PLAN DE LECTIE

Statul Român Modern între 1859 - 1866

CLASA: a XII-a
DISCIPLINA DE INVĂŢĂMÂNT: ISTORIE
Profesor: Grecu Maria
Şcoala: Grupul Școlar Matei Basarab, Craiova
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: Statul şi política
Conţinut: Statul român modern între 1859 - 1866
TIPUL LECTIEI: Mixtă
Timp: 2h
COMPETENȚE:
2.2 Proiectarea unui demers de cooperare prntru identificarea şi realizarea unor scopuri comune.
2.3 Descoperirea constantelor în desfăşurarea fenomenelor istorice studiate.
3.2 Analizarea mesajelor transmise de surse istorice studiate.
STRATEGII DIDACTICE:
METODE: - conversaţia dirijată
- ciorchinele
-simularea
- demonstraţia cu ajutorul izvoarelor istorice
- jocul de rol
Evaluarea: Metode tradiţionale – observarea sistematică a comportamentulti elevului,probe orale,probe scrise
Metode alternative ---portofoliul
MIJLOACE: Manualul Istorie Editura Didactică şi Pedagogică, clasa a XII-a, 2011, atlasul, harta ,fotografii, foi de flipchart.
BIBLIOGRAFIE:
 (Coord. BOGDAN MURGESCU , Istoria României în texte,2001
 MIHAIL MANEA, MIC DICŢIONAR DE TERMENI ISTORICI, BUCUREŞTI, ED. ALL,1999
 IANCU MOŢU, ATLAS ISTORIC ŞCOLAR, BUCUREŞTI, CORINT, 2002
 Dan Berindei, Epoca Unirii
 Florin Constantiniu ,O istorie sinceră a poporului roman;
 Nicolae Isar, Istoria modern a-românilor 1774/1784- 1918;
 Vlad Georgescu , Istoria Românilor de la origini până în zilele noastre;
 Keith Hitchins, Romînii 1774-1866;
 Keith Hitchins, Românii 1866- 1947

1
 ETAPELE LECTIEI C STRATEGII DIDACTICE
CS ACTIVITATEA
PROFESORULUI ELEVILOR METODE MIJLOACE

1.Cerinte 2 Notează absenţele; Răspund cerinţelor profesorului. Conversaţia dirijată Catalog

ințiale/preliminare 2.2 Pregăteşte materialele necesare Îsi pregătesc materialele pentru lecţie; Manual
2.3 desfăşurării lecţiei; Caiet de notiţe;
3.2 Realizează un climat afectiv;
2
i
2. Reactualizarea 2 Verifică şi reactualizează Profesorul formulează următoarele Activitate frontală Atlas istoric;
cunoștințelor/evaluare 2 cunoştinţele din lecţia Proiect întrebări: apoi individuală
politic între 1711-1848. Dicţionar istoric;
L Cum defineşti conceptul de proiect
2.2 Solicită elevilor să pună pe politic? Dicţionar
2.3 bancă din Portofoliu personal Care sunt ideile centrale ale temei enciclopedic;
3.2 Harta conceptuală lineară Proiect politic între 1711-848?
3 primită în ora precedentă şi să Care sunt consecintele faptului că Harta: Situaţia
3 răspunda la următoarele între 1711-1821 au avut loc mai multe Ţările române în
întrebări pe care le adreseaza războaie austro –ruso-otomane? secolul al XVIII-lea
elevilor. Cum argumentezi faptul ca Proiectul
politic boieresc a reprezentat un Hartă:Situaţia
2 Profesorul va avea si rolul de moment important în definirea Ţărilor române în
profesor–observator şi va obiectivelor programului politic care a prima jumătate
monitoriza cu atenţie activitatea dus la constituirea Romîniei moderne? asecolului al XIX-
elevilor.. Care consideri că sunt efectele lea;
priectului politic la 1821?
Ce relaţii poţi stabili între proiectul Imagini istorice:
politic 11711-1821 şi 1822-1848? Tudor Vladimirescu
Cum poţi aplica noţiunile învăţate în Nicolae Bălcescu
3, Legătura cu lecţia nouă noua lecţie, Romania moderna intre Elevii care au Mihail
1859-1866? raspuns sunt notați. Kogălniceanu

