METODE

de predare-învăţare
Ce ştim despre învăţare?
1. Învăţarea nu este niciodată
completă.
2. Învăţarea este individuală.
3. Învăţarea este un proces social.
4. Învăţarea poate fi distractivă.
5. Învăţarea este activă.
6. Învăţarea înseamnă schimbare.
CE/CUM ESTE ELEVUL? CE/CUM AM VREA SA FIE
ELEVUL?

Obiect Subiect
Produs Partener
Dirijat Autonom
Orientat algoritmic/stereotipic Orientat creativ/euristic

Indiferent Responsabil
Pasiv Activ
Unilateral valorizat Complex valorizat
Metode activ-participative

• Avantaje
▪ elevii sunt stimulaţi să lucreze cu idei şi concepte care le
permit emiterea unor interpretări proprii şi rezolvarea originală
a unor probleme
▪ elevii se simt mai legaţi de şcoală şi clasă, ceea ce determină
o motivaţie sporită, care poate conduce la un nivel ridicat de
atenţie şi retenţie
▪ elevii învaţă să lucreze unii cu alţii, cooperarea asigurând
dezvoltarea abilităţilor necesare unei vieţi împlinite în familie şi
societate
▪ elevii învaţă să se înţeleagă cu copiii ce aparţin altui sex, altei
grupări etnice sau sociale şi îşi dezvoltă o puternică conştiinţă
de sine
▪ favorizează jocul interactiv de roluri şi situaţii
▪ angajează la cooperare explorativă, dezvoltând
valenţele euristice ale căutării şi imaginaţiei
▪ atrag elevii la cooperare interpretativă şi la
valorificarea evenimentelor sau faptelor
▪ stimulează participarea la construcţia împreună a
sensului sau a înţelesului propriu conţinuturilor
studiate
▪ centrate pe producerea de idei şi rezolvarea de
probleme
Metode și procedee- exemplificări
 Brainstorming

• În traducere directă furtună în creier sau asalt de

idei, este o metodă de stimulare a creativității ce
constă în enunțarea spontană a mai multor idei pentru
soluționarea unei probleme.

• Obiectiv: exersarea capacității creatoare a copiilor în

procesul didactic care să conducă la formarea unor
copii activi.

• Se desfășoară în grupuri de 5-20 copii.

Etapele brainstormingului:

1. Etapa pregătitoare (de selecționare a

membrilor grupului de organizare și de
familiarizare cu tehnica)

2. Etapa productivă a grupuluI (stabilirea temei,

rezolvarea problemelor, culegerea ideilor)

3. Etapa trierii și selecționarii ideilor- evaluarea

(analiza ideilor emise, se optează pentru
soluția finală)
 Ştiu – vreau să ştiu – am învăţat
1.Cereţi-le la început elevilor să formeze perechi şi să facă o listă cu tot ceea
ce ştiu despre tema ce urmează a fi discutată. În acest timp, construiţi
pe tablă un tabel cu trei coloane.

2. În continuare, ajutaţi-i pe elevi să formuleze întrebări despre lucrurile de

care nu sunt siguri. Aceste întrebări pot apărea în urma dezacordului
privind unele detalii sau pot fi produse de curiozitatea elevilor. Notaţi
aceste întrebări în coloana din mijloc.

3. Cereţi-le apoi elevilor să citească textul.

4. După lectura textului, reveniţi asupra întrebărilor pe care le-au formulat

înainte de a citi textul şi pe care le-au trecut în coloana „Vreau să ştiu”
 SINELG
I. În timpul lecturii elevii, marchează în text (sau notează pe hârtie în timpul
prelegerii):
• cunoştinţele confirmate de text [√]
• cunoştinţele infirmate/contrazise de text [–]
• cunoştinţele noi, neîntâlnite până acum [+]
• cunoştinţele incerte, confuze, care merită să fie cercetate [?]
După lectură, informaţiile se trec într-un tabel:

[√] - + ?

