ar avea noroc, s-ar prapadi zilele astea. )aci asa se spune/ cine moare n
Saptamna luminata se duce de-a dreptul n rai.
$Are suflet bun, i e mila de mine. ' mai buna dect toate celelalte, pentru ca se gndeste
la mntuirea sufletului meu... Dar daca i vine n minte sa scoata acul siringei din vena(
#robabil ca as supravietui pna dimineata, cnd vine internul. *ar daca nu va observa el,
va observa #rofesorul. Singurul care e disperat, si umilit, ca nu ntelege+ singurul care
vrea cu orice pret sa ma tina n viata, sa afle ce s-a ntmplat.$ l auzise, ntr-una din zile -
renuntase sa se mai ntrebe cnd - l auzise, dupa ce-i atinsese, cu infinita prudenta,
pleoapele.
- !ciul pare intact, dar daca a orbit sau nu, nu stim. %u stim, de altfel, nimic altceva...
Mai auzise asta, alta data/ $%u stim nici macar daca e constient sau nu, spusese atunci
#rofesorul, daca aude si daca ntelege ce aude...$ %u era vina lui. De mai multe ori pna
atunci, i recunoscuse vocea si-l ntelesese perfect. $Daca ntelegi ce spun, strigase
#rofesorul, strnge-mi degetul.$ Dar nu-i simtise degetul. Ar fi vrut sa-l strnga, dar nu
stia cum. De data aceasta adaugase/ $Daca izbutim sa-l pastram n viata nca cinci zile...$
n cinci zile, aflase unul dintre asistenti, va veni de la #aris, n drum spre Atena,
profesorul 7ilbert 2ernard, cel mai mare specialist...
- ...Mai ales ambitios, repeta 0aura. 5rei sa fii ceea ce sunt attia altii/ filolog, orientalist,
areolog, istoric, mai stiu eu ce altceva. Adica, vrei sa traiesti o viata straina, viata altora,
n loc sa fii dumneata, Dominic Matei, si sa cultivi e"clusiv geniul dumitale...
- 7eniul meu( e"clamase cu o prefacuta timiditate ca sa-si ascunda bucuria. Asta
presupune ca as avea geniu...
- ntr-un anumit sens, desigur ca-l ai. %u semeni cu nimeni din toti cei pe care i-am
cunoscut pna acum. 6raiesti si ntelegi viata altfel dect noi...
- Dar pna acum, la douazeci si sase de ani, n-am facut nimic. Doar ca mi-am luat toate
e"amenele cu bile albe. %-am descoperit nimic, nici macar o interpretare originala a
cntului 8* din #urgatorio, pe care l-am tradus si comentat...
* se paruse ca 0aura l privea trist, oarecum dezamagita.
- De ce-ar fi trebuit sa descoperi ceva( 7eniul dumitale ar fi trebuit sa se mplineasca n
viata pe care o traiesti, nu n analize, descoperiri si interpretari originale. Modelul
dumitale ar trebui sa fie Socrate, sau 7oete+ dar imagineaza-ti un 7oete fara opera
scrisa1
- %u prea nteleg, spuse emotionat.
- ntelegeti toti( i ntreba #rofesorul.
- 'u nu prea nteleg, mai ales daca se vorbeste prea repede...
'l ntelegea foarte bine. Franceza pe care o vorbea #rofesorul era impecabila+ fara
ndoiala ca-si luase doctoratul la #aris. #arca vorbea mai precis si mai elegant dect
marele specialist. 2ernard era, probabil, de origine straina. Dar gicea din frazele lui
lente, sovaitoare, ca - asa cum spunea 5aian despre ultimul lor director, de cte ori
trebuia luata, urgent, o decizie grava - nu ndrazneste nimeni sa se pronunte.
- )nd v-ati convins ca este constient(
- De-abia alaltaieri, vorbi #rofesorul. ncercasem de mai multe ori nainte, dar fara
rezultat.
-Si sunteti sigur ca v-a strns degetul( Ati simtit ca vi-l strnge ca raspuns la ntrebarea
dumneavoastra( %u cumva era un gest refle", fara intentionalitate si deci fara
semnificatie(
- Am repetat e"perienta de mai multe ori. Daca voiti, ncercati si dumneavoastra, ca sa va
convingeti...
Simti, ca de attea ori n ultimul timp, degetul care se introduce usor, cu o e"agerata
precautie, sub degetele lui adunate n pumn. Apoi auzi vocea #rofesorului/
- Daca ntelegi ce spun, strnge degetul1
l strnse, probabil, cu multa putere, pentru ca doctorul 2ernard si-l retrase repede,
surprins. Dar cteva clipe n urma, dupa ce sopti/ 6raduisez, s9:il vous plait, l introduse
din nou si rosti, pronuntnd limpede si rar cuvintele/ )elui ;ui vous parle est un m<decin
fran=ais. Accepteriez-vous ;u9:il vous pose ;uel;ues ;uestions( nainte ca #rofesorul sa
termine de tradus, strnse degetul cu aceeasi putere. De asta data nu si-l retrase, ci
ntreba/ 5ous comprenez le fran=ais( >epeta strnsoarea, dar cu mai putina convingere.
Dupa ce sovai cteva clipe, doctorul 2ernard ntreba/ 5oulez-vous ;u9:on vous
abandonne ? votre sort( Aproape cu voluptate si pastra mna ntreaga inerta, ca de gips.
$5ous pr<ferez ;u9:on s9:occupe de vous($ l strnse cu putere. $5oulez-vous ;u9:on vous
donne du cloroforme($ si imobiliza din nou mna si si-o pastra asa, fara nici cea mai
mica tresarire, ascultnd ultimele ntrebari/ $'tes-vous @esus-)rist( 5oulez-vous &ouer
du piano( )e matin, avez-vous bu du campagne($9:
Acea noapte, toti cu paarele de sampanie n mna, ncon&urndu-i si strigndu-le cu o
trista, mediocra lipsa de pudoare care i surprinse pe amndoi/ $#na la 5enetia sa nu mai
beti sampanie, ca vi se face rau1$ $Mi-e teama ca ei au baut mai multa sampanie dect ar
fi trebuit$, spuse 0aura dupa ce pornise trenul.
Atunci auzi vocea profesorului.
- Sa mai ncercam o data. #oate ca n-a nteles bine ntrebarea dumneavoastra. Am sa-l
ntreb n romneste. Si continua, ridicnd glasul/ 5rem sa-ti aflam vrsta. #entru fiecare
zece ani, mi strngi o data degetul.
Strnse, din ce n ce mai puternic, de sase ori, apoi, fara sa nteleaga de ce, se opri.
- Saizeci de ani( se mira #rofesorul. *-as fi dat mai putin...
- n aceasta stare larvara, auzi glasul lui 2ernard, e greu de precizat. ntrebati-l daca e
obosit, daca putem continua...
Au continuat dialogul nca o &umatate de ceas, aflnd astfel ca nu locuieste n 2ucuresti,
ca nu are dect o singura ruda, departata, pe care nu tine s-o informeze de accident, ca
accepta orice test, orict ar fi de riscant, ca sa se verifice daca nervul optic a fost sau nu
atins. Spre norocul lui, n-au mai pus alte ntrebari, caci probabil nu le-ar fi ascultat.
!rbirea care-l ameninta pe #apini fusese primul semnal. si spusese, n saptamna aceea,
ca poate nu e vorba de inevitabila decrepitudine a batrnetii, ca daca a tot repetat
povestea lui #apini A#apini, pe care nici un cirurg nu ndrazneste sa-l opereze...B, a facut-
o pentru ca l preocupa tragedia unuia din scriitorii lui favoriti. Dar curnd si-a dat seama
ca ncerca sa se pacaleasca singur. )u un an mai nainte, doctorul %eculace recunoscuse
ca, deocamdata, arterioscleroza e incurabila. %u-i spusese ca-l ameninta si pe el
arterioscleroza, dar adaugase/
- 0a o anumita vrsta, te poti astepta la orice. Si eu mi pierd memoria, continuase,
zmbind trist. De la o vreme, nu mai pot memoriza versurile poetilor mai tineri, pe care i
descopar si care-mi plac.
- %ici eu, l ntrerupse. Stiam pe dinafara aproape tot #aradiso, si acum... *ar din scriitorii
tineri, dupa ce-i citesc, nu retin aproape nimic...
Si totusi... n ultimul timp, asa cum zacea n pat cu ocii ncisi, si amintise fara
dificultate multe carti citite de curnd, si recitase n gnd poeme de 3ngaretti, de *on
2arbu si Dan 2otta, te"te pe care nici nu stiuse ca le nvatase vreodata pe dinafara... )t
despre #aradiso, de multe zile si nopti adormea recitndu-si tertinele lui favorite. Fu
cuprins deodata de o spaima nenteleasa, caci izvora parca din ciar bucuria descoperirii
pe care o facuse. $Sa nu ma mai gndesc1 si ordona. Sa ma gndesc la altceva1...$ Si,
totusi, de atta timp, nu face altceva dect sa recite poeme si sa-si repovesteasca cartile pe
care le-a citit. $Am fost un natarau1 M-am speriat degeaba...$ Desi, o data plecase de
acasa si, a&uns n strada, ntelese ca nu-si mai amintea unde voia sa se duca... $Dar poate a
fost doar un accident. #oate eram obosit, desi n-aveam nici un motiv sa fiu obosit...$
- n fond, marele specialist nu ne-a lamurit prea mult, auzi glasul unuia din interni.
- Spunea nsa ca se mai cunosc cteva cazuri. 2unaoara, acel pastor elvetian, ars de fulger
aproape C--. si care a mai trait totusi multi ani. ' drept, ramasese mut. )a si omul
nostru, probabil, adauga cobornd glasul.
- %u mai vorbi, ca poate te aude, sopti cineva pe care nu izbuti sa-l identifice.
- Asta voiam si eu, sa ma auda. Sa vedem cum va reactiona. #oate ca totusi n-a ramas
mut...
Fara sa vrea, fara sa stie ce face, si desclesta ncet gura. n acea clipa auzi trosnituri
neobisnuit de puternice n ureci, ca si cum n dreapta si n stnga lui s-ar fi pravalit,
peste stnci, nenumarate vagoane ncarcate cu fierarie vece. Dar, desi l asurzea ecoul
e"ploziilor prelungindu-se la nesfrsit, continua sa-si descida gura. Si deodata se auzi
rostind/ %u1 si repeta cuvntul de mai multe ori. Apoi, dupa o scurta pauza, adauga/ %u
mut. Stia ca voise sa spuna/ $%u sunt mut$, dar nu izbutise sa pronunte cuvntul $sunt$.
Dupa zgomotele din odaie, si usa care se descise si se ncise repede, ntelese ca acele
doua cuvinte provocasera senzatie. si tinea gura larg descisa, dar nu mai ndraznea sa-si
miste limba. )nd doctorul 7avrila, favoritul lui, cel despre care fusese sigur de la
nceput ca are vocatie de medic, se apropie de pat, repeta din nou cuvintele, si atunci
ntelese de ce le pronunta cu atta greutate/ cu fiecare miscare a limbii simtea cum se
clatina ctiva dinti, parca ar fi stat sa cada.
- Asta era, sopti 7avrila. Dintii. Si ciar maselele, adauga cu un aer preocupat. )emati
la telefon pe doctorul Filip/ sa vina de urgenta cineva - idealul ar fi sa vina ciar dnsul -
dar sa vina pregatit cu tot ce trebuie...
l auzi din nou, mai trziu, de departe/
-... De-abia se tin. Daca ar fi ngitit cu mai multa putere, ar fi riscat sa se nece cu vreo
masea... Anuntati pe #rofesor.
Simti penseta apucnd un dinte din fata si scotndu-l fara efort. ncepu sa numere+ n
cteva minute, cu aceeasiusurinta, doctorul Filip i e"trase noua dinti si cinci masele.
- %u prea nteleg ce s-a ntmplat. >adacinile sunt sanatoase. ' ca si cum ar fi mpinse de
mai multe masele de minte. Dar asta e imposibil. 5a trebui sa-i facem o radiografie...
#rofesorul se apropie de pat si-i puse doua degete pe mna dreapta.
- ncearca sa rostesti ceva, orice cuvnt, orice sunet.
ncerca, miscndu-si limba, de data aceasta fara teama, dar nu izbuti sa spuna ce-ar fi
vrut. n cele din urma, resemnat, ncepu sa pronunte, la ntmplare, cuvinte scurte/ ac,
cuc, bou, om, pana, bale...
A treia noapte avu un vis pe care si-l reaminti ntreg. Se rentorsese pe neasteptate n
#iatra %eamt si se ndrepta spre liceu. Dar cu ct se apropia, cu att crestea numarul
trecatorilor. >ecunoscu, n &urul lui, pe trotuar, multi din fostii lui elevi, asa cum i vazuse
cnd se despartise de ei, cu C- ,D- sau D, de ani mai nainte. Apuca pe unul de brat/ $Dar
unde va mbulziti toti, 6eodorescule($ l ntreba. 2aiatul l privi lung, zmbind ncurcat+
nu-l recunoscuse. $%e ducem la liceu. Azi se sarbatoreste centenarul profesorului
Dominic Matei.$
$%u-mi prea place visul, si repeta de mai multe ori. %u nteleg de ce, dar nu-mi place...$
Astepta sa plece infirmiera si, cu emotie si mare gri&a, asa cum facea de cteva zile,
ncepu sa ntredescida pleoapele. Se trezise ntr-o noapte privind o pata luminoasa,
albastruie, fara sa-si dea seama ca descisese ocii si fara sa nteleaga ce priveste. Simti
cum i se zbate, speriata, inima, si ncise repede ocii. Dar n noaptea urmatoare se trezi
din nou, privind cu ocii descisi aceeasi pata luminoasa si, nestiind ce sa faca, ncepu sa
numere n gnd. )nd a&unse la ED, ntelese brusc, ca lumina vine de la veieuza din
fundul camerei. *zbuti sa-si stapneasca bucuria privind, fara graba, perete dupa perete,
ncaperea n care se afla, unde fusese transportat n preziua vizitei doctorului 2ernard. De
atunci, de cte ori ramnea singur, mai ales noptile, descidea ocii, si misca usor capul,
apoi umerii, si ncepea sa cerceteze formele si culorile, umbrele si penumbrele din &urul
lui. %u si-ar fi putut ncipui ca o asemenea beatitudine fusese de totdeauna la ndemna
lui+ doar sa priveasca, foarte atent si pe ndelete obiectele de lnga el.
- De ce nu ne-ati aratat si noua ca puteti descide ocii( auzi glasul unuia dintre interni, si
n clipa urmatoare l vazu/ era aproape asa cum l reconstituise dupa infle"iunile vocii/
nalt, brun, uscativ, cu un nceput de celie.
Asadar, banuise ceva, si-l pndea mai de mult, sa-l surprinda.
- %u stiu nici eu, raspunse pronuntnd doar partial cuvintele. #oate voiam sa ma conving
nti pe mine ca nu mi-am pierdut vederea...
*nternul l privea zmbind absent.
- Dumneata esti un om curios. )nd te-a ntrebat #rofesorul cti ani ai, ai raspuns/
saizeci...
- Am mai mult...
- 7reu de crezut. Ai auzit, probabil, ce vorbeau infirmierele...
)u un gest supus, de scolar pocait, nclina din cap. 0e auzise/ $)t zicea ca are, saizeci de
ani( Asta si ascunde vrsta. 0-ai vazut si dumneata, adineaori, cnd l-am spalat+ asta e
barbat tnar, n floarea vrstei, asta n-a mplinit patruzeci de ani...$
- %u vreau sa crezi ca te-am spionat ca sa te reclam directiei. Dar trebuie sa informez pe
profesor. Si el va decide...
Alta data s-ar fi suparat sau i-ar fi fost frica, dar acum se trezi recitind, la nceput n gnd,
apoi miscndu-si ncet buzele, una din poeziile lui favorite, 0a morte meditata de
3ngaretti/
Sei la donna cepassa
)ome una foglia
' lasci agii alberi unfuoco d9:autunno...
si amintea ca atunci cnd citise pentru ntia oara poezia, erau de mult despartiti/ de
aproape D, de ani. Si, totusi, citind-o, la ea se gndise. %u stia daca era aceeasi dragoste
de la nceput, daca o mai iubea asa cum i marturisise n dimineata de CD octombrie CF-G,
dupa ce-au iesit de la tribunal si s-au ndreptat spre )ismigiu. 0a despartire, sarutndu-i
mna, adaugase/ $ti urez... n sfrsit, stii ce vreau sa spun... Dar as vrea sa mai stii ceva/
ca am sa te iubesc pna la sfrsitul vietii...$ %u era sigur ca o mai iubeste, dar la ea se
gndise citind/
Sei la donna ce passa...
- 6e-ai convins deci ca esti n afara de orice pericol. Asa l ntmpina #rofesorul n
dimineata urmatoare, ndreptndu-se zmbitor spre el. 'ra mai impresionant dect si-l
ncipuise. %u era prea nalt, si totusi felul cum tinea capul sus, si pastra corpul - drept,
de parca ar fi fost la parada -, i dadea un aer martial care intimida. Daca n-ar fi avut parul
aproape n ntregime alb, ar fi parut sever. )iar cnd zmbea ramnea grav, distant.
- Si de-abia acum ncepi sa devii un $caz interesant$, adauga asezndu-se pe scaunul din
fata patului. )red ca ntelegi de ce. #na n clipa de fata n-a gasit nimeni vreo e"plicatie
plauzibila, nici aici, nici n strainatate. Asa cum a cazut trasnetul, ar fi trebuit sa fii ucis
pe loc, sau sa mori asfi"iat n zece, cincisprezece minute, sau, n cel mai bun caz, sa
rami paralizat, mut sau orb... 'nigmele care ne confrunta n cazul dumitale se nmultesc
pe zi ce trece. %u stim nca datorita carui refle" n-ai putut descide gura douazeci si trei
de zile si a trebuit sa fii alimentat artificial. 'ste probabil ca ai reusit s-o descizi cnd a
trebuit sa elimini dintii si maselele pe care gingiile nu le mai puteau retine. %e-am gndit
sa-ti facem o proteza ca sa poti mnca si, mai ales, ca sa poti vorbi normal. Dar
deocamdata nu putem face nimic, radiografiile arata ca, n scurt timp, se pregateste sa
apara o noua garnitura de dinti.
- *mposibil1 e"clama uluit, stlcind cuvntul.
- Asa spun toti doctorii si toti dentistii, ca e pur si simplu imposibil. Si, totusi,
radiografiile sunt ct se poate de clare... De aceea, ca sa ncei, de-abia acum cazul
dumitale devine e"trem de interesant/ nu mai e vorba de un caz de $mort n viata$, ci de
cu totul altceva+ ce, e"act, nca nu stim...
$Sa fiu prudent, sa nu fac vreo greseala si sa ma dau de gol... Azi, mine vor ntreba de
nume, de adresa, de meserie. n fond, de ce mi-ar fi teama( %-am facut nimic. %u stie
nimeni nici de plicul alb, nici de plicul albastru...$ Si, totusi, fara sa nteleaga de ce, voia
cu orice pret sa-si pastreze anonimatul, asa cum fusese la nceput, cnd i strigau/ $Ma
auzi sau nu( Daca ntelegi ce spun, strnge-mi degetul...$ Din fericire, acum, fara dinti,
vorbea cu greutate. i va fi usor sa se prefaca, sa stlceasca si acele putine cuvinte pe care
izbutea sa le rosteasca. Dar daca i vor cere sa scrie( si privi, parca pentru ntia data cu
atentie, bratul si mna dreapta. #ielea era neteda, bine ntinsa, proaspata, si ncepea sa-si
recapete culoarea de altadata. si pipai ncet, prudent, bratul pna la cot, apoi mngie cu
doua degete bicepsul. )e curios1 #oate imobilitatea aproape absoluta, de aproape patru
saptamni, si licidele acelea nutritive pe care i le in&ectasera direct n vene... $Asta e
barbat tnar, n floarea vrstei1$ spusese infirmiera. *ar cu o zi mai nainte auzise usa
descizndu-se cu precautie, pasi apropiindu-se de pat, internul soptind/ $Doarme, sa nu-l
treziti$, apoi o voce straina, ragusita/ $%u poate fi el... 5a trebui totusi sa-l vedem si fara
barba... Dar individul pe care-l cautam noi e student, n-a trecut de douazeci si doi de ani,
si asta de aici arata mai n vrsta, se apropie de patruzeci...$
Atunci si aminti din nou de furtuna.
- )e e mai curios, spusese unul din interni, e ca n-a plouat dect acolo pe unde a trecut el+
de la 7ara de %ord pna aproape de bulevardul 'lisabeta. A fost o aversa ca n miezul
verii, care a durat destul ca sa inunde bulevardul, dar la cteva sute de metri, nici o
picatura.
- ' adevarat, adaugase cineva, am trecut pe-acolo cnd ne-am ntors de la biserica, si apa
de pe bulevard nca nu se scursese...
- 3nii spun ca a fost o ncercare de atentat, pentru ca s-ar fi gasit nu stiu cte ncarcaturi
de dinamita, dar i-a surprins ploaia torentiala si n ultimul moment au trebuit sa renunte.
- Asta poate fi si o inventie a Sigurantei, ca sa &ustifice arestarile printre studenti...
Apoi tacusera toti, brusc.
$6rebuie sa fiu cu bagare de seama, si repeta. %u cumva sa ma confunde cu unul din
legionarii ascunsi, pe care-i cauta Siguranta. Si atunci va trebui sa le spun cine sunt. ! sa
ma trimeata la #iatra, ca sa verifice. Si atunci...$ Dar, ca de obicei, izbutea sa se smulga
gndului care-l irita. Se trezi recitndu-si cntul 8* din #urgatorio, apoi ncerca sa-si
aminteasca din 'neida/ Agnosco veteris vestigia flammae...
- )u dumneata, cucoane Dominic, n-o scoate nimeni la capat/ treci de la o carte la alta, de
la o limba la alta, de la o stiinta la alta. #oate ca de aceea v-ati despartit, adauga cu un
zmbet trist.
Atunci nu se suparase. i placea %icodim, era un moldovean bun, cinstit si molcom.
- %u, domnule %icodim, manualul de limba &aponeza n-are nici o legatura cu despartirea
noastra...
- Dar de ce manualul de &aponeza( l ntreba surprins %icodim.
- )redeam ca la asta te refereai, la zvonul care circula prin trg...
- Adica(...
- Adica, se spune ca, ntorcndu-ma acasa cu un manual de limba &aponeza si vazndu-ma
ca descid imediat caietul si ncep sa nvat, 0aura mi-ar fi spus... n sfrsit, mi-ar fi spus
ca prea ma apuc de multe lucruri si nu duc nimic la capat si ca din cauza asta ne-am fi
despartit...
- %u, eu n-am auzit asta. Am auzit pe unul si pe altul ca duduia 0aura se cam plictisise de
aventurile dumitale galante, ca, mai ales, vara trecuta, la 2ucuresti, dadeai mereu trcoale
unei frantuste, spunnd ca o cunosteai de la Sorbona...
- %u1 l ntrerupse obosit, ridicnd din umeri. Asta a fost cu totul altceva. ' adevarat ca
0aura banuia ceva, pentru ca aflase de o alta ncurcatura, mai vece, dar ea e o femeie
inteligenta, stie ca de iubit n-o iubesc dect pe ea, ca celelalte, n sfrsit... Dar trebuie sa-
ti mai spun ca am ramas foarte buni prieteni.
Dar nu i-a spus mai mult. %u spusese nimanui, nici lui Dadu >ares, prietenul lui cel mai
bun, care murise de tuberculoza CD ani mai trziu. Desi, poate, Dadu a fost singurul care a
gicit adevarul. #oate ca ciar 0aura i-o fi marturisit ceva, caci se ntelegeau foarte bine
amndoi.
- 6e ascult, spuse #rofesorul cu o usoara iritare n glas. 6e ascult si nu nteleg. De cteva
zile, nici un progres. Mi se pare ciar ca saptamna trecuta reuseai sa pronunti anumite
cuvinte pe care astazi... 6rebuie sa colaborezi si dumneata. Sa nu-ti fie teama de gazetari.
!rdinele sunt stricte/ nu te va intervieva nimeni. 'vident, cazul dumitale era prea
e"traordinar ca sa nu se afle n oras. Au aparut stiri si articole n diverse gazete,
ma&oritatea absurde, ridicole. Dar, ca sa revin, trebuie sa colaborezi si dumneata, trebuie
sa stim mai mult si mai multe/ de unde esti, cine esti, ce profesie ai, si celelalte.