2

2.2
2.3
3 portretul istoric al lui Al.Ioan
3.2 Cuza si cere elevilor sa
Anunţarea subiectului
lecţiei şi a competenţelor
specifice
4.Dirijarea învăţării
Dobandirea de noi
cunoștințe de către elevi.
. Portret istoric
Realizează trecerea la tema
nouă;
2 procesarea de noi informaţii;
Profesorul prezintă elevilor
raspunda la intrebarea :Cine a
fost domnitorul Al.Ioan Cuza?
(ciorchinele).
Profesorul notează pe o foaie de
flipchart raspunsurile,urmând ca
la final sa se adauge alte
raspunsuri.
Se prezintă conţinutul activităţii
Statul Român Modern: de la
proiect politic la realizarea
Romaniei Moderne 1859 –
1866
Activitatea de învățare nr.1
Context istoric extern si
intern:
- războiul Crimeii 1853-1856,
- Congresul de pace de la
Paris;
- Tratatul de pace de la Paris
1856 ;
- Rezoluția Adunarii Ad.-hoc
1857;
- Convenția de la Paris 1858;
Receptează mesajul, direcţionând Al. Ioan Cuza
structurile cognitive către preluarea şi
Elevii privesc cu atenţie portretul
istoric şi il recunosc,devenind
interesaţi de noul conţinut al lecţiei.
Profesorul incurajeaza exprimarea
opiniilor, indrumă elevii,
Harta istorică:
Ţările Române în
timpul războiului
Crimeii.
Elevii notează în caiete titlul primei Activitate
secvenţe a lecţiei individuală.
Hartă:
România în timpul
lui Al. Ioan Cuza
Elevii,au primit fișele cu sursele S1,S2,S3,S4.
istorice S1,S2 S3,S4. Citesc Activitate
individual textele istorice,le analizează individuală apoi
descoperind informaţii despre frontală.
Contextul intern şi extern al
realizării proiectului politic al unirii
Principatelor Române la 1859.
3

Activitatea de învățare nr.2
Unirea Ţării Româneşti cu
Moldova - 1859.
2 informaţii despre realizarea
-5 ianuarie 1859-alegerea ca
domn al Moldovei a lui Al. Ioan recunoaşterea dublei alegeri şi a
Cuza .
-24 ianuarie 1859-dubla alegere
a lui Al.Ioan Cuza.
- recunoasterea dublei alegeri și
a unirii depline.
Activitatea de învățare nr.3
Marile reforme 1863-1866;
2 -2 mai 1864, lovitura de stat ;
- Statutul dezvoltator al
Convenției de la Paris;
- reforma agrară;
-consecinţe;
Activitatea de învățare nr.4
Proiectul modernizării
instituţiilor statului ;
-instaurarea dinastiei străine 10
mai 1866;consecinte
-parlamentul, guvernul, justiţia,
armata, biserica;
S5,S6,S7
Elevii au primit fișele cu sursele Activitate
istorice S5,S6,S7, citesc textele individuala
istorice,le analizează descoperind
Imagini istorice --
Proiectului unirii la 1859 şi Hora unirii la
Craiova
unirii depline.
Elevii care au primit fişa cu sursele
istorice S8,S9,S10, citesc textele Activitate
istorice,le analizează descoperind individuală apoi
informaţii despre frontală
Proiectul politic Cuza-Kogălniceanu
Elevii care au primit fişele cu sursele
istorice S11,S12,S13,S14,S15 citesc Activitate S11,S12,S13,S14,S
textele istorice,le analizează individuală apoi 15
descoperind informaţii frontală Hartă: România în
despre timpul domniei lui
Proiectul politic al modernizării Carol I
instituţiilor statului.
Portret Carol I
4
 Activitatea de învățare nr. 5 Se constituie 4 grupe de elevi care
Rolul personalitatii in istorie primesc fișa de lucru nr.5.

