Curs TMI Proiectarea Pedagogică

TEORIA ȘI METODOLOGIA
INSTRUIRII
Anul II Moldovan Denisa
Proiectarea pedagogică
a activităților instructiv-educative
Puncte de discuție
și reflecție
► Conceptul de proiectare a instruirii
► Etapele proiectării activităților didactice

Proie ct are a p eda go gică
a a cti vită țilo r in str uct iv-e duc ati ve
► Co n c e p tu l d e p ro i e c t a re a i n s tr u i ri i (1 .1 . )
CONCEPTUL
DE PROIECTARE = Proiectarea pedagogică a activităților de instruire reprezintă
A INSTRUIRII ansamblul operaţiilor de anticipare a obiectivelor, conţinuturilor,
strategiilor didactice şi strategiilor de evaluare, precum şi a
relaţiilor dintre acestea.
= Proiectarea didactică reprezintă ansamblul/este reprezentată de

procese şi operaţii de anticipare, de fixare mentală a paşilor care
vor fi parcurşi la nivelul general al procesului de învăţământ, cât şi
la nivelul unităţilor de învăţare şi al activităţilor didactice concrete
(Bocoș, Jucan, 2017).
► Conceptul de proiectare a instruirii (1.2.)
CONCEPTUL
DE PROIECTARE = Proiectarea presupune articularea şi corelarea obiectivelor
A INSTRUIRII operaţionale, a strategiilor didactice şi a strategiilor de evaluare,
precum şi elaborarea unor documente și instrumente de lucru
utile cadrului didactic şi elevului în desfăşurarea activităţii
instructiv-educative.
► Conceptul de proiectare a instruirii (1.3.)
PROIECTAREA = funcții: funcția de anticipare a etapelor pe care cadrul didactic
DIDACTICĂ urmează să le realizeze, funcția de orientare, funcția de
organizare, funcția de dirijare, funcția de reglare și autoreglare,
funcția de decizie și funcția de inovare.
= formele și nivelurile la care se realizează proiectarea:

a) proiectarea pe axă structurală, adică la nivelul ariei
curriculare, la nivelul disciplinei de învățământ, la nivelul
temei sau la nivelul subiectului;
b) proiectarea pe axă temporală (ciclu, an școlar, semestru,
săptămână și oră de curs).
► Etapele proiectării activităților didactice (2)
2.1. Lectura planului-cadru de învățământ
2.2. Lectura programei și a manualelor școlare
PROIECTAREA
2.3. Elaborarea planificării calendaristice
ACTIVITĂȚILOR
DIDACTICE
2.4. Efectuarea proiectării secvențiale, pe termen scurt a
unităților tematice
2.5. Elaborarea proiectării lecțiilor/activităților didactice

► Etapele proiectării activităților didactice (2.1.)
Planul-cadru:
*componenta reglatoare esenţială a curriculumului naţional;
*documentul care reglează organizarea de ansamblu şi resursele umane, materiale şi de timp ale
procesului de predare-învăţare;
*planurile-cadru descriu modalitatea de organizare a timpului şcolar sub forma unor repere orare
săptămânale (cuprind numărul minim şi maxim de ore) alocate pentru fiecare arie curriculară şi
pentru disciplinele şcolare obligatorii ale fiecărui an de studiu.
*Aceste discipline şi repere de timp obligatorii constituie curriculumul nucleu.
*Diferenţierea parcursului şcolar în funcţie de interesele și aptitudinile elevilor reprezintă o
oportunitate educaţională conferită de existenţa în planul de învăţământ a unui anumit număr de ore
alocat disciplinelor opţionale sub numele de curriculum la decizia şcolii.
La nivelul învăţământului obligatoriu, planul cadru cuprinde o zonă comună pentru toţi elevii –
Trunchiul comun, reprezentată de numărul minim de ore prevăzut în planul-cadru pentru fiecare
disciplină. În orele de trunchi comun se parcurge programa şcolară, cu excepţia elementelor notate cu
asterisc (*).
Pentru acoperirea numărului minim sau, după caz, a numărului maxim de ore pe săptămână
prevăzut prin planul-cadru, în oferta şcolii sunt incluse, în funcţie de situaţie, ore reprezentând
Curriculum la decizia şcolii, care pot fi distribuite pentru:
http://programe.ise.ro/Portals/1/Curriculum/Pl_cadru-actuale/Primar/1_OMEN_3.371_12.03.2%
★ Opţional 20013%20%20privind%20aprobarea%20planurilor-cadru%20inv_primar%20si%20a%20Metodol
★ Extindere ogiei%20privind%20aplicarea%20planurilor-cadru%20de%20invatamant.pdf
★ Aprofundare.
Planul-cadru pentru învăţământul

primar cuprinde disciplinele
obligatorii şi numărul de ore alocat
fiecărei discipline pe săptămână,
pentru elevii din clasa pregătitoare,
clasa I, a II-a, a III-a şi a IV-a.
2.1. Lectura planului-cadru de
învățământ
Planul-cadru pentru învăţământul