)latina cuminte din cap si repeta de mai multe ori/ $2ine1 bine1$ $Se ngroasa gluma+
trebuie sa fiu cu ocii n patru.$ %oroc ca n dimineata urmatoare simti, trecndu-si limba
peste gingii, coltul primului canin. )u o e"agerata inocenta i-l arata infirmierei, apoi
internilor, prefacndu-se ca i este imposibil sa mai pronunte ceva. Dar dintii apareau
repede, unul dupa altul. #na la sfrsitul saptamnii rasarisera toti. n fiecare dimineata
venea un dentist si-l e"amina, lua note pentru articolul pe care-l pregatea. )teva zile a
suferit de gingivita, si ciar daca ar fi voit, n-ar fi putut vorbi prea bine. Au fost zilele
cele mai senine, caci se simtea din nou aparat, la adapost de surprize. Simtea, de
asemenea, o energie si o ncredere pe care nu le mai cunoscuse din timpul razboiului
cnd, la #iatra %eamt, organizase o $miscare de >enastere culturala$ Aasa o denumisera
ziarele localeB fara egal n restul Moldovei. 5orbise de ea, laudnd-o, ciar %icolae *orga
n conferinta pe care o tinuse la liceu. #etrecuse o parte din dupa-amiaza la el acasa si nu-
si ascunsese surpriza descoperind acele multe mii de volume de orientalistica, filologie
clasica, istorie vece, areologie.
- De ce nu scrii, colega( l ntrebase de mai multe ori.
- 0ucrez, domnule #rofesor, ma trudesc de vreo zece ani sa ncei o lucrare...
Atunci l ntrerupse Davidoglu, cu inevitabila lui gluma/
- Dar ntrebati-l, domnule #rofesor, ce fel de lucrare( De omni re scibili1...
'ra una din vecile lor glume, pe care le repetau de cte ori l vedeau intrnd n
cancelarie cu un maldar de carti noi, sosite ciar n dimineata aceea de la #aris, de la
0eipzig sau de la !"ford.
- )nd ai de gnd sa te opresti, cucoane Dominic( l ntrebau.
- )um sa ma opresc, cnd n-am a&uns nici la &umatatea drumului(... De fapt, stia ca
celtuindu-si, nainte de razboi, putina avere ce-i ramasese pe carti scumpe si n calatorii
de studii, era obligat sa ramna profesor aici, la liceu ca, deci, o buna parte din timp o
pierdea cu lectiile. Si de mult nu-l mai interesau latina si italiana+ ar fi vrut sa predea,
daca s-ar fi putut, istoria civilizatiei sau filozofia.
- Asa cum vrei dumneata sa le faci pe toate, nici zece vieti nu-ti vor fi de-a&uns...
! data raspunsese, aproape cu convingere/
- Suntem siguri macar de un lucru, ca pentru filozofie nu ai nevoie de zece vieti...
- 4abe nun ac1 #ilosopie... durcaus studiert1 citase solemn profesorul de germana.
)unosti restul, adaugase.
Din indiscretiile asistentilor, ntelese de ce e nervos #rofesorul/ 2ernard i cerea mereu
informatii mai ample si mai precise. 'n somme, ;ui est ce Monsieur( ntrebase ntr-o
scrisoare. ADar asta nu e sigur, observase cineva. Asta o spune doctorul 7avrila, dar nici
el n-a vazut scrisoarea.B 'vident, 2ernard aflase de mult ca necunoscutul pe care-l
e"aminase la nceputul lui aprilie nu-si pierduse vederea si ca ncepuse sa vorbeasca. 'ra
acum mai curios ca oricnd. l interesau nu numai etapele restabilirii fizice, ci si ct mai
multe amanunte despre capacitatile mentale. Faptul ca ntelegea limba franceza l
ndemna sa creada ca avea oarecare cultura. 5oia sa afle ce s-a pastrat si ce s-a pierdut.
Sugerase o serie de teste/ vocabular, sinta"a, asociatii verbale.
- Dar cnd ai s-o termini, domnule(
- Mai am de scris partea nti+ celelalte parti - Anticitatea, 'vul Mediu si 'poca moderna
- sunt scrise aproape n ntregime. Dar partea nti, ntelegi, originile - originea
limba&ului, a societatii, a familiei, a tuturor celorlalte institutii... Astea cer ani si ani de
cercetari. Si cu bibliotecile noastre de provincie... #e vremuri, cumparam pe ct puteam,
dar acum, cu saracia...
De fapt, cu ct trecea timpul, cu att ntelegea mai limpede ca nu va a&unge sa-si termine
singura lui carte, opera vietii lui. Se trezise ntr-o dimineata cu un gust de cenusa n gura.
Se apropia de H- de ani si nu nceiase nimic din tot ce ncepuse. *ar $discipolii$ lui, cum
i placea sa-si numeasca unii din colegii lui foarte tineri, coplesiti de admiratie, care se
adunau cel putin o seara pe saptamna la biblioteca sa-l asculte vorbindu-le de imensele
probleme pe care trebuia sa le rezolve, discipolii se risipeau o data cu trecerea anilor,
mutati n alte orase. %u ramasese nici unul caruia i-ar fi putut ncredinta macar
manuscrisele si materialele adunate.
De cnd auzise ca la cafenea i se spune 5enerabilul sau #apa Dominic, si dadu seama ca
prestigiul pe care l dobndise n timpul razboiului cnd %icolae *orga l laudase la
nceputul conferintei, si, de la *asi, trimitea din timp n timp cte un student sa-i ceara
carti, prestigiul acesta ncepea sa paleasca. #e nesimtite, se trezi ca n cancelarie sau la
cafeneaua Select nu mai era centrul atentiei generale, ca nu mai scapara, ca pe vremuri.
*ar de curnd, de cnd l auzise pe 5aian/ $S-a ramolit rau de tot 5enerabilul1$ aproape ca
nu mai ndraznea sa le vorbeasca despre cartile noi pe care le citea, de articolele din
%.>.F., )riterion sau 0a Fiera 0etteraria.
Si apoi au urmat, una dupa alta, ceea ce numea, n limba&ul lui secret, $crizele de
constiinta$.
- Dar ce cauti pe aici, domnu Matei(
- Ma plimbam. M-a apucat iar migrena, si iesisem sa ma plimb...
- Dar asa, n pi&ama, n prea&ma )raciunului( Sa nu racesti1...$
A doua zi se aflase n tot orasul. #robabil ca-l asteptau la cafenea sa-l descoase, dar n
ziua aceea nu s-a dus, nici n ziua urmatoare.
- )u prima ocazie1 a e"clamat ntr-o dupa-amiaza, n fata cafenelei Select, rznd. )u
prima ocazie1...
- )e-o sa fie cu prima ocazie( 0-a iscodit 5aian. ntr-adevar ce-are sa fie( l privea
ncruntat, ncercnd sa-si aduca aminte. n cele din urma ridica din umeri si pleca spre
casa. De-abia cnd puse mna pe clanta si aminti/ cu prima ocazie va descide plicul
albastru. $Dar nu aici, unde ma cunoaste toata lumea. Departe, n alt oras. 0a 2ucuresti
bunaoara.$
ntr-o dimineata ceru infirmierei o foaie de rtie, un creion si un plic. Scrise cteva
rnduri, lipi plicul si-l adresa #rofesorului. Apoi ncepu sa astepte, simtind cum i se
accelereaza bataile inimii. De cnd nu mai cunoscuse o emotie asemanatoare( #oate din
dimineata cnd aflase ca >omnia declarase mobilizarea generala. Sau, si mai nainte, cu
CD ani mai nainte, cnd, de cum intrase n salon, ntelese ca-l astepta 0aura si ca voia sa-i
vorbeasca. * se paruse, atunci, ca avea ocii umezi.
- 6rebuie sa-ti spun, ncepu silindu-se sa zmbeasca. ' prea important pentru noi
amndoi si nu mai pot ascunde... 6rebuie sa-ti marturisesc. Am simtit asta mai demult,
dar de ctva timp ma obsedeaza. Simt ca nu mai esti al meu... 6e rog, nu ma ntrerupe.
%u e ce te gndesti tu... Simt ca nu esti al meu, ca nu esti aici, lnga mine, ca esti n alta
lume - nu ma gndesc la cercetarile tale, care, orice ai crede tu, ma intereseaza - dar simt
ca esti ntr-o lume straina, n care nu te pot ntovarasi. Si pentru mine, si pentru tine, cred
ca ar fi mai ntelept sa ne despartim. Suntem amndoi tineri, iubim amndoi viata... Ai sa
vezi mai trziu...
- 2ine, spuse #rofesorul dupa ce mpaturi cu gri&a rtia si o introduse n agenda. Am sa
ma ntorc mai trziu. >eveni dupa un ceas. ncuie usa, sa nu fie deran&at, si se aseza pe
scaunul din fata patului.
- 6e ascult. %u trebuie sa faci un prea mare efort. )uvintele pe care nu le poti pronunta, le
poti scrie, adauga ntinzndu-i un bloc de rtie.
- 5eti ntelege de ce a trebuit sa recurg la aceasta stratagema, ncepu emotionat. 5reau sa
evit publicitatea. Adevarul este acesta/ ma numesc Dominic Matei, la I ianuarie am
mplinit saptezeci de ani, am fost profesor de latina si italiana la liceul Ale"andru *oan
)uza din #iatra %eamt, unde locuiesc si acum. 0ocuiesc pe strada 'piscopiei, numarul
CI. 'ste casa mea si cuprinde o biblioteca de aproape opt mii de volume, pe care am
lasat-o prin testament liceului...
- '"traordinar e"clama #rofesorul dupa ce rasufla adnc si-l privi din nou, oarecum
speriat.
- )red ca nu va este greu sa controlati. Dar, va implor, multa, multa discretie. Ma
cunoaste tot orasul. Daca voiti probe suplimentare, va pot face planul casei, va pot spune
ce carti se gasesc pe birou, si orice alt detaliu mi veti cere. Dar, cel putin deocamdata, nu
trebuie sa se afle ce mi s-a ntmplat. Asa cum ati spus si dumneavoastra, e destul de
senzational ca am ramas teafar. Daca se afla ca am ntinerit, nu voi mai avea liniste... 5a
spun toate acestea pentru ca agentii de la Siguranta, care au mai fost pe aici, nu vor crede
niciodata ca am trecut de saptezeci de ani. Deci, nu vor crede ca sunt cine sunt, si voi fi
ancetat, si cte nu se pot ntmpla cnd esti ancetat... 5a rog, daca socotiti ca merita sa
fie studiat cazul meu, vreau sa spun ca merita sa fie studiat n continuare, aici, la spital,
va rog gasiti-mi o identitate fictiva. 2inenteles, va fi provizorie, si daca, mai trziu, nu
veti fi satisfacut de conduita mea, puteti oricnd revela adevarul...
- %u e vorba de asta, l ntrerupse #rofesorul. Deocamdata, important este un singur
lucru/ sa ai o situatie n regula. Asta, sper, nu va fi greu de obtinut. Dar ce vrsta ti
putem da( )nd nu vei mai avea barba, vei parea un tnar de treizeci, treizeci si unu de
ani. Sa punem treizeci si doi de ani(... Mai ntreba o data strada si numarul casei si le
nsemna n agenda.
- )are este, evident, ncisa, relua dupa un rastimp.
- Da si nu. ! femeie batrna, 5eta, &upneasa mea de o viata ntreaga, locuieste n doua
odaite lipite de bucatarie. 'a pastreaza ceile de la celelalte ncaperi.
- #robabil ca e"ista undeva un album cu fotografii+ mai precis, cu fotografiile dumitale
din tinerete...
- Sunt, toate, n sertarul de sus al biroului+ sunt trei albume. )eia de la sertar se afla sub
cutia de tigari, ciar pe birou... Dar daca cel pe care l veti trimite va vorbi cu 5eta, se va
afla n tot orasul...
- %u e nici un risc daca se procedeaza cu prudenta, si introduse gnditor agenda n
buzunar si tacu cteva clipe, continund sa-l priveasca.
- >ecunosc, cazul dumitale ma pasioneaza, spuse ridicndu-se. %u nteleg nimic, si
nimeni altcineva dintre noi nu ntelege... #robabil e"ercitiile le faci cnd rami singur, n
timpul noptii, adauga.
>idica ncurcat din umeri.
- Simteam ca-mi amortesc picioarele si atunci am cobort din pat, si aici, pe covor...
- %u te-a frapat nimic(
- 2a da. M-am pipait peste tot. Am simtit muscii, asa cum i aveam pe vremuri/ tari,
vn&osi. %u ma asteptam. Dupa attea saptamni de imobilitate aproape absoluta, ar fi
trebuit sa fie, cum sa spun( un fel de...
- Da, asa ar fi trebuit, l ntrerupse #rofesorul.
Se ndreptase spre usa, dar se opri, si se ntoarse, cautndu-i privirile.
- %u mi-ai dat adresa de aici, din 2ucuresti. Simti ca roseste, dar, cu efort, izbuti sa
zmbeasca.
- %u am adresa, pentru ca de-abia sosisem. 5enisem cu trenul, de la #iatra %eamt. Am
a&uns aproape de miezul noptii. 'ra n noaptea de nviere.
#rofesorul l privi lung, nencrezator.
- Dar te duceai, n orice caz, undeva... Si acolo, pe trotuar, lnga dumneata, nu s-a gasit
nici o valiza...
- %u aveam valiza. %u aveam nimic cu mine, afara de un plic albastru. 5enisem cu
gndul sa ma sinucid. Mi se parea ca sunt condamnat/ arterioscleroza. mi pierdeam
memoria...
- 5enisesi aici ca sa te sinucizi( repeta #rofesorul.
- Da. Mi se parea ca nu aveam alta solutie. Singura solutie era plicul albastru. #astram
acolo, de mult, cteva miligrame de stricnina...
**
Stia ca viseaza si-si trecea mereu palma pe obrazul proaspat barbierit, dar nu izbutea sa se
trezeasca. De-abia dupa ce masina a&unse la capatul bulevardului, recunoscu cartierul+ l
recunoscu mai ales dupa mirosul teilor n floare. %e ndreptam spre Sosea, ntelese. %u
mai trecuse pe aici de ctiva ani si privea emotionat casele veci, care-i aminteau de anii
studentiei. Apoi l ntmpina o alee stra&uita de arbori nalti+ n clipa urmatoare poarta se
descise si masina, naintnd ncet pe pietris, se opri n fata scarii de piatra vnata. $De ce
nu coborti($ auzi un glas necunoscut. #rivi cu mirare n &urul lui+ nu era nimeni. * se
paru ca sus, n capul scarii, se descisese usa. 'ra deci asteptat. $Ar trebui sa cobor$, si
spuse.
6rezindu-se, l orbi lumina puternica de-afara si privi surprins ceasul. %u era nca H.
#robabil ca au uitat sa traga transperantele. 6rziu auzi descizndu-se usa.
- 5-am adus ainele, spuse infirmiera apropiindu-se zmbind de pat, cu bratele ncarcate.
'ra Anetta, nca destul de tnara si cea mai ndrazneata. A)u cteva zile mai nainte i
spusese, privindu-l adnc n oci/ $)nd o sa iesiti de aici, poate ma luati ntr-o seara la
cinematograf...$B l a&uta sa se mbrace, desi n-ar fi avut nevoie de a&utor. 7icea, din
privirile ei dezamagite, ca vestonul nu cadea prea bine $e prea strmt n umeri$, spuse, si
cravata, albastra cu mici triungiuri cenusii, nu se asorta cu camasa n dungi. )urnd
intra internul de serviciu. ncepu sa-l e"amineze, ncruntat, cu atentie.
- Se vede de la distanta ca nu sunt ainele dumitale. Ai putea deveni suspect. 5a trebui
sa-ti cautam altceva. Doctorul 7avrila spunea ca are cteva costume de cea mai buna
calitate+ i-au ramas de la un unci de-al lui.
- *-au ramas mostenire dupa ce-a murit, preciza Anetta. Si nu e bine sa porti aine de la
mortii altora. De la mortii tai, e altceva+ le porti n memoria lor, asa, ca un suvenir...
- %-are nici o importanta, spuse zmbind. Azi, n orice caz, nu mai e timp. #oate cu alta
ocazie, cnd o sa mai trec pe aici...
- Da, interveni internul, dar cu vestonul asta atragi atentia si risti sa fii urmarit...
- Daca se piteste bine n fundul masinii, poate nu se observa...
Doua ceasuri n urma, cobor n curte, ntovarasit de doctorul )irila, cel care i era mai
putin simpatic pentru ca dupa ce-l surprinse ascuns n odaie, avea impresia ca-l spioneaza
tot timpul. Dnd cu ocii de masina, se opri brusc.
-Am mai vazut masina asta, sopti. Am vazut-o azi-noapte, n vis... 3nii ar spune ca e
semn rau, ca am putea avea un accident, adauga.
- 'u nu sunt superstitios, rosti rar, sententios, doctorul )irila, desciznd portiera. n
orice caz, suntem asteptati...
)nd masina se ndrepta spre bulevard, simti o liniste stranie, ntrerupta, n cip
nenteles, de izbucniri aproape violente de bucurie.
- Sa descideti fereastra, spuse, ca n curnd vom trece pe sub teii n floare. Acum ne
apropiem de Sosea, adauga dupa ctva timp. Si mai trziu/ Sa vedeti ce cladire frumoasa,
cu arbori nalti si ce alee curata, cu pietris, si scara de piatra vnata...
*nternul l privise tot timpul curios, tacnd ncurcat. Masina se opri n dreptul scarii.
- De ce nu coborti( auzi o voce.
- Asteptam sa vina plantonul, sa dam n primire, raspunse soferul.
n curnd se auzira pasi grabiti pe pietris si din spatele masinii aparu un barbat oaces, cu
obrazul ciupit de varsat si parul tuns militareste. )irila descise portiera.
- Dumnealui este persoana despre care ai fost informat. 5ezi sa nu-l confunzi cu vreun alt
pacient. De acum nainte, dumneata esti raspunzator.
- Am nteles, spuse. Sa n-aveti nici o gri&a. Am sa fiu cu ocii n patru.
- )e face dumnealui nlauntru sau n gradina, l ntrerupse )irila, nu te priveste.
Dumneata trebuie sa ai gri&a de poarta...
i placea camera/ era spatioasa, cu ferestre spre parc si asa cum l asigurase #rofesorul,
avea o masa de lemn si n perete rafturi pentru carti. Se apropie de fereastra descisa si
respira adnc. * se paru ca patrunde pna la el mirosul de trandafiri salbatici. 6otusi nu
izbutea sa se bucure. Jmbea mngindu-si cu palma stnga obra&ii dar i se parea ca tot
ce i se ntmpla de la o vreme nu-l priveste cu adevarat, ca e vorba de altceva, de
altcineva.
- ncearca sa descrii ct mai precis si cu ct mai multe detalii ce vrei sa spui cnd spui/
altcineva, l ntrerupse o data #rofesorul. n ce sens te simti strain( %u te-ai $instalat$ nca
n noua dumitale situatie( ' foarte important. %oteaza tot ce-ti trece prin cap. Daca n-ai
cef de scris sau ai prea multe de spus, utilizeaza magnetofonul, indicnd ntotdeauna
ziua, ora si locul, si preciznd daca dictezi ntins n pat sau plimbndu-te prin camera.
n ultimele zile, la spital, umpluse aproape un caiet ntreg. Scria tot felul de lucruri/
cartile pe care si le amintea Asi i placea sa indice editia, anul publicatiei, anul cnd le
citise pentru ntia oara, ca sa poata controla aceasta miraculoasa recuperare a memorieiB,
versuri n toate limbile pe care le nvatase, e"ercitii de algebra, unele vise care i se pareau
semnificative. Dar nu marturisea anumite descoperiri recente. Simtea o nenteleasa
rezistenta, de care vorbise o data #rofesorului.
- ' foarte important sa aflam semnificatia acestei rezistente, i spuse. ncearca cel putin sa
faci aluzie, sa stim daca ceea ce nu vrei sa spui A$nu pot sa spun1$ l ntrerupse n gndB se
refera la anumite ntmplari din trecut, sau e vorba de altceva, n legatura cu noua
dumitale conditie, despre care, repet, stim nca foarte putin...
Se ntoarse de la fereastra si, dupa ce strabatu de cteva ori camera, plimbndu-se, ca pe
vremuri, n tinerete, cu minile ncrucisate la spate, se ntinse n pat. >amasese cu ocii
descisi, privind tavanul.
- 6i-am adus albumul de familie, i spuse ntr-o dimineata. )el cu fotografiile dumitale
din liceu, de la 3niversitate, din *talia... %u esti curios sa-l vezi( ntreba dupa o pauza.
- )a sa fiu sincer, nu...
- Dar de ce(...
- %u-mi dau nici eu seama de ce. ncep sa ma simt detasat de trecutul meu. #arca n-as
mai fi acelasi...
- ' curios, spuse #rofesorul. Ar trebui sa aflam motivele...
n cele din urma, resemnat, se otarse sa-l rasfoiasca. #rofesorul se asezase alaturi pe
pat, pe scaun, si-l privea intens, nereusind sa-si ascunda curiozitatea.
- 0a ce te gndesti( l ntreba brusc, dupa cteva minute. )e fel de amintiri( )e fel de
asociatii(
Sovai, frecndu-si obrazul cu palma stnga. A$Stiu ca gestul acesta a a&uns la mine un tic$,
marturisise de mai multe ori.B
- mi amintesc perfect anul si locul unde au fost luate, fiecare din ele. As putea spune ca-
mi amintesc ciar si ziua+ parca as auzi vocile celor din &ur si cuvintele pe care le rosteau,
si as simti n nari mirosul specific al acelui loc si al acelei zile... 3ite, bunaoara, aici,
unde sunt cu 0aura, la 6ivoli. )nd am dat cu ocii de fotografie, am simtit caldura acelei
dimineti si mirosul florilor de leandru, dar am simtit si un miros puternic, greu, de pacura
ncinsa, si mi-am adus aminte ca la vreo zece metri de locul unde am fost fotografiati se
gaseau doua caldari cu pacura.
- ' un fel de Kpermnezie cu efecte laterale, spuse #rofesorul.
- ' ngrozitor, continua. ' prea mult, si e inutil.
- #are inutil pentru ca nu stim nca ce sa facem cu ea, cu aceasta fantastica recuperare a
memoriei... n orice caz, adauga zmbind, sa-ti dau o veste buna. n cteva zile, vei primi
din biblioteca dumitale de la #iatra %eamt cartile pe care le-ai notat n prima lista, adica
toate gramaticile si dictionarele de care ai spus ca ai nevoie. 2ernard e entuziasmat+ mi-a
spus ca nu puteam gasi un test mai nimerit. 0-a interesatndeosebi faptul ca ai nceput sa
studiezi limba cineza n tinerete, apoi ai negli&at-o vreo zece, doisprezece ani, nainte si
n timpul razboiului, ai ncercat din nou s-o nveti, si apoi, pe neasteptate, ai renuntat
pentru totdeauna. Avem de-a face deci cu mai multe straturi de memorie. Daca ti vei da
osteneala sa te analizezi si sa notezi cu atentie, vom vedea care din straturi va fi reanimat
cel dinti...
)tva timp s-au privit unul pe altul, parca fiecare ar fi asteptat sa nceapa celalalt.
- Si ce se crede la #iatra despre disparitia mea( ntreba pe neasteptate. %u sunt prea
curios, dar m-ar interesa sa cunosc de pe acum sansele pe care le am...
- )e fel de sanse( l ntrerupse #rofesorul.
Jmbi ncurcat+ ciar n clipa cnd o rostise, e"presia i se paru vulgara si inoportuna.
- Sansele de a continua viata pe care am nceput-o de curnd, fara riscul de a fi reintegrat
biografiei mele anterioare...
- Deocamdata nu-ti pot spune nimic precis. #rietenii dumitale din #iatra cred ca te afli,
amnezic, n vreun spital din Moldova. )ineva si-a adus aminte ca, n Smbata #astelui,
te-a zarit la gara, dar nu stie n ce tren te-ai urcat+ omul se grabea sa a&unga acasa...
- 2anuiesc cam cine m-a zarit la gara, sopti.
- )a sa poata aduna cartile pe care le-ai notat, politia a nscenat o descindere. Au prete"tat
ca, aflnd de disparitia dumitale, unul din legionarii urmariti s-ar fi ascuns n biblioteca...
>amase pe gnduri ctva timp, parca ar fi ezitat sa continue.
- Dar, evident, relua, cu ct trece timpul, cu att va fi mai greu. )urnd se va afla si la
#iatra %eamt, ce stie tot 2ucurestiul/ ca cineva, un necunoscut n vrsta, a fost lovit de
trasnet, si dupa zece saptamni arata perfect sanatos si ntinerit... Sa speram ca nu se va
afla si restul...
Doua saptamni n urma, cobornd n gradina, se ntlni fata n fata cu o stranie
frumusete+ frumusete pe care, pentru motive greu de nteles, ncerca s-o atenueze printr-o
voita vulgaritate, fardndu-se e"agerat si nendemnatec. Asa cum i zmbise acum,
provocator si totusi cast, necunoscuta i aminti de unul din ultimele lui vise. Se nclina
usor si i spuse/
- Am impresia ca ne-am mai ntlnit undeva.
6nara izbucni n rs. A$#acat, si spuse, rde cu aceeasi vulgaritate cu care se fardeaza.$B
- 'sti ct se poate de discret, spuse. ASi i se paru ca vorbeste ca pe scena.B 'vident ca ne-
am mai ntlnit+ si ciar de mai multe ori.
