Instrumente cognitive de

formare a gândirii critice

Cursul III
Întrebarea: provoacă gândirea,
susține procesul de învățare
(eșafodaj)
Organizatorii cognitivi și grafici:
ordonează gândirea, imagine de
ansamblu
Cooperarea: valorifică dimensiunea
socială a învățării; modele de
procesare informațională
 Rolul întrebărilor. Întrebări socratice
1. Întrebări de clarificare:
• De ce susţii acest lucru? / De ce spui
asta?
• Cum se leagă asta de discuţia
noastră ?
• Vrei să spui că……?
2. Întrebări prin care se testează
presupunerile, premisele:
• Vrei să spui că..?
• Pe ce te bazezi atunci când spui că...?
• Cum am putea verifica sau testa
această presupunere?
3. întrebări prin care se testează
judecata şi argumentele:
• Ai putea să dai un exemplu?
• Care sunt dovezile?
• Care crezi că este cauza acetui lucru?
4. Întrebări despre puncte de vedere şi
perspective:
• Care ar fi alternativele?
• Cum ar vedea altcineva această chestiune?
• Din ce alt punct de vedere am putea vedea
lucrurile?
• Ai putea să explicit de ce este necesar sau
util şi cine ar profita din asta?
• De ce este cel mai bun punct de vedere?
• Care sunt punctele tari şi punctele slabe
ale...?
• În ce fel se aseamănă/ diferă…. şi….?
• Care ar fi contraargumentele pentru...?
5. Întrebări prin care se vizează implicaţiile şi
consecinţele:
• Am putea generaliza?
• Ce implicații are…? Care este valoarea…?
• Care ar fi consecinţele acestei presupuneri?
• Cum ne afectează...?
• În ce fel se leagă… de ceea ce am învăţat
anterior?
6. Întrebări recursive, referitoare la întrebarea
inițială:
• Care este rostul acestei întrebări? De ce
întrebi asta?
• De ce crezi că am pus această întrebare?
 Ghidul de studiu (Vacha& Vacha,
1996) / Interogarea multiprocesuală
• Categorii de întrebări:
– Întrebări care vizează nivelul literal (reproductive, închise – convergente)
• Centrate pe identificarea de informaţii în text
– Întrebări de transpunere şi de interpretare
• Centrate pe transpunerea informaţiilor în structuri noi
– Întrebări interpretative
• Solicită speculaţii, comentarii, argumentări, explicitări
– Întrebări aplicative
• Presupun selectarea şi utilizarea informaţiilor pentru rezolvarea de probleme, într-un
context aplicativ
– Întrebări analitice
• Presupun descompunerea informaţiei în elemente componente şi examinarea ei din
perspective diverse

– Întrebări sintetice
• Presupune rezolvarea de probleme în mod creativ: concluzii, opinii personale, scheme
structurale
– Întrebări evaluative
• Presupun identificarea unor valori, discriminarea între valori, selecția după un criteriu
etc.
Niveluri de chestionare (Bloom) Exemplu: UNIUNEA EUROPEANĂ (Clasa a VI-a Geografie
Activare din memorie (întrebări despre fapte) Ce este Uniunea Europeană?

Ce s-a întâmplat? Când a fost înființată? Cine a fost implicat?

Cine a fost implicat? Care sunt statele member?

Unde s-a întâmplat În ce an a aderat România?

Când s-a întâmplat? Unde este sediul central al UE?

Înțelegere (întrebări despre semnificații) De ce a fost înființată?

De ce s-a întâmplat Care sunt simbolurile UE? Ce înseamnă ele?

Ce înseamnă acest lucru? Ce organisme au precedat-o?

Cu ce se poate conecta/ asocia? Ce alte organisme similar există la nivel global?

Aplicare (întrebări despre utilitate) Care sunt drepurile cetățenilor UE?

Ce pot face cu această idee? Ce drepturi are țara noastră de la aderarea la UE?

Cum o pot folosi?

Analiză (întrebări despre componente) Care sunt statele member fondatoare?

Care sunt elementele componente? Cum se leagă ele? Care sunt cele trei instituții de bază din structura UE? Ce responsabilități principale au?

De ce e important această conexiune? De ce e important existența UE? Ce scop are UE?

Care este scopul?

Evaluare (întrebări despre valoare) De ce e importantă aderarea noastră la UE? Care sunt provocările noastre ca țară UE?

De ce e important? Își atinge UE scopurile?

Și-a atins scopurile? De ce depinde buna funcționare a UE?

Cum ar putea funcționa mai bine? Care sunt unele nemulțumiri ale statelor member UE?

Creație (întrebări despre dezvoltare) Care ar putea fi o altă siglă a UE?

Cum pot reda altfel? Cum pot combina altfel? Ce ar conține un ghid al adolescentului cetățean UE?

Ce pot face în plus? Ce mesaj ați transmite UE cu privier la respectarea drepturilor cetățenilor comunitari?

Cum pot utiliza într-un mod nou?

