Didactica narativului

Punctele prezentării
• Specificul textului narativ
• Metode de abordare a diverselor elemente ale
narativului
• Un demers coerent de abordare a narativului:
etapele abordării, grile de lectură
 A nara
• NARAREA poate fi FICŢIONALĂ sau
NONFICŢIONALĂ.
• NARAREA de tip FICŢIONAL poate fi,
LITERARĂ sau NONLITERARĂ.
• NARAREA LITERARĂ este prezentă în
special în GENUL EPIC; se poate realiza în
versuri şi în proză.
 Instanţele textului narativ
Adaptare după Jaap Lintvelt

Univers real

Univers ficţional
autor
• narator fictiv
cititor
• personaje
• naratar fictiv

Naratorul şi personajele – figuri autonome, „fiinţe de hârtie“.

Actul narării poate fi asumat de
(a)o instanţă narativă anonimă, sau
(b)un personaj (personaj-narator).
 Discursul narativ
Evenimente
Fabula/Istorie/Ficţiune
SEMNIFICAT
TIMP
Relaţia dintre ordinea producerii
evenimentelor şi ordinea narării lor
- Relatare (a spune)
- Reprezentare (a arăta)
Narare
DISTANŢĂ
Subiect/Povestire/Dicţiune
SEMNIFICANT
MOD VOCE
Relaţia dintre evenimente Relaţia dintre vocea naratoare
şi modurile în care sunt narate şi evenimentele narate
Voce naratoare (cine povesteşte)
Perspectiva narativă (din ce
punct de vedere povesteşte)
 Acţiunea
Acţiunea – nucleul textului narativ: scop,
motive, circumstanţe, interacţiune.
Ce?

Când?
De ce?

ACŢIUNE

Unde? Cum?

Cine?
 Momentele subiectului/ etapele acţiunii
Spiegel Varianta tradiţională Greimas, Larivaille
l. Expoziţiunea 1. Expoziţiunea 1. Starea iniţială
2. Eveniment 2. Intriga 2. Forţa
declanşator perturbatoare
3. Complicaţia 3. Desfăşurarea acţiunii 3. Dinamica acţiunii
4. Punctul culminant (probe, conflict)
4. Rezolvarea 5. Deznodământul 4. Rezolvarea/ forţa
echilibrantă
5. Finalul 5. Starea finală
6. Morala
(facultativ)
 Activităţi centrate pe înţelegerea
acţiunii
• Exerciţii de completare, după prima lectură
(Întâmplarea se petrece în.../ la..., Eroul este...,
Evenimentele sunt declanşate de... etc.)
• Identificarea momentelor subiectului: ordonarea
secvenţelor textului, conform logicii etapelor acţiunii
(înainte de lectură sau după prima lectură)
• Realizarea rezumatului sau a povestirii, după mai
multe lecturi ale textului
• Lectura anticipativă/ predictivă
 Timp şi spaţiu
Indicii de timp: momentul în care se petrece un
eveniment, cronologia evenimentelor, durata
acestora.
Indicii de spaţiu: poziţie geografică, regiune;
decor specific (stradă, casă, grădină), diferitele
locuri în care se petrece acţiunea. Spaţiu stabil
(în speciile reduse ca dimensiune) sau spaţiu
dinamic, plural (în speciile epice ample).
 Activităţi centrate pe timp şi spaţiu
• Justificarea alegerii unui anume spaţiu şi timp pentru
desfăşurarea acţiunii/ justificarea determinărilor
temporale sau spaţiale
• Reflecţii asupra gradului de generalitate al
contururilor spaţiale şi temporale
• Analiza rolului descrierilor spaţiului în economia
textului
• Desenarea unui decor/ a unui spaţiu prezentat în text
• Imaginarea unor altor coordonate temporale şi
spaţiale pentru întâmplările povestite
 Strategii didactice de diferenţiere
între autor şi narator
a. Joc de rol – reprezentarea modului în care un
autor concepe un text narativ şi dramatizarea
fragmentului respectiv.
b. Repovestirea (orală sau scrisă) a unui text
narativ, realizată prin schimbarea
perspectivei narative.
c. Lectura unui text în care naratorul este
neverosimil.
 Procedee de legare a secvenţelor
narative
• Înlănţuire: povestirea una după alta a întâmplărilor:

• Inserţie (povestire în ramă): în cadrul unei unei

povestiri-ramă se inserează una sau mai multe
povestiri de sine stătătoare

• Alternanţă (paralelism): se trece dintr-un plan narativ în altul,

mai multe fire narative simultane
prezentate alternativ
 Perspectiva narativă
Nararea la persoana a III-a
Nararea la persoana I
Viziunea „dindărăt“, naratorul ştie mai mult
decât personajele
Viziunea „împreună cu“, naratorul ştie la fel de
multe ca şi personajele
Viziunea „din afară“, camera de filmat
 Activităţi care au în vedere
perspectiva
• Rescrierea unei secvenţe/ a textului dintr-o altă
perspectivă
• Discutarea felului în care perspectiva favorizează/
defavorizează anumite personaje (atitudinea
empatică sau critică faţă de personaje)
• Analiza diferențelor dintre vocile narative
• Figurarea schematică a centrului de orientare a
cititorului şi poziţia acestuia faţă de personaje
 Personajul
• Elementul cel mai simplu de acces în universul
ficţional, dar şi cel mai frecvent factor de risc
pentru confuzia dintre realitate şi ficţiune.
Activităţi care au în vedere personajul
- Fişa de identitate a personajului
- Caracterizarea personajului
- Horoscopul
- Asocierea/ Compararea cu alte personaje
 Etapele lecturii
ETAPA Rolul profesorului Întrebările elevilor
PRELEC-  Activarea cunoştinţelor pe care elevii le pot  Ce ştiu despre temă?
TURA valorifica în lectura textului propus  În ce scop citesc textul?
 Oferirea unor informaţii care pot sprijini  Ce aş putea învăţa citind
înţelegerea textului textul?
 Stabilirea unor scopuri pentru lectură
LECTURA  Implicarea elevilor în procesul lecturii  Înţeleg ce citesc?
 Formarea şi dezvoltarea strategiilor eficiente de  Ce anume din experienţa mea
lectură personală mă ajută să înţeleg
 Ghidarea lecturii elevilor prin întrebări şi sarcini textul?
de lucru  Revin asupra unor pasaje?

POST-  Încurajarea elevilor de a-şi împărtăşi primele  Cum înţeleg acest text? În ce
impresii despre text fel îşi pune textul amprenta
LECTURA
 Discutarea şi dezvoltarea interpretărilor asupra mea?
 Extinderea experienţei de lectură spre alte  Ce am aflat nou şi de interes
activităţi de lectură pentru mine citind acest text?
 Grilă de abordare a textului narativ
Primele reacţii Înţelegerea Dezvoltarea Dezvoltarea unei
iniţială a textului interpretărilor viziuni critice
• Care e prima ta • Există părţi neclare • Care e contextul • Este povestea
reacţie faţă de text? în textul citit? istoric al poveştii? plauzibilă? De ce?
• Poţi asocia textul cu • Care este firul • Cum e reflectată • Este, după părerea ta,
o experienţă naraţiunii? perioada respectivă? un text bun? De ce
personală? • Unde şi când se • Care e semnificaţia da/nu?
• Ţi-a plăcut povestea? petrece acţiunea? titlului? • Este un text narativ
• Te-a impresionat în • Care este personajul • Cum evoluează tradiţional sau un text
mod deosebit un principal? personajele? Cum sunt în care autorul
personaj?/ Te •Există conflicte între ele construite? încearcă ceva original?
identifici cu vreun personaje? Când • Din ce perspectivă e • Ce asociaţii poţi face
personaj? atinge conflictul un spusă povestea? între acest text şi altele
• Cum ţi-ai imaginat punct critic? Cum e • Care e atmosfera? pe care le-ai citit?
locul/ locurile în care soluţionată problema? Cum e descrisă? • Ţi-ar plăcea să citeşti
se petrece acţiunea? • Cine narează • Ce mijloace literare şi alte texte scrise de
• Te-a impresionat povestea? acelaşi autor? De ce
sunt folosite? Rolul
descrierea spaţiului în • Care e problema/ da/nu?
lor?
care se desfăşoară tema abordată în text? • Ce tip de naraţiune?
acţiunea?
• Descrieţi stilul
 Un exemplu: basmul
(modelul gândirii critice)
Evocare (intrarea în lumea textului)
• Brainstorming: Ce înseamnă pentru voi basmul? / Ce ştiţi despre basm? /
Care sunt personajele de basm preferate de voi?
• Anticipări: Despre ce credeţi că este vorba în basmul x, pornind de la titlu, de
la ilustraţii?
Realizarea sensului (explorarea şi interpretarea lumii textului) – 3-4 ore
• Jurnalul cu dublă intrare: selectarea elementelor care îi intrigă, fascinează şi
comentarea lor
• Lectura dirijată: timp şi spaţiu în basm, acţiune, personaje fabuloase, formule
tipice, cifre magice, semnificaţii, extinderea discuţiei spre alte basme,
interpretări diferite
• Trăsăturile basmului
Reflecţie (ieşirea din lumea textului)
• Reluarea paşilor parcurşi / Ce noutăţi am aflat despre basm/despre mine?
• Eseul de 5 minute: Înţelegerea mea despre basmul citit, despre basm in
general