- 3nde si cnd(
6nara ncrunta usor din sprncene si-i cauta din nou privirile.
- 3ltima oara, azi-noapte, n camera numarul sase. )amera dumitale e alaturi, la numarul
patru, adauga despartindu-se.
#rofesorul veni ciar n seara aceea, sa-i napoieze caietul si sa citeasca ultimele
nsemnari. l asculta ncurcat, fara sa zmbeasca, evitndu-i privirile.
- 'u credem ca stii despre ce e vorba si ca ntelegi, cum sa spun( intentia stiintifica a
e"perientei. %ici o analiza nu e completa fara inde"ul capacitatii se"uale. ti amintesti
ntrebarea pe care ti-a pus-o ultima oara 2ernard...
Ar fi vrut sa rda, dar nu izbuti dect sa clatine de cteva ori din cap, zmbind.
- Daca mi aduc aminte1... *ntrasem n pamnt de rusine. 7ol, ntins pe masa, fata de
attia medici si savanti straini...
- 'u te prevenisem ca va fi un fel de consult international. 5enisera toti pentru dumneata+
nu puteau crede n informatia pe care-o publicasem n 0a #resse medicale.
- %u ma asteptam la o asemenea ntrebare... Mai ales ca eram nca n spital, deci nu
aveam cum sa confirm sau sa infirm eventualele posibilitati se"uale.
#rofesorul zmbi, ridicnd din umeri.
- Aflasem ceva, evident, indirect, de la infirmiere.
- De la infirmiere(
- %oi credeam ca fusese initiativa dumitale. n orice alta mpre&urare, pacientul si
infirmiera respectiva ar fi fost sanctionati. Dar n cazul dumitale, nu numai ca am ncis
ocii, dar am apreciat informatiile. n sfrsit, conte"tul n-are prea mare importanta+
importanta este numai informatia... Dar n cazul domnisoarei de la numarul sase, relua
dupa o pauza, este vorba si de altceva. ' mai bine sa ti-o spun acum, ca sa nu se iveasca,
mai trziu, complicatii. Domnisoara aceasta ne-a fost impusa de Siguranta...
- De Siguranta( repeta cu oarecare teama. Dar de ce(
- %u pretind ca nteleg prea mult, dar stiu ca Siguranta este foarte interesata de cazul
dumitale. Foarte probabil, nu sunt convinsi ca le-am spus tot adevarul/ si, n fond, au
dreptate. n orice caz, Siguranta nu crede n metamorfoza dumitale. )onvingerea lor este
ca povestea care circula n oras, cu trasnetul din noaptea nvierii, cu inconstienta,
restabilirea si ntinerirea dumitale, este inventia legionarilor... )a de fapt, aceasta legenda
a fost fabricata sa camufleze identitatea unui important sef legionar si sa pregateasca fuga
lui peste granita.
l ascultase surprins, si totusi senin.
- Atunci, situatia mea e mai grava dect mi ncipuiam, spuse. Dar cum nu e"ista,
deocamdata, o alta solutie...
- Solutia se va gasi la timpul ei, l ntrerupse #rofesorul. 6rebuie sa adaug, ca sa fii ct
mai bine informat, ca esti, si ai fost de la nceput, supravegeat de Siguranta. De aceea ti
s-a procurat un costum cu care n-ai ndrazni sa iesi pe strada, pentru ca ai fi imediat
arestat. Si n-ai ndrazni sa circuli n oras n aceasta cazaca, uniforma clinicii, care e, de
altfel, destul de eleganta. Si, asa cum ai nteles de la nceput, daca ai vrea sa te plimbi, n-
ai putea iesi pe poarta... Asta e ce stim noi. Dar cine stie cti altii din personalul de
serviciu al clinicii sunt informatorii Sigurantei...
*zbucni n rs si-si trecu de mai multe ori palma stnga pe obraz.
- n fond, poate e mai bine asa. Ma simt la adapost de surprize...
#rofesorul l privi lung, parca ar fi sovait sa continue. Apoi se otar brusc/
- Sa revenim, acum, la o problema mai importanta. 'sti sigur ca, n amintirea dumitale,
toate e"perientele se"uale treceau drept visuri erotice(
>amase ctva timp pe gnduri.
- Acum, nu mai sunt att de sigur. #na n seara asta, eram convins ca e vorba de vise...
- 6e ntreb pentru ca n caietul pe care l-am citit ai notat tot felul de visuri, dar fara
elemente manifest erotice.
- #oate ca ar fi trebuit sa le nsemn si pe celelalte, dar nu mi s-au parut semnificative... n
orice caz, continua dupa o scurta tacere, daca am confundat e"perientele reale cu visurile
erotice, lucrurile sunt mai complicate dect mi-as fi ncipuit...
)u un gest copilaresc, ridicol, si puse mna pe tmpla, ca si cum ar fi vrut sa arate ca se
concentreaza.
- 6e ascult, spuse trziu #rofesorul. n ce sens ar putea fi si mai complicate dect par a fi(
>idica brusc fruntea si zmbi ncurcat.
- %u stiu daca ati nteles anumite aluzii din caiet, dar de ctva timp aveam impresia, cum
sa spun( aveam impresia ca nvatam n timpul somnului+ mai precis, visam ca nvat ca,
bunaoara, descid n vis o gramatica, parcurg si memorizez cteva pagini, sau rasfoiesc o
carte...
- Foarte interesant, spuse #rofesorul. Dar nu cred ca ai notat toate acestea, cu precizie si
claritate, n caietul pe care l-am citit.
- %u prea stiam cum sa le descriu+ erau visuri n serie, ntr-un anumit sens didactice, mi
se parea ca prelungesc lecturile din timpul zilei. Am crezut, ciar, ca visez reguli
gramaticale, vocabulare si etimologii, pentru ca eram pasionat de asemenea lucruri... Dar
acum ma ntreb daca, ntr-un cip mai mult sau mai putin somnambulic, nu ma desteptam
n timpul noptii si-mi continuam lucrul...
#rofesorul l privi tot timpul cu atentie, usor ncruntat, semn, cum observase mai demult,
ca era ispitit de mai multe ntrebari deodata.
- n orice caz, spuse, nu pari obosit, nu ai e"presia intelectualului care petrece o buna
parte din noapte citind... Dar daca ar fi asa, cum de n-a observat nimeni lumina, lampa
arznd foarte trziu n camera dumitale( Se ridica din fotoliu si ntinse mna. )e mi se
pare parado"al este faptul ca aceasta ezitare, mai precis aceasta confuzie ntre
e"perientele onirice si starea de vege, s-a dezvoltat paralel cu Kpermnezia dumitale...
)e-mi spuneai atunci despre mirosul de leandri si de pacura pe care le-ai simtit privind o
fotografie de acum aproape patruzeci de ani...
- Dar acum nu mai sunt sigur nici de asta, e"clama, de Kpermnezie1 %u mai sunt sigur
de nimic1
Dupa ce ramase singur, se trezi gndind/ $Foarte bine ca ai spus/ L %u mai sunt sigur de
nimic... M n felul acesta, esti ntotdeauna la adapost. #oti raspunde oricnd/ L Am visat1
M. Sau atunci cnd ti convine, poti spune contrariul... Dar fii atent1 %u spune niciodata
adevarul ntreg1$
ntoarse capul si privi mirat n &urul lui. Dupa cteva clipe sopti, ca si cum s-ar fi adresat
cuiva prezent si totusi invizibil de lnga el/ $Dar ciar daca as voi sa spun, nu po1 %u
nteleg de ce, adauga cobornd si mai mult glasul, dar sunt anumite lucruri pe care mi-e
peste putinta sa le spun...$
n noaptea aceea se lupta multa vreme cu insomnia. A'ra prima insomnie de cnd parasise
#iatra %eamt, si faptul acesta l irita. Suferise aproape toata viata de insomnii, si n ultima
vreme se crezuse vindecat.B )a de obicei, se gndea la misterul memoriei pe care o
recuperase. De fapt, si daduse de mult seama, nici nu era vorba de recuperare, pentru ca
era infinit mai vasta si mai precisa dect o avusese vreodata. ! memorie de mandarin, asa
cum spusese )avannes ca trebuie sa aiba orice sinolog. ncepuse sa creada ca avea ciar
mai mult/ o foarte curioasa Kpermnezie. nca nainte de a i se fi adus dictionarul si
gramaticile de la #iatra, se trezise ntr-o zi ca recita te"te cinezesti, vizualiznd n
acelasi timp caracterele si traducnd pe masura ce recita. )teva zile n urma verificase
grafiile, pronuntia si traducerea, rasfoind nfrigurat antologia si dictionarul lui 7iles. %u
facuse nici o greseala. Scrisese cteva rnduri n caiet, cu o usoara parere de rau/ 2ernard
va fi dezamagit+ i era imposibil sa precizeze ce strat al memoriei aparuse mai nti+ se
trezise ca poseda limba cineza asa cum nu o cunoscuse niciodata. Acum putea descide
orice te"t si, citindu-l, l ntelegea cu aceeasi usurinta cu care ar fi citit un te"t n limba
latina sau italiana vece.
'ra o noapte foarte calda, si fereastra spre parc ramasese descisa. * se paru ca aude pasi
si, fara sa aprinda lumina, cobor din pat si se apropie de fereastra. Jari plantonul si
ntelese ca-l vazuse si el.
- Dar dumneata nu dormi( l ntreba ct putu mai ncet, ca sa nu-si trezeasca vecinii.
!mul ridica din umeri, apoi se ndrepta spre parc si se pierdu n ntuneric. $Daca l-as
ntreba mine, si spuse, mi va raspunde probabil ca am visat. Si, totusi, sunt sigur ca de
data aceasta nu am visat...$ Se rentoarse n pat, ncise ocii si-si spuse, ca pe vremuri,
cnd suferea de insomnii/ $n trei minute am sa adorm1... 6rebuie sa adormi, se auzi
gndind, caci mai ales n somn nveti bine. 5isuri didactice, cum spunea asta-seara
#rofesorul+ o sa ai nca o serie de visuri didactice. %u n legatura cu limba cineza.
Altceva, mai important altceva...$
i placea sa se asculte gndind, dar de data aceasta simti o neliniste nenteleasa si-si sopti
amenintator/ $Daca nu adorm pna numar la D-, cobor si ma duc sa ma plimb n parc1$
Dar nu apuca sa numere dect pna la E.
)teva zile n urma, #rofesorul l ntreba, fara sa-si ridice ocii din al doilea caiet cu note
pe care i-l ncredintase.
- ti aduci cumva aminte ca, ntr-o noapte, ai cobort pe fereastra si te-ai dus pna n
fundul gradinii, acolo unde sunt rondurile cu trandafiri(
Simti ca roseste si se intimida.
- %u. mi aduc aminte ca nu izbuteam sa adorm si la un moment dat mi-am spus/ daca nu
adorm pna ce numar D-, cobor si ma duc sa ma plimb n parc1 Dar dupa aceea nu mai
stiu nimic. #robabil ca am adormit imediat...
#rofesorul l privi, zmbind enigmatic.
- n nici un caz n-ai adormit imediat... #entru ca ai petrecut o bucata de vreme n prea&ma
trandafirilor.
- Atunci sunt somnambul1 e"clama. #entru prima oara n viata mea am avut o criza de
somnambulism1
#rofesorul se ridica brusc, se ndrepta spre fereastra si ramase ctva timp privind lung
naintea lui. Apoi se ntoarse si se reaseza n fotoliu.
- Asta am crezut si eu. Dar lucrurile nu sunt att de simple. )nd plantonul a dat alarma,
doi oameni de serviciu, probabil agentii Sigurantei, au alergat sa cerceteze strada - nu
stiau ca plantonul te descoperise de&a - si au zarit o masina cu farurile stinse, asteptnd n
strada, ciar n dreptul rondului de trandafiri unde te aflai dumneata. 'vident, masina a
disparut nainte ca sa-i poata nota numarul...
si trecu de mai multe ori mna pe frunte.
- Daca n-ati fi dumneavoastra... ncepu.
- Stiu, pare de necrezut, l ntrerupse #rofesorul. 6otusi sunt trei martori, oameni simpli,
dar de ncredere, si cu oarecare e"perienta...
- Si ce-au facut cu mine( M-au luat pe sus si m-au adus napoi n camera(
- %u. n gradina nu era dect plantonul. Spune ca ndata ce-ai dat cu ocii de el, te-ai
ntors... Ai patruns n odaie tot pe fereastra, asa cum iesisesi... Somnambul sau nu, nu are
importanta. )e e grav, este ca Siguranta nu se ndoieste acum ca se pregatea evadarea
dumitale. Faptul ca ai fost surprins ciar acolo unde, n strada, astepta masina, dovedeste,
n opinia lor, ca stiai despre ce era vorba si ca erai de acord... A trebuit sa se faca
interventii foarte sus ca sa nu fii arestat, adauga.
- 5a multumesc, spuse ncurcat, stergndu-si fruntea.
- Deocamdata, au dublat masurile de paza. Strada e necontenit patrulata n timpul noptii+
un sergent, n civil, si va cauta tot timpul de lucru n dreptul ferestrei dumitale - ca acum,
adauga cobornd glasul - iar noptile, plantonul va dormi pe un pat de campanie, pe
culoar, n dreptul usii.
Se ridica din fotoliu si ncepu sa se plimbe, trecnd absent, dintr-o mna n alta, caietul cu
note. Apoi se opri brusc n fata lui si-l privi, adnc, n oci.
- Dar dumneata cum e"plici aceasta serie de coincidente/ pentru ntia oara ai avut o
insomnie urmata, cum ai marturisit, de prima criza de somnambulism din viata dumitale+
n timpul crizei te ndrepti catre rondul de trandafiri, e"act n locul unde, dincolo de zid,
te astepta o masina cu farurile stinse... ! masina care, adauga dupa cteva clipe, dispare
ndata ce s-a dat alarma... )um e"plici(
nalta din umeri, descura&at.
- %u nteleg nimic... #na saptamna trecuta mi venea greu sa recunosc ca, ntr-adevar,
am confundat unele visuri cu starea de vege, dar a trebuit sa ma las convins de anumite
evidente... Dar, de data aceasta, criza de somnambulism, masina care ma astepta...
#rofesorul descise servieta aproape plina si introduse cu gri&a caietul ntre reviste si
brosuri.
- )a sa repet si eu e"presia dumitale de adineauri, daca nu te-as cunoaste din albumele de
familie, daca nu ti-as fi vazut fotografiile de la treizeci la saizeci si ceva de ani, as fi fost
gata sa admit ipoteza Sigurantei/ ca esti cine crede Siguranta ca esti...
$De ce te framnti( se asculta gndind ndata ce stinse lumina. 6otul se desfasoara
normal. Asa trebuia sa se ntmple/ sa fii confundat cu altii, sa se creada ca nu mai poti
distinge visul de realitate, si alte confuzii de acest fel. %u se putea gasi un camufla& mai
bun. #na la urma ai sa te convingi ca nu e nici o prime&die, ca ti se poarta de gri&a...$
Se ntrerupse si, dupa o scurta pauza, sopti/ $)ine mi poarta de gri&a($ Astepta cteva
clipe. Se trezi ntrebnd pe un ton pe care nu si-l cunostea/ $)redeai ca toate prin care ai
trecut se datoresc azardului($ $%u e vorba ce cred sau nu cred eu, se ntrerupse iritat.
)ine mi poarta de gri&a(...$ Astepta din nou ctva timp, cu teama. Apoi se auzi/ $Ai sa
afli mai trziu. %u asta intereseaza acum... De altfel, ai gicit ceva, ai gicit mai demult,
dar nu ndraznesti sa recunosti. Altminteri, de ce nu vorbesti niciodata #rofesorului de
anumite gnduri si nici nu pomenesti de ele n caiet( Daca n-ai sti ca e"ista si altceva, de
ce nu faci nici o aluzie la tot ce-ai descoperit n ultimele doua saptamni(... Dar sa revin
la ntrebarea mea$, ncerca sa-si ntrerupa gndul. Astepta ctva timp, si cnd i se parea
ca ncepe sa distinga raspunsul, adormi.
$' mai bine sa stam de vorba n vis, auzi. Dormind, ntelegi mai repede si mai profund.
Spuneai #rofesorului ca, n somn, ti continui studiile din timpul zilei. De fapt, te-ai
convins de mult ca nu e ntotdeauna adevarat. %-ai nvatat nimic n somn, nici vegind.
6reptat, treptat te-ai trezit ca stapnesti limba cineza, asa cum ai sa descoperi mai trziu
ca stapnesti alte limbi care te intereseaza. %u mai ndraznesti sa crezi ca ti amintesti,
acum, ce-ai nvatat n tinerete si ai uitat. 7ndeste-te la gramatica albaneza...$
Amintirea acestei ntmplari fu att de brutala, nct se trezi din somn si aprinse lumina.
%u-i venise sa creada, si nu credea nici acum, o saptamna dupa descoperire. Stia ca nu
studiase niciodata limba albaneza. )umparase gramatica lui 7. MeKer cu vreo D- de ani
nainte, dar nu citise dect prefata. %u o mai consultase de atunci. Si totusi, cnd desfacu
unul din pacetele sosite de la #iatra si dadu cu ocii de ea, o descise la ntmplare,
catre sfrsit, si ncepu sa citeasca. )u emotie si spaima, si dadu seama ca ntelege tot.
)auta traducerea paragrafului si se convinse/ nici o greseala... )obor din pat si se
ndrepta spre biblioteca. 5oia cu orice pret sa mai verifice o data. Atunci auzi un glas
necunoscut de afara, n dreptul ferestrei descise/
- Dar dumneata nu dormi(
Se rentoarse n pat, ncise ocii cu furie, strngndu-si pleoapele, si repeta, n soapta/
- %u trebuie sa ma mai gndesc1 Sa nu ma gndesc la nimic1...
- Asta ti-o tot spun din prima noapte de la spital, auzi.
* se parea
ca ncepe sa nteleaga ce i s-a ntmplat. *mensa concentrare de electricitate care,
e"plodnd ciar deasupra lui, l-a strabatut, i-a regenerat ntreg organismul si i-a
amplificat fabulos toate facultatile mentale. Dar aceasta descarcare electrica a facut de
asemenea posibila aparitia unei noi personalitati, un fel de $dublu$, o persoana pe care o
asculta vorbindu-i mai ales n timpul somnului si cu care uneori discuta amical sau n
contradictoriu. 'ste probabil ca aceasta noua personalitate s-a alcatuit treptat, n timpul
convalescentei, din cele mai adnci straturi ale inconstientului. De cte ori si repeta
aceasta e"plicatie, se auzea gndind/ $Foarte e"act1 Formula L dubluluiM e corecta si
utila. Dar nu te grabi s-o comunici #rofesorului...$
Se ntreba, amuzat si iritat totodata, de ce-si repeta mereu asemenea invitatie la precautie,
cnd se otarse de mult sa nu atinga aceasta problema Ade fapt, nici macar nu fusese
nevoit sa ia o otarre/ stia ca nu putea face altfelB. n convorbiri, #rofesorul revenea
nencetat asupra ipermneziei si detasarii lui progresive de trecut.
- Am putea sa-ti aducem manuscrisele si mapele cu note, i propuse de curnd. )u
posibilitatile pe care le ai acum la dispozitie, ai putea nceia lucrarea n cteva luni...
>idicase amndoua bratele n sus/
- %u1 %u1 e"clamase aproape n panica. %u mai ma intereseaza1...
#rofesorul l privise surprins, oarecum dezamagit/
- 'ste totusi opera dumitale de-o viata ntreaga...
- Ar trebui rescrisa de la prima la ultima pagina, si nu cred ca merita... 6rebuie sa ramna
ce-a fost pna acum/ opus imperfectum. Dar voiam sa va ntreb ceva, continua ca si cum
ar fi vrut sa scimbe ct mai repede subiectul, desi mi-e teama ca o sa par indiscret. )e
mi s-a ntmplat n ultima saptamna( )e-au raportat plantonul si toti ceilalti(
#rofesorul se ridica din fotoliu si se ndrepta spre fereastra. Se rentoarse dupa cteva
clipe, gnditor.
- Stiu sa se faca nevazuti cnd trebuie, dar sunt toti la datorie, spuse. %-au raportat nimic
senzational/ doar ca aprinzi lumina de mai multe ori pe noapte, o aprinzi si o stingi foarte
repede, dupa cteva minute... Asa cel putin mi s-a spus. Dar banuiesc ca nu-mi spun tot,
adauga cobornd glasul. 2anuiesc ca au aflat ceva, destul de important, sau sunt pe cale
sa descopere...
- n legatura cu mine( ntreba izbutind sa-si stapneasca emotia.
#rofesorul sovai cteva clipe, apoi se ridica brusc si se apropie din nou de fereastra.
- %u stiu, raspunse trziu. S-ar putea sa nu fie numai n legatura cu dumneata...
n dimineata de N august veni sa-l vada pe neasteptate.
- %u stiu daca trebuie sa ne bucuram sau nu. Afla ca ai devenit celebru n Statele 3nite. !
revista ilustrata a publicat ciar un articol interviu evident apocrif/ )um am fost lovit de
trasnet. Articolul a facut senzatie si a fost reprodus si tradus pretutindeni. De la Directia
presei am fost informat ca trei corespondenti ai unor mari ziare americane au sosit aseara
si vor neaparat sa stea de vorba cu dumneata. 0i s-a raspuns ca, deocamdata, doctorii se
opun oricarei vizite... Dar ct timp o sa ne mai putem ascunde( 'ste probabil ca la ora
asta gazetarii si-au nceput de&a anceta. *nternii si infirmierele au sa le povesteasca tot ce
stiu, si multe altele pe deasupra. Si se vor gasi informatori si de aici, adauga cobornd
usor glasul. n privinta fotografiilor, nu-mi fac iluzii/ ai fost desigur fotografiat de
nenumarate ori, plimbndu-te prin parc, stnd la fereastra, poate ciar ntins n pat. Dar
vad ca vestea nu te impresioneaza prea mult, adauga dupa ce-l privi lung. %u spui nimic...
- Asteptam urmarea...
#rofesorul se apropie de el, continund sa-l priveasca adnc n oci.
- De unde stii ca e"ista o urmare( ntreba.
- Mi-am ncipuit dupa nervozitatea dumneavoastra. %u v-am vazut niciodata att de
nervos.
#rofesorul ridica din umeri si zmbi amar.
- %u m-ai vazut dumneata, dar sunt destul de nervos... Sa revenim nsa la cazul dumitale.
S-au ivit o seama de complicatii, mai ales n cele doua saptamni ct am lipsit.
- Din cauza mea( ntreba.
- %ici din cauza dumitale si nici dintr-a mea... Dumneata ai ramas aproape tot timpul aici
n camera. AStiu asta pentru ca telefonam aproape n fiecare zi...B n ceea ce ma priveste,
n cele doua saptamni petrecute la #redeal, n-am discutat cazul dumitale dect cu ctiva
colegi, de a caror discretie nu ma pot ndoi... Dar s-a ntmplat altceva, continua
ridicndu-se iar din fotoliu. Mai nti, domnisoara de la numarul sase, agenta pe care ne-a
impus-o Siguranta, a disparut acum vreo zece zile. Siguranta banuia de mult ca era o
agenta dubla, dar nu banuia ca era n slu&ba 7estapoului...
- )iudat, sopti. Dar cum s-a putut afla asa repede(
- #entru ca a fost descoperita reteaua din care facea parte si au fost arestati cei trei agenti
care te-au asteptat, cteva nopti, n masina cu farurile stinse. Siguranta gicise/ trebuia sa
fii rapit si trecut peste granita n 7ermania. Se nselase nsa asupra identitatii/ nu era
vorba de un sef legionar, era vorba de dumneata.
- Dar de ce( ntreba zmbind.
#rofesorul se ndrepta spre fereastra, dar se ntoarse brusc si l privi cteva clipe curios,
parca ar fi asteptat sa mai adauge ceva.
- #entru ca esti asa cum esti, dupa toate cte ti s-au ntmplat. %u mi-am facut niciodata
prea multe iluzii, continua ncepnd sa se plimbe ncet, ntre usa si fotoliu. Stiam ca ntr-o
zi are sa afle. De aceea am si informat n mai multe rnduri 0a #resse medicale. 5oiam
ca ceea ce se putea afla sa se afle direct de la sursa. 'vident, n-am spus tot+ m-am
multumit sa raportez etapele restabilirii fizice si intelectuale+ doar o aluzie, si aceea destul
de obscura, la regenerare si ntinerire. Si nimic despre ipermnezie... Dar s-a aflat tot+ si
despre memoria dumitale fenomenala, si faptul ca ai recuperat toate limbile pe care le-ai
nvatat n tinerete. Ai devenit deci cel mai pretios e"emplar uman care e"ista astazi pe tot
globul. 6oate facultatile de medicina din lume ar vrea sa dispuna, macar temporar, de
dumneata...
- 3n fel de cobai( ntreba zmbind.