Pofesorul solicita elevilor să Se cere elevilor să răspundă la

analizeze modul in care o întrebarea O personalitate istorică Activitate pe grupe Fisa de lucru
A personalitate poate influenta poate influența istoria? de elevi nr.5,individualizată
istoria prin actiunile sale. Elevii pentru fiecare grupă
primesc sursele istorice Gr.1, răspunde la întrebarea cheie
suplimentare. Se distribuie Care a fost rolul lui
sarcinile pe grupe. Alexandru Ioan Cuza în constituirea
Se va urmări un feed- back statului naţional român.
eficient prin activitațile
propuse: Gr.2, menționează unele trăsături de
caracter ale lui Cuza si motivează
 Se va evalua grupul de alegerea, apoi le așează pe o scară
elevi si comportamentul valorică în funcţie de importanţa lor.
fiecărui elev
 Se va evalua gradul de Gr.3,descoperă valorile morale şi
Fixarea cunoştinţelor implicare si de inițiativă civice pentru care a luptat Domnul
al fiecarui elev in Unirii si pe care le-a respectat.
realizarea activitaților
de învațare. Gr.4. Un elev va juca rolul lui Alexandru
 Intelegerea rolului Ioan Cuza, iar ceilalţi elevi îi vor pune Jocul de rol
oamenilor in schimbarea trei întrebări referitoare la decizile pe care
istoriei. le-a luat şi la impactul pe care le-au avut
acestea în constituirea statului naţional
modern român .
5.. TEMA PENTRU ACASĂ Se cere realizarea unui Solicită informaţii legate acătuirea
Portofoliu cu tema: Rolul portofoliului
personalității în istorie Regele
Carol I

5
Activitatea de învatare nr.1
Fișa de lucru nr.1
Cerințe: Pe baza surselor istorice de mai jos identificați contextul extern si intern care a favorizat realizarea unirii în 1859.

S1. Congresul de la Paris a oferit românilor noi posibilităţi de acţiune Tratatul de la Paris a contribuit la o consolidare a autonomiei Principatelor,
din nou reafirmată solemn şi de data aceasta garantată colectiv de puterile europene, înlăturându-se protectoratul ţarist unilateral. A fost în fond principal
realizare a păcii din 1856, căci garanţia colectivă , dată fiind imposibilitatea realizării unui consens al marilor puteri, a dat mână liberă românilor, ameninţaţi
numai de consensul marilor puteri! Problema Unirii nu a fost soluţionată, o rezolvare deplină a chestiunii Principatelor fiind amânată şi aşteptându-se în
prealabil concluziile dezbaterilor Divanurilor ad-hoc-condiderate de patrioţii români Adunări ad-hoc-mai ales acelea de informare a puterilor. În realitate,
puterile n-au putut ajunge la un compromise şi din această cauză au amânat rezolvare aproblemei româneşti.Totuşi ,convocarea celor două Adunări ad-hoc a
reprezentat, din puctul de vedere al românilor, o izbândă, deoarece prin intermediul acestora ei aveau să-şi poată exprima punctele de vedere, chiar dacă nu
le-a stat încă în putinţă –cum s-a întâmplat doi ani mai tărziu-de aimpune Europei soluţia pe care o doreau. (Dan Berindei, Epoca Unirii)

S2.„Art. XXII. Principatele Muntenia şi Moldova vor continua să se bucure, sub suzeranitatea Porţii şi sub garanţia puterilor contractante, de
privilegiile şi de imunităţile pe care le au. Nici o protecţie exclusivă nu va fi exercitată asupra lor de vreuna dintre puterile garante. Nu va exista nici un
drept particular de amestec în treburile lor interne.” (Tratatul de pace de la Paris (30 martie 1856))

S3.,,1. Respectarea drepturilor Principatelor, îndeosebi a autonomiei lor în cuprinderea vechilor capitulaţii încheiate cu Înalta Poartă în anii 1393,
1460, 1511 şi 1634.
2. Unirea Principatelor într-un singur stat sub numele de România.
3. Prinţ străin cu moştenirea tronului, ales dintr-o dinastie domnitoare din ale Europei şi a cărui moştenitori să fie crescuţi în religia ţării.
4.Neutralitatea pământului Principatelor.
5. Puterea legiuitoare încredinţată unei obşteşti Adunări, în care şa fie reprezentate toate interesele naţiei.
Toate aceste sub garanţia colectivă a puterilor care au subscris tratatul de la Paris ...”
(Rezoluţia Adunării ad-hoc din Ţărea Românească cu privire la Unirea Principatelor)