primar cuprinde disciplinele
obligatorii şi numărul de ore alocat
fiecărei discipline pe săptămână,
pentru elevii din clasa pregătitoare,
clasa I, a II-a, a III-a şi a IV-a.
Structura anului şcolar este reglementată prin Regulamentul de organizare şi funcţionare a

unităţilor de învăţământ preuniversitar (ROFUIP) şi face referire la perioadele de desfăşurare a
cursurilor, a vacanţelor şi a sesiunilor de examene naţionale, care se stabilesc prin ordin al
ministrului educaţiei naţionale.
Structura anului şcolar
Exemplu:
Planul-cadru:
*Particularizarea planului-cadru de învăţământ pentru o clasă în funcţie de tipul de curriculum
la decizia şcolii reprezintă schema orară.
indică modul de îmbinare a disciplinelor obligatorii cu cele opţionale pentru

fiecare clasă şi an de studiu, cu precizarea numărului de ore pentru care s-a optat.
*Schemele orare ale claselor (modalităţile concrete prin care clasele îşi alcătuiesc programul
propriu) formează împreună schema orară a şcolii (Bocoș, Jucan, 2017).
*Disciplinele din planul-cadru sunt organizate în cadrul:
orarului
școlar
„instrument prin care se alocă timpul de formare şi prin care, activitatea şcolară este
pusă la dispoziţia elevilor şi a cadrelor didactice pentru desfăşurarea activităţilor de predare, învăţare
şi evaluare repartizate pe lecţii/activităţi (Cerghit, 1999, p.68).”
*În elaborarea orarului, se recomandă respectarea cerinţelor privind asigurarea ritmicităţii

predării, învăţării, evaluării, autoevaluării corespunzător cu curba de efort zilnic şi săptămânal,
respectiv curba lui Gauss. În unele situații, organizarea activităților zilnice poate fi modificată la
nivelul schemei orare în funcție de necesitățile elevilor sau a unor situații ivite.
Orar școlar
2.2. Lectura programei și a manualelor
școlare
http://programe.ise.ro/Actuale/Programeinvigoare.aspx
Programele şcolare sunt documente curriculare oficiale care redau sintetic conţinuturile
învăţământului, pe discipline şi pe ani şcolari, respectiv descriu oferta educaţională a unei
anumite discipline, pentru fiecare an de studiu, pentru un parcurs şcolar determinat.
*Programele şcolare se află într-o strânsă relaţie cu planurile-cadru de învăţământ, relaţie
care se constituie în premisa esenţială a realizării unei proiectări didactice eficiente (Bocoş,
M.,2008, p).
școlare
Actualele programe şcolare pentru învăţământul preuniversitar sunt unice pe plan naţional
şi sunt elaborate la nivelul departamentelor din subordinea Ministerului Educaţiei Naţionale şi
valorizează paradigma competenţei, fiind centrate pe competenţe educaţionale, astfel încât să
plaseze accentul pe activitatea de învăţare şi formare a elevului.
școlare
*Programele şcolare pentru învăţământul primar au în vedere abordarea integrată a

conţinuturilor, cu scopul asigurării continuităţii cunoaşterii în interiorul aceluiaşi nivel de
învăţământ.
*Noile programe şcolare permit abordarea diferenţiată şi individualizată a conţinuturilor

pentru elevii de aceeaşi vârstă, asigurând progresul fiecăruia în ritmul propriu.
școlare
*Programa şcolară actuală propune o ofertă flexibilă, care permite cadrului didactic să
modifice, să completeze sau să înlocuiască activităţile de învăţare, în funcție de specificul clasei
îndrumate și de nevoile imediate ale elevilor. Se urmăreşte astfel realizarea unui demers
didactic personalizat, care să asigure formarea competenţelor prevăzute de programă în
contextul specific al fiecărei clase şi al fiecărui elev.
școlare
*Includerea clasei pregătitoare în învăţământul general şi obligatoriu implică o perspectivă

nuanţată a curriculumului la acest nivel de vârstă. Este necesară o abordare specifică educaţiei
timpurii bazată, în esenţă, pe stimularea învăţării prin joc, care să ofere în acelaşi timp o plajă
largă de diferenţiere a demersului didactic, în funcţie de nivelul de achiziţii variate ale elevilor.
școlare
*În structura programei şcolare, regăsim următoarele componente:

1. – Notă de prezentare evidenţiază conţinuturile asupra cărora se îndreaptă cunoaşterea,
elemente ale disciplinei care permit formarea unei imagini de ansamblu asupra programei.
2. – Competenţe generale vizate la nivelul unei disciplinei de învăţământ jalonează achiziţiile
de cunoaştere şi de comportament ale elevului pentru un ciclu de şcolarizare. (Bocoş şi
colab., 2016, p. 222,).
școlare

3. – Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare sunt derivate din
competenţele generale și reprezintă etape în dobândirea acestora. Ele se formează pe durata
unui an şcolar. Pentru realizarea competenţelor specifice, în programa școlară sunt propuse
exemple de activităţi de învăţare care valorifică experienţa concretă a elevului şi care
integrează strategii didactice adecvate unor contexte de învăţare variate.
școlare

4. – Conţinuturile învăţării se constituie din inventarul achiziţiilor necesare elevului pentru
dobândirea competenţelor de bază. Obiect al procesului de învăţare, ansamblu al
conţinuturilor instructiv-educative vehiculate în situaţiile de învăţare, vehicule/ mijloace
prin care se urmăreşte formarea competenţelor specifice şi, implicit, a competenţelor
generale (Bocoş şi colab., 2016, p.259).
școlare

5. – Sugestii metodologice includ strategii didactice, proiectarea activităţii didactice,
precum şi elemente de evaluare continuă.
2.2. Lectura programei și a manualelor https://www.manuale.edu.ro/
școlare
*Manualele şcolare:
❏ organizează conţinuturile obiectului de studiu şi concretizează programele şcolare în diferite
unităţi didactice sau experienţe de învăţare, valorificabile în contextul promovării de relaţii
educaţionale cadru didactic-elev;
❏ reprezintă instrumente de lucru operaţionale pentru elevi, care detaliază, structurează şi

operaţionalizează în mod sistematic temele recomandate de programa şcolară, la fiecare
obiect de studiu şi pentru fiecare clasă, organizându-le şi sistematizându-le în unități tematice,
unități de învățare, capitole, subcapitole, teme şi lecţii etc.
Exemplu: https://manuale.edu.ro/manuale/Clasa%20a%20IV-a/Matematica/Intuitext/Partea%20I/
școlare
❏ Informaţiile științifice sunt prelucrate, structurate şi integrate din perspectiva logicii
didactice = transpoziție didactică.
❏ Pentru cadrul didactic, manualul reprezintă un instrument didactic cu rol de ghid, de
orientare a activităţii didactice, respectiv de selectare a conţinuturilor ştiinţifice,
instrumentul didactic obligatoriu fiind Programa școlară.
❏ Menționăm faptul că, în predare, cadrul didactic poate apela şi alte surse de informare:
manuale alternative, auxiliare didactice, cărţi, tratate, Internet etc.
Exemplu: https://www.scoalaintuitext.ro/pagina-invatatorilor
școlare
❏ În actualul context curricular, s-a trecut de la o succesiune fixă a conţinuturilor existente
în manualele unice, la autentice practici didactice flexibile şi alternative, prezentate în
cadrul manualelor şcolare alternative, elaborate pentru un anumit obiect de studiu.
➔ pentru o anumită treaptă de şcolaritate, clasă şi disciplină de studiu, pot exista mai multe
manuale şcolare alternative:
➔ se bazează pe modalităţi diferite de abordare, tratare şi operaţionalizare a conţinuturilor, care
contribuie la atingerea competenţelor generale şi specifice cuprinse în programele şcolare.
❏ Este important ca toate manualele alternative să respecte cerinţele programei şcolare,
care este unitară şi obligatorie (Bocoș, Jucan, 2017).
2.3. Elaborarea planificării
calendaristice
Proiectare eșalonată:
❖ constă în împărțirea conținuturilor didactice pe perioada unui an de învățământ, semestru sau
a unei activități formative concrete;
❖ are în vedere formarea competenţelor generale și specifice programelor;
❖ presupune o integrare sistemică a tuturor elementelor procesului didactic;
❖ se concretizează prin realizarea planificărilor de instruire specifice unei discipline și
aplicabile unei formațiuni de studiu, clasă de elevi sau grupă de copii;
calendaristice
Proiectare eșalonată: Proiectarea globală intră în
❖ se concretizează în următoarele documente:
responsabilitatea Ministerului
★ planificarea calendaristică
★ planificarea semestrială Educației prin experții grupurilor
★ proiectarea perioadei de evaluare de specialitate. Proiectarea
★ proiectarea unității de învățare
eșalonată este responsabilitatea
★ proiectul de lecție.
„Proiectarea didactică reprezintă procesul deliberativ de fixarecadrului didactic practicant.
mentală a pașilor ce vor fi parcurși în realizarea instrucției și
educației.” (Cucoș, C., 1999, p.119).
calendaristice
Planificarea calendaristică anuală:
❖ se întocmeşte pe baza Programei pentru învăţământul primar;