III. Informaţiile obţinute individual se discută în perechi/ grupuri etc., apoi se

comunică de către perechi/ grupuri profesorului care le centralizează
într-un tabel similar la tablă.
IV. Cunoştinţele incerte pot rămâne ca temă de cercetare pentru lecţiile
următoare.
Jurnalul dublu

Pasaje din text cu impact Întrebări, comentarii,

asupra cititorului reflecții, analize, interpretări

amintirea unei experiențe De ce au fost alese respectivele

personale; fragmente?
surprindere; De ce li s-au părut importante?
dezacord față de autor; La ce i-au făcut să se gândească?
relevanță pentru Ce întrebare are cititorul în legătură
cu acele fragmente?
activitatea cotidiană a
Ce l-a intrigat?
cititorului ;
Ce sentimente au trezit cititorului
etc.
respectivele fragmente?
 Organizatorul grafic/Harta conceptuală

• este o tehnică de reprezentare vizuală a conceptelor și a

legaturilor dintre ele. A aparut ca urmare a teoriilor cognitiviste
ale lui David Ausubel și, ulterior, a cercetărilor lui Joseph D.
Novak, începând cu anii '70, la Universitatea Cornell, S.U.A.
• Conceptele sunt redate în spații delimitate (cercuri, dreptunghiuri
etc.), iar relațiile dintre concepte sunt indicate prin linii/săgeți de
legătură.
• Criterii pentru evaluarea organizatorului grafic:
• tema principală este plasată în centrul organizatorului;
• subtemele sunt plasate în jurul ei, însoțite de
caracteristici;
• toate subtemele importante sunt prezente;
• conține cel puțin 10-15 subtememe secundare, terțiare
etc.;
• este ordonat si construit cu imaginație si simț artistic.
 Cartea
Linistită, îndrăzneață
Cvintetul Învață, emoționează, bucură
Un prieten al omului
Utilă
„Poezie” în cinci versuri, cu următoarea
structură:
• primul vers:
– 1 cuvânt care precizează subiectul;
Aerul
• al II-lea vers:
Incolor, gazos
– 2 cuvinte care descriu subiectul; Inspiri, expiri, trăiesti
• al III-lea vers: Folosit de toate viețuitoarele
– 3 cuvinte care exprimă acțiuni; Necesar
• al IV-lea vers:
– 1 propoziție, formată din patru cuvinte care
exprimă o idee, o definiție sau sentimente față
de subiect;
• al V-lea vers:
– 1 cuvânt care exprimă esența subiectului.
Linia valorilor

• Profesorul lansează spre discuție o

problemă controversată care poate primi un
răspuns binar (da/nu).
• Elevii formulează un anumit răspuns (pro,
contra sau pot fi indeciși) si se asază în clasă
pe o axă imaginară, potrivit poziției
adoptate față de problema în discuție.
• Se dezbat părerile divergente si se încearcă
formularea unei concluzii.
Linia valorilor

PRO sau CONTRA?

Eficiența învățării depinde doar

de metodele/tehnicile/procedeele
utilizate.
 Tehnica 6/3/5

• Este o modalitate de lucru bazată pe construcția de

idei pe idei în domeniul creativității
• Obiectiv: stimularea creativității de grup a copiilor prin
solicitarea de a găsi cât mai multe soluții având la bază o
temă dată
• Etape
1 Împărțirea copiilor în grupe de câte 6 membri fiecare
2 Prezentarea problemei și a sarcinii de lucru
3 Activitatea propriu-zisă alternează activitatea individuală
cu cea de grup
4 Analiza rezultatelor
Metoda predicțiilor

• Presupune anticiparea motivată a unor

acțiuni, situații etc.
• Se folosește, de regulă, la lectura unui
text nou.
– Ce credeți că va urma?
– De ce?
Explozia stelară
• Este o metodă de stimulare a creativității care se bazează pe
formularea de întrebări pentru rezolvarea de probleme și pentru
noi descoperiri
• Obiective –formularea de întrebări și realizarea de conexiuni între
ideile descoperite de copii în grup prin interacțiune și individual
pentru rezolvarea unei probleme
• Descrierea metodei –copiii așezați în semicerc propun problema
de rezolvat. Pe steaua mare se scrie sau desenează ideea
centrală
pe 5 steluțe se scrie câte o întrebare de tipul: CE, CINE, UNDE, DE
CE, CAND, iar 5 copii din grupă extrag câte o întrebare. Fiecare
copil din cei 5 își alege 3- 4 colegi, organizându-se în cinci grupuri.
Grupurile cooperează în elaborarea întrebărilor. La expirarea
timpului, copiii revin în cerc în jurul steluței mari și spun întrebările
elaborate fie individual, fie un reprezentant al grupului. Copiii
celorlalte grupuri răspund la întrebări sau formulează întrebări la
întrebări. Se apreciază întrebările copiilor, efortul acestora de a
elabora întrebări corect , precum și modul de cooperare,
interacțiune.
 Metoda “pălăriilor gânditoare”