S4. ,,Art. 1. Principatele Moldovei şi Valahiei, constituite de acum înainte sub denumirea de Principatele Unite ale Moldovei şi Valahiei, rămân sub
suzeranitatea măriei sale sultanul.
Art.2.[...] În consecinţă, principatele se vor administra liber şi în afară de orice amestec al Sublimei Porţi, în limitele stipulate prin acordul puterilor
garante cu curte suzerană.
Art.5. Puterea executivă va fi exercitată de către hospodar (domn).
Art.6. [...] Legile prezentând un interes special pentru ambele Principate vor fi pregătite de către Comisia Centrală şi supuse votării adunărilor de
către hospodari.
Art.7. Puterea judecătorească, exercitată în numele hospodarului, va fi încredinţată magis-traţilor numiţi de el, fără ca cineva să se poată sustrage
judecătorilor săi naturali.”(Conventia de la Paris)

6
Activitatea de învățare nr.2
Fișa de lucru nr.2
Cerințe: Pe baza surselor istorice de mai jos identificați semnificația istorică a zilei de 5 ianuarie 1859 si 24 ianuarie 1859.

S5. Unirea Principatelor , prima etapă pe drumul constituirii României moderne în hotarele ei desăvârşite , n-a însemnat numai o
ştergere de hotar şi nici doar unificarea deplină a două ţări într-una ,ci, neăndoielnic, momentul istoric a avut implicaţii cu mult mai ample.
Constituirea statului nou, a statului modern, a reprezentat consecinţa logică a actelor de la 5 şi 24 ianuarie 1859.(...)
Evenimentul de la 24 ianuarie/5 februarie 1859, care se lega strans de cel de la5/17 ianuarie 1859, a reprezentat unul dintre momentele
cele de seama ale istoriei Romaniei si totdeodata , etapa culminanta a luptei pentru Unire.Pe calea ingenioasa a unei duble alegeri, respectand
formal dispozitiile Conventiei, romanii au reusit sa izbandeasca in lupta pentru faurirea statului national.Dubla alegere,primul pas pe calea
realizarii statului unitar roman, a avut urmari adanci pe plan politic,economic si social.
Dan Berindei, Epoca unirii

S6. Unirea este îndeplinită! Naţionalitatea Română este întemeiată!Acest fapt măreţ, dorit degeneraţiile trecute, aclamat de corpurile
legiuitoare,chemat cu căldură de Noi, s-a recunoscut de Înalta Poartă, de Puterile garante, şi s-a înscris în datinile naţiunilor.
Dumnezeul părinţilor noştri a fost cu Ţeara, a fost cu Noi. El a întărit silinţele Noastre prin înţelepciunea poporului, şi a condus
Naţiunea către un falnic viitor.
În zilele de 5 şi 24 ianuarie aţi depus toată a voastră încredere în alesul naţiunii, aţi întrunit speranţele voastre într-un singur Domn.
Alesul vostru vă dă astăui o singură Românie.
Vă iubiţi Patria,veţi şti ,dar ao întări!
Să trăiască România.
Proclamaţia lui Alexandru Ioan Cuza din 11 decembrie 1861.

S7. „Eu însă, credincios misiunii ce mi-aţi dat şi cunoscând statornica voinţă a românilor de a rămâne pururea uniţi, am proclamat, atât
înaintea domniilor voastre, cât şi înaintea ţărei, Unirea definitivă a Principatelor. V-am zis, ea va fi precum România o va dori şi o va simţi. Nu
mă îndoiesc, domnilor, că nici Înalta Poartă, nici puterile garante nu vor cugeta a desfiinţa în viitor Unirea ce au recunoscut-o atât de necesară
pentru fericirea Principatelor.”
(Discursul lui Al.I. Cuza în faţa Adunării legislative a României (1862))

7
 Activitatea de învățare nr.3
Fișa de lucru nr.3
Cerințe: Pe baza surselor istorice de mai jos identificați principalele reforme înfăptuite in timpul domniei lui Cuza.