❖ este o modalitate de structurare și organizare a activităţilor instructiv-educative, în maniera
abordării integrate;
❖ este un document administrativ care compatibilizează elemente ale programei cu dozarea și
alocarea optimă a timpului didactic de către profesor pe parcursul unui an şcolar.
calendaristice
Planificarea calendaristică anuală
În elaborarea planificării calendaristice, se recomandă parcurgerea următorilor pași:
1. Corelarea conținuturilor disciplinelor cu competenţele specifice urmărite în cazul fiecărei

unități tematice proiectate;
2. Alegerea și organizarea conținuturilor pe unităţi de învăţare/tematice;
3. Alocarea timpului necesar pentru fiecare unitate de învăţare/tematică, în concordanţă cu
conținuturile instruirii și competențele specifice urmărite.
calendaristice
Planificarea conţinuturilor:
● se va face echilibrat, respectând specificul clasei, nivelul de pregătire a elevilor, dar și
interesele acestora;
● se realizează în mod integrat, pentru toate disciplinele, conținuturile abordate fiind corelate în
mod logic, în funcție de creativitatea cadrului didactic și necesitățile existente.
Integrarea se realizează la nivel intradisciplinar, interdisciplinar, multidisciplinar și

pluridisciplinar,
acestea regăsindu-se în planificarea calendaristică și cea a unităților tematice, precum și în
proiectarea lecțiilor.
calendaristice
Cu toate că planificarea calendaristică reprezintă un demers personalizat, este necesar ca
aceasta să respecte o anumită structură, care are în vedere anumite elemente componente:
2.4. Efectuarea proiectării secvențiale, pe termen scurt a unităților
tematice
Proiectarea unităţilor tematice are ca punct de plecare planificarea calendaristică şi

rezultă din corelarea timpului necesar clasei de elevi pentru a parcurge anumite conţinuturi şi
pentru a forma competenţele specifice din programa şcolară cu resursele procedurale și
materiale, precum și cu strategiile de evaluare propuse.
Cadrul didactic are libertatea de a-şi alege temele abordate, în funcţie de anumite criterii, cum ar fi:
tematice
● caracteristicile clasei de elevi;
● nivelul de vârstă;
● interesele elevilor;
● particularităţile psihofizice şi individuale ale copiilor;
● momentul din an;
● disponibilitatea copiilor;
● ordonarea şi ierarhizarea conținuturilor;
● eşalonarea conţinutului pe parcursul semestrului;
● prefigurarea strategiilor didactice corespunzătoare fiecărei arii de conţinut;
● corelarea necesarului de mijloace de învăţământ cu resursele materiale existente în clasă;
● identificarea mijloacelor de învăţământ necesare şi stabilirea strategiilor de evaluare pentru fiecare
temă.
tematice
Proiectarea unităților de învățare/tematice se realizează după o structură care conține:
➢ ziua/data
➢ competențele specifice urmărite
➢ activitățile integrate și forme de realizare
➢ detaliile de conținut
➢ resursele materiale, metodele și procedeele de învățământ
➢ evaluarea.
2.5. Elaborarea proiectării lecțiilor/activităților
didactice
*La baza desfăşurării activităţilor zilnice stă proiectarea lecţiilor.
*Etapele proiectării pedagogice integrează următoarele demersuri:
● analiza nevoilor și a resurselor;
● definirea obiectivelor/competențelor și a sistemului de referință spațio-temporal;
● selecția și structurarea conținuturilor;
● stabilirea strategiilor optime de acțiune;
● stabilirea probelor, criteriilor și instrumentelor de evaluare continuă și formativă.
În învăţământul primar, cadrul didactic îşi proiectează conţinuturile la nivel integrat.
Fiecare proiect de lecţie vizează o disciplină principală, integrată cu conţinuturi din altă
disciplină de studiu.
didactice
Disciplinele regăsite în planul cadru, pentru care cadrul didactic îşi întocmeşte proiecte de
lecţie/proiecte didactice sunt:
*Comunicare în limba română/Limba și literatura română, Matematică și explorarea
mediului/ Matematică/ Ştiinţe ale naturii, Muzică și mișcare, Arte vizuale și abilități
practice, Dezvoltare personală/ Educaţie civică, Istorie, Geografie, Joc și mișcare.
Acestea sunt structurate conform nivelului de clasă, astfel că unele discipline se regăsesc
la clasele pregătitoare, I şi a II-a, iar altele la clasele a III-a şi a IV-a conform planului-cadru.
Disciplinele Matematică şi Ştiinţe ale Naturii sunt integrate într-o singură disciplină
denumită
Matematică şi explorarea mediului (la clasele pregătitoare, I şi II).
didactice
În vederea unei proiectări didactice centrate pe formarea de competențe la elevi, cadrul didactic are în vedere
următoarele caracteristici generale ale unui mediu de învăţare:
● claritatea şi complexitatea conținuturilor selectate;
● calitatea de prezentării conţinutului dată de reprezentarea grafică a ideilor;
● necesitatea explicaţiilor;
● sprijinirea predării cu resurse adecvate;
● crearea oportunităţilor pentru învăţarea participativă;
● valorizarea şi exploatarea rezultatelor învăţării;
● comunicarea în cadrul grupurilor, comunicarea dintre profesor şi elevi;
● evaluarea pentru învăţare, predominant bazată pe metode formative (ex., portofoliul) şi pe evitarea sancţionării
erorilor;
● stăpânirea tehnicilor de învăţare care conduc la învăţarea auto-dirijată etc. (Căpiță, L., 2013).
didactice
● Proiectarea lecţiilor/ activităţilor didactice, respectiv stabilirea designului educaţional,
reprezintă un demers care se raportează la următoarele aspecte (Bocoș, Jucan, 2017):
1. Stabilirea formei de organizare a activităţii instructiv-educative şi încadrarea acesteia în