- n anumite cazuri, da, un cobai. Dispunnd de informatiile transmise, de domnisoara de
la numarul sase, e usor de nteles de ce 7estapoul vrea cu orice pret sa te rapeasca.
>amase ctva timp pe gnduri, apoi fata i se lumina pe neasteptate de un mare zmbet/
- 6ovarasa dumitale de o noapte, sau mai multe...
- Mi-e teama ca au fost mai multe, recunoscu rosind.
- 6ovarasa dumitale era mai inteligenta dect o socotea Siguranta. %u s-a multumit sa
verifice potentialul erotic si, profitnd de conditia parasomnambulica n care te aflai, sa te
descoasa, ncercnd sa-ti descifreze identitatea. A procedat stiintific/ a nregistrat la un
magnetofon minuscul toate convorbirile, de fapt, lungile dumitale monologuri, si le-a
transmis Sigurantei. Dar a remarcat si altceva+ bunaoara, ca recitai poezii n foarte multe
limbi, si cnd ti-a pus cteva ntrebari n limba germana, apoi n ruseste, i-ai raspuns fara
nici o dificultate n limbile n care te ntreba. Apoi, dupa ce-ai primit cartile, a facut o
lista de toate gramaticile si dictionarele pe care le consultai. #rudenta, a pastrat toate
aceste informatii pentru sefii ei din 7ermania. 'ste probabil ca ascultnd benzile
nregistrate cineva, sus de tot, din 7estapo, a decis rapirea dumitale...
- nteleg, spuse frecndu-si fruntea.
#rofesorul se opri n dreptul ferestrei descise, privind lung parcul.
- 'vident, ncepu trziu, paza s-a nzecit. #robabil ca nu ti-ai dat seama, dar de cteva
zile, multe din camerele vecine sunt ocupate de agenti. *ar n timpul noptii, banuiesti cum
e patrulata strada... Si cu toate acestea, relua dupa o pauza, n curnd va trebui sa fii
evacuat de aici.
- #acat, spuse. Ma nvatasem... si-mi placea.
- Am fost sfatuit sa ncepem de&a camuflarea dumitale. Deocamdata, ti lasi sa-ti creasca
mustata, ct mai groasa si mai nengri&ita. Mi s-a spus ca vor ncerca sa-ti modifice
figura, evident. mi ncipui ca ti vor vopsi parul, ti vor scimba coafura, n asa fel nct
sa nu mai semeni cu fotografiile care au fost desigur luate n ultimele saptamni. M-au
asigurat ca-ti pot adauga zece, cincisprezece ani. )nd vei parasi clinica, vei arata ca un
barbat trecut de patruzeci de ani...
Se opri, e"tenuat, si se aseza n fotoliu.
- Din fericire, adauga trziu, nu s-au mai repetat crizele de parasomnambulism, sau ce-or
fi fost. Asa cel putin mi-au spus...
Jiua se vestea fierbinte. si scoase cazaca si mbraca cea mai subtire pi&ama pe care o
gasise n dulap. Apoi se ntinse n pat. $'vident, se auzi gndind, stii foarte bine ca n-a
fost somnambulism. 6e-ai comportat asa cum trebuia, ca sa cream confuziile necesare.
Dar de acum n-o sa mai avem nevoie de ele...$
- $Dublul$, sopti zmbind. >aspunde ntotdeauna la ntrebarile pe care ma pregatesc sa le
pun. )a un adevarat nger pazitor...
- Si aceasta formula e corecta si utila.
- Mai sunt si altele( ntreba.
- Multe. 3nele din ele anacronice sau iesite din uz, altele nca destul de actuale, mai ales
acolo unde teologia si practica crestina au stiut sa pastreze traditiile mitologice
imemoriale.
- 2unaoara( ntreba, zmbind amuzat.
- 2unaoara, alaturi de ngeri si ngeri pazitori, puteri, arangeli, serafimi, eruvimi.
Fiinte prin e"celenta intermediare.
- *ntermediare ntre constient si inconstient.
- 'vident. Dar, si ntre natura si om, ntre om si divinitate, ratiune si eros, feminin si
masculin, ntuneric si lumina, materie si spirit...
Se trezi ca rde si se ridica n capul oaselor. )teva clipe privi cu atentie n &urul lui, apoi
sopti, pronuntnd rar cuvintele/
- A&ungem deci la vecea mea pasiune/ filozofia. !are vom reusi vreodata sa demonstram
logic realitatea lumii e"terioare( Metafizica idealista mi se pare si astazi singura
constructie perfect coerenta...
- %e-am departat de la discutia noastra, si auzi din nou gndul. #roblema nu era
realitatea lumii e"terioare, ci realitatea obiectiva a $dublului$ sau a ngerului pazitor,
alege termenul care ti convine. 'ste adevarat(
- Foarte adevarat. %u pot crede n realitatea obiectiva a persoanei cu care stau de vorba+ o
consider $dublul$ meu.
- ntr-un anumit fel, asa si este. Dar asta nu nseamna ca nu e"ista n cip obiectiv,
independent de constiinta a carei proiectie se arata a fi...
- Mi-ar placea sa ma las convins, dar...
- Stiu, n controversele metafizice probele empirice nu au valoare. Dar nu ti-ar placea sa
primesti ciar acum, ntr-o clipa, doua, ctiva trandafiri proaspat culesi din gradina(
- 6randafiri1 e"clama cu emotie si oarecare teama. ntotdeauna mi-au placut trandafirii...
- 3nde vrei sa-i asezi( n nici un caz n paar...
- %u, raspunse. n nici un caz n paar. Dar un trandafir n mna dreapta, asa cum o tin
acum, descisa, si altul pe genunci, si al treilea, ai sa spunem...
n acea clipa se trezi ca tine ntre degete un foarte frumos trandafir de culoarea sngelui
proaspat, si pe genunci, ntr-un ecilibru instabil, se clatina un altul.
- Si al treilea( se auzi gndind. 3nde vrei sa asez al treilea trandafir(
- 0ucrurile sunt mult mai grave dect ne asteptam, auzi glasul #rofesorului.
* se paru ca-l aude printr-o perdea groasa, sau venit de foarte departe. Si totusi era n fata
lui, n fotoliu, cu servieta pe genunci.
- Mult mai grave dect ne asteptam( repeta absent. #rofesorul se ridica, se apropie de el
si-i puse mna pe frunte.
- %u te simti bine( l ntreba. Ai avut cumva o noapte proasta(
- %u, nu. Dar ciar n momentul cnd intrati pe usa, mi s-a parut... n sfrsit...
- 6rebuie sa-ti vorbesc de ceva urgent si foarte important, continua #rofesorul. 6i-ai
revenit( )rezi ca ma poti asculta(
si trecu ncet mna pe frunte, si, cu un efort, izbuti sa zmbeasca.
- Sunt ciar foarte curios sa va ascult. #rofesorul se reaseza n fotoliu.
- Spuneam ca situatia e mai grava dect o banuiam pentru ca acum stim precis ca
7estapoul va ncerca orice - orice, repeta subliniind cuvntul - ca sa puna mna pe
dumneata. Ai sa ntelegi ndata de ce. #rintre intimii lui 7oebbels se afla si un persona&
enigmatic si ambiguu, un anume doctor >udolf, care, de ctiva ani, a elaborat o teorie la
prima vedere fantastica, dar care cuprinde si anumite elementestiintifice. 'l crede,
anume, ca electrocutarea printr-un curent de cel putin un milion de volti poate produce o
mutatie radicala a speciei umane. %u numai ca cel supus unei asemenea descarcari
electrice nu e ucis, dar e complet regenerat. )um s-au petrecut lucrurile n cazul dumitale,
adauga. Din fericire, sau nefericire, aceasta ipoteza nu poate fi verificata e"perimental.
>udolf recunoaste ca nu poate preciza densitatea curentului electric necesar mutatiei+
sustine doar ca trebuie sa treaca de un milion de volti, sa a&unga ciar la doua milioane...
ntelegi acum interesul pe care-l prezinta cazul dumitale.
- nteleg, repeta absent.
- 6oate informatiile pe care le-au avut despre dumneata, si au avut destule, i confirma
ipoteza. )tiva din antura&ul lui 7oebbels sunt entuziasmati. S-au facut interventii si pe
cale diplomatica, n numele stiintei, spre binele umanitatii, si celelalte. Mai multe
universitati si institute stiintifice ne-au invitat pentru o serie de conferinte, pe mine, pe
dumneata, pe doctorul 7avrila, pe cine altcineva am voi sa luam+ ntr-un cuvnt, vor sa te
mprumutam pentru o perioada de timp. Si pentru ca ne lasam greu, 7estapoul are mna
libera. Se opri, parca si-ar fi pierdut deodata rasuflarea. #entru ntia oara i se paru obosit,
mbatrnit.
- A trebuit sa le cedam copii dupa rapoartele facute n primele saptamni, la spital. 0ucrul
se obisnuieste, si nu puteam refuza. 'vident, n-am comunicat tot. n ceea ce priveste
materialele mai recente, printre altele, fotocopiile caietului dumitale de nsemnari si
copiile benzilor de magnetofon, toate acestea au fost e"pediate la #aris. 0e studiaza acum
2ernard si colaboratorii lui, iar mai trziu vor fi depuse la unul din laboratoarele
Fundatiei >ocOefeller... Dar vad ca nu mai asculti, adauga ridicndu-se din fotoliu. 'sti
obosit. ! sa afli restul data viitoare.
>estul i se parea interminabil. Si uneori i se parea fara interes, iar alteori i se parea ca
asculta lucruri pe care le aflase de&a, desi nu putea preciza cnd si cu ce prile&. 0-au
amuzat ndeosebi cercetarile facute n legatura cu trasnetul din noaptea nvierii. )um de
s-a aflat ca aversa n-a depasit un anumit perimetru si ca n-a cazut dect un singur trasnet
si ntr-un fel destul de neobisnuit, pentru ca credinciosii care asteptau n tinda bisericii
vazusera fulgerul asemenea unei nesfrsite sulite incandescente( n orice caz, alaturi de
specialistii trimisi de doctorul >udolf, care adunau tot felul de informatii n legatura cu
forma si intensitatea luminoasa a fulgerului, venise si un faimos diletant autor al ctorva
studii despre etrusca disciplina. n mai putin de o saptamna izbutise sa reconstituie
perimetrul batut de ploaie si interpreta acum simbolismul spatiului unde cazuse trasnetul.
- Dar ancetele si cercetarile acestea n-au dect o valoare anecdotica, continuase
#rofesorul. Singurul lucru grav este decizia doctorului >udolf de a ncepe e"perientele de
electrocutare ndata ce vor completa dosarul prin cteva convorbiri cu dumneata.
- Dar ce le-as putea spune mai mult( ntreba.
- Asta n-o stie nimeni. #oate ca suplimentul de informatie l-ar obtine prin anumite
e"periente de laborator+ producnd, bunaoara, o serie de fulgere artificiale si spernd ca
vei recunoaste, dupa intensitatea incandescentei, fulgerul care te-a lovit pe dumneata.
#oate vor sa afle ciar din gura du-mitale ce-ai simtit n acea clipa si de ce afirmi ca te-ai
simtit aspirat ca de un ciclon fierbinte izbucnit ciar n crestetul capului. %u stiu. Se
banuieste nsa ca e"perientele de electrocutare vor fi facute cu detinutii politici. Si crima
aceasta trebuie cu orice pret evitata...
si lasase sa-i creasca mustata, asa cum i se spusese, groasa si nengri&ita.
- Modificarea figurii va avea loc mai trziu, i spuse n seara de D, septembrie.
si stapnea greu emotia.
- )amberlain si Daladier sunt la Muncen, spuse intrnd. 6otul se poate ntmpla de la o
zi la alta. )ei care se ocupa de dumneata au scimbat planul, relua trziu, asezndu-se n
fotoliu. 5ei fi evacuat noaptea, n mare secret, dar n asa fel nct ceilalti sa afle, mai
precis, sa vada masina cu care vei fi transportat. Apoi, la douazeci, douazeci si cinci de
Oilometri...
- )red ca am gicit restul, l ntrerupse zmbind. 0a douazeci-douazeci si cinci de
Oilometri de 2ucuresti va fi nscenat accidentul...
- '"act. 5or fi ciar si ctiva martori. #resa va vorbi de un accident ca oricare altul, n
care au pierit carbonizati trei barbati. Dar diversele servicii de informatii vor afla ca
victimele erau dumneata si cei doi agenti care te nsoteau, n drum spre o destinatie
necunoscuta. Se va lasa sa se nteleaga ca voia sa te puna la adapost ntr-un loc foarte
sigur. Asa se va ntmpla, de altfel, relua dupa o pauza. %u stiu unde vei fi ascuns. Dar
acolo ti se vor face modificarile de care-ti vorbeam. )el mai trziu ntr-o luna, cu
pasaport n regula, vei fi transportat la 7eneva, nu stiu cum, nu mi s-a spus. 2ernard a
propus 7eneva+ crede ca n momentul de fata #arisul nu e locul cel mai sigur. Dar va veni
sa te vada ct de curnd. 5oi veni si eu, adauga trziu. )el putin, asa sper...
***
#e #rofesor n-a mai apucat sa-l vada. A murit la sfrsitul lui octombrie. i fusese teama ca
asa se va ntmpla din ziua cnd, abia intrat n odaie, izbucnise/ $0ucrurile sunt mult mai
grave dect ne asteptam1$... l vazuse atunci cum si apasa mna pe inima si se
prabuseste, gemnd, apoi auzi un tipat, usi trimite, pasi repezi departndu-se pe scara.
De-abia cnd se apropie de el si-l ntreba/ $%u te simti bine( Ai avut cumva o noapte
proasta($ si reveni. Dar de atunci viziunea l urmarea necontenit. )nd doctorul 2ernard
i spuse/ $Am sa-ti dau o veste trista$, era gata sa raspunda/ $Stiu, a murit #rofesorul...$
Doctorul 2ernard venea sa-l vada cel putin o data pe luna. >amneau aproape toata ziua
mpreuna. 3neori, dupa ce-l ascultase raspunznd la anumite ntrebari, apropia
magnetofonul si l ruga sa repete. Din fericire erau ntrebari n legatura cu memoria, cu
modificarea comportamentului Arelatiile fata de oameni, de animale, de ntmplari,
comparate cu felul lui anterior de a se purtaB, cu readaptarea personalitatii la o situatie
parado"ala Acrede ca s-ar mai putea ndragosti, ca atunci cnd avusese aceeasi vrsta pe
care a redobndit-o acum(B, ntrebari la care putea raspunde fara teama. 2ernard i
aducea, de fiecare data, o suma de bani Adin fondul pus la dispozitie de Fundatia
>ocOefeller, precizaseB. Si tot el i facilitase nscrierea la universitate, ncredintndu-i
sarcina de a coordona materialele pentru o istorie a psiologiei medicale.
Dupa ocuparea Frantei, ramasese multa vreme fara vesti, desi, pna n decembrie CFGD,
continua sa primeasca, la fiecare trei luni, un cec, direct de la Fundatia >ocOefeller. 0a
nceputul lui CFGN i parveni o scrisoare a doctorului 2ernard e"pediata din #ortugalia. l
anunta ca i va scrie curnd $o lunga scrisoare, caci sunt multe de povestit$. Dar nu primi
nimic. De-abia dupa eliberarea Frantei, adresndu-se unuia din asistenti, afla ca
profesorul 2ernard murise ntr-un accident de avion, n Maroc, n februarie CFGN.
Se ducea n fiecare zi la biblioteca si cerea multe carti si colectii de reviste veci. 0e
rasfoia cu atentie, lua note, redacta fisele bibliografice, dar toata munca aceasta alcatuia
un camufla&. ndata ce citea primele rnduri, stia ce va urma+ fara sa nteleaga procesul de
anamneza Acum se obisnuise sa-l numeascaB, orice te"t pe care-l avea n fata, daca dorea
sa-i afle continutul, descoperea ca-l cunoaste. )tva timp dupa ce ncepuse lucrul la
biblioteca, avusese un vis lung si dramatic, pe care si-l amintea numai fragmentar, pentru
ca, trezindu-se de mai multe ori, l ntrerupsese. l impresionase mai ales acest amanunt/
n urma electrocutarii, activitatea lui mentala anticipeaza oarecum conditia pe care o vor
dobndi oamenii dupa cteva zeci de mii de ani. #rincipala caracteristica a noii umanitati
va fi structura vietii psiomentale/ tot ce fusese cndva gndit sau nfaptuit de oameni,
e"primat oral sau n scris, era recuperat printr-un anumit e"ercitiu de concentrare. De
fapt, educatia va consta, atunci, n nvatarea acestei metode sub controlul instructorilor.
$#e scurt, sunt un mutant, si spuse, desteptndu-se. Anticipez e"istenta omului
postistoric. )a ntr-un roman de science-fiction$, adauga zmbind amuzat. Asemenea
reflectii ironice le facea n primul rnd pentru $puterile$ care-i purtau de gri&a. $ntr-un
anumit sens, e adevarat, se auzi gndind. Dar spre deosebire de persona&ele romanelor de
science-fiction, ti-ai pastrat libertatea de a accepta sau refuza aceasta noua conditie. n
clipa cnd, pentru un motiv sau altul, ai dori sa reintegrezi cealalta conditie, esti liber s-o
faci...$
>espira adnc. $Deci, sunt liber1 e"clama dupa ce privi cu atentie n &urul lui. Sunt liber...
Si totusi...$ Dar nu ndrazni sa-si continue gndul.
nca din CFNF se otarse sa descrie ntr-un caiet special ultimele lui e"periente. ncepuse
prin a comenta acest fapt Acare, i se parea, ar putea confirma $umanitatea omului
postistoric$B+ cunoasterea spontana, ntr-un anumit sens automata, nu anuleaza interesul
cercetarii, nici bucuria descoperirii. Alese un e"emplu usor de verificat/ placerea cu care
iubitorul de poezie citeste un poem pe care-l cunoaste aproape pe dinafara. 0-ar putea
recita, si, totusi, uneori, prefera sa-l citeasca. #entru ca aceasta noua lectura i da prile&ul
sa descopere frumuseti si ntelesuri pe care nu le banuise pna atunci. 6ot asa, aceasta
imensa stiinta pe care o primise de-a gata, toate limbile si literaturile pe care se trezise ca
le cunoaste nu i-au stirbit bucuria de a le nvata si cerceta.
>ecitite dupa ctiva ani, unele fraze l ncntau/ $%u nveti bine si cu placere dect ceea
ce cunosti de&a.$ Sau/ $%u ma comparati cu un calculator electronic. )a si mine, daca a
fost corect alimentat, calculatorul poate recita !diseea sau 'neida+ dar eu le recit altfel de
fiecare data.$ Sau/ $2eatitudinile pe care le poate oferi orice creatie culturala Aprecizez/
creatie culturala, nu numai artisticaB sunt ilimitate.$
si amintea ntotdeauna cu emotie misterioasa epifanie a celor doi trandafiri. Dar, la
rastimpuri, i placea sa-i conteste validitatea de argument filozofic. 3rmau atunci lungi
dialoguri care-l ncntau+ si fagaduise ciar sa le scrie, mai ales pentru valoarea lor Ai se
pareaB literara. 3ltima data nsa, dialogul se nceiase destul de repede, si ciar abrupt.
$n fond, si repetase n acea seara din iarna lui CFGG, asemenea fenomene
parapsiologice pot fi efectul unor forte pe care nu le cunoastem, dar pe care le poate
controla inconstientul.$ $' foarte adevarat, se auzise gndind. !rice actiune este efectuata
printr-o forta mai mult sau mai putin cunoscuta. Dar, dupa attea e"periente, ar trebui sa-
ti revizuiesti principiile filozofice. 2anuiesti la ce fac aluzie...$ $)red ca da$, recunoscu
zmbind.
De mai multe ori n ultimii ani ai razboiului descoperise ca rezervele de la banca erau pe
sfrsite. ncepea sa astepte, curios si totodata nerabdator, solutia crizei. #rima oara primi
un mandat de C.--- de franci de la o persoana de care nu auzise niciodata. Scrisoarea de
multumire se ntoarse cu indicatia/ $%ecunoscut la aceasta adresa.$ Alta data se ntlni
ntmplator, n restaurantul garii, cu o colega. Aflnd ca pleaca pentru o saptamna la
Monte )arlo, o ruga sa intre, a treia zi, n )azino, la ora E seara Adar insistase, e"act la ora
EB, si, la prima masa din primul salon de ruleta, sa puna C-- de franci pe un anumit
numar. ! ruga sa pastreze secretul si repeta rugamintea dupa ce tnara i aduse
emotionata N.H-- de franci.
l pasionase ndeosebi ultima ntmplare. A0a ea se gndise nti auzind/ $2anuiesti la ce
fac aluzie...$B 6recea prin dreptul celor trei vitrine ale magazinului de timbre, asa cum
facea de cte ori se ntorcea de la biblioteca. De data aceasta fara sa nteleaga de ce, se
opri si ncepu sapriveasca, la ntmplare. Filatelia nu-l interesase niciodata si se ntreba
de ce nu se poate desparti de una din vitrine, aparent cea mai putin atragatoare. )nd
dadu cu ocii de un album veci si modest ca nfatisare, ntelese ca trebuie sa-l cumpere.
)osta , franci. A&uns acasa, ncepu sa-l rasfoiasca, atent, curios, desi nu stia ce cauta.
Fusese fara ndoiala albumul unui ncepator, poate al unui licean. )iar un nepriceput ca
el si dadea seama ca timbrele sunt recente si banale. Deodata se otar si, cu o lama de
ras, ncepu sa taie cartoanele. Desprinse cu mare gri&a cteva plicuri de celofan, pline cu
timbre veci. 'ra usor de gicit ce se ntmplase/ cineva, persecutat de regim, ncercase
si izbutise sa scoata astfel din 7ermania un mare numar de timbre rare.
>eveni a doua zi si ntreba pe patronul magazinului daca si aminteste cine i-a vndut
albumul. %u stia+ l cumparase ntr-un lot de albume veci, la o licitatie, cu ctiva ani n
urma. )nd i arata timbrele desprinse din cartona&e, negustorul pali.
- Asemenea raritati nu s-au mai vazut de mult, spuse, nici n 'lvetia, nici n alta tara.
Daca le-ar vinde acum, adauga, ar putea lua cel putin C--.--- de franci. Dar daca mai
asteapta, la o licitatie internationala ar putea obtine ciar D--.---...
- Dar fiind ca le-am cumparat pe nimic de la dumneata, socotesc ca se cuvine sa mpartim
pe &umatate. Dar acum am nevoie de cteva mii de franci. >estul, pe masura ce vinzi
timbrele, mi-l depui la banca...
$)t l-ar fi pasionat pe 0eibniz asemenea ntmplari1 si spuse zmbind. Sa te simti
obligat sa-ti revizuiesti principiile filozofice pentru ca, pentru ca n cip misterios...$
ncepnd din CFGD ntelesese ca versiunea accidentului nu mai era acceptata nici de
7estapo, nici de alte servicii de informatii care, pentru motive diferite, se interesau de
cazul lui. Foarte probabil, se facusera indiscretii la 2ucuresti, coroborate ulterior cu
anumite amanunte obtinute la #aris, din cercul asistentilor lui 2ernard. Dar daca se aflase
ca traieste la 7eneva, nu se stia cum arata si nu i se cunostea numele. Spre surpriza lui,
descoperise ntr-o seara, iesind de la cafenea, ca este urmarit. >eusi sa-si piarda urma si
petrecu o saptamna ntr-un sat n apropiere de 0ucerna. )urnd dupa ce se ntoarse,
incidentul se repeta/ doi barbati fara vrsta, mbracati n macferlane, l asteptau n fata
bibliotecii. 3nul din bibliotecari cobora tocmai atunci+ l ruga sa-i ngaduie sa-l
nsoteasca. Dupa ctva timp, cnd bibliotecarul nu se mai putea ndoi ca ntr-adevar erau
urmariti, s-au urcat ntr-un ta"i. 3n cumnat al bibliotecarului era functionar la Serviciul
strainilor. De la el a aflat mai trziu ca fusese confundat cu un agent secret si i s-a
comunicat numarul de telefon la care putea cema n caz de nevoie. l amuza faptul ca,
desi l cauta 7estapoul si probabil si alte servicii, riscurile imediate se datorau confuziei
cu un banal informator sau agent secret...
nca din primul an, sfatuit de doctorul 2ernard, si depunea caietele cu nsemnari
personale ntr-un safe la banca. Apoi renuntase la caiete+ scria ntr-un bloc, pe care-l purta
tot timpul cu el. Anumite pagini, continnd marturisiri prea intime, le depunea n safe
ndata ce le scria.
)iar n seara cnd se refugiase lnga 0ucerna, se otar sa completeze notele
autobiografice/
$%u sunt un clairvoKant, nici oculist, si nu fac parte din nici o societate secreta. 3nul din
documentele depuse n safe rezuma viata pe care am nceput-o n primavara lui CFNI.