,S8.,Sătenilor! Îndelungata voastră aşteptare, marea făgăduinţă, dată vouă de înaltele puteri ale Europei prin articolul 46 al Convenţiei,
interesul patriei, asigurarea proprietăţii funciare şi dorinţa cea mai vie s-au împlinit. Claca este desfiinţată pentru de-a purerea şi de astăzi voi
sunteţi proprietari pe locurile supuse stăpânirii voastre în întinderea hotărâtă prin legile în fiinţă […]. De astăzi voi sunteţi stăpâni pe braţele
voastre, voi aveţi o părticică de pământ, proprietate şi moşia voastră, de astăzi voi aveţi o patrie de iubit şi de apărat.”
(Proclamaţia domnitorului Alexandru Ioan Cuza (din 14 august 1864)

S9. In realizarea marelui sau proiect de a dota Principatele Unite cu institutii moderne, Cuza a dat o atentie speciala sistemului
judecatoresc, pe care dorea sa-l remodeleze in conformitate cu nevoile unui stat european. Printr-o serie de legi,promulgate in 1864 si 1865, a
asezat administrarea justitiei pe baze esentialmente vest –europene(...)Noul Cod Civil, pe care l-a promulgat la 16 decembrie 1864,era alcatuit
dupa modelul Codului civil francez din 1804(…)Cuza a promulgat cuprinzatoarea Lege asupra instructiunii publice, care reglementa
invatamantul la toate nivelurile; formula principiul ca invatamantul primar va fi obligatoriu si gratuit si ca fiecare sa aiba propria scoala.
Keit Hitchins, Romanii 1744- 1866

Alexandru Ioan Cuza Mihail Kogalniceanu Stema unirii Principatelor Th.Aman –Unirea Principatelor

8
Activitate de învățare nr.4
Fișa de lucru nr.4

Cerințe: Pe baza surselor istorice de mai jos identificați o caracteristică a instituției monarhice și o trăsătura a sistemului
parlamentar.

Regele Carol I Intrarea lui Carol I in Bucuresti Actul proclamarii Romaniei Regat Coroana de otel a regelui

S12. ,,Români,
În destinele omeneşti nu este o datorie mai nobilă decât aceea de a fi chemat a menţine drepturile unei naţiuni şi a consolida libertăţiile ei.
O misiune aşa de însemnată m-a decis să părăsesc fără preget opoziţiune independentă, familia şi ţara de care am fost legat prin legămintele şi suvenirurile
cele mai sacre pentru a urma apelului vostru.
Primirea plebiscitului, care a pus pe capul meu coroana lui Ştefan cel Mare şi a lui Mihai Viteazul îmi impune o mare răspundere. Sper însă că-
mi va fi dat cu ajutorul lui Dumnezeu şi cu un întreg devotement, a asigura noii mele patrii o existenţă fericită şi demnă de trecutul
ei.”(Proclamaţia adresată de Carol I poporului roman, Bucureşti, 11/23 mai 1866)

9
 S13. Art.93. Domnul numeşte şi revocă pe Miniştrii săi. El sancţionează şi promulgă legile. El poate refuza sancţiunea sa. El are
dreptul de amnistie în materie politică. Are dreptul de a ierta sau micşora pedepsele în materii criminale; afară de cea ce se statorniceşte în
privinţa Miniştrilor. El nu poate suspenda cursul urmăririi sau al judecatei, nici a interveni prin nici un mod în administraţia justiţiei. El
numeşte sau confirmă în toate funcţiunile publice. El nu poate crea o noua funcţiune fără o lege specială. El face regulamente necesare pentru
executarea legilor fără să poată vreodată modifica sau suspende legile şi nu poate scuti pe nimeni de executarea lor. El este capul puterii
armate. El conferă gradele militare în conformitate cu legea. El va conferi decoraţiunea română conform unei anume legi. El are dreptul de a
bate moneda, conform unei legi speciale. El incheie cu Statele străine Convenţiunile necesare pentru comerţ, navigaţie şi alte asemenea; însă
ca pentru ca aceste acte să aibă autoritate îndatoritoare, trebuie mai întâi a fi supuse puterii legislative şi aprobate de ea.
(Constituţia din 1866, Monitorul –Jurnal Oficial al României Nr. 142 din 1/13 Iulie 1866)