unitatea tematică – este o acţiune ce presupune analizarea locului şi rolului lecţiei în cadrul unităţii
tematice, precum şi stabilirea obiectivului fundamental al lecţiei respective. Acesta evidenţiază sensul
în care va fi valorificat conţinutul: transmitere, dobândire, descoperire, recapitulare, sistematizare,
aplicare, verificare, evaluare etc. şi constituie elementul determinant în stabilirea categoriei sau a
tipului de lecţie.
didactice
2. Stabilirea competențelor specifice, a obiectivelor operaţionale, care direcţionează întreaga activitate
de pregătire şi realizare a demersurilor didactice, se realizează în funcţie de conţinut şi de finalitatea pe
termen mai lung a instruirii.
3. Selectarea şi prelucrarea conţinutului ştiinţific – presupune ca, în conformitate cu obiectivele
operaţionale stabilite, să se aleagă unităţile de conţinut. Acestea vor fi structurate, esențializate, în funcție
de:
● nivelul general de pregătire a elevilor;
● rezultatele şi experienţa cognitivă anterioară a elevilor;
● sistemul de cunoştinţe, abilităţi intelectuale şi practice, capacităţi şi competenţe de care dispun
elevii;
● experienţa practică a elevilor;
● interesul şi motivaţia lor pentru studiul disciplinei.
didactice
4. Elaborarea strategiei didactice – se realizează în conformitate cu obiectivele operaţionale
prestabilite şi presupune stabilirea următoarelor elemente:
★ tipul de experienţă de învăţare în care vor fi angajaţi elevii;
★ sistemul metodologic, respectiv sistemul metodelor şi al procedeelor didactice utilizate;
★ sistemul mijloacelor de învăţământ;
★ formele de organizare a activităţii elevilor.
didactice
5. Stabilirea momentelor, etapelor lecţiei/ activităţii didactice
Numărul etapelor unei lecţii/ activităţi didactice poate fi variabil (nu există etape absolut obligatorii,
iar succesiunea lor se poate modifica, de la caz la caz).
Structura procesuală a unei lecţii poate să includă următoarele etape metodice:
a) momentul organizatoric;
b) verificarea cunoștințelor dobândite anterior;
c) captarea atenţiei sau trezirea interesului elevilor pentru studiul temei;
d) comunicarea obiectivelor operaţionale urmărite de cadrul didactic în lecţia respectivă, într-o
manieră accesibilă elevilor şi care să contribuie la stimularea şi implicarea lor intelectuală, fizică
şi afectiv-volitivă în activitate;
didactice
e) prezentarea materialului faptic într-un mod cât mai atractiv pentru elevi şi comunicarea
sarcinilor de învăţare corespunzătoare;
f) dirijarea învăţării de către cadrul didactic, respectiv acordarea de puncte de sprijin, oferirea de
sugestii, completări, comentarii etc.;
g) generalizarea, formarea noţiunilor/ operaţiilor, adică obţinerea performanţelor anticipate prin
obiective;
h) fixarea şi stabilizarea performanţei (etapă care presupune purtarea de discuţii elevi-elevi şi
elevi-profesor, în scopul însuşirii corecte şi clarificării noilor noţiuni şi operaţii);
didactice
i) aplicarea în practică – prin efectuare de exerciţii şi probleme, de analize şi evaluări şi prin

identificarea posibilităţilor aplicative – teoretice sau practice, ale noilor achiziţii;
j) asigurarea feed-back-ului, respectiv utilizarea unor modalităţi de cunoaştere a efectelor acţiunii
didactice, atât din perspectiva profesorului, cât şi din cea a elevilor
k) încheierea organizată a activității.
didactice
6. Stabilirea strategiei de evaluare – se referă la identificarea modalităţilor, tehnicilor şi

instrumentelor/ probelor de evaluare a cunoştinţelor şi abilităţilor intelectuale şi practice ale
elevilor, precum şi la repartizarea lor în timp, în diferitele momente ale activităţii instructiv-
educative.
didactice
7. Stabilirea strategiei de autoevaluare a elevilor – reprezintă un act care ţine cont de specificul
conţinutului ştiinţific vehiculat în activitatea didactică, de obiectivul fundamental, de obiectivele
operaţionale şi de timpul disponibil.
Pot fi utilizate următoarele modalităţi de autocontrol şi autoevaluare a prestaţiei elevilor:
autocorectarea probelor scrise, corectarea probelor scrise ale colegilor, notarea răspunsurilor
colegilor, notarea în colaborare cu alţi colegi, notarea reciprocă a unui grup de colegi, în toate
situaţiile deosebit de importantă fiind *argumentarea notelor acordate.
didactice
Proiectul de lecţie sau proiectul de activitate didactică:
➔ este un instrument de lucru şi un ghid pentru cadrul didactic;
➔ oferă o perspectivă de ansamblu, globală şi complexă asupra lecţiei;
➔ este un fel de scenariu al activităţii ce urmează a fi desfăşurată;
➔ în viziune curriculară, proiectul de lecţie are caracter orientativ, având o structură flexibilă asupra
căreia îşi pune, în bună măsură, amprenta, cadrul didactic.
didactice
Principalele tipuri de lecție:
● Lecţia de transmitere ● Lecţia de formare de ● Lecţia de recapitulare şi ● Lecţia de