#rimele e"periente au fost descrise si analizate n rapoartele profesorilor >oman
Stanciulescu si 7ilbert 2ernard si e"pediate de acesta din urma unui laborator al
Fundatiei >ocOefeller. Dar ele nu privesc dect aspectele e"terioare ale procesului de
mutatie, declansat n aprilie CFNF. 0e mentionez totusi pentru ca valideaza n cip ct se
poate de stiintific informatiile pe care le contin celelalte documente depuse n safe.
%u ma ndoiesc ca eventualul cercetator, ncepnd sa parcurga documentele citite, si va
pune aceeasi ntrebare pe care mi-am pus-o si eu, de multe ori, n ultimii ani/ de ce eu( de
ce aceasta mutatie mi s-a ntmplat tocmai mie( Din scurta autobiografie care se gaseste
n mapa A, se va vedea clar ca, ciar nainte de a fi amenintat de amnezie totala, nu
izbutisem sa fac mare lucru. Am fost pasionat, din tinerete, de multe stiinte si discipline,
dar n afara de o imensa lectura, n-am realizat nimic. Atunci, de ce eu( %u stiu. #oate
pentru ca nu am familie. '"ista, desigur, multi alti intelectuali fara familie+ poate ca eu
am fost ales pentru ca am dorit, n tinerete, sa posed o stiinta universala, si atunci, ciar n
momentul cnd eram pe punctul de a-mi pierde complet memoria, mi s-a daruit o stiinta
universala cum nu va fi accesibila omului dect peste multe mii de ani...
Am scris aceasta nota pentru ca, daca, mpotriva tuturor previziunilor, as disparea acum,
tin sa se stie ca n-am nici un merit, si nici o raspundere, n procesul de mutatie pe care l-
am descris ct se poate de amanuntit n caietele grupate n mapa A.$
A doua zi continua/
$#entru motivele e"puse n mapa 2, am fost adus si L camuflat M n 'lvetia n octombrie
CFNI. )a pna astazi, D- ianuarie CFGN, n-am fost nca identificat Asi eventual capturatB, ar
putea parea de nenteles. 'ventualul cititor se va ntreba cum de am putut trece
neobservat attia ani, desi constituiam un caz e"ceptional/ eram un mutant, dispuneam de
mi&loace de cunoastere nca inaccesibile omului. ntrebarea mi-am pus-o si eu, de cteva
ori, prin anii CFNI-NF. Dar am nteles repede ca nu riscam sa ma tradez - si, deci, sa fiu
identificat - pentru simplul motiv ca, fata de ceilalti, ma comportam ca un intelectual
oarecare. )um spuneam, mi-a fost teama, prin CFNI-NF, ca am sa ma tradez, stnd de
vorba cu profesorii si colegii mei de la 3niversitate/ stiam mai mult ca oricare din ei si
ntelegeam lucruri pe care ei nici nu banuiau ca e"ista. Dar, spre surprinderea si marea
meausurare, am descoperit ca, n prezenta celorlalti, nu ma puteam arata asa cum eram+
ntocmai dupa cum, stnd de vorba cu un copil, un adult stie ca nu poate comunica - si
deci nici nu ncearca sa comunice - dect fapte si semnificatii accesibile capacitatii
mentale a copilului. Aceasta continua camuflare a imenselor posibilitati care mi-au fost
puse la dispozitie nu m-a silit sa duc o L viata dubla M+ n prezenta copiilor, nici parintii,
nici pedagogii nu traiesc o L viata dubla M.
ntr-un anumit fel, e"perienta mea are o valoare e"emplara. Daca cineva mi-ar spune ca
e"ista printre noi sfinti, sau autentici magicieni, sau 2oddisattva sau orice alt fel de
persoane nzestrate cu puteri miraculoase, l-as crede. #rin nsusi modul lor de a e"ista,
asemenea oameni nu pot fi recunoscuti de profani.$
ncepnd din dimineata zilei de C noiembrie CFGE, se otar sa nu-si mai scrie nsemnarile
n frantuzeste, ci ntr-o limba artificiala pe care o construise cu pasiune, aproape cu
entuziasm, n ultimele luni. l ncntau mai ales e"traordinara suplete a gramaticii si
posibilitatile infinite ale vocabularului Aizbutise sa introduca n sistemul proliferarii pur
etimologice un corectiv mprumutat din teoria ansamblurilorB. #utea acum sa descrie
situatii parado"ale, aparent contradictorii, imposibil de e"primat n limbile e"istente. Asa
cum era construit, acest sistem lingvistic nu putea fi descifrat dect printr-un calculator
electronic perfectionat+ deci, socotea, nu nainte de CFI-. Aceasta certitudine i ngaduia
sa destainuie fapte pe care nu ndraznise pna atunci sa le marturiseasca n scris.
)a de obicei dupa o dimineata consacrata lucrului, pleca sa se plimbe pe marginea
lacului. 0a ntoarcere, se opri la )afe Albert. ndata ce-l zari, celnerul comanda cafeaua
si sticla cu apa minerala. i aduse ziarele, dar nu avu timp sa le parcurga. 3n barbat nalt,
distins Aparca ar fi cobort dintr-un tablou de Pistler, si spuseB, nca destul de tnar,
desi stilul vetust al costumului i adauga cel putin cinci, sase ani, se opri n dreptul lui si-i
ceru voie sa se aseze la masa.
- ' curios ca ne ntlnim tocmai astazi, zi att de importanta pentru dumneavoastra,
spuse. 'u sunt contele de Saint-7ermain. )el putin, asa mi se spune, adauga cu un
zmbet amar. Dar nu e curioasa aceasta ntlnire, doar la cteva zile dupa descoperirea
manuscriselor eseniene de la Marea Moarta( Desigur ca ati aflat si dumneavoastra...
- Doar ce-au scris ziarele, spuse.
l privi lung si zmbi. Apoi ridica mna n sus/
- Dubla, si fara zaar, preciza. 6oate ntlnirile de acest fel, ncepu dupa ce celnerul i
aduse cafeaua, toate ntlnirile ntre persoane incredibile, ca noi, au un aer de pastisa.
)onsecinta a literaturii proaste, pseudoocultista, adauga. Dar trebuie sa ne resemnam/ nu
se poate face nimic mpotriva folclorului de mediocra calitate+ legendele care ncnta
anumiti contemporani sunt de un gust detestabil... mi aduc aminte de o convorbire cu
Matila 7KOa, la 0ondra, n vara lui CFG-. 'ra putin timp dupa caderea Frantei. Acest
admirabil savant, scriitor si filozof An paranteza fie spus, eu pretuiesc mult nu numai 0e
%ombre d9:or, ca toata lumea, ci si romanul lui din tinerete, 0a #luie d9:etoilesB, acest
inegalabil Matila 7KOa mi spunea ca al doilea razboi mondial, care abia ncepuse,
este, de fapt, un razboi ocult ntre doua societati secrete, si anume ntre 6emplieri si
)avalerii 6eutoni... Daca un om de inteligenta si cultura lui Matila 7KOa putea gndi
astfel, nu e de mirare ca traditiile oculte sunt desconsiderate... Dar vad ca nu spuneti
nimic, adauga zmbind.
- 5a ascultam. Ma intereseaza...
- De altfel, nici nu e nevoie sa vorbiti prea mult. Am sa va rog doar, la sfrsit, sa-mi
raspundeti la o ntrebare... %u pretind ca stiu cine sunteti, relua dupa o pauza. Dar suntem
ctiva care, din CFNF, stim ca e"istati. Faptul ca ati aparut deodata, si independent de
traditiile pe care le cunoastem ne ndeamna sa credem, pe de o parte, ca aveti o misiune
speciala, iar pe de alta parte, ca dispuneti de mi&loace de cunoastere mult superioare celor
care sunt la dispozitia noastra... %u e nevoie sa confirmati tot ce va spun, adauga. Am
venit sa va ntlnesc pentru ca descoperirea manuscriselor eseniene de la Marea Moarta
este primul semn dintr-un sindrom bine cunoscut. 5or urma, destul de repede, si alte
descoperiri, si n acelasi sens...
- Adica( l ntrerupse zmbind.
l privi din nou lung, scrutator.
- 5ad ca ma puneti la ncercare. #oate aveti dreptate... Dar semnificatia descoperirilor
este clara/ manuscrisele de la Qumran reveleaza doctrinele esenienilor, comunitate
secreta despre care nu se stie aproape nimic precis. De asemenea, manuscrisele gnostice
descoperite de curnd n 'gipt, si nca nestudiate, vor revela anumite doctrine esoterice,
ignorate timp de aproape optsprezece secole. )urnd vor urma alte asemenea descoperiri
dnd la iveala alte traditii ramase secrete pna n zilele noastre. Sindromul la care faceam
aluzia aceasta este/ revelarea n serie a doctrinelor secrete. )eea ce nseamna apropierea
Apocalipsului. )iclul se nceie. Asta se stia mai demult, dar dupa 4irosima stim felul
n care se va nceia...
- Foarte adevarat, sopti absent.
- ntrebarea pe care voiam sa v-o pun este aceasta/ dispunnd de cunostintele care v-au
fost transmise stiti ceva precis despre felul cum va fi organizata... Arca(
- Arca( ntreba surprins. 5a gnditi la o replica a corabiei lui %oe(
)elalt l privi din nou, lung, curios si iritat totodata.
- 'ra numai o metafora, relua trziu. ! metafora devenita cliseu, adauga. ! gasiti n toata
maculatura asa-zisa ocultista... Ma refeream la transmiterea traditiei. Stiu ca esentialul nu
se pierde niciodata. Dar ma gndeam la celelalte, multe, care, desi nu reprezinta
esentialul, mi se par totusi indispensabile unei e"istente cu adevarat umane+ bunaoara,
tezaurul artistic occidental, n primul rnd muzica si poezia, dar si o parte din filozofia
clasica, si anumite stiinte...
- )red ca va ncipuiti ce vor gndi despre stiinte acei ctiva supravietuitori ai
cataclismului, l ntrerupse zmbind. #robabil ca omul postistoric, cum am auzit ca i se
spune, omul postistoric va fi alergic la stiinta cel putin o suta, doua de ani...
- ' foarte probabil, continua. Dar ma gndeam la matematica... n sfrsit, cam asta voiam
sa va ntreb.
>amase mult timp pe gnduri, sovaind.
- n masura n care am nteles ntrebarea dumneavoastra, va pot spune doar ca...
- Multumesc, am nteles1 e"clama, neizbutind sa-si ascunda bucuria.
Se nclina profund, i strnse mna emotionat si se ndrepta spre usa. l privea cum se
departeaza grabit, parca ar fi fost asteptat de cineva, ciar acolo, n strada.
- 5-am facut de mai multe ori semn, spuse patronul cobornd glasul, dar nu m-ati vazut.
'ra pe vremuri, un client al nostru+ l cunoaste toata lumea/ Monsieur !livier, dar unii i
spun doctor/ doctor !livier 2risson. A fost ctva timp institutor, dar ntr-o zi si-a parasit
scoala si orasul fara sa anunte pe nimeni. %u cred ca e n toate mintile. *ntra n vorba cu
oamenii si se prezinta contele de Saint-7ermain...
si reaminti de aceasta ntlnire cnd observa ca, ntr-un cip ciudat, scenariul ncepe sa
se repete. Se mprietenise n acel an cu 0inda 7raK, o tnara californiana care, ntre altele,
avea, pentru el, marea calitate de a nu cunoaste gelozia. ntr-o seara, pe neasteptate, cnd
nca nu umpluse a doua ceasca cu cafea, i spuse/
- Am aflat ca erai bun prieten cu un faimos doctor francez...
- A murit, o ntrerupse. A murit ntr-un accident de avion, n iarna lui CFGN...
6nara si aprinse tigarea si, dupa ce ngiti primul fum, continua, fara sa-l priveasca/
- 3nii cred ca n-a fost accident. )a avionul lui a fost dobort pentru ca... n sfrsit, nu
prea am nteles bine, dar o sa afli n curnd ciar de la el. *-am spus sa vina la noua,
adauga, privindu-si ceasul.
- )ine vine la noua( o ntreba zmbind.
- Doctorul Monroe. ' director, sau altceva important la 0aboratorul de gerontologie din
%eR SorO...
l recunoscu imediat. l vazuse de mai multe ori la biblioteca, apoi, cu putine zile mai
nainte, la cafenea. )eruse voie sa se aseze la masa si, abia asezat, l ntrebase daca l-a
cunoscut pe profesorul 2ernard.
- 0-am cunoscut foarte bine, raspunse. Dar mi-am fagaduit sa nu discut niciodata istoria
si semnificatia amicitiei noastre...
- *ertati-ma daca am fost nevoit sa recurg la aceasta stratagema, ncepu ntinzndu-i
mna. Sunt doctorul Sves Monroe si am cercetat materialele profesorului 2ernard la %eR
SorO. #e mine, ca biolog si gerontolog, ma intereseaza n special un lucru/ sa mpiedic
proliferarea unor noi, prime&dioase mituri/ bunaoara, credinta ca tineretea si viata pot fi
prelungite altfel dect prin mi&loacele pe care le utilizam astazi, mi&loace pur biocimice.
Stiti la ce ma refer(
- %u.
- Ma refer n primul rnd la metoda propusa de doctorul >udolf, electrocutarea prin
socuri de un milion, un milion si &umatate de volti... ' o aberatie1
- Din fericire, nu cred ca metoda a fost vreodata aplicata.
Doctorul apuca paarul cu RisOK si ncepu sa-l nvrteasca, absent, ntre degete.
- %u, n-a fost, vorbi trziu, urmarind cu privirile cuburile de geata. Dar s-a raspndit
legenda ca doctorul 2ernard a cunoscut un caz oarecum analog, cazul unei ntineriri
provocate de electricitatea descarcata de un trasnet. Dar materialele depuse la laboratorul
>ocOefeller sunt att de apro"imative si de confuze, nct nu se poate trage nici o
concluzie. De altfel, mi s-a spus, o parte din fonograme s-au pierdut+ mai precis, au fost
distruse din greseala, ncercndu-se transmisia lor pe placi perfectionate... n orice caz, n
masura n care sunt utilizabile, documentele nregistrate de profesorul 2ernard se refera
e"clusiv la fazele de recuperare si reintegrare psiomentala a pacientului lovit de
trasnet...
Se ntrerupse si, fara sa-l fi apropiat de buze, aseza atent paarul pe masuta.
- ... Mi-am permis sa fortez aceasta ntlnire, relua, n speranta ca veti putea aduce unele
lamuriri ntr-o cestiune destul de obscura. Mi-ati marturisit ca l-ati cunoscut bine pe
profesorul 2ernard. De curnd s-a raspndit zvonul ca cele mai importante documente le
avea cu el, n doua valize, si ca avionul n care trebuia sa treaca Atlanticul a fost dobort
tocmai din cauza acestor valize+ nu se stie prea bine ce contineau, dar unul din serviciile
rivale a voit sa se asigure, sa evite, cum se spune, orice risc... Stiti ceva precis n legatura
cu continutul acestor valize(
>idica din umeri, ncurcat.
- )red ca numai asistentii doctorului 2ernard, de la #aris, v-ar putea lamuri...
Doctorul zmbi cu oarecare efort, nencercnd sa-si ascunda dezamagirea.
- )ei care si mai amintesc declara ca nu stiu nimic. *ar ceilalti se prefac ca au uitat... Am
citit si articolele profesorului >oman Stanciulescu din 0a #resse medicale, relua dupa o
pauza. Din nefericire, Stanciulescu a murit n toamna lui CFNF. 3nul din colegii mei, n
misiune la 2ucuresti, mi-a scris de curnd ca toate ncercarile lui de a afla mai mult de la
asistentii profesorului Stanciulescu n-au dus la nici un rezultat...
Apuca din nou paarul cu RisOK si, dupa ce-l nvrti de mai multe ori ntre degete, l
apropie de buze+ cu mare gri&a, foarte ncet, ncepu sa soarba.
- #rin interventia doctorului 2ernard, ati avut, vreo trei, patru ani, o bursa >ocOefeller.
)are era aria cercetarii(
- Materiale pentru o istorie a psiologiei medicale, raspunse. 0e-am e"pediat, n CFG,,
colaboratorilor profesorului 2ernard, la #aris...
- *nteresant, spuse, ridicndu-si brusc privirile din paar si scrutndu-l ndelung.
n noaptea aceea se ntoarse acasa melancolic, oarecum preocupat. %u era sigur ca
Monroe i gicise identitatea. #e de alta parte, nu ntelegea cine credea el ca este/ un
prieten personal al lui 2ernard( 3n pacient( Daca totusi ascultase nregistrarile de la
7eneva, din anii CFNI-NF, ar fi trebuit sa-i recunoasca vocea... l linisti, a doua zi,
ntrebarea 0indei/
- 0a ce-a facut aluzie doctorul, aseara, cnd m-a luat deoparte si mi-a spus/ $Daca ti va
spune vreodata ca a trecut de saptezeci de ani, sa nu-l crezi$(...
)teva saptamni n urma, n dreptul unei cafenele de curnd descise, se auzi strigat n
romneste/
- Domnul Matei1 Domnul Dominic Matei1...
ntoarse speriat capul. 3n tnar nalt, blond, cu capul gol, se ndrepta grabit spre el,
ncercnd n acelasi timp sa-si descida servieta.
- Am nvatat putin romneste, spuse ntr-o franceza stngace, dar nu ndraznesc sa
vorbesc. Stiam ca sunteti aici, la 7eneva, si cu attea fotografii la dispozitie, nu era greu
sa va recunosc...
)auta nervos n servieta si-i arata cteva fotografii, din fata si din profil, din ungiuri
diferite. Fusesera luate, n toamna lui CFNI, ciar de cirurgul care reusise sa-i modifice
att de radical trasaturile figurii.
- Si, pentru orice eventualitate, adauga zmbind, port cu mine n servieta si albumul de
familie. Sa intram o clipa n cafeneaua asta continua desciznd usa. %ici nu banuiti ce
emotii am avut cnd v-am zarit, adineaori. Mi-era teama ca auzindu-ma strignd/
$Domnule Matei1$, n-o sa ntoarceti capul...
- Asa era sa si fac, raspunse zmbind. Dar, recunosc, eram curios...
Se asezara la o masa si, dupa ce comanda o limonada calda si o sticla cu bere,
necunoscutul ncepu sa-l priveasca fascinat si nencrezator totodata.
- Acum cteva saptamni, la I ianuarie, ati mplinit optzeci de ani1 sopti. Si nu aratati mai
mult de treizeci, treizeci si doi... Si aratati astfel pentru ca ncercati sa va ascundeti
vrsta...
- nca nu stiu cu cine am placerea sa stau de vorba...
- mi cer iertare, spuse dupa ce sorbi din paarul cu bere. Sunt nca foarte emotionat.
)um spun &ucatorii la curse, am mizat totul pe un cal, si am cstigat1... Sunt 6ed @ones-
@unior, corespondent la 6ime Magazine... 6otul a nceput acum vreo zece ani, cnd am
citit interviul dumneavoastra/ 2eing StrucO 2K 6e 6under. Am fost e"trem de
impresionat, ciar dupa ce-am aflat ca era apocrif. Dar apoi a venit razboiul, si foarte
putini si-au mai amintit de interviu.
7oli paarul cu bere si-l ntreba daca poate continua n englezeste si daca-l supara tutunul
de pipa.
- Acum doi ani, cnd s-a descoperit celebra ariva secreta a doctorului >udolf, a nceput
sa se vorbeasca din nou de cazul dumneavoastra, evident, pe ct era cunoscut din
materialele adunate de 7ilbert 2ernard. Dar nu se stia nimic altceva, nu se stia nici macar
daca mai traiti sau nu. Din nefericire, doctorul >udolf fusese un nazist notoriu - de altfel
s-a sinucis n ultima saptamna a razboiului - si atunci, tot ce e n legatura cu e"perientele
lui e suspect...
- )e fel de e"periente( ntreba.
- 'lectrocutarea animalelor, n special a mamiferelor... ncepnd cu un milion doua sute
de mii de volti pna la doua milioane.
- Si cu ce rezultate(
ncerca sa rda si si umplu din nou paarul cu bere.
- ' o poveste lunga, ncepu.
* se paru, ntr-adevar, lunga, obscura si inconcludenta. #rimii cercetatori ai arivei >udolf
ar fi afirmat ca, n anumite cazuri, victimele nu au fost ucise de socul electric, dar
e"perientele ncepnd putine luni n urma n-au putut fi urmarite consecintele
electrocutarii. n alte cazuri, s-ar fi constatat o modificare a sistemului genetic. )tiva
cercetatori ar fi interpretat asemenea modificari ca prodromul unei mutatii. Dar, fara sa se
stie precis n urma caror mpre&urari, o seama de piese din ariva, dintre cele mai
pretioase, au disparut. n orice caz, n lipsa oricarei indicatii relative la e"perimentarea cu
persoane umane, dosarul >udolf nu era concludent. #e de alta parte, imensa ma&oritate a
savantilor americani respingeau apriori ipoteza regenerarii prin electricitate.
- Singurul argument erai, si ai ramas nca, dumneata1 e"clama. 'ra deci de asteptat ca
putinele materiale salvate de profesorul 2ernard sa fie sistematic depreciate si, n anumite
cazuri, distruse.
- )redeti ca ntr-adevar asa a fost( l ntrerupse. Sovai cteva clipe, privindu-l zmbind.
- Am motive puternice sa nu ma ndoiesc. Din fericire, am fost trimis corespondent n
>omnia...
)iar nainte de a &unge la 2ucuresti, nvatase romneste, att ct i trebuia ca sa poata
citi si ca sa se descurce singur pe strada si prin magazine. A avut norocul sa-l cunoasca, si
sa se mprieteneasca, destul de repede, cu doctorul 7avrila, n posesia caruia se gaseau
albumul de familie si toata documentatia adunata de #rofesor.
- )e articol e"traordinar as fi publicat1 !mul rentinerit prin trasnet1 )u fotografii, cu
documente, cu declaratiile profesorului >oman Stanciulescu, ale doctorului 7avrila si ale
celorlalti, care v-au ngri&it, cu interviul pe care vi l-as fi luat acum, si attea alte
fotografii facute aici, n 7eneva, n februarie CFGI1...
... Se ntrerupse, ncerca sa-si reaprinda pipa, apoi renunta, si-l privi adnc n oci.
-... Desi englezeasca dumitale e perfecta, vad ca nu spui nimic.
- Asteptam urmarea...
- %u v-ati nselat, relua. 3rmarea e tot att de spectaculoasa si misterioasa, pe ct a fost
e"perienta dumitale. #entru motive de ordin etic si politic, articolul nu poate fi publicat.
6ot ce-ar putea da nastere la confuzii, adica tot ce-ar parea ca, ntr-un fel sau altul,
confirma teoria doctorului >udolf, trebuie mpiedicat sa vada lumina tiparului. Mai ales
acum, adauga zmbind, cnd e vorba sa se voteze credite masive pentru institutele de
cercetari gerontologice... nu spuneti nimic( l ntreba brusc.
>idica din umeri.
- )red ca totul se ntmpla asa cum trebuia sa se ntmple. mi pare rau de munca
dumitale si de timpul pe care l-ai pierdut, dar consecintele articolului ar fi fost
dezastruoase. Daca oamenii, mai precis, anumiti oameni, ar fi siguri ca electrocutarea
poate rezolva problema regenerarii si a rentineririi, ne putem astepta la orice... )red ca e
preferabil sa-i lasam pe biocimisti si pe gerontologi sa-si continue cercetarile, ntr-o zi,
mai mult sau mai putin apropiata, vor a&unge la acelasi rezultat...
Fuma, privindu-l cum soarbe din paarul cu limonada calda.
- n orice caz, spuse trziu, e vorba si de dumneata. )nd faceam planul articolului, nu
ma gndeam la ce-ar fi devenit viata dumitale dupa aparitie.
- ntr-un anumit sens, l ntrerupse rznd, a si nceput sa devina. )um se face ca m-ai
descoperit att de usor( 'u mi ncipuiam ca doctorul 7avrila, si toti ceilalti din
>omnia ma credeau mort de mult, mort ntr-un accident de automobil...
- Asa cred cei mai multi din ei. Asa credea si doctorul 7avrila, pna n ziua cnd l-am
informat eu, n mare secret, ca sunteti n viata si ca traiti aici, la 7eneva... Sa nu va
ncipuiti ca am aflat asta de la cineva, adauga zmbind enigmatic. Am descoperit-o
singur, cnd mi s-a spus ca doctorul Monroe a venit la 7eneva ca sa discute anumite
detalii cu un prieten al profesorului 2ernard. Am gicit imediat ca acel prieten nu puteai
fi dect dumneata. 'vident, nici Monroe, nici ceilalti de la 0aboratorul de gerontologie nu
cred, nu pot crede un asemenea lucru...
- mi dai o veste buna...
- Adevarul tot se va afla, continua @ones, nencercnd sa-si ascunda satisfactia. #ovestea e
prea frumoasa ca sa fie ngropata sub tacere. Am sa scriu un roman, adauga ncepnd sa-
si curete pipa. 0-am si nceput, de altfel. #entru dumneata nu va prezenta nici un risc.