S14. Sistemul parlamentar instituit în 1866 diferea în unele privinţe importante de cel asigurat prin Statutul lui Cuza. Izbitoare de la
bun început este poziţia mai importantǎ a Legislativului, care a devenit acum un partener aproape egal cu domnitorul în facerea legilor. Potrivit
noii Constituţii, pentru a cǎpǎta putere de lege, un proiect trebuia aprobat atât de cǎtre Legislativ, cât şi de cǎtre Domnitor. Ambii puteau sǎ
iniţieze o legislaţie, cu excepţia proiectelor de lege referitoare la veniturile şi cheltuielile statului, care trebuiau sǎ-şi afle sorgintea în Camera
Deputaţilor. Astfel, prerogativele legislative aproape exclusive ale Domnitorului stabilite de Statut au fost reduse substanţial în favoarea
reprezentanţilor electoratului. Legislativul bicameral prevǎzut prin Statut a fost menţinut, dar noul Senat era acum un organism ales, nu numit,
iar funcţia sa nu mai era cea de aprobare a constituţionalitǎţii legilor, ci aceea de a servi ca al doilea organism legislativ, egal Camerei.
Legislativul a câştigat, de asemenea, dreptul de a evidenţia abuzurile de putere comise de cǎtre Executiv şi de a interpela miniştrii şi chiar de a-
i supune unor investigaţii parlamentare. (Keith Hitchins, România 1866-1947)

S12. Puterea legiuitoare era ridicatǎ la rangul de for politic determinant. Constituirea ei însǎ era reglementatǎ de o lege electoralǎ care,
deşi, principal prevedea pentru bǎrbaţi un drept de vot universal, îi preconiza exercitarea în limite diferenţiate. În 1866, România avea o
populaţie de 5 milioane de locuitori. La alegerile pentru Camera Deputaţilor participau însǎ, pe colegii, doar urmǎtorul numǎr de electori:
colegiul I – 3 388, colegiul II – 4 814, colegiul III – 15 382, colegiul IV – 370 000, din care vor vota direct 1 la 50. Primele trei colegii
desemnau 118 deputaţi, iar ce de-al patrulea numai 30 73. Censul, dar mai ales lipsa de instrucţie şcolarǎ elementarǎ constituiau praguri de
netrecut pentru o participare directǎ la viaţa politicǎ a claselor de jos ale societǎţii, cu deosebire a ţǎrǎnimii. (Apostol Stan, Putere politicǎ şi
democraţie în România 1859-1918)

S15. Art. 95 – La 15 Noiembrie al fiecǎrui an, Adunarea deputaţilor şi Senatul se întrunesc fǎrǎ convocaţie, dacǎ Domnul nu le-au
convocat mai înainte. Durata fiecǎrei sesiuni este de trei luni. La deschiderea sesiunii, Domnul expune printr-un Mesaj starea ţǎrii, la care
Adunǎrile fac rǎspunsurile lor. Domnul pronunţǎ închiderea sesiunii. El are dreptul de a convoca în sesiune extraordinarǎ Adunǎrile. El are
dreptul de a dizolva ambele Adunǎri deodata sau numai una din ele. Actul de dizolvare trebuie sǎ conţinǎ convocarea alegǎtorilor pânǎ în douǎ

10
luni de zile şi a Adunǎrilor pânǎ în trei luni. Domnul poate amâna Adunǎrile; oricum, amânarea nu poate exceda termenul de o lunǎ, nici a fi
reînnoitǎ în aceiaşi sesiune fǎrǎ consimţimântul Adunǎrilor. (Constituţia din 1866)

Activitate de învățare nr.5 Rolul personalităţii în istorie

Fișa de lucru nr.5
O personalitate istorică poate influenţa istoria ?

Grupa 1.
Analizaţi sursele istorice din lecție sursele S16, S17 şi răspundeţi la întrebarea cheie: Care a fost rolul lui Alexandru Ioan Cuza în
constituirea statului naţional român modern ?.
Întrebare subordonată: A respectat domnul Alexandru Ioan Cuza principiile pentru care a activat în Revoluţia din 1848 ?

………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

11
 Activitate de învățare nr.5 Rolul personalităţii în istorie
Fisa de lucru nr.5
O personalitate istorică poate influenţa istoria ?