şi însuşire de noi priceperi, deprinderi sistematizare a cunoştinţelor creaţie
cunoştinţe sau abilităţi şi abilităţilor, priceperilor şi
intelectuale deprinderilor
● Lecţia de dobândire ● Lecţia de formare de ● Lecţia de verificare, control şi ● Lecţia mixtă

de noi cunoştinţe priceperi, deprinderi evaluare a cunoştinţelor şi sau
și abilităţi practice abilităţilor (priceperilor şi combinată
deprinderilor)
Proiectarea didactică la nivel micro
► Lecția. Categorii și variante de lecții
1. Categoria: Lecţia de transmitere şi însuşire de noi cunoştinţe

- secvenţele didactice în care profesorul comunică noul, deţin
ponderea hotărâtoare în lecţie, elevii însuşindu-şi cunoştinţe şi
comportamente noi, cu care nu s-au mai întâlnit
Variante: lecția introductivă, lecția bazată pe explicație și
demonstrație, lecția bazată pe utilizarea modelelor, lecția bazată pe
utilizarea computerului, lecția prelegere etc.
2. Categoria: Lecţia de dobândire de noi cunoştinţe
- elevii îşi însuşesc cunoştinţe şi îşi formează capacităţi
intelectuale şi practice noi, cu care nu s-au mai întâlnit,
dezvoltându-şi operaţiile gândirii, unele capacităţi instrumentale
şi operaţionale;
- profesorul se bazează pe cunoştinţele anterioare ale elevilor şi
dirijează clasa în construirea noii cunoaşteri de către elevi;
aceştia pot deduce/ dobândi, investiga, cerceta, descoperi noul etc.
2. Categoria: Lecţia de dobândire de noi cunoştinţe
Variante: lecția bazată pe observație directă (intuitiv-investigativă),
lecția bazată pe experiențe de laborator, lecția bazată pe descoperire
inductivă, lecția bazată pe descoperire deductivă, lecția bazată pe studiu
de caz, lecția problematizată, lecția bazată pe activități practice, lecția
bazată pe utilizarea mijloacelor tehnice de instruire, lecția bazată pe
învățare multimedia.
3. Categoria: Lecţia de formare de priceperi și deprinderi

(abilități) intelectuale
- elevii exersează procedee de muncă intelectuală, organizează şi
desfăşoară activităţi independente, cultivându-şi tehnicile şi
capacităţile de activitate intelectuală şi capacităţile de aplicare în
practică a cunoştinţelor.
Variante: lecția bazată pe exerciții și probleme aplicative, lecția de
muncă independentă, lecția de activitate independentă diferențiată etc.
4. Categoria: Lecţia de formare de priceperi și deprinderi

(abilități) practice
- elevii sunt obişnuiţi cu organizarea şi desfăşurarea de activităţi
practice în care să-şi aplice cunoştinţele şi abilităţile pe care le
deţin, să îşi formeze şi exerseze comportamentele motrice,
capacităţile, competenţele etc.
Variante: lecția bazată pe realizarea unor proiecte, lecția bazată pe
activități creatoare, lecția bazată pe experiențe de laborator etc.
5. Categoria: Lecţia de recapitulare și sistematizare a
cunoștințelor și abilităților (priceperilor și deprinderilor)
- îşi propune aprofundarea şi perfecţionarea cunoştinţelor şi
competenţelor intelectuale şi practice ale elevilor, prin evidenţierea
legăturilor existente între cunoştinţe şi abilităţi.
Variante: lecția bazată pe scheme recapitulative, lecția bazată pe schițe
de sinteză, lecția bazată pe utilizarea fișelor de lucru, lecția bazată pe
activitatea independentă a elevilor, lecția de recapitulare cu ajutorul
multimedia, lecția de sinteză, lecția-vizită, lecția de tip proces/ analiză de caz
etc.
6. Categoria: Lecţia de verificare sau control și evaluare a
- are rol de "bilanţ", evidenţiind modificările produse şi
influenţele asupra laturilor personalităţii elevilor - are valoare
constatativ- prospectivă, întrucât relevă măsura în care elevii şi
profesorul au realizat obiectivele propuse şi ceea ce ar mai trebui
să întreprindă în viitor în acest scop - permite realizarea feed-
back-ului formativ şi sumativ
6. Categoria: Lecţia de verificare sau control și evaluare a
Variante: lecția de verificare orală, lecția de verificare scrisă, lecția

bazată pe îmbinarea verificării orale cu cea scrisă, lecția de verificare prin
lucrări practic/ experimentale, lecția destinată analizei lucrărilor scrise,
lecția de verificare cu ajutorul fișelor de activitate, lecția de verificare cu
ajutorul testelor de cunoștințe, lecția de verificare cu ajutorul testelor
docimologice, lecția de verificare/autoverificare cu ajutorul computerului.
7. Categoria: Lecţia de creație