Actiunea se petrece n Me"ic, nainte si n timpul razboiului, si ma&oritatea persona&elor
sunt me"icane. 2inenteles, am sa va trimit romanul daca, la aparitie, veti fi n aceiasi
termeni de prietenie cu 0inda. 0-am cunoscut bine pe fratele ei, pilotul, cel care a murit la
!OinaRa...
Se ntrerupse brusc, ca si cum si-ar fi amintit ceva important, si descise servieta.
- Sa nu uit albumul de familie, spuse. *-am fagaduit doctorului 7avrila ca, daca reusesc sa
va ntlnesc, am sa vi-l predau... Sunt documente pretioase/ amintiri din, cum sa spun(
amintiri din prima dumneavoastra tinerete...
A&uns acasa, mpaceta albumul ntr-o coala de rtie albastra, l introduse ntr-un plic si
l sigila. n coltul de sus, pe stnga, scrise/ $#rimit n ziua de D- februarie CFGI, de la 6ed
@ones-@unior, corespondentul lui 6ime Magazine la 2ucuresti. Mi l-a adus din partea
doctorului 7avrila.$
0ucrurile se simplifica si se complica n acelasi timp, si spuse desciznd blocul. ncepu
sa scrie, n frantuzeste, povestind ntlnirea si rezumnd conversatia cu @ones. Apoi
adauga/ $)onfirma informatiile doctorului Monroe/ distrugerea sistematica a
documentelor din anii CFNI-NF. Singurele indicatii n legatura cu procesul de refacere
fiziologica si de anamneza. Singurele probe stiintifice ale regenerarii si ntineririi printr-o
masiva descarcare electrica. Asta nseamna ca originea fenomenului de mutatie nu mai
intereseaza. De ce...
Se ntrerupse si ramase cteva clipe pe gnduri. $'vident din scita autobiografica si din
alte nsemnari grupate n mapele A, 2 si Q eventualul cititor va putea afla esentialul. Dar,
fara materialele colectionate si adnotate de profesorii Stanciulescu si 2ernard,
marturisirile mele si-au pierdut valoarea documentara. Mai mult, aproape totalitatea
nsemnarilor mele se refera la consecintele anamnezei, ntr-un cuvnt, la e"perientele
unui mutant care anticipeaza e"istenta omului postistoric. Documentele Stanciulescu-
2ernard nu contineau informatii n legatura cu aceste e"periente, dar, ntr-o anumita
masura, le asigurau credibilitatea. %u pot trage dect o singura concluzie/ marturisirile
mele nu se adreseaza unui eventual cititor dintr-un viitor apropiat, sa spunem din anul
D---. Dar atunci, cui(
3n raspuns provizoriu ar putea fi acesta/ n urma razboaielor nucleare care vor avea loc,
multe civilizatii, ncepnd cu cea occidentala, vor fi distruse. Fara ndoiala, catastrofele
vor dezlantui un val de pesimism necunoscut pna atunci n istoria omenirii, o
descura&are generala. )iar daca nu toti supravietuitorii vor ceda ispitei de a se sinucide,
foarte putini vor mai avea destula vitalitate ca sa poata spera n om si n posibilitatea unei
umanitati superioare speciei omo sapiens. Descoperite si descifrate atunci, marturisirile
acestea ar putea contrabalansa deznade&dea si vointa universala de e"tinctie. #rin simplul
fapt ca e"emplifica posibilitatile mentale ale unei umanitati care va lua nastere ntr-un
viitor ndepartat, asemenea documente demonstreaza, pentru ca o anticipeaza, realitatea
omului postistoric.
Aceasta ipoteza presupune conservarea ntregului material depus astazi n safe. %u-mi
dau seama cum va fi asigurata aceasta salvgardare. Dar, pe de alta parte, nu ma pot ndoi
ca asa se va ntmpla. Altminteri, e"perienta mea n-ar avea sens.$
*ntroduse paginile scrise ntr-un plic, l sigila si pleca spre banca. ncuind usa, auzi
telefonul sunnd, si continua sa-l auda cobornd scarile.
*5
5ara lui CF,, a fost neobisnuit de ploioasa si, n 6icino, furtunile se dezlantuiau n
fiecare zi. 6otusi, nu-si amintea sa fi vazut un cer att de negru ca n dupa-amiaza de C-
august. )nd primele fulgere s-au ncrucisat deasupra orasului, uzina electrica a ntrerupt
curentul. Aproape &umatate de ceas trasnetele au urmat unul dupa altul, ca si cum ar fi
fost o singura, nesfrsita e"plozie. De la fereastra urmarea mai ales fulgerele care cadeau,
catre apus, pe colinele stncoase care se revarsau abrupte dinspre munte. #loaia torentiala
s-a potolit pe nesimtite si, pe la N, cerul a nceput sa-si piarda culoarea de pacura. )urnd
s-au aprins felinarele electrice si, de la fereastra, putea vedea acum strada pna la
catedrala. A asteptat sa nceteze ploaia, apoi s-a cobort si s-a ndreptat spre postul de
politie.
- #utin timp nainte de amiaza, ncepu pe un ton neutru, pur informativ, doua doamne au
plecat, otarte sa urce spre 6rento. M-au ntrebat daca cunosc un drum care sa evite
serpentina. 0e-am aratat directia, dar le-am sfatuit sa amne e"cursia, pentru ca risca sa le
apuce furtuna nainte de a a&unge la adapostul de la 4elival. Mi-au spus ca sunt obisnuite
cu furtunile de munte si ca, n orice caz, nu pot renunta. n cteva zile se nceie vacanta
si trebuie sa se ntoarca.
#olitaiul l ascultase corect, dar fara prea mare interes.
- %u le cunosc, continua. Am auzit nsa pe doamna n vrsta adresndu-se tinerei+ o
ceama 5eronica. )red ca gicesc ce s-a ntmplat. )nd s-a dezlantuit furtuna, se aflau,
foarte probabil, pe soseaua de sub peretele muntelui, la 5allino, acolo unde au cazut cele
mai multe trasnete. 'ram la fereastra, si le-am vazut, adauga, dndu-si seama ca celalt l
priveste curios, aproape nencrezator. mi ncipui ca s-au pravalit multe stnci. Mi-e
teama ca au fost lovite, sau ngropate sub pietre...
Stia ca nu-i va fi usor sa-l convinga.
- As pleca singur, ntr-un ta"i, sa le caut, relua trziu. Dar daca s-a ntmplat asa cum
banuiesc, nu vom putea, numai noi doi, soferul si cu mine, sa le scoatem de sub pietre.
Am avea nevoie de trnacoape si lopeti.
6otusi, pna la urma, s-a resemnat sa accepte aceasta solutie, n caz de nevoie, va
telefona de la primul post de a&utor si politia va trimite ambulante si tot ce va trebui. )nd
se apropie de 5allino, cerul se limpezise, dar pe alocuri pietrele se revarsasera n sosea si
soferul ncetini viteza.
- %u cred ca au avut timp sa a&unga la adapost. #robabil ca o data ce s-a dezlantuit
furtuna, s-au refugiat ntr-una din sparturile peretelui.
- 3nele sunt largi ca o gura de pestera, spuse soferul.
Au zarit-o amndoi n aceeasi clipa. #robabil ca murise de spaima cnd trasnetul cazuse
la ctiva pasi de ea. 'ra o femeie n vrsta, cu parul carunt, tuns scurt. %u parea ucisa de
revarsarea pietrelor, desi un bolovan a&unsese ciar lnga ea si-i prinsese un colt din
fusta. * se paru ca aude un geamat si ncepu sa cerceteze atent peretele si stncile din &urul
lui.
- 5eronica1 striga de mai multe ori, naintnd ncet de-a lungul peretelui.
Auzira amndoi geamatul, apoi cteva tipete scurte, urmate de cuvinte necunoscute,
pronuntate repede, ca ntr-o incantatie. %umai dupa ce a&unse lnga stnca, ntelese.
)aznd, stnca se oprise ciar n dreptul scorburii unde se adapostise 5eronica, astupnd-
o aproape n ntregime. Daca n-ar fi auzit-o gemnd si tipnd, n-ar fi banuit ca fusese
ngropata acolo. Doar sus, la o naltime de peste doi metri, se putea distinge crapatura
scorburii. )atarndu-se cu greutate, o vazu si-i striga numele, facndu-i semn cu mna.
Fata l privea speriata si fericita n acelasi timp, apoi ncerca sa se ridice n picioare. %u
era ranita, dar locul era prea strmt si nu se putea ridica dect ndoindu-si spatele.
- 5a veni curnd politia, i spusese n frantuzeste.
Apoi, pentru ca fata l privea ca si cum nu l-ar fi nteles, repeta propozitia n germana si
italiana. 5eronica si trecu de mai multe ori mna pe obraz si ncepu sa-i vorbeasca. 0a
nceput, si dadu seama ca vorbeste ntr-un dialect din *ndia centrala, apoi distinse fraze
ntregi rostite n sansOrita. #lecndu-se mult spre ea, i sopti. Santi1 Santi1 apoi recita
cteva formule canonice de benedictiune. Fata i zmbi, fericita, si nalta palma spre el,
parca ar fi vrut sa-i arate ceva. >amase acolo, lipit de stnca, ascultnd-o, ncercnd la
rastimpuri s-o linisteasca si s-o ncura&eze prin cteva e"presii familiare n sansOrita, pna
ce sosi ambulanta si camioneta cu politisti. Au reusit sa miste stnca sapnd o panta sub
mucea dinspre sosea. Dupa un ceas, fata izbuti sa iasa cu a&utorul unei scari de frngie.
Dnd cu ocii de politisti si vaznd camioneta, ncepu sa strige speriata, si-i apuca mna,
tragndu-se foarte aproape de el.
- A avut un soc, e"plica ncurcat, si sufera, probabil, de amnezie.
- Dar ce limba vorbeste( ntreba cineva din grup.
- 2anuiesc un dialect indian, raspunse prudent.
Din actele de identitate s-a aflat ca se numea 5eronica 2Tler, avea D, de ani, era
institutoare si locuia n 0iestal, n cantonul 2le-)ampagne. 6ovarasa ei, 7ertrud FranO,
era germana, stabilita de ctiva ani la Freiburg, functionara n administratia unei edituri.
>ezultatul autopsiei confirmase primele presupuneri/ moartea fusese provocata de o
sincopa cardiaca.
)um era singurul care se putea ntelege cu 5eronica, singurul n prezenta caruia era
linistita, petrecea mult timp la clinica. Aducea un magnetofon, pe care avea gri&a sa-l
camufleze, nregistra cteva ore pe zi, mai ales atunci cnd vorbea despre ea. Afirma ca
se numeste >upini, fiica lui %agab-ata din casta Osatria, descendent dintr-una din
primele familii din Magada convertite la budism. nainte de a mplini CD ani, otarse,
cu consimtamntul parintilor, sa-si consacre viata studiului Abidarmei si fusese
acceptata ntr-o comunitate de *iOuni. nvatase gramatica sansOrita, logica si metafizica
maaKana. Faptul ca memorizase peste ,-.--- de sutra i crease un prestigiu de care
aflasera nu numai instructorii si studentii faimoasei universitati din %alanda, dar mai
multi maestri, asceti si contemplativi. )nd mplinise G- de ani, devenise discipola
faimosului filozof )andraOirti. #etrecea mai multe luni pe an ntr-o pestera, meditnd si
transcriind operele maestrului ei. Acolo se afla cnd, dezlantuindu-se o furtuna, auzi
trasnetul caznd deasupra, n munte, apoi mai multe stnci se desprinsera si, revarsndu-
se ca un ru de pietre, astupara gura pesterii. ncercase zadarnic sa iasa. Apoi se trezi si-l
vazu, sus, pe stnca, facndu-i semn cu mna si vorbindu-i ntr-o limba necunoscuta.
%u era sigur ca o ntelesese ntotdeauna, si ciar ceea ce stia ca ntelesese pastra n buna
parte pentru el. Doctorilor le spusese ca tnara crede ca traieste n *ndia centrala, acum
douasprezece secole, si afirma ca este o siastra budista. Datorita sedativelor dormea o
buna parte din timp. 5enisera s-o e"amineze mai multi medici si psiologi din JTric,
2asel si 7eneva. )um se astepta, ziarele publicau n fiecare zi articole, si numarul
corespondentilor straini care dadeau trcoale clinicii si luau interviuri doctorilor crestea
nencetat. Din fericire, solutia la care se gndise de la nceput era pe cale sa fie acceptata.
nca de a doua zi, dupa ce ascultase banda de magnetofon cu marturiile ei biografice,
trimise o lunga telegrama *nstitutului !riental din >oma. Apoi, a treia zi, la ora precizata
n telegrama, trimisese prin telefon anumite marturisiri autobiografice. *nformase n
acelasi timp pe unul din colaboratorii cei mai apropiati ai lui ). 7. @ung. Doua zile n
urma, au venit de la >oma profesorul 6ucci, nsotit de un asistent al institutului. #entru
ntia oara, >upini a putut discuta ndelung, n sansOrita, despre filozofia MadKamiOa si
mai ales despre maestrul ei, )andraOirti. 6oate convorbirile erau nregistrate, si
asistentul traducea unele pasa&e n englezeste, pentru informatia doctorilor si gazetarilor.
Discutia devenea delicata de cte ori >upini ntreba ce i s-a ntmplat e"act, unde se afla,
de ce nimeni nu o ntelege, desi ncercase, n afara de sansOrita, cteva dialecte indiene.
- )e-i spuneti( l ntrebase ntr-o seara pe profesor.
- 'vident, ncep ntotdeauna prin a-i aminti de maKa, marea vra&itoare, iluzia cosmica. %u
e propriu-zis un vis, i spun, dar participa la natura iluzorie a visului pentru ca e vorba de
viitor, deci de timp+ or, 6impul e prin e"celenta ireal... %u cred ca am convins-o. Dar, din
fericire, este pasionata de logica si dialectica, si mai ales asta discutam...
ndata ce a sugerat o calatorie n *ndia, mai precis n provincia 3ttar #rades, unde s-ar fi
gasit pestera n care meditase >upini, profesorul 6ucci a fost de acord ca *nstitutul
!riental sa patroneze aceasta e"peditie. Datorita interventiei lui @ung, celtuielile erau
acoperite de o fundatie americana. )nd s-a aflat de acest proiect, mai multe ziare s-au
oferit sa suporte toate spezele e"peditiei cu conditia de a avea e"clusivitatea reporta&ului.
'ra aproape imposibil sa se evite publicitatea, mai ales ca trebuia obtinut consimtamntul
directiei clinicii, al guvernului indian si al familiei 5eronicai 2Tler. Dar cercetarile
facute la 0iestal nu dadusera nici un rezultat. 5eronica se instalase n oras doar de ctiva
ani. #rietenii si colegii nu stiau nimic despre familia ei. S-a aflat totusi ca se nascuse n
'gipt, ca parintii au divortat cnd ea avea , ani+ tatal, ramas n 'gipt, se recasatorise si nu
mai daduse semn de viata, iar mama, cu care 5eronica nu se ntelesese niciodata prea
bine, se stabilise n Statele 3nite, dar nu i se cunostea adresa.
n cele din urma, directia clinicii a permis calatoria n *ndia, cu conditia ca pacienta sa fie
nsotita de unul din doctorii care se ocupasera de ea si de o infirmiera. 'ra, fireste, nteles
ca va fi adormita nainte de a parasi clinica si si va continua somnul pna n apropiere de
7oraOpur.
De la 2ombaK, un avion militar i-a transportat la 7oraOpur. Acolo i asteptau sase
masini ncarcate cu ziaristi, tenicieni si o camioneta a televiziunii indiene. Au urcat spre
frontiera %epalului pna n regiunea unde, dupa indicatiile date de >upini, s-ar fi aflat
pestera n care obisnuia sa mediteze. Din fericire, n afara de el, un pandit din 3ttar
#rades, cunoscator al filozofiei MadarKamiOa, se afla la capatiul ei cnd s-a desteptat.
0a insistenta doctorului, toti ceilalti se camuflasera printre arbori la vreo zece metri n
urma. )a si cum l-ar fi recunoscut, se adresa amenintator panditului+ i puse cteva
ntrebari, dar nu astepta raspunsul. #orni repede pe una din poteci, privind drept nainte,
repetnd be-nedictiunile ei favorite, pe care le rostise de attea ori n clinica. Dupa vreo
douazeci de minute de urcus, ncepu sa alerge, gfind. Arata cu bratul ntins mucea
unei stnci, rezemata lenes de peretele muntelui.
- Asta e1 striga.
Apoi, lipindu-si amndoua bratele de piatra, ncepu sa se catere cu o nebanuita agilitate.
)nd a&unse sus, smulse cu putere un arbust pipernicit, curata locul de musci si crengi
uscate, descoperi o spartura si, tremurnd, si apropie obrazul de piatra si privi nlauntru.
>amase apoi nemiscata.
- A lesinat1 e"clama de &os cineva, cteva clipe nainte ca el s-o a&unga.
- Asa e, a lesinat1 spuse ridicndu-i ncet capul.
)u greutate, au cobort, lasnd loc ecipei de tenicieni. Au dus-o pe o brancarda pna la
automobil. 'ra nca lesinata, si masina se departase cu vreo zece Oilometri, cnd s-a auzit
e"plodnd prima ncarcatura cu dinamita. n mai putin de o &umatate de ceas au reusit sa
coboare pe o scara de frngie. 0a lumina lanternei electrice au vazut sceletul+ era
ncrcit, ca si cum moartea ar fi surprins-o ntr-o pozitie de meditatie Kogica. Alaturi pe
pietris, o oala de lut, doua talere de lemn si cteva manuscrise+ de-abia cnd le-au atins cu
mna, si-au dat seama ca se facusera de mult pulbere.
*nfirmiera l opri n fata usii.
- S-a desteptat, spuse. Dar nu descide ocii. i e teama... Se apropie de ea si i puse mna
pe frunte.
- 5eronica1 sopti.
Descise brusc ocii si, recunoscndu-l, fata i se lumina, asa cum nu i-o vazuse niciodata
pna atunci. Apucndu-i mna, ncerca sa se ridice.
- Dumneata esti( e"clama. #e dumneata te cunosc+ te-am ntrebat azi-dimineata pe
drum... Dar unde e 7ertrude( 3nde e( repeta privindu-l adnc n oci.
Stiuse de la nceput, ca toti ceilalti din grup, de altfel, ca va fi imposibil de evitat
publicitatea. 6eleviziunea indiana nregistrase scenele cele mai dramatice, si zecile de
milioane de
spectatori, care o ascultasera vorbind n sansOrita si un dialect imalaKan, au vazut-o la
sfrsitul reporta&ului declarnd, ntr-o englezeasca timida, ca se numeste 5eronica 2Tler
si cunoaste bine numai germana si franceza+ declarnd de asemenea ca n-a ncercat
niciodata sa nvete vreo limba orientala si, n afara de cteva carti de popularizare, nu
citise nimic despre *ndia si cultura indiana. )um era de asteptat, tocmai faptul acesta
pasionase publicul indian si, douazeci si patru de ceasuri n urma, ntreaga opinie
mondiala. #entru imensa ma&oritate aintelectualilor indieni nu se putea gasi o mai clara
demonstratie a doctrinei transmigrarii sufletului/ ntr-o e"istenta anterioara, 5eronica
2Tler fusese >upini.
- Dar eu nu cred n metempsioza, soptise speriata, ntr-o seara, apucndu-l de mna. %-
am fost eu1 #oate am fost posedata de un alt spirit, adauga cautndu-i privirile.
Si pentru ca nu stia ce sa-i raspunda, si sovaia, mngindu-i mna, 5eronica si pleca
obosita capul.
- Mi-e teama ca am sa nnebunesc, spuse.
'rau gazduiti ntr-unul din cele mai lu"oase oteluri din Deli, oaspetii guvernului
indian. )a sa se evite fotografii, gazetarii si ndrazneala curiosilor, grupul ntreg lua masa
ntr-o sufragerie rezervata e"clusiv lor, si bine pazita. n fiecare zi vizitau muzee sau
institutii si ntlneau mari personalitati. 'rau transportati n mai multe limuzine, ncadrate
de motociclisti. Altminteri, nu ndrazneau sa-si paraseasca eta&ul. %u ndrazneau nici
macar sa se plimbe pe coridoare, mpreuna cu doctorul si infirmiera, ncercasera o data,
trziu dupa miezul noptii, sa coboare, spernd sa se mbarce ntr-un ta"i, si departndu-se
de otel, sa se plimbe pe strazi. Dar o ceata ntreaga i astepta la iesire. Au fost siliti sa se
ntoarca, fugind, sub protectia politistilor.
- Mi-e teama ca am sa nnebunesc, repeta din nou cnd iesi din ascensor.
A doua zi reusi sa stea de vorba cu un gazetar american care ncercase zadarnic sa-i
nsoteasca la 7oraOpur. i fagadui, n e"clusivitate, un lung interviu si alte materiale
inedite daca vor fi transportati, incognito, ntr-o insula din Mediterana, unde sa poata
ramne ascunsi, numai ei doi, cteva luni.
- #na ce va trece ciclonul televiziunilor si al rotativelor, adauga. n mai putin de un an,
lucrurile se vor uita, si ne vom putea rentoarce fiecare la treburile noastre...
Doua saptamni n urma, erau instalati ntr-o vila cladita dupa razboi, pe o colina, la
ctiva Oilometri de 0a 5elette. Dar pregatirea si nregistrarea interviului se prelungea mai
mult dect se asteptase. 5eronica ncepuse sa dea semne de nerabdare.
- 5orbim atta, si despre attea lucruri, iar eu nu nteleg esentialul/ transmigrarea
sufletului...
- Am sa-ti e"plic cnd o sa ramnem singuri.
l privi cu o neasteptata caldura.
- ! sa ramnem vreodata singuri( sopti.
0a Deli i spusese ntr-o seara/
- )nd am descis ocii si te-am vazut, si mi-ai spus de 7ertrud, mi-am dat seama ca ma
gndesc la doua lucruri deodata, mi spuneam ca, desi, foarte probabil, mi traiesc
amndoi parintii, fara 7ertrud am ramas orfana... Si tot atunci, n aceeasi clipa, gndeam/
daca as avea cinci, sase ani mai mult, si m-ai cere n casatorie as accepta...
- Am optzeci si sapte de ani, spuse n gluma, zmbind.
Atunci o vazuse rznd pentru prima oara.
- Mai mult dect as avea daca as adauga si anii pe care-i mplinise >upini. Dar, ti-am
spus, eu nu cred. %u pot sa cred...
- ntr-un anumit sens, ai dreptate. Dar, repet, numai ntr-un anumit sens. ! sa discutam
problema asta mai trziu...
'vitase sa o discute n interviu+ se multumise sa citeze conceptiile clasice indiene, de la
3panisade la 7autama 2udda, referindu-se de asemenea la cteva interpretari
contemporane, mai ales la comentariile lui 6ucci. >eusise sa-si pastreze anonimatul+ era
un tnar orientalist, care se mprietenise de curnd cu 5eronica. >eusise mai ales sa-si
pastreze aceeasi figura pe care ncepuse s-o construiasca n august, cu parul adunat pe
frunte, cu o mustata blonda, groasa acoperindu-i buza de sus.
n seara cnd ramasesera singuri pe terasa, 5eronica si apropiase caise longue-ul de al
lui.
- Acum, lamureste-ma... Dar, nainte de toate, e"plica-mi cum ai stiut...
- Am sa ncep de foarte departe, spuse.
De-abia ntr-o seara, la nceputul lui octombrie, ntelese. Sedeau unul lnga altul pe
canapeaua din all, urmarind peste balustrada terasei luminile portului. * se paru ca
5eronica l priveste curios.
- 5rei sa-mi spui ceva si nu ndraznesti. )e e(
- Ma gndeam/ vazndu-ne tot timpul mpreuna, si locuind n aceeasi casa, oamenii ar
putea crede ca ne iubim...
i cauta mna si i-o strnse ncet n minile lui.
- Dar asa este, 5eronica. %e iubim, dormim n aceeasi camera, n acelasi pat...
- ' adevarat( l ntreba n soapta.
Apoi suspina, si pleca fruntea pe umarul lui si ncise ocii. )teva clipe n urma se
ridica brusc si, privindu-l ca si cum nu l-ar fi recunoscut, ncepu sa vorbeasca ntr-o limba
stranie, cum nu mai auzise pna atunci. $Asadar, asta era1 si spuse. De aceea a trebuit s-o
ntlnesc. De aceea s-au n-tmplat toate cte s-au ntmplat...$ ncet, fara graba, ca sa n-o
sperie, se ndrepta spre birou si aduse magnetofonul. )ontinua sa vorbeasca, din ce n ce
mai repede, privindu-si minile+ apoi si apropie ceasul-bratara de ureci si ncepu sa
asculte, surprinsa si fericita n acelasi timp. Fata i se lumina, ca si cum ar fi fost gata sa
rda. Dar, pe neasteptate, tresari speriata, scnci de mai multe ori si ncepu sa-si frece
ocii. Se ndrepta somnoroasa, ametita, spre canapea si cnd o vazu ca se clatina, o prinse
n brate. ! purta n odaia alaturata si o ntinse n pat, acoperind-o cu un sal.