• Pălăria albastră – este liderul, conduce activitatea. Este pălăria

responsabilă cu controlul discuțiilor, extrage concluzii – clarifică /alege
soluția corectă.
• Pălăria albă – deține informații despre tema pusă în discuție ,face
conexiuni, oferă informația brută așa cum a primit-o – informează.
• Pălăria roşie – îşi exprimă emoțiile, sentimentele, supărarea, faţă de
personajele întâlnite, nu se justifică – spune ce simte.
• Pălăria neagră – este criticul, prezintă posibile riscuri,pericole,greșeli
la soluțiile propuse, exprimă doar judecăți negative – identifică
greșelile.
• Pălăria verde – oferă soluţii alternative, idei noi,inovatoare,caută
alternative {Ce trebuie facut?} – generează idei noi.
• Pălăria galbenă – este creatorul, simbolul gândirii pozitive şi
constructive, explorează optimist posibilitățile, creează finalul – efortul
aduce beneficii.
Tehnica lotus
• Este o modalitate interactivă de lucru în grup care oferă posibilitatea stabilirii de relații
între noțiuni pe baza unei teme principale din care derivă alte opt teme.
• Obiective – stimularea inteligențelor multiple și a potențialului creativ în activități
individuale și în grup pe teme din domenii diferite.
Etape:
• 1. construirea schemei/ diagramei tehnicii de lucru;
• 2. plasarea temei principale în mijlocul schemei grafice;
• 3.grupul de copii se gândește la conținuturile /ideile/ cunoștințelor legate de tema
principală;
• 4.abordarea celor opt teme principale pentru cadranele libere;
• 5. stabilirea în grupuri mici de noi legaturi /relații /conexiuni pentru aceste opt
teme și trecerea lor în diagramă.
• 6. prezentarea rezultatelor muncii în grup, analiza produselor. aprecierea în mod
evaluativ, sublinierea ideilor noi.
 Turul galeriei
Definiție –tehnica de învățare prin cooperare care stimulează gândirea, creativitatea şi
învăţarea eficientă încurajând copiii să-şi exprime opiniile cu privire la soluţiile
propuse de colegii lor
Obiective –elaborarea unui plan care să conducă la finalizarea unui produs ce constituie
concepția, opinia tuturor membrilor grupului.
Descrierea metodei :
1. Se formează grupuri de câte 4 copii.
2. Copiii rezolvă o sarcina de lucru care permite mai multe perspective de abordare sau
mai multe soluții.
3. Produsele activităţii grupelor de copii - desene, colaje, postere.
4. Se expun pe pereţii clasei, care se transformă într-o galerie expozițională.
5. Grupurile de copii trec pe la fiecare exponat pentru a examina soluțiile, ideile propuse
de colegi și scriu pe poster într-un loc stabilit anterior, comentariile critice, întrebările,
observațile (se pot folosi și simboluri).
6. După ce se termină turul galeriei, grupurile revin la locul inițial și citesc comentariile,
observațiile de pe lucrarea lor, reexaminându-și produsul .
 Ciorchinele
• Stimulează realizarea unor asociații noi de idei
• Permite cunoașterea propriului mod de a înțelege o anumită temă