- încurajează şi valorifică şi dezvoltă, în cel mai înalt grad,
originalitatea, inventivitatea şi creativitatea elevilor.
Variante: lecția bazată pe exerciții creative (ex. concepere și rezolvare de
exerciții și probleme; elaborare de diferite obiecte, machete, lucrări), lecția
bazată pe elaborarea de proiecte creative de către elevi, lecția bazată pe
multimedia, lecția bazată pe metode de stimulare a creativității individuale și
de grup etc.
8. Categoria: Lecţia mixtă
- presupune activităţi corespunzătoare tuturor obiectivelor
fundamentale (dobândire de noi cunoştinţe, formare de abilităţi
intelectuale şi practice, recapitulare şi sistematizare, control,
verificare şi evaluare ş.a.);
- volumul informaţional predat este redus, de aceea se utilizează
doar la clasele mici, la care, din cauza particularităţilor
psihopedagogice specifice, este indicat ca elevii să fie antrenaţi în
diverse tipuri de activităţi didactice.
didactice
Principalele tipuri de lecție, în practica educațională:
Lecţia de însuşire de Lecţia de Lecţia de recapitulare şi Lecţia de

noi cunoştinţe formare/consolidare sistematizare de verificare, control
de priceperi și cunoştinţe şi evaluare
deprinderi/cunoștințe
● Lecția mixtă
didactice - etapele specifice lecţiei de însuşire de noi cunoştinţe
Exemplificare
(pot suferi modificări în funcție de context):
1. Moment organizatoric (1 - 2 min.)
2. Anunţarea temei şi a obiectivelor operaţionale (2 - 3 min.)
3. Captarea atenției/ Crearea motivației specifice învățării
4. Comunicarea noilor cunoştinţe (35 - 40 min.)
5. Fixarea cunoştinţelor (4 - 5 min.)
6. Asigurarea retenției și a transferului (1 - 2 min.)
7. Încheierea lecţiei
didactice
Idei:
❖ crearea motivației specifice învățării poate să aibă loc după anunțarea temei și a obiectivelor
operaționale - aceste două etape pot fi contopite, în măsura în care cadrul didactic reușește să
transmită în așa fel tema și obiectivele, încât să determine motivația elevilor pentru învățare;
❖ comunicarea noilor cunoștințe poate să aibă la bază învățarea prin descoperire, învățarea
ludică, învățarea experiențială;
❖ asigurarea retenției și a transferului poate include secvența temei pentru acasă, dacă aceasta
este explicată - în acest mod poate fi asigurat transferul între cunoștințe sau deprinderi care au
fost asimilate pe parcursul lecției.
didactice
Considerăm necesară utilizarea lecției mixte, a celei de tip combinat, în care:
➔ se reactualizează cunoștințele învățate anterior;
➔ se asimilează alte cunoștințe noi;
➔ apoi se consolidează cunoștințele.
În acest mod, se asigură respectarea principiilor didactice, și în același timp se pot
realiza corelații integrate, de tip intra- și interdisciplinar.
didactice
Lecția mixtă - Etape
1. Moment organizatoric (1-2 min.)
2. Verificarea cunoștințelor (10 min.)
3. Captarea atenției
4. Enunțarea temei și a obiectivelor operaționale (2 min.)
5. Transmiterea noului conținut (25 min.)
6. Fixarea cunoștințelor (5-8 min.)
7. Asigurarea retenției și a transferului (2-3 min.)
8. Încheierea lecției
►PROIECTUL DE LECȚIE
Formatul paginii:
portrait
Cadru didactic: …
Unitatea de învățământ: ...
Formatul paginii:
portrait
➢ Documente curriculare oficiale:

➢ Resurse bibliografice:
Formatul paginii:
landscape
SCENARIUL DIDACTIC/ DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII DIDACTICE
Etapele activității Ob. Activitatea profesorului și a elevilor Strategia didactică Evaluarea

didactice op. activității și alte
Metode și Mijloace Forme de observații
procedee didactice organizar
e
Ex: lecția mixtă SCENARIUL Formatul paginilor: landscape
Etapele Ob.
DIDACTIC
Activitatea Strategia didactică Evaluarea
activității didactice op. profesorului și a elevilor activității și alte
1.Moment organizatoric e
(2’)
2. Verificarea cunoștințelor (8’)
(3’)
4. Enunțarea temei și a obiectivelor