Se trezi dupa miezul noptii.
- M-am speriat1 sopti. Am visat urt.
- )e-ai visat(
- %u vreau sa mai mi-aduc aminte1 Mi-e teama sa nu ma sperii din nou. 'ram undeva,
lnga un fluviu mare, si cineva necunoscut, cu un cap ca o masca de cine, s-a ndreptat
spre mine... Avea n mna... %u vreau sa-mi amintesc, repeta ntinznd bratele ca sa-l
cuprinda.
Din acea noapte n-o mai lasa singura+ i era teama sa nu se repete, prin surprindere, criza
paramediumnica. Din fericire, gradinarul si cele doua tinere malteze care se ngri&eau de
casa dispareau ndata dupa cina.
- Mai povesteste-mi, l ndemna n fiecare seara, ndata ce ramneau singuri. '"plica-
mi1... 3neori mi pare rau ca nu-mi amintesc nimic din toate cte stia >upini...
ntr-o dimineata, ntorcndu-se din gradina, l ntreba pe neasteptate/
- %u ti s-a parut curios ca neasteptau acolo, lnga gard( #arca ne-ar fi spionat...
- %-am observat nimic, raspunse. 3nde erau( Sovai cteva clipe, evitndu-i privirile.
- 'rau acolo, lnga poarta, parca ne-ar fi spionat. Doi barbati, mbracati curios. Dar poate
ma nsel, adauga, ducndu-si mna la frunte. #oate nu erau la poarta noastra...
i lua bratul si-o trase ncet dupa el.
- Mi-e teama ca ai ramas prea mult cu capul n soare, i spuse a&utnd-o sa se ntinda pe
canapea.
$A trecut o saptamna, si spuse+ deci, acesta e ritmul/ ebdomadar. )eea ce nseamna ca
totul ar putea dura o luna. Dar ce se va ntmpla apoi cu noi(...$
)nd fu sigur ca doarme profund, trecu n vrful picioarelor n birou si se ntoarse cu
magnetofonul. )tva timp nu se auzeau dect mierlele si respiratia ei usor agitata. Apoi
figura ntreaga i fu luminata de un mare zmbet. >osti, foarte ncet, cteva cuvinte,
urmate de o tacere concentrata, an"ioasa, parca ar fi asteptat un raspuns care ntrzia sau
pe care nu mai reusea sa-l auda. ncepu apoi sa vorbeasca, lin, ca si cum ar fi vorbit
singura, repetnd anumite cuvinte de mai multe ori, cu intonatii diferite, dar patrunse
toate de o mare tristete. )nd vazu cele dinti lacrimi prelingndu-se timide pe obraz,
ncise magnetofonul si l mpinse sub canapea. Apoi, cu mare gri&a, i mngie mna si
ncepu sa-i stearga lacrimile. 6rziu, o purta n brate n dormitor. >amase lnga ea pna
ce se destepta. Dnd cu ocii de el, i apuca mna si i-o strnse emotionata.
- Am visat, spuse. 'ra un vis foarte frumos, dar foarte trist. 'ra asa, cu doi tineri ca noi,
care se iubeau, si totusi n-au putut ramne mpreuna. %u nteleg de ce, dar n-au avut voie
sa ramna mpreuna...
%u se nselase/ ritmul era ntr-adevar ebdomadar, desi e"tazele paramediumnice Acum se
otarse sa le numeascaB aveau loc la ore diferite. $Materiale pentru istoria documentara
a limba&ului, si spuse clasnd cele patru casete. Dupa egipteana si ugaritica, a urmat o
mostra de, probabil, protoelamita si una de sumeriana. )oborm tot mai adnc n trecut...
Documente pentru Arca, adauga, zmbind. )e n-ar da lingvistii daca le-ar putea studia
acum. Dar pna unde vom a&unge( #na la protolimba&ele nearticulate(... Si apoi(...
0a &umatatea lui decembrie avu cea mai stranie e"perienta. Din fericire, era putin nainte
de miezul noptii, nca nu adormisera. 5eronica izbucni ntr-o serie de tipete guturale,
preumane, care-l e"asperara si-l umilira totodata+ i se parea ca o asemenea regresiune n
animalitate nu ar fi trebuit ncercata dect cu voluntari, nu cu un subiect inconstient. Dar,
dupa cteva clipe, au urmat grupuri de foneme clare, vocalice, de o infinita varietate,
ntrerupte la rastimpuri de scurte e"plozii labiale, asa cum nu-si ncipuise ca mai pot fi
reproduse de un european. Dupa o &umatate de ceas, 5eronica adormi, suspinnd. $Mai
departe nu cred ca au sa mearga$, si spuse nciznd magnetofonul. Apoi astepta. 5oia
sa fie treaz, lnga ea, cnd se va destepta. Se culca trziu, catre dimineata.
)nd s-a desteptat, putin timp nainte de I, 5eronica dormea nca si nu s-a ndurat s-o
trezeasca. A dormit pna aproape de CC. Aflnd ca este att de trziu, a sarit speriata din
pat.
- )e s-a ntmplat cu mine( ntreba.
- %imic. 'rai, probabil, foarte obosita. Si poate ai visat urt...
- %u. %-am visat nimic. n orice caz, nu-mi amintesc nimic.
Au otart sa petreaca a&unul de )raciun si noaptea de revelion ntr-un celebru restaurant
din 0a 5alette. 5eronica rezervase masa sub numele de Monsieur et Madame 7erald
5erneuil. 'a gasise numele, si tot ea alese costumele pentru revelion.
- %u cred ca riscam sa fim recunoscuti, i spuse. )iar daca, asta-toamna, fotografiile
noastre vor fi aparut pe prima pagina a tuturor magazinelor ilustrate.
- #oti fi sigura ca au aparut, o ntrerupse, si poate mai apar nca...
ncepu sa rda, oarecum intimidata si totusi fericita.
- Mi-ar placea sa le vad si eu. Fotografiile din magazinele ilustrate, vreau sa spun. Mi-ar
placea sa am cteva, ca amintire. Dar poate ca e prea riscant sa le cautam, adauga.
- Am sa le caut eu...
Dar desi cerceta multe cioscuri si librarii, nu gasi dect un singur magazin ilustrat,
italian, cu trei fotografii ale 5eronicai, toate din *ndia.
- #arca eram mai tnara si mai frumoasa atunci, acum trei luni, spuse.
#utine saptamni n urma, si dadu seama ca 5eronica avea dreptate. De ctva timp, nu
mai arata att de tnara. $Documentele pentru Arca sunt de vina, si spuse. '"tazele
paramediumnice au epuizat-o.$
- Ma simt mereu obosita, i marturisise ntr-o dimineata, si nu nteleg de ce. %u fac
absolut nimic si totusi ma simt obosita.
0a nceputul lui februarie a reusit s-o convinga sa consulte un doctor din 0a 5alette. Au
asteptat, apoi, nelinistiti, rezultatele numeroaselor analize.
- Doamna nu sufera de nimic, de absolut nimic, i-a asigurat doctorul cnd au ramas
singuri. Am sa-i prescriu totusi o serie de in&ectii, cu fortifiante... #oate sa fie si
nervozitatea care preceda, la anumite femei, criza climacterica.
- )e vrsta socotiti ca are(
Doctorul rosi si si freca ncurcat minile. Apoi ridica din umeri.
- n &ur de patruzeci, spuse trziu, evitndu-i privirile.
- Si, totusi, va asigur ca nu v-a mintit cnd v-a spus ca n-a mplinit nca doua zeci si sase
de ani.
'fectul in&ectiilor se lasa asteptat. n fiecare zi se simtea tot mai obosita+ adesea, dupa ce
se privise n oglinda, o surprindea plngnd. ! data, n timp ce se ndrepta spre parc, auzi
pasi repezi n urma lui si ntoarse capul.
- #rofessore, i sopti speriata bucatareasa la Signora a il maloccio1 $6rebuia sa fi nteles
asta de la nceput, si spuse. %e-am facut amndoi datoria, si acum trebuie sa ne
despartim. Si cum nu se putea gasi un argument mai convingator n afara de un accident
mortal sau de o sinucidere, a fost ales acesta/ un proces de senescenta galopanta.$
%-a ndraznit totusi sa-i spuna dect n dimineata cnd i-a aratat parul/ ncaruntise peste
noapte. #lngea, rezemata de perete, cu fata ascunsa n palme. A ngenunceat lnga ea.
- 5eronica, a nceput, eu sunt de vina. Asculta-ma, si nu ma ntrerupe. Daca voi mai
ramne alaturi de tine pna la toamna ai sa te stingi1... %u pot sa-ti spun mai mult, nu am
dreptul, dar te asigur ca, n realitate, n-ai mbatrinit1 ndata ce voi disparea din viata ta, ti
vei regasi tineretea si frumusetea...
5eronica i cauta speriata mna, o prinse ntre minile ei, ncepu sa i-o sarute.
- %u ma parasi, sopti.
- Asculta-ma1 6e implor, asculta-ma nca doua, trei minute. Am fost ursit sa pierd tot ce
iubesc. Dar prefer sa te pierd tnara si frumoasa, asa cum erai, si ai sa fii din nou, fara
mine, dect sa te vad stingndu-te n bratele mele... Asculta-ma1 Am sa plec, si daca trei,
patru luni dupa plecarea mea, nu te vei regasi asa cum erai asta-toamna, ma ntorc, ndata
ce primesc telegrama ta, ma ntorc. 6e rog doar att/ asteapta trei, patru luni departe de
mine...
A doua zi, ntr-o lunga scrisoare, i-a e"plicat de ce nu mai avea dreptul sa ramna lnga
ea ndata ce-si va regasi tineretea. Si pentru ca 5eronica parea ca ncepuse sa se lase
convinsa sa ncerce aceasta e"perienta, au otart sa paraseasca vila. 'a va petrece
primele saptamni ntr-o casa de odina a calugaritelor, si el va lua avionul spre 7eneva.
Dupa trei luni primi telegrama/ $Ai avut dreptate. 6e voi iubi toata viata. 5eronica.$ $Ai
sa fii fericita. Adio.$ n aceeasi saptamna pleca n *rlanda.
Fara mustata blonda si fara acel breton care l facea sa semene cu anumiti poeti din
amurgul romantismului, nu-i era teama ca va fi recunoscut de cineva. De altfel, dupa
ntoarcerea din Malta, frecventa alte medii, n primul rnd lingvisti si critici literari.
3neori, n cursul discutiei, venea vorba despre cazul 5eronica->upini+ dupa ntrebarile pe
care le punea, se ntelegea repede ct era de putin, si gresit, informat, n vara lui CF,H
accepta sa colaboreze la un album documentar @ames @oKce. Accepta pentru ca proiectul
i ngaduia sa viziteze Dublinul, unul din putinele orase pe care voia sa-l cunoasca.
>evenise de-atunci n fiecare an, n prea&ma )raciunului sau la nceputul verii.
De-abia n a cincea calatorie, n iunie CFH-, l ntlni pe )olomban. l ntlni ntr-o seara,
intrnd ntmplator ntr-un pub din spatele strazii !9:)onnell. De cum l vazu, )olomban
se ndrepta spre el, i apuca mna ntre minile lui si i-o strnse cu caldura. Apoi, l invita
la masa lui.
- De cnd va astept1 e"clama patetic, aproape teatral. ' a cincea oara cnd vin special
aici, ca sa va ntlnesc.
'ra un barbat fara vrsta, pistruiat, pe &umatate cel, cu favoritii de culoarea cuprului,
contrastnd cu paloarea blonda a parului.
- Daca v-as spune ca va cunosc, ca stiu foarte bine cine sunteti, n-o sa ma credeti. Asa ca
nu spun nimic... Dar cum si eu sunt probabil condamnat sa a&ung centenar, vreau sa va
ntreb doar att( )e facem cu 6impul( Ma e"plic imediat...
)ontinua sa-l priveasca n tacere, zmbind, cnd )olomban se ridica brusc de la masa.
- Sau, mai bine, sa-l ntrebam pe Stepen, adauga ndreptndu-se spre te&gea.
Se ntoarse cu un tnar slab si negli&ent mbracat. i strnse timid mna, apoi se aseza pe
scaun, n fata lui.
- 6rebuie sa-i iertati micile lui manii, i se adresa tnarul rostind rar cuvintele. mi cere
mereu sa declam - crede, poate, ca am o dictiune mai buna - sa declam/ )e facem cu
6impul( Marea lui descoperire ar fi aceasta/ ca ntrebarea/ $)e facem cu 6impul($
e"prima suprema ambiguitate a conditiei umane. )aci, pe de alta parte, oamenii - toti
oamenii1 - vor sa traiasca mult, sa treaca, daca s-ar putea, de suta de ani+ dar n imensa lor
ma&oritate, ndata ce-au a&uns la H--H, de ani si ies la pensie, adica devin liberi sa faca ce
vor, oamenii se plictisesc/ descopera ca n-au ce face cu timpul liber. *ar pe de alta parte,
pe masura ce omul nainteaza n vrsta, timpul interior si accelereaza ritmul, astfel ca
acei, foarte putini, care ar sti ce sa faca cu timpul liber, nu izbutesc sa faca mare lucru...
n sfrsit, la asta se mai adauga...
)olomban l ntrerupse punndu-i mna pe brat.
- Destul pentru azi. Altadata o spuneai mai bine si mai convingator. Apoi, ntorcndu-se
spre el, adauga/ ! sa revenim la problema 6impului. Deocamdata am sa va ntreb daca v-
a cazut cumva sub oci acest articol.
i ntinse o pagina dintr-un magazin american. $5orbea uneori de o noua calitate a vietii
insistnd ca poate fi, si trebuie sa fie, descoperita de fiecare din noi. n ciar momentul
cnd se destepta, descoperea o mare bucurie, pe care nu stia cum s-o descrie+ era, fara
ndoiala, bucuria de a se simti viu, ntreg si sanatos, dar era mai mult/ bucuria ca e"istau
alti oameni, ca e"ista anotimpuri si ca nici o zi nu seamana cu alta, bucuria ca poate
vedea animale si flori, ca poate mngia arborii. #e strada, ciar fara sa-si ntoarca
privirile n &urul lui, simtea ca face parte dintr-o imensa comunitate, ca este o parte a
lumii. )iar lucrurile urte - un loc viran plin cu gunoaie si fierarie vece - erau, ntr-un
fel misterios, parca iluminate de o iridescenta interioara.$
- Foarte interesant, spuse a&ungnd la capatul coloanei. Dar trebuie sa e"iste si o urmare.
- Desigur ca e"ista. ' un articol ntreg, destul de lung. ' intitulat/ 6narul de E- de ani, si
e semnat de 0inda 7raK.
%u ncerca sa-si ascunda surpriza.
- %u stiam ca a nceput sa scrie, spuse zmbind.
- Scrie mai demult, si scrie foarte bine, continua )olomban. Dar voiam sa fiu sigur ca am
nteles bine/ longevitatea devine suportabila, si ciar interesanta, numai daca a fost
descoperita n prealabil tenica beatitudinilor simple...
- %u cred ca e vorba de o tenica, l ntrerupse zmbind.
- )u tot respectul, trebuie sa va contrazic. )unoasteti alte e"emple de centenari sau cvasi-
centenari care sa traiasca beatitudinile descrise de 0inda 7raK, n afara de solitarii taoisti,
sau maestrii Jen, sau anumiti Kogini si anumiti calugari crestini( Adica, ntr-un cuvnt,
practicanti ai diferitelor discipline spirituale(
- Se cunosc destule e"emple. Fireste, ma&oritatea sunt tarani, ciobani, pescari, cum li se
spune/ oameni simpli. %u dispun de o tenica propriu-zisa. Dar, evident, practica o
anumita disciplina spirituala/ rugaciunea, meditatia...
Se ntrerupse brusc, vaznd oprindu-se la masa lor un barbat n vrsta, cu desavrsire
cel, fumnd dintr-un tigaret lung de cilimbar.
- ' inutil sa discutati, spuse adresndu-se lui )olomban. Si ntr-un caz si n celalalt
problema e aceeasi/ fara acea noua calitate a vietii de care vorbeste 0inda 7raK,
longevitatea e o povara, si poate fi ciar un blestem. Si atunci, n acest caz noi ce ne
facem(
- ' doctorul 7riffit, l prezinta )olomban. A fost si el acolo, cu noi, cnd s-a ntmplat...
Se ntrerupse si-i cauta privirile.
- #oate ca ar fi bine sa-l lamurim, sa-i e"plicam de ce este vorba.
Doctorul se aseza si continua sa fumeze concentrat, cu ocii atintiti asupra unei
cromolitografii ngalbenite.
- #ovesteste-i, rosti trziu. Dar ncepe cu esentialul. 'sentialul fiind, preciza, nu biografia
lui 2ran, ci semnificatia centenarului...
)olomban ridica amndoua bratele n sus, ca si cum ar fi vrut sa-l ntrerupa si sa-l aclame
n acelasi timp/
- Daca mai adaugi un cuvnt, doctore, va trebui sa ncep cu sfrsitul. Apoi se ntoarse
spre el si-l privi, i se paru, oarecum provocator. Desi aveti reputatia de a fi omniscient,
sunt sigur ca nu stiti nimic despre Sean 2ran. )iar aici, n Dublin, putini si mai
amintesc de el. 'ra poet, si totodata magician si revolutionar, mai degraba iredentist. A
murit n CID,, iar treizeci de ani mai trziu, n iunie CI,,, admiratorii - avea, pe atunci,
nca destui admiratori - au inaugurat, ntr-un s;uare, un monument n onoarea lui/ un bust
mediocru, avnd drept soclu o roca marina. n aceeasi zi au sadit un ste&ar, la vreo trei
metri n spatele statuii.
- 'ra DN iunie CI,,, preciza doctorul 7riffit.
- '"act. *ar acum cinci ani, noi, ultimii admiratori ai poetului si magicianului Sean 2ran,
am organizat o ceremonie n s;uare-ul care i poarta numele. Speram ca, cu acest prile&,
2ran va deveni actual. %e faceam iluzii, caci, cei putini care i mai pretuiesc astazi
poeziile nu se mpaca deloc cu ideile si practicile lui magice+ iar activistii politici, cei
care-i admira iredentismul...
- Ai uitat esentialul, l ntrerupse doctorul. 0-ai uitat pe @ames @oKce.
- 'ste foarte important, spuse Stepens.
- ' adevarat, recunoscu )olomban. Daca sperantele pe care le legasem de Finnegans
PaOe s-ar fi mplinit, Sean 2ran ar fi fost astazi un nume celebru. )aci, dupa cum stiti,
adauga cautndu-i din nou privirile, tot ce atinge viata sau opera Marelui !m e ursit
celebritatii. ! traditie orala, a carei origine n-am izbutit s-o identificam, pretinde ca @oKce
ar fi facut n Finnegans PaOe o seama de aluzii la estetica si mai ales la conceptiile
magice ale lui 2ran. Aceeasi traditie afirma ca @ames @oKce ar fi refuzat sa precizeze mai
mult, sa indice conte"tul sau macar paginile unde s-ar gasi acele aluzii. Ani si ani de zile
ctiva dintre noi s-au straduit sa le descopere. Deocamdata, fara rezultat. Daca traditia e
autentica, eventualele aluzii zac ocultate n acele o suta optzeci si noua de pagini din
Finnegans PaOe, care asteapta nca sa fie descifrate...
- %umai dupa ce-am fost nevoiti sa recunoastem acest esec, l ntrerupse doctorul
7riffit, am otart celebrarea centenarului. #oate ca am facut greseala sa alegem nu o
comemorare de natura biografica ci centenarul unei statui.
- n orice caz, continua )olomban, de cum ne-am adunat n s;uare, am gicit ca ne
asteapta un iremediabil fiasco. Dimineata fusese fierbinte...
- 'ra n ziua de DN iunie, preciza doctorul 7riffit.
-... fierbinte, repeta )olomban, si acum, la nceputul dupa-amiezii, cerul era ca de plumb.
)iar cei ctiva gazetari care ne fagaduisera spri&inul n-au ndraznit sa ramna. #utinii
spectatori au nceput sa plece ndata ce s-au auzit primele tunete si au cazut primele
picaturi de ploaie. )nd s-a dezlantuit furtuna, ramasesem doar noi, cei sase, care
luaseram initiativa comemorarii...
Doctorul se ridica brusc de la masa.
- )red ca e timpul sa ne ndreptam spre s;uare, spuse. %u e departe.
- 6otusi, daca ntlnim un ta"i, l luam, adauga )olomban.
0-am gasit nainte de a a&unge la capatul strazii.
- Deci, ramasesem numai noi sase, continua )olomban. Si pentru ca ploua cu galeata, ne-
am refugiat sub ste&ar...
- Si, evident, la un moment dat, l ntrerupse zmbind, la un moment dat...
- Da. 0a un moment dat, cnd, de altfel, nu ne mai asteptam, caci socoteam furtuna
aproape trecuta, si ne ntrebam daca n cinci, zece minute vom citi discursurile pe care le
aveam n buzunar, sau vom astepta sa se nsenineze, cu speranta ca macar o parte din
invitati se vor ntoarce...
- Da, l ntrerupse doctorul 7riffit, la un moment dat trasnetul a cazut ciar pe ste&ar,
aprinzndu-l de sus pna &os.
- Dar nici unul din noi, cei sase, n-a fost atins, continua Stepens. 'u am simtit doar o
mare caldura, o fierbinteala, caci se aprinsese...
- Si totusi n-a ars pe de-a-ntregul, relua )olomban. )aci, dupa cum vedeti, adauga dupa
ce plati soferului si cobor din ta"i, a mai ramas o parte din trunci...
Au naintat ctiva pasi si s-au oprit n fata grila&ului care mpre&muia monumentul. %u era
iluminat, dar la lumina felinarelor din s;uare se vedea destul de bine. >oca era
impresionanta, asa cum se nalta, piezis, din pamnt, si bustul capatase o nobila patina,
aproape melancolica. n spate se profila trunciul gros si mutilat al ste&arului. Se
distingeau nca mari portiuni, carbonizate, alaturi de cteva timide ramuri verzi.
- Dar cum de l-au lasat asa( ntreba turburat. )um de nu l-au smuls si n-au plantat un
altul(
)olomban izbucni ntr-un rs scurt, ironic, si ncepu sa-si frece nervos favoritii.
- Deocamdata, municipiul l considera si pe el, ste&arul vreau sa spun, l considera
monument istoric. Sean 2ran n-a devenit popular, dar povestea asta, povestea ste&arului
trasnit e"act n ziua cnd mplinea C-- de ani, s-a aflat peste tot...
naintau agale n &urul grila&ului.
- ntelegeti acum, relua )olomban, de ce ne intereseaza problema 6impului. Se spune, eu
sunt convins ca e adevarat - tatal meu a cunoscut mai multe cazuri - se spune ca cei care,
adapostiti sub un arbore, scapa teferi cnd arborele e trasnit, sunt ursiti sa traiasca o suta
de ani...
- %-am stiut pna acum ca e"ista o asemenea credinta, spuse. Dar mi se pare logica.
'ra att de impresionant spectacolul, roca marina privita din spate, cu acel trunci de trei
metri, co&it, carbonizat si pastrnd totusi cteva ramuri vii, nct ceru voie sa se ntoarca
si sa-l mai priveasca o data.
- )e e mai curios, ncepu trziu doctorul, cnd a&unsera din nou n fata statuii, curios si
trist totodata, este faptul ca politia a descoperit a doua zi o ncarcatura de dinamita
ascunsa sub soclu. Daca n-ar fi fost ploaia, ar fi e"plodat n timpul discursurilor si ar fi
distrus statuia sau, n orice caz, ar fi mutilat-o.
l asculta turburat si se opri din mers, cautndu-i privirile.
- Dar de ce( ntreba cobornd glasul. )ine ar fi putut avea interesul sa distruga un
monument istoric(
Doctorul 7riffit si )olomban se privira o clipa, zmbind cu nteles.
- Multi, raspunse Stepens. Mai nti, iredentistii, indignati ca revolutionarul 2ran e
revendicat si omagiat de ctiva poeti, filozofi si ocultisti.
- n al doilea rnd, continua )olomban, biserica, mai precis ultramontanistii si
obscurantistii care vad n Sean 2ran prototipul magicianului satanist, ceea ce este absurd,
pentru ca 2ran urma traditia magiei renascentiste, conceptia lui #ico sau a lui 7. 2.
#orta...
- ' inutil sa intram n amanunte, l ntrerupse 7riffit. )e este sigur este ca ieraria
ecleziastica nu e dispusa sa-l accepte.
3mblau acum toti patru n mi&locul strazii pustii, slab iluminate.
- Dar, relua )olomban, ca sa ne ntoarcem la esential, adica la problema noastra/
condamnati sa traim o suta de ani, ce facem cu 6impul(
- #refer sa discutam asta alta data, l ntrerupse. Mine, daca vreti, sau poimine. Sa ne
ntlnim, catre seara, ntr-o gradina publica sau ntr-un parc...