ETAPE:
• Se scrie un cuvânt sau se desenează un obiect în mijlocul sau în
partea de sus a tablei / foaie de hârtie
• Copiii, individual sau în grupuri mici, emit idei prin cuvinte sau
desene legate de tema dată
• Se fac conexiuni, de la titlu la lucrările copiilor, acestea se pot face
cu linii trasate de la nucleu la contribuțiile copiilor sau ale grupurilor
• Este bine ca tema propusă să fie cunoscută copiilor, mai ales când
se realizează individual
 Piramida
• Obiectiv - dezvoltarea capacității de a sintetiza
principalele probleme, informații, idei ale unei teme
date sau unui text literar.
 Diagrama Venn
• Se aplică cu eficiență maximă în activitățile de
observare, povestiri, jocuri didactice, convorbiri
• Obiectiv: sistematizarea cunoștințelor-
restructurarea idelor unui conținut abordat
• Etape:
1.Comunicarea sarcinii de lucru (identificare
asemănări şi deosebiri)
2.Activitatea în pereche sau în grup
3.Activitate în grup
4.Activitate frontală
A Asemănări B
 Benzi desenate
• Procedee de stimulare a creativității și de realizare a
obiectivelor curriculumului printr-o succesiune de
desene, schițe ilustrate prezentate cronologic.
• Obiectiv: Dezvoltarea capacității de a realiza desene
succesive.
• Cerințe:
Orice bandă desenată are 2 părți:
– o parte scrisă- așezată în bule –cerculețe sau ovale
- o parte desenată
Textul va conține cuvinte cheie .
 Ghicitorile
• Definiție- sunt procedee didactice de stimulare a creativității, în care
se prezintă sub forma metaforică un obiect , o ființă, un fenomen,
cerându-se identificarea acestuia prin asocieri logice.
• Obiectiv: stimularea creativității și exersarea capacității de a
formula descrieri sintetice ale aspectelor caracteristice,importante
ale ființelor, fenomenelor, obiectelor care interesează.
• Tipuri de ghicitori- ghicitori de descriere
-ghicitori analiza
- ghicitori de comparație
-ghicitori de generalizare
- ghicitori literare
-ghicitori muzicale
- ghicitori eliptice
Cubul
Metoda presupune explorarea unui subiect, a unei situaţii din mai
multe perspective, permiţând abordarea complexă şi
integratoare a unei teme.
Sunt recomandate următoarele etape:
• Realizarea unui cub pe ale cărui feţe sunt scrise cuvintele:
– descrie
– compară
– analizează
– asociază
– aplică
– argumentează
• Anunţarea temei, a subiectului pus în discuţie.
• Împărţirea clasei în 6 grupe, fiecare dintre ele examinând tema
din perspectiva cerinţei de pe una dintre feţele cubului.
Conversaţia euristică
Funcţii:
a) funcţia euristică, de redescoperire a unor adevăruri şi formativă
în acelaşi timp (conversaţia de tip euristic)
b) funcţia de clarificare, de sintetizare şi aprofundare a
cunoştinţelor, cu care elevii au avut contact cognitiv în
prealabil (conversaţia de aprofundare)
c) funcţia de consolidare şi sistematizare a cunoştinţelor, de
întărire a convingerilor ştiinţifice etc (conversaţia de
consolidare)
d) funcţia de verificare sau de control (de examinare şi evaluare) a
performanţelor învăţării (conversaţia de verificare)
 Gândiţi – Lucraţi în perechi – Comunicaţi
Think –Pair – Share
Activitatea individuală Timp de câteva minute scrieţi pe foaie
toate ideile pe care le aveţi despre …. Formulaţi cât mai
multe răspunsuri posibile.
Activitate în perechi: Timp de câteva minute citiţi colegului de
bancă ce aţi scris, comparaţi răspunsurile şi formulaţi un
răspuns comun cu care sunteţi amândoi de acord.
Activitate frontală: Luaţi de la fiecare pereche câte o idee, un
răspuns ori cereţi ca fiecare pereche să rezume în 30 de
secunde concluziile la care a ajuns. Notaţi răspunsurile.
Studiul de caz
• presupune confruntarea elevului cu o situație din viața
reală („caz”) cu scopul de a observa, ințelege, interpreta
sau chiar soluționa.
• Un caz reflectă o situație tipică, reprezentativă si
semnificativă pentru anumite stări de lucruri.
• Cerințe solicitate:
• autenticitate;
• implică o situație-problemă, care cere un
diagnostic sau o decizie;
• complet si relevant in raport cu obiectivele fixate;
• stimulativ pentru elevi.