 Alte sugestii?
• Întrebări senzoriale: Ce se aude? Cum
miroase? Ce se vede? Ce gust are? Ce
textură are?
• Întrebări comparative/ Întrebări metaforă
– În ce fel se compara X cu Y?
• În ce fel se compară celula cu sistemul solar?
– În ce fel este X ...Y?
• În ce fel este celula un sistem solar?
 Tehnica SCAMPER (Bob Eberle, 1971, 1996)
• Substituie
– Ce altceva pot folosi?
– Pe cine altcineva pot implica?
– Ce alte resurse pot folosi?
– Cum/ unde/când altfel aș putea acționa?
• Combină
– Cum aș putea combina două sau mai multe lucruri?
– Cum aș putea obține mai multe rezultate?
– Cum m-aș putea adresa mai multor oameni cu asta?
• Adaptează
– Ce schimbări ar îmbunătăți asta?
– Cum ar ajuta acest lucru?
– Ce aș putea folosi/ adapta din experiența trecută?
• Mărește
– Cum aș putea mări sau crește puterea?
– Cum aș putea crește impactul? Cum aș putea crește performanța?
– Cum aș putea încetini sau accelera asta?
• Pune altfel la lucru
– Cum aș putea utiliza altfel?
– Unde aș putea să îl folosesc altfel?
– Cine altcineva ar putea fi interesat?
• Elimină
– Cum pot micșora sau face mai precis?
– Cu pot reduce costurile?
– Cum pot simplifica?
• Rearanjează
– Ce alt aspect sau organizare aș putea adopta?
– Cum aș putea aborda asta dintr-o perspectivă total diferită?
– Cum aș putea rezolva alt aspect al problemei? Cum aș putea aranja pe dos?
 Întrebări de ghidare a observării unei imagini/ picture/ serii de imagini
(după Craig Roland, Looking at Art Seeing Questions)
Descrierea imaginii

• Ce vezi aici? Ce se află în această imagine?

• Ce cuvinte ai folosi ca să descrii această imagine?
• Cum ai descrie liniile din imagine/ formele/ culorile/
oamenii/ peisajul?
• Cum ai descrie imaginea unei persoane care nu o poate
vedea?
Relaționarea cu imaginea
• De ce anume îți aduce aminte această imagine?
• Ce lucruri recunoști din imagine? Ce e nou pentru tine?
Interpretarea imaginii
• Ce titlu i-ai da acestei imagini? De ce ai ales acest
titlu? Ce alt titlu i s-ar potrivi?
• Ce crezi că se întâmplă în această imagine? Despre ce
crezi că e vorba aici? Cum ai ajuns la această idee?
• Dacă ai fi în interiorul imaginii, cum te-ai simți? Ce ai
auzi?
• De ce crezi că pictorul/ fotograful a ales să picteze/
fotografieze această imagine?

• În ce mod diferă această imagine de cee ace vedem în Evaluarea imaginii

realitate? • Ce îți place? Ce nu?
• Ce îți atrage atenția cel mai mult din această imagine? • De ce crezi că această imagine ar trebui văzută de mai
Analiza imaginii mltă lume?

• Care crezi că e cea mai important parte/ obiect/ idee din • Ce notă i-ai da autorului?
această imagine? • Ce crezi că ar trebui să ții minte din această imagine?
• Ce îți spun culorile din această imagine?

• Ce ai putea spune despre oamenii din imagine? Cum crezi

că trăiesc? Ce crezi că îți spun acum? Ce te face să spui
asta?
 Întrebări cu început dat
• o rutină pentru formularea de întrebări evocative -
1.Elevii alcătuiesc o listă de cel puțin 12 întrebări pe tema în discuție. În
formularea întrebărilor se pot folosi punctele de start:
De ce...?
Care sunt motivele...?
Presupunând că,...?
Ce-ar fi dacă...?
Dar dacă ar fi știut...?
Care este scopul...?
Ce s-ar schimba dacă…?
1. Analizați lista întocmită și alegeți întrebările cele mai interesante. Apoi
alegeți una sau două întrebări pe care să le discutați pentru câteva
momente.

• Reflectați: ce idei noi ați acumulat pe tema în discuție?

 Sortarea întrebărilor
o rutină pentru identificarea unor întrebări inteligente care să ghideze investigarea unei teme și să
permită înțelegerea de profunzime
1. individual sau în grup, elevii formulează o listă extinsă de întrebări și notează fiecare
întrebare pe o fișă separată.
2. se trasează un sistem de axe:
•o axă orizontală reprezentând variabila: caracter gererativ/ productiv : măsura în care întrebarea
generează angajare, idei noi, acțiuni creative, înțelegere de profunzime sau noi posibilități de
explorare.
•o axă verticală reprezentând variabila: caracter motivant/ interesant: măsura în care întrebările
trezesc motivația de a căuta răspunsul.
•Individual sau în grup, studenții plasează întrebările într-unul sau altul dintre cadranele formate:
•Caranul 1 (sus, dreapta): întrebările care sunt în același timp generative și interesante
•Cadranul 2 (sus, stânga): întrebări la care se poate răspunde rapid, individual
•Cadranul 3 (jos, stânga): întrebări la care eventual se poate renunța
•Cadranul 4(jos, dreapta): întrebări bune, dar care nu trezesc încă interesul elevilor
 Din interior

O rutină pentru explorarea perspectivei persoanei/ personajului, obiectului implicat

într-un context

1.Cum vede persoana sau lucrul implicat situația în care se află?