Acceptase sa-i rentlneasca mai ales pentru ca voia sa afle cine credea )olomban ca este.
0a un moment dat i se adresa ca si cum l-ar fi considerat un specialist n Finnegans
PaOe. #e de alta parte, pastrase acel fragment din 3n tnar de E- de ani si stia cine este
0inda 7raK Astia de prestigiul pe care l obtinuse ca autoareB. Stepens l conduse pna n
dreptul otelului. 0a despartire, dupa ce privi de mai multe ori n &urul lui, i spuse/
- )olomban e un pseudonim. Si e bine sa stiti ca practica magia neagra, mpreuna cu
doctorul 7riffit. ntrebati-i ce s-a ntmplat cu ceilalti trei, care se aflau acolo, alaturi de
noi, sub ste&ar, cnd a cazut trasnetul. Si ntrebati-i ce titlu va avea cartea pe care o scriu
n colaborare. Sa vi-l spun eu/ 6eologia si demonologia electricitatii...
i placuse titlul. l notase n caietul lui intim, dupa ce rezumase prima ntlnire si
ncercase sa precizeze semnificatia incidentului din DN iunie CF,,. l intriga faptul ca
e"plozia care, pentru motive politice, trebuia sa arunce n aer o statuie fusese anulata de
ploaie si nlocuita cu trasnetul care in-cendiase ste&arul centenar. #rezenta dinamitei
constituia un element caracteristic epocii contemporane. Din acest punct de vedere,
incidentul i se parea o parodie, aproape o caricatura a epifaniei trasnetelor. 6otusi,
substitutia obiectului - ste&arul n locul statuii - ramnea enigmatica. Dar nimic din tot ce
aflase n cele trei ntlniri care au urmat n-a contribuit sa-l lamureasca.
si aminti de titlu patru ani mai trziu, n vara lui CFHG, cnd, la un colocviu despre
MKsterium )on&unctionis al lui @ung, un tnar, intervenind n discutie, evoca
$escatologia electricitatii$. ncepuse prin a aminti unirea contrariilor ntr-o singura
totalitate, proces psiologic care, spunea, trebuie interpretat la lumina filozofiei indiene si
cineze. #entru 5edanta, ca si pentru taoism, contrariile se anuleaza daca sunt privite
dintr-o anumita perspectiva, binele si raul si pierd sensul si, n absolut, fiinta coincide cu
nefiinta. Dar, ceea ce nimeni nu ndrazneste sa spuna, continua tnarul, este ca, n
orizontul acestei filozofii, razboaiele atomice trebuie, daca nu &ustificate, cel putin
acceptate.
- 'u nsa, adauga, merg si mai departe/ eu &ustific conflagratiile nucleare n numele
escatologiei electricitatii1
6umultul care izbucni n sala obliga pe presedinte sa-i retraga cuvntul. Dupa cteva
minute, tnarul parasi sala. l urma si-l a&unse n strada.
- >egret ca ati fost mpiedicat sa va e"puneti pna la sfrsit punctul dumneavoastra de
vedere. #ersonal, sunt foarte interesat de notiunea $escatologia electricitatii$. 0a ce va
referiti e"act(
6narul l masura, nencrezator, si ridica din umeri.
- %u prea am cef de discutie acum, spuse. 0asitatea gndirii contemporane ma
e"aspereaza. #refer sa beau o bere...
- )u voia dumneavoastra, am sa va nsotesc.
S-au asezat pe terasa unei cafenele. 6narul nu ncerca sa-si ascunda enervarea.
- #robabil ca sunt ultimul optimist european, ncepu. )a toata lumea, stiu ce ne asteapta/
idrogen, cobalt si toate celelalte. Dar spre deosebire de altii, ncerc sa gasesc un sens
acestei catastrofe iminente, si deci sa ma mpac cu ea, asa cum ne nvata batrnul 4egel.
Adevaratul sens al catastrofei nucleare nu poate fi dect acesta/ mutatia speciei umane,
aparitia supraomului. Stiu, razboaiele atomice vor distruge popoare si civilizatii, si vor
reduce o parte a planetei la desert. Dar acesta e pretul care trebuie platit ca sa licidam
radical trecutul si sa fortam mutatia, adica aparitia unei specii infinit superioare omului de
azi. %umai o cantitate enorma de electricitate, descarcata n cteva ore sau cteva minute,
va putea modifica structura psiomentala a nefericitului omo sapiens, care a dominat
pna acum istoria. 6innd seama de posibilitatile limitate ale omului postistoric,
reconstructia unei civilizatii planetare va putea fi realizata ntr-un timp record. 'vident,
vor supravietui doar cteva milioane de indivizi. Dar ei vor reprezenta cteva milioane de
supraoameni. De aceea utilizam e"presia/ escatologia electricitatii+ si sfrsitul, si
salvarea omului vor fi dobndite prin electricitate. Se opri si, fara sa-l priveasca, si goli
paarul cu bere.
- Dar de ce sunteti att de sigur ca electricitatea descarcata de e"ploziile nucleare va forta
o mutatie de ordin superior( Ar putea, de asemenea, sa provoace o regresiune a speciei.
6narul ntoarse brusc capul si-l privi sever, aproape cu mnie.
- %u sunt sigur, dar vreau sa cred ca asa va fi. Altminteri, nici viata, nici istoria omului n-
ar avea sens. Am fi atunci obligati sa acceptam ideea ciclurilor cosmice si istorice, mitul
eternei repetitii... #e de alta parte, ipoteza mea nu e numai rezultatul deznade&dii+ se
bazeaza pe fapte. %u stiu daca ati auzit de e"perientele unui savant german, doctorul
>udolf.
- Din ntmplare, am auzit. Dar e"perientele lui, electrocutarea animalelor, nu sunt
concludente...
- Asa se spune, l ntrerupse tnarul. Dar cum ariva >udolf a disparut aproape n
ntregime, e greu sa &udecam. n orice caz, ct timp aceasta ariva secreta a putut fi
consultata, nu s-a gasit nici o indicatie de regresiune biologica. #e de alta parte, ati citit
desigur romanul lui 6ed @ones, >entinerire prin trasnet.
- %u. %ici nu stiam ca e"ista...
- Daca problema va intereseaza, va trebui sa-l cititi. n postfata, autorul lasa a ntelege ca
romanul se ntemeiaza pe fapte reale+ numai nationalitatea si numele personagiilor au fost
scimbate.
- Si despre ce este vorba n roman( ntreba zmbind.
- @ones descrie regenerarea si ntinerirea unui batrn lovit de trasnet. Detaliu semnificativ/
trasnetul a cazut n centrul calotei craniene. 0a optzeci de ani, persona&ul - care repet, e
real - nu arata mai mult de treizeci. Deci, suntem siguri macar de acest lucru/ ca, n
anumite cazuri, electricitatea n doza masiva provoaca regenerarea totala a corpului
omenesc, deci o re&uvenescenta. Din nefericire, despre modificarea e"perientei
psiomentale romanul nu da indicatii precise+ face doar aluzie la Kpermnezie. Dar va
ncipuiti ce radicala transformare va aduce electricitatea descarcata de cteva zeci sau
sute de bombe cu idrogen.
)nd se ridica de la masa si i multumi, tnarul i privi pentru ntia oara cu interes,
aproape cu simpatie. A&uns acasa, scrise n carnetul de buzunar/ $CI iulie CFHG.
'scatologia electricitatii. )red ca pot adauga/ Finale. %u-mi ncipui ca voi mai avea
prile&ul sa nsemn alte evenimente sau ntlniri de acelasi interes.$
Si cu toate acestea, doi ani mai trziu, la C- octombrie CFHH, scrise/ $'vacuarea
materialelor. #rimesc un nou pasaport.$ Alta data ar fi povestit n amanunte aceste doua
episoade. Mai ales admirabila Asi misterioasaB operatie a transferarii materialelor. #rimise
prin banca scrisoarea unei companii aeriene, anuntndu-l ca spezele transportarii cutiilor
cu manuscrise si fonograme au fost de&a acitate sucursalei din 4onduras. )onform
ntelegerii prealabile, unul din functionarii din 7eneva va veni la domiciliu ca sa
supravegeze mpacetarea materialelor. 'ra, desigur, un specialist si fusese informat de
natura obiectelor care trebuiau mpacetate. Dupa ce-au transportat de la banca doua lazi
aproape pline, au lucrat amndoi pna aproape de amurg. )u e"ceptia caietelor de
nsemnari intime si a ctorva obiecte personale, totul a fost mpacetat n saci si cutii,
sigilate si numerotate. )tva timp i-a fost teama ca evacuarea materialelor ar putea indica
iminenta catastrofei, dar o serie de visuri consecutive l-au linistit.
Apoi, desi succinte si enigmatice, nsemnarile s-au nmultit, n decembrie CFHH/ $5a
trebui totusi sa-i scriu si sa-i multumesc. )artea e mult mai inteligenta dect m-as fi
asteptat.$ Se referea la romanul pe care i-l trimisese @ones. Ar fi vrut sa adauge/ $)e e
mai e"traordinar, cum mi-a gicit numele si mi-a gasit adresa($ dar renunta. n februarie
CFHE/ $Anceta n legatura cu distrugerea arivei doctorului >udolf.$ n aprilie/ $>. A.,
ntlnit ntmplator, mi spune, n mare secret, ca s-au nceiat cercetarile preliminare/
este sigur acum ca, n cele doua valize, doctorul 2ernard adunase cele mai pretioase
documente Abanuiesc/ fonograme si fotografii dupa rapoartele #rofesorului si caietele
CFNI-CFNFB.$
0a N iunie CFHE noteaza/ $n *ndia a renceput polemica >upini-5eronica. 3n numar din
ce n ce mai mare de savanti pun la ndoiala autenticitatea nregistrarilor efectuate la
clinica. Argument decisiv/ 5eronica si nsotitorul ei au disparut fara urma putin timp
dupa ntoarcerea e"peditiei la Deli. Acum, cnd au trecut aproape CD ani, scrie un mare
filozof materialist, orice confruntare a martorilor a devenit imposibila.$ n CD octombrie/
$0inda a obtinut premiulL #ulitzer M pentru noua ei carte/ ! biografie. A cui o fi($
Apoi, la CD iunie CFHI/ $5eronica. Din fericire, nu m-a vazut.$ Dupa cteva clipe,
adauga/ $n gara la Montreu", cu doi copii frumosi lnga ea, e"plicndu-le un afis turistic.
Arata vrsta ei, poate ciar ceva mai tnara. *mportant e un singur lucru/ ca e fericita.$
0a I ianuarie CFHI si sarbatorise centenarul ntr-un restaurant somptuos din %isa, n
tovarasia unei tinere suedeze, Selma 'Olund, pe care o admira pentru inteligenta si
originala interpretare a dramei medievale. n aceeasi luna, Selma mplinea DI de ani+ el i
marturisise, pe &umatate n gluma, ca se apropia de G-. Dar seara a fost ratata+ probabil ca
nu era obisnuita cu sampania, si nainte de desert, a trebuit s-o conduca la otel. S-a
plimbat pna trziu dupa miezul noptii, singur, pe strazi putin frecventate.
5oia totusi sa marceze $primul lui centenar$ Acum i placea sa spunaB printr-o calatorie
mai spectaculara. )u multi ani n urma fusese n Me"ic, apoi n Scandinavia. Ar fi vrut
acum sa viziteze )ina sau @ava. Dar nu se grabea sa se otarasca. $Am tot anul la
dispozitia mea$, si repeta.
ntr-o seara de toamna se ntoarse acasa mai devreme ca de obicei. #loaia ngetata si
repede l silise sa renunte la lunga lui plimbare prin parc. 5oi sa telefoneze unei prietene,
dar se razgndi si se apropie de discoteca. $#entru o seara rece ca asta, numai muzica...
%umai muzica$, repeta absent, surprins ca gaseste, ratacit printre discuri, albumul de
familie. l scoase, ncruntndu-se, si simti deodata ca-l ia cu frig, ca si cum s-ar fi descis
brusc ferestrele. >amase ctva timp neotart, cu albumul n mna. $Si al treilea
trandafir( se auzi gndind. 3nde vrei sa-l pun( 0asa albumul, si arata-mi unde vrei sa pun
trandafirul. Al treilea trandafir...$ ncepu sa rda, amar, contrariat. $Sunt, totusi, un om
liber$, si spuse, asezndu-se n fotoliu. )u mare gri&a si emotie, descise albumul. 3n
trandafir proaspat cules, mov, asa cum nu mai vazuse dect o singura data pna atunci, l
ntmpina n mi&locul paginii. l lua n mna, fericit. %u credea ca un singur trandafir
putea mbalsama o camera ntreaga. Sovai mult timp. Apoi l aseza lnga el, pe marginea
fotoliului, si-si opri privirile asupra primei fotografii. 'ra palida, decolorata, aburita, dar
recunoscu fara greutate casa parinteasca din #iatra %eamt.
5
ncepuse sa ninga cteva ceasuri nainte, apoi, dupa 2acau, se dezlantuise viforul+ dar
cnd trenul intra n gara ninsoarea ncetase, si pe cerul spalat rasareau, sticloase, cele
dinti stele. >ecunoscu piata, imaculata sub zapada proaspata, desi de o parte si de alta se
naltau blocurile de curnd construite. * se paru totusi curios ca acum, n prea&ma
)raciunului, erau att de putine ferestre luminate. >amase mult timp cu valiza n mna,
privind emotionat bulevardul care se descidea n fata lui. Se trezi ciar n clipa cnd
familia cu care mpartise compartimentul ocupase ultimul ta"i. Dar otelul la care i se
retinuse camera era destul de aproape. si ridica gulerul paltonului si, fara graba, traversa
piata si porni pe bulevard. %umai dupa ce a&unse si dadu seama ca i amortise bratul
stng+ valiza era mai grea dect si ncipuise. #rezenta pasaportul si recipisa !ficiului de
turism.
- Dar vorbiti foarte bine romneste, remarca doamna de la receptie dupa ce cerceta
pasaportul.
Avea parul carunt, ocelari fara rama si-l impresionara distinctia figurii si calitatea vocii.
- Sunt lingvist. Am studiat n special limbile romanice. Si am mai fost n >omnia. Am
fost ciar la #iatra %eamt, adauga zmbind. 'ram student... A propos, mai e"ista
cafeneaua Select(
- )um sa nu e"iste1 ' un monument istoric. A frecventat-o si )alistrat 4ogas, probabil ati
auzit de el.
- 'vident1
- A frecventat-o din CIHF pna n CIIH, ct timp a fost profesor aici, la #iatra %eamt. S-a
pus si o placa... Aveti camera numarul CF, la eta&ul ***. 0uati ascensorul.
- )red ca am sa ma reped nti pna la Select. %u e departe. Am sa ma ntorc ntr-un ceas,
un ceas si &umatate...
* se paru ca doamna l priveste mirata, pe deasupra ocelarilor.
- Sa nu raciti, spuse. Strazile sunt nca troienite, si s-a anuntat ninsoare.
- 3n ceas, cel mult un ceas si &umatate, repeta zmbind.
Dupa vreo zece minute se convinse ca doamna de la receptie avusese dreptate+ anumite
strazi erau ntr-adevar troienite si nainta cu greu. Dar n apropierea cafenelei trotuarul
fusese curatat de zapada si grabi pasul. Se opri n fata usii ca sa rasufle si sa i se
potoleasca bataile inimii. *ntrnd, recunoscu mirosul de bere, de cafea proaspat rsnita si
fum de tigari ieftine. Se ndrepta spre sala din fund, unde se adunau pe vremuri. ncaperea
era aproape goala+ doar la o masa, trei barbati si terminau albele de bere. $De aceea n-
au aprins dect becul din tavan, cel mai slab, si spuse+ fac economie de curent.$ Se aseza
pe canapeaua lipita de perete si ramase cu privirile pierdute n gol. Asteptnd celnerul,
nu stia daca va cere si el o alba de bere, sau o sticla de apa minerala si o cafea. )urnd
cei trei se ridicara cu zgomot de pe scaune, pregatindu-se de plecare.
- %ici de data aceasta n-am a&uns la nici o concluzie, e"clama unul din ei, nfasurndu-si
un sal de lna fumurie n &urul gtului.
- %u e nimic1 spuse al doilea.
- %u e nimic1 repeta ultimul, rznd si privindu-i pe amndoi cu nteles. Stii la ce fac
aluzie, adauga.
>amas singur, se ntreba daca mai merita sa astepte celnerul, cnd i se paru ca cineva se
apropia timid de el, sovaitor, privindu-l curios. De-abia cnd se opri n fata lui, l
recunoscu/ era 5aian.
- Dumneata esti, cucoane Dominic( e"clama, facnd un pas si lundu-i mna,
strngndu-i-o de mai multe ori cu amndoua minile. A dat Dumnezeu si te-ai ntors1
6i-ai revenit1 Apoi ntoarse capul si striga/ Doctore1 5ino repede, doctore, ca s-a ntors
cuconul Dominic1
i pastra mna n minile lui, scuturndu-i-o. n cteva clipe, grupul ntreg navali n sala,
cu doctorul %eculace n frunte si %icodim, tinndu-si sticluta de )otnar n mna stnga
si paarul pe &umatate plin n dreapta. l priveau toti cu bucurie amestecata cu spaima,
ngesuindu-se unul ntr-altul ca sa-l vada mai bine, repetndu-i, e"clamnd, numele. 'ra
att de emotionat, nct i era teama ca n curnd are sa-si simta lacrimile pe obra&i, dar cu
un efort izbuti sa rda.
- 5asazica, spuse, povestea ncepe de la nceput. 5isez, si cnd ma voi trezi din vis, are sa
mi se para ca de-abia atunci ncep sa visez cu adevarat... )a n povestea aceea din
)iuang-6se, cu fluturele...
- )iuang-6se( repeta n soapta 5aian. #ovestea cu fluturele lui )iuang-6se(
- 5-am spus-o de attea ori, l ntrerupse, dintr-o data foarte bine dispus.
Atunci auzi o voce din fund/
- 6rimiteti pe cineva s-o anunte pe 5eta1
Si striga/
- 0asati-o pe 5eta n pace1 5a cred si fara 5eta. mi dau foarte bine seama ca visez, si
ntr-un minut, doua, am sa ma trezesc...
- %u te obosi, cucoane Dominic, interveni doctorul, apropiindu-se si punndu-i mna pe
umar. Ai trecut prin multe. %u te obosi.
*zbucni din nou n rs.
- Stiu, ncepu cu un glas potolit, silindu-se parca sa nu-i supere, stiu ca toate astea,
ntlnirea noastra de aici si tot ce va urma, toate s-ar fi putut ntmpla aievea n
decembrie CFNI...
- Dar asa se si ntmpla, cucoane Dominic, l ntrerupse 5aian. )aci suntem n D-
decembrie CFNI...
l privi ironic, dar si cu oarecare mila.
- %ici nu ndraznesc sa va spun n ce an suntem noi, ceilalti, care traim n afara visului
acestuia. Daca as face un efort m-as trezi.
- 'sti treaz, cucoane Dominic, vorbi doctorul, dar esti obosit... Arati, de altfel, foarte
obosit, adauga.
- 'i bine1 izbucni brusc, pierzndu-si rabdarea. Aflati ca ntre D- decembrie CFNI si seara
de astazi s-au ntmplat multe. Al doilea razboi mondial, bunaoara. Ati auzit de
4irosima( de 2ucenRald(
- Al doilea razboi mondial( ntreba cineva din fund. Are sa vina si el repede, repede.
- S-au ntmplat multe de cnd ati disparut si n-ati mai dat nici un semn de viata, ncepu
%icodim. S-au facut descinderi. 5i s-au luat carti din biblioteca.
- Stiu, stiu, l ntrerupse, ridicnd bratul. 'u le-am spus ce carti sa caute si sa mi le aduca.
Dar asta a fost demult, demult.
ncepu sa-l irite faptul ca nu se putea trezi, desi stia ca viseaza si voia sa se trezeasca.
- 5-am cautat peste tot, auzi o voce cunoscuta. Doctorul v-a cautat si prin spitale.
- Auzisem ca a&unsesesi la 2ucuresti, spuse %eculace, si ca acolo ai fost confundat cu
altcineva.
- Asa a si fost, l ntrerupse, asa a si fost. Am fost confundat pentru ca ntinerisem... Sovai
o clipa, apoi continua, triumfator si totusi enigmatic/ Acum va pot spune adevarul/ n
urma trasnetului care m-a lovit, m-a lovit ciar n crestetul capului, ntinerisem. Aratam
de douazeci si cinci, treizeci de ani, si de-atunci nu m-am mai scimbat. De treizeci de
ani arat aceeasi vrsta...
!bserva cum se privesc unii pe altii, si, e"asperat, ridica din umeri, ncerca sa rda.
- Stiu ca nu va vine sa credeti. Dar daca v-as spune cte altele s-au mai ntmplat, tot din
cauza trasnetului, cte limbi orientale am nvatat, adica, nici macar nu trebuia sa le nvat,
pentru ca ma pomeneam, deodata, ca le stiam. Si ce va spun acum vi le spun pentru ca
visez, si nu le va sti nimeni.
- %u visati, cucoane Dominic, vorbi blnd %icodim. Sunteti aici cu noi, prietenii
dumitale, sunteti la cafenea. Asa ne ncipuiam ca are sa se ntmple. )nd si-o reveni
cuconul Dominic, cnd si-o reveni din amnezie si s-o ntoarce, o sa vedeti ca la Select se
opreste nti1
*zbucni din nou n rs, si-i privi pe toti cu o brusca intensitate, ca si cum i-ar fi fost frica
sa se trezeasca ciar n acea clipa si sa le piarda urma.
- Daca n-as visa, ati fi stiut de 4irosima si de bombele cu idrogen, si de Armstrong,
cosmonautul care a debarcat n luna asta-vara, n iulie.
6aceau toti, nendraznind sa se priveasca ntre ei.
- Deci, asta a fost, interveni trziu doctorul. Ai fost confundat cu altcineva...
Ar fi vrut sa-i raspunda, dar ncepea sa se simta obosit, si trecu de mai multe ori mna pe
obraz.
- ' ca n povestea aia cu... cu filozoful cinez, stiti care, pentru ca v-am spus-o de mai
multe ori...
- )are filozof cinez, cucoane Dominic( ntreba 5aian.
- 5i l-am spus adineaori, raspunse nervos. mi scapa acum numele. #ovestea aceea cu
fluturele... n sfrsit, e prea lunga ca sa v-o mai repet nca o data...
Simtea n tot trupul o nenteleasa oboseala, si o clipa i fu teama ca are sa lesine. $Dar
poate ar fi mai bine asa, si spuse. Daca lesin, ma trezesc pe loc...$
- Am cerut o sanie, sa va ducem acasa, domnu Matei, spuse cineva. 5eta a aprins focul n
soba...
- %-am nevoie de sanie, izbuti sa spuna ridicndu-se. Ma duc pe &os. )nd se va pune
problema, am sa stiu ce sa raspund1
- )are problema, domnu Matei( l ntreba %icodim. Ar fi vrut sa raspunda/ $#roblema
care ne framnta pe toti1$ dar si simti deodata clatinndu-i-se toti dintii si, umilit, furios,
i strnse cu putere. Apoi facu ctiva pasi spre iesire. Spre mirarea lui, ceilalti se
departara de masa si-l lasara sa plece. 5oi sa se mai ntoarca o data si sa-i salute pe toti,
ridicnd bratul, dar fiecare miscare l istovea. Sovaind, suflnd greu, pe nari, pentru ca-si
tinea gura nclestata, iesi n strada. Aerul rece l nviora. $ncep sa ma trezesc$, si spuse.
)nd banui ca nu-l vede nimeni, si puse palma la gura si si scuipa dintii, cte doi, trei
deodata. si aminti, vag, ca de un vis pe &umatate uitat, ca i se mai ntmplase cndva
acelasi lucru/ ctva timp nu putuse vorbi pentru ca i se clatinau toti dintii. $'ste, deci,
aceeasi problema1$ si spuse senin, mpacat.
n noaptea aceea, portarul otelului asteptase zadarnic ntoarcerea clientului de la
numarul CF. Apoi, cnd ncepuse sa ninga, telefonase la cafeneaua Select. * se raspunse
ca un domn strain venise, pe seara, si se ndreptase direct spre sala din fund. Dar peste
putin timp, poate pentru ca sala era goala si slab luminata, plecase, fara sa spuna buna
seara, tinndu-si mna dreapta la gura. Dimineata, pe strada 'piscopiei, n fata casei de la
numarul CI fu gasit, ngetat, un necunoscut, foarte batrn, mbracat ntr-un costum
elegant si un palton scump, mblanit. Si paltonul si ainele erau att de largi, nct nu
ncapea nici o ndoiala ca nu erau ale lui. De altfel, n buzunarul vestonului se aflau un
portofel cu valute straine si un pasaport elvetian, pe numele de Martin Audricourt, nascut
n 4onduras, la CI noiembrie CFNF.
#aris, noiembrie-decembrie CFEH