operaționale
(2’)
5. Transmiterea noului conținut

(25’)
6. Fixarea cunoștințelor
(5’)
7. Asigurarea retenției și a
transferului
(3’)
(2’)
Ex: lecția de însușire de noi cunoștințe SCENARIUL Formatul paginilor: landscape
DIDACTIC
Etapele Ob. Activitatea Strategia didactică Evaluarea
(2’)
2. Anunțarea temei și a obiectivelor

operaționale
(2’)
(3’)
4. Comunicarea noilor cunoștințe

(35’)
5. Fixarea cunoștințelor
(5’)
6. Asigurarea retenției și a
transferului
(2’)
(1’)
Formatul paginilor: landscape
Ex: lecția de formare/ consolidare de priceperi și deprinderi
SCENARIUL
Etapele Ob.
DIDACTIC
(2’)

operaționale
(2’)
3. Efectuarea de exerciții/ aplicații

(40’)
4. Concluzii și realizarea feedback-

ului
(6’)
Ex: lecția de recapitulare și sistematizare de cunoștințe
SCENARIUL
Etapele Ob.
DIDACTIC
(2’)

operaționale
(2’)
3. Recapitularea, sistematizarea
cunoștințelor
(43’)
4. Concluzii
(3’)
Ex: lecția de evaluare de cunoștințe/ priceperi și deprinderi
SCENARIUL
Etapele
DIDACTIC
activității didactice profesorului și a elevilor activității și alte
Metode și Forme de Mijloace observații
procedee organizar didactice
(3’)
2. Enunțarea temei
(2’)
3. Verificarea cunoștințelor elevilor

(Efectuarea probei scrise/
Efectuarea probei practice)
(40’)
4. Aprecieri, concluzii
(5’)
Zile frumoase!

Curs TMI Proiectarea Pedagogică

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs TMI Proiectarea Pedagogică

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

TEORIA ȘI METODOLOGIA

► Etapele proiectării activităților didactice

= Proiectarea didactică reprezintă ansamblul/este reprezentată de

= formele și nivelurile la care se realizează proiectarea:

2.2. Lectura programei și a manualelor școlare

2.5. Elaborarea proiectării lecțiilor/activităților didactice

Planul-cadru pentru învăţământul

Planul-cadru pentru învăţământul

Structura anului şcolar este reglementată prin Regulamentul de organizare şi funcţionare a

indică modul de îmbinare a disciplinelor obligatorii cu cele opţionale pentru

*În elaborarea orarului, se recomandă respectarea cerinţelor privind asigurarea ritmicităţii

*Programele şcolare pentru învăţământul primar au în vedere abordarea integrată a

*Noile programe şcolare permit abordarea diferenţiată şi individualizată a conţinuturilor

*Includerea clasei pregătitoare în învăţământul general şi obligatoriu implică o perspectivă

*În structura programei şcolare, regăsim următoarele componente:

*În structura programei şcolare, regăsim următoarele componente:

*În structura programei şcolare, regăsim următoarele componente:

*În structura programei şcolare, regăsim următoarele componente:

❏ reprezintă instrumente de lucru operaţionale pentru elevi, care detaliază, structurează şi

❖ se întocmeşte pe baza Programei pentru învăţământul primar;

1. Corelarea conținuturilor disciplinelor cu competenţele specifice urmărite în cazul fiecărei

Integrarea se realizează la nivel intradisciplinar, interdisciplinar, multidisciplinar și

Proiectarea unităţilor tematice are ca punct de plecare planificarea calendaristică şi

1. Stabilirea formei de organizare a activităţii instructiv-educative şi încadrarea acesteia în

i) aplicarea în practică – prin efectuare de exerciţii şi probleme, de analize şi evaluări şi prin

6. Stabilirea strategiei de evaluare – se referă la identificarea modalităţilor, tehnicilor şi

● Lecţia de transmitere ● Lecţia de formare de ● Lecţia de recapitulare şi ● Lecţia de

● Lecţia de dobândire ● Lecţia de formare de ● Lecţia de verificare, control şi ● Lecţia mixtă

1. Categoria: Lecţia de transmitere şi însuşire de noi cunoştinţe

3. Categoria: Lecţia de formare de priceperi și deprinderi

4. Categoria: Lecţia de formare de priceperi și deprinderi

Variante: lecția de verificare orală, lecția de verificare scrisă, lecția

7. Categoria: Lecţia de creație

Lecţia de însuşire de Lecţia de Lecţia de recapitulare şi Lecţia de

➢ Documente curriculare oficiale:

SCENARIUL DIDACTIC/ DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII DIDACTICE

Etapele activității Ob. Activitatea profesorului și a elevilor Strategia didactică Evaluarea

2. Verificarea cunoștințelor (8’)

4. Enunțarea temei și a obiectivelor

5. Transmiterea noului conținut

2. Anunțarea temei și a obiectivelor

4. Comunicarea noilor cunoștințe

2. Enunțarea temei și a obiectivelor

3. Efectuarea de exerciții/ aplicații

4. Concluzii și realizarea feedback-

2. Enunțarea temei și a obiectivelor

3. Verificarea cunoștințelor elevilor

S-ar putea să vă placă și