Grupa 2.
Menţionaţi pe baza surselor istorice şi a imaginilor din lecţie unele trăsături de caracter ale lui Cuza si motivați alegerea.
Aşezaţi-le apoi pe o scară valorică în funcţie de importanţa lor.

12
Activitate de învațare nr.5 Rolul personalităţii în istorie
Fisa de lucru nr.5
O personalitate istorică poate influenţa istoria ?

Grupa 3:
Descoperiţi valorile morale şi civice pentru care a luptat Domnul Unirii si pe care le-a respectat studiind textul lecţiei și din
analiza sursele istorice şi a fotografiile şi apoi notaţi-le conform modelul de mai jos și motivati alegerile:

+ - interesant

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

13
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Activitate de învațare nr.5 Rolul personalităţii în istorie

Fisa de lucru nr.5
O personalitate istorică poate influenţa istoria ?

Grupa 4.
Va organiza Jocul de rol.

Imaginaţi-vă că sunteţi în faţa lui Alexandru Ioan Cuza.

Un elev din grupul dumneavoastră va juca rolul lui Alexandru Ioan Cuza, iar ceilalţi elevi îi veţi pune trei întrebări referitoare la
decizile pe care le-a luat şi la impactul pe care le-au avut acestea în constituirea statului naţional modern român.

1……………………………………………………………………………………………………..

2…………………………………………………………………………………………………………

3……………………………………………………………………………………………………………….

14
Activitate de învățare nr.5 Rolul personalităţii în istorie
Fișa de lucru nr.5
Sursa16. După 154 ani de dureri, de umiliri şi de degradare naţională, Moldova a reintrat în vechiul ei drept, consfinţit prin capitulaţiile sale,
dreptul de a-şi alege pe capul său, pe Domn. Prin înălţarea ta pe tronul lui Ştefan cel Mare, s-a înălţat însăşi naţionalitatea română… Alegându-
te pe tine Domn în ţara noastră, am voit să arătăm lumii ceea ce toată ţara doreşte: la legi noi oameni noi.
O Doamne! Mare şi frumoasă îţi este misiunea. Constituţia din 7 (19) august ne însemnează o epocă nouă şi Măria ta eşti chemat s-o
deschizi! Fii dar omul epocii; fă ca legea să înlocuiască arbitrarul; fă ca legea să fie tare, iar tu, Măria ta, ca Domn  fii bun, fii blând; fii bun
mai ales cu acei pentru care mai toţi Domnii trecuţi au fost nepăsători sau răi… Fă, dar, ca domnia ta să fie cu totul de pace şi de dreptate;
împacă patimile şi urile dintre noi şi reintrodu în mijlocul nostru strămoşească frăţie. Fii simplu, Măria ta, fii bun, fii Domn cetăţean; urechea
ta fie pururea deschisă la adevăr şi închisă la minciuni şi la linguşire.

Porţi un frumos şi scump nume, numele lui Alexandru cel Bun. Să trăieşti dar mulţi ani, o Doamne! ca prin dreptatea Europei, prin
desvoltarea instituţiilor noastre, prin simţămintele tale patriotice să mai putem ajunge la acele timpuri glorioase ale naţiei noastre, când
Alexandru cel Bun zicea ambasadorilor din Bizanţ că ,,România nu are ocrotitor decât pe Dumnezeu şi sabia sa’’

. Să trăieşti, Măria ta ! zSalutul adresat de Mihail Kogalniceanu, in numele Adunarii Elective a Moldovei, la alegerea ca domn a lui
Alexandru Ioan Cuza

Sursa 17 . Această călătorie, până astăzi este singura de felul său, Visita Majestăţii Sale în adevăr deşi subordonată voinţei Europei, are
aerul unei întrevederi a doi suverani din care cel mai interesant în chestiune este imperatorul otomanilor. Nici odată în casuri de această
natură, Poarta otomană nu a esprimat atâta dorinţă de a vedea un domn romîn în capitala Turciei; nici odată nu a oferit mai multe onoruri
aleşilor romănilor; însă nici odată domn romăm nu a arătat mai multă demnitate, fiertate naţională şi mai puţină grabă de a face această vizită
impusă de tractate; situaţiunea actuală a Turciei, noile condiţiuni ale ţerilor romăne. Putea să fie pentru mult întru aceasta; dar atitudinea
demnă şi naţională a principelui Alesandru Ioan, şi conduita mintosă, a agentului ţerilor, demnul bărbat Negri, au contrinuit cu desăvârşire să
încune dorinţele românilor.

