Rolul inteligenței emoționale în atingerea succesului școlar al elevilor

Prof. Necula Gheorghiţa / Şcoala Gimnazială Corneşti

În societatea in care trăim , şcoala este principalul furnizor de educaţie formală şi

nonformală. Şcoala este locul unde caracterul elevului se şlefuieşte, prin inocularea
autodisciplinei şi empatiei, trăsături fundamentale ale inteligenţei emoţionale care
conduc la însuşirea aptitudinilor fundamentale necesare pentru o viaţă normală si
fericită.
Pentru mine şcoala nu este doar locul unde se predau discipline fundamentale, unde
elevii învață: să gândească, să devină creativi si originali, să-și cultive talentele în diferite
domenii, este locul în care se învață lecțile esențiale ale vieții, unde se recuperează ceea ce
familiile nu au reușit în privința adaptării sociale a propriilor copii. Pentru aceasta profesorii
trebuie sa-și depășească îndatoririle tradiţionale, iar membrii comunității să se implice mai
mult în viata școlii. Această perspectivă presupune in afară de programele specifice, folosirea
ocaziilor ivite la ore și în afara lor de de a-i ajuta pe elevi în momentele dificile și de a le
transforma in lecții de competență emoțională. Există în şcolile noastre destui elevi care nu
reușesc să-și stăpânească supărarea, să asculte sau să se concentreze, să-și domolească
impulsurile, să-și asume răspunderea pentru ceea ce fac sau să-și manifeste sentimentele față
de ceea ce află sau învață. Pentru aceștia este mare nevoie de abecedarul inteligenţei
emoționale, în cadrul orelor de dirigenție, dar si în timpul activităților extracurriculare pe care
le desfășoară.
Alfabetizarea emoţională presupune conform lui Goleman următoarele aspecte:
Conștientizarea de sine emoţională
• Îmbunătățirea recunoașterii și definirii propriilor emoții,
• Înțelegere a cauzelor care au generat diverse sentimente,
• Recunoașterea diferenței dintre sentimente și acțiuni.
Stăpânirea emoțiilor
• Mai bună toleranță la frustrare și o mai bună stăpânire a mâniei,
• Mai puține insulte și acte de indisciplină la ore,
• Putința de exprimare a mâniei într-un mod potrivit fără ceartă,
• Mai puțină ageresivitate si comportament autodistructiv,
• Mai multe sentimente pozitive despre sine, școală și familie,
• Mai bună stăpânire a stresului,
• Mai patina izolare și anxietate în societate.
Utilizarea emoțiilor în mod productiv,
• Mai multă responsabilitate,
• Mai bună concentrare asupra îndeplinirii unei misiuni și acordarea atenției necesare,
• Mai puţină impulsivitate și mai mult autocontrol,
• Punctaje mai bune la testele de învățătură.
Empatia:Citirea emoțiilor
• Capacitate mai mare de a privi lucrurile din perspectiva celuilalt,
• Empatie și sensibilitate mai mare față de sentimentele celorlalți,
 • Ascultare mai atentă a celorlalți.
Abordarea relațiilor interpersonale
• Dezvoltarea capacității de a analiza și a înțelege relațiile,
• Rezolvarea conflictelor si neînțelegilor prin negocieri,
• Rezolvarea problemelor la nivelul relațiilor,
• Bună exprimare şi talent în comunicare,
• Creșterea succesului și a siguranței de sine, abordarea cu prietenie și implicarea în
viața oamenilor,
• Creșterea atenției față de semeni,
• Mai multă preocupare și amabilitate,
• Mai multă armonie şi socializare în grupuri,
• Mai multă împărtăşire colaborare și ajutor,
• Mai multă democrație in tratarea celorlalți.
Dezvoltarea inteligenţei emoţionale reprezintă înţelegerea şi gestionarea emoţiilor pentru a
creea relaţii armonioase cu cei din jur. Coeficientul de inteligenţă (IQ) şi coeficientul de
inteligenţă emoţională EQ) sunt complementare, iar măsurarea lor îţi permite evaluarea
capacitatii de a reuşi în viaţă.
IQ-ul reprezintă potenţialul genetic cu care se naște fiecare individ şi care se fixează
așa cum spun specialiştii, după vârstă de 12 ani. Coeficientul de inteligenţă nu poate fi
dezvoltat sau îmbunătăţit după această vârstă. IQ-ul este un prag care poate doar să arate
drumul către o anumită carieră sau domeniu. EQ, coeficientul emoţional, poate fi învăţat,
dezvoltat şi îmbunătăţit la orice vârstă. El reprezintă îmbinarea abilităţilor personale cu
experienţă, adică maturitatea emoţională care permite promovarea în cariera aleasă.
Dezvoltarea echilibrată acelor două tipuri de inteligență este esențială pentru copiii școlari, în
special când aceștia se confruntă cu situații defavorizate, care îi predispun la o dezvoltare mai
puțin pronunțată a inteligenței emoționale. În prezent rolul inteligenţei emoţionale a crescut
simţitor, fiind recunoscut de numeroase organizații și instituții școlare, iar stimularea şi
încurajarea însuşirilor inteligenţei emoţionale a devenit în ultimii ani o actualitate a filozofiei
manageriale îmbrățișată şi de şcoala mea.
Capacitatea de a fi plăcut ține de inteligența emoțională și de abilitatea de a lucra cu
oamenii, iar acestea sunt cruciale pentru obținerea succesului indiferent de domeniul de
activitate După cum spune Goleman, inteligența emoțională este esențială pentru a ajunge pe
cel mai înalt palier profesional și a rămâne acolo în orice domeniu, chiar și într-o carieră din
tehnologiile de vârf.
” A fi în stare să muți centrul atenției de la tine însuți are avantaje de ordin social;
este o cale spre empatie, spre o ascultare reală, spre o abordare a lucrurilor din perspectiva
celuilalt. Empatia duce la afecțiune, altruism și compasiune. Perceperea lucrurilor din
perspectiva celuilalt ne face să scăpăm de stereotipuri și generează toleranță și acceptarea
diferențelor. Aceste capacități sunt tot mai necesare în această societate tot mai pluralistă,
oamenii putând astfel să trăiască împreună respectându-se reciproc, creând posibilitatea
unui discurs public constructiv. Aceasta este arta fundamentală a democrației. Școlile,
observă Etzioni, au un rol central în cultivarea caracterului prin inocularea autodisciplinei și
a empatiei, care în schimb permit o reală implicare civică, precum și existența unor valori
morale. Nu ajung doar predicile ținute copiilor despre valori: ele trebuie aplicate în practică,
ceea ce se și întâmplă pe măsură ce copiii își formează capacitățile fundamentale emoționale
și sociale. În acest sens, alfabetizarea emoțională merge mână în mână cu educarea
caracterului, cu dezvoltarea morală și cetățenească.” Cultivarea inteligenței emoționale a
elevilor îi ajută pe aceștia să-și însușească aptitudinile fundamentale pentru o viață normală și
fericită, să-și consolideze trăsăturile de caracter esențiale și să devină oamenii de succes de
mâine.

.Bibliografie
• Daniel Goleman INTELIGENȚA EMOȚIONALĂ Curtea veche, BUCUREȘTI, 2001
• Amitai EtzioniFORMAREA CARACTERULUI SI CONDUITA MORALĂ Crown,
New York, 1993
• https://mru4a.wikiforum.ro/t23-inteligenta-emotionala-versus-inteligenta-cognitiva,
• https://ro.weblogographic.com/eq-vs-iq