2.Ce știe sau crede persoana sau lucrul implicat?
3.La ce anume ține persoana sau lucrul implicat?
 Întrebări creative
o rutină pentru generarea și transformarea întrebărilor

1.Luați în atenție un obiect și formulați o listă de întrebări privind obiectul studiat.

2.Analizați întrebările și transformați unele dintre ele în întrebări care provoacă

imaginația. Utilizați în acest sens amorsele:

Cum ar arăta dacă…

În ce fel ar fi diferit dacă…
Presupunând că ...
Ce s-ar schimba dacă ...
3. Alegeți o întrebare și încercați să răsundeți imaginându-vă situația evocată. Încercați
acest lucru scriind un eseu, desenând, imaginând un dialog, luând un interviu imaginar.

•Reflectați: ce idei noi ați dedus pe tema studiată?

 Rolul organizatorilor grafici
Organizatorul grafic/Harta conceptuală este o
tehnică de reprezentare vizuală a conceptelor și a
legaturilor dintre ele.
A aparut ca urmare a teoriilor cognitiviste ale lui
David Ausubel și, ulterior, a cercetărilor lui Joseph
D. Novak, începând cu anii '70, la Universitatea
Cornell, S.U.A.
•Hărţi mintale (conceptuale, de tip mănunchi, cauzale,
•Diagrame (Venn, T, cadrane)
•Tabele (liniare, sinoptice)
•Scheme (procesuale, clasificatoare, relaţionale, de secvențiere, etc.)
•Liste de întrebări
https://www.teachervision.com/graphic-organizers/printable/6293.html
 Metode şi tehnici care presupun
organizarea grafică a informaţiei
• Diagramele Venn (Steele, Temple, 1998)

• Friza cronologică: o bandă orizontală care

prezintă:
– Derularea anumitor evenimente în ordinea în
care s-au produs
– Durata evenimentelor
– Anii în care s-a făcut trecerea de la o etapă la
alta
Metode şi tehnici care presupun organizarea
grafică a informaţiei (Peretti et.al, 2001)
• Suporturi metaforice:
– Registrul schematic:
• Afiş de publicitate, poster
• Colaj de ilustrate
• Structuri geometrice: pătrate, hexagoane, stele, cercuri etc.
– Registrul arhitectural:
• faţada unei clădiri reprezentative: arc de triumf, turn, piramida etc.
• Planul unei clădiri: plan de muzeu, plan de fabrică, plan de târg
expoziţional etc.
– Registrul vegetal/ animal: frunză, schelet de peşte, floare etc.
– Registrul geografic:
• Parcurs rutier
• Hartă
• Itinerariu cultural
– Registrul simbolic:
• Blazon
• Mandala
• Metaforă, personaj simbolic, loc misterios etc.
Harta mentală – Tony Buzan (anii 60-
prezent)- cartografierea gândurilor
 Criterii pentru evaluarea
organizatorului grafic:
• tema principală este plasată în centrul
organizatorului;
• subtemele sunt plasate în jurul ei, însoțite
de caracteristici;
• toate subtemele importante sunt prezente;
conține cel puțin 10-15 subteme
secundare, terțiare etc.;
• este ordonat şi construit cu imaginație şi
simț artistic.
 Tipologia situaţiilor de învățare
cooperativă
• Învăţarea prin cooperare
• Învăţarea prin colaborare
• Învăţarea în echipă
• Învăţarea în grup
Gândirea critică şi spiritul creativ
• Spiritul creativ şi comportamentul creativ poate fi observat la un elev
atunci când:
– se implică activ în procesul de învăţare şi formare;
– gândeşte critic şi are spiritul de observaţie bine dezvoltat;
– explorează mediul şi descoperă soluţii personale la diferite probleme;
– dă dovadă de o gândire imaginativă şi creativă valorificându-şi
inventivitatea, fantezia, originalitatea;
– se detaşează de ceea ce ştie deja pentru a adopta şi alte opinii şi
argumente;
– utilizează problematizarea şi îşi exercită liberul arbitru;
– dispune de o motivaţie intrinsecă având încredere în propriul potenţial,
în propria valoare;
– îşi asumă riscuri şi are o toleranţă puternică în faţa frustrării;
– contribuie prin forţele proprii la atingerea obiectivelor;
– elaborează semnificaţii personale, produse intelectuale şi materiale
unice, originale.
• La baza gândirii creative stau următoarele abilităţi intelectuale:
fluiditate, flexibilitate, originalitate, elaborare, raţionare logică,
curiozitate.