15
 Dimitrie Bolintineanu, Vizita domnitorului Principatelor-Unite la Constantinopole, Bucuresti, 1860

S18. Harta – Principatele Unite ale Moldovei şi Valahiei (1859)

16
 TEST DE EVALUARE

I.Alegeti varianta corecta

1. Primul domn al Principatelor Unite a fost:
a. Mihail Sturdza; c. Gheorghe Bibescu;
b. Barbu Ştirbei; d. Alexandru Ioan Cuza.
2. Congresul de la Paris din 1856 a stabilit pentru Principatele Române:
a. independenţa; c. garanţia colectivă a marilor puteri;
b. protectoratul ţarist; d. suzeranitatea otomană.
3. Congresul de la Paris din 1856 a înlăturat din Principate:
a. regimul politic fanariot; c. garanţia colectivă a marilor puteri;
b. protectoratul ţarist; d. suzeranitatea otomană.
4. Adunarea electivă are rolul de a:
a. alege domnul; c. destitui primul-ministru;
b. destitui domnul; d. alege primul-ministru.
5. Act elaborat în 1864 care a servit drept Constituţie în Principatele Române:
a. Regulamentul Organic; c. Constituţia;
b. Convenţia de la Paris; d. Statutul Dezvoltător al Convenţiei de la Paris.
6. A modernizat sistemul juridic la 1864:
a. Legea rurală; c. Legea instrucţiunii;
b. Legea electorală; d. Codul civil.
7. Legea rurală din 1864 a prevăzut:
a. emanciparea ţăranilor clăcaşi; c. împroprietărirea cu despăgubire;
b. desfiinţarea iobăgiei; d. împroprietărirea fără despăgubire.
8. A fost principalul colaborator al domnitorului Alexandru Ioan Cuza:
a. Barbu Catargiu; c. Ion C. Brătianu;
b. Nicolae Vogoride; d. Mihail Kogălniceanu.
9. Adunarea constituită pentru a consulta populaţia în problema Unirii se numeşte:
a. Adunare ad-hoc; c. Adunare Constintuantă;
b. Adunare electivă; d. Adunare legislativă.
10. Primul rege al României a fost:

17
 a.Filip de Flandra; c.CarolI ;
b.Ferdinand I; d. Alexandru Ioan Cuza.

II. Analizati continutul celor doua enunturi si marcati cu:

A- daca ambele enunturi sunt adevarate si exista legatura cauzala intre ele
B- daca ambele enunturi sunt adevarate, dar nu exista legatura cauzala intre ele
C- daca primul enunt este adevarat, iar al doilea este fals
D- daca primul enunt este fals, iar al doilea este adevarat
11. În plan intern, Cuza a acţionat în vederea unificării administrative, militare şi politice.
La 22 iunie 1862, s-a format primul guvern unic condus de Barbu Catargiu.
12. Adunarea Electivă a Ţării Româneşti a fost dominata de forţe conservatoare.
La 24 ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza a fost ales domn în unanimitate.
13. Unul din obiectivele politicii externe ale lui Al. Ioan Cuza a fost recunoaşterea dublei alegeri.
Domnitorul a susţinut mişcarea de eliberare a popoarelor din Europa Centrală şi Estică.
14. Convenţia de la Balta-Liman a prevazut numirea domnilor pe 7 ani.
Proclamaţia de la Islaz a cerut „egalitatea drepturilor politice”.
15. Legea instrucţiunii publice a prevăzut învăţământul primar gratuit şi obligatoriu.
Statutul Dezvoltător a sporit atribuţiile domnului.
16. În 1864 s- a realizat reforma agrara fara despagubire.
Adunarea legislativă a dat vot de neîncredre in1864 guvernului Kogălniceanu.
17. Congresul de pace de la Paris a înlăturat protectoratul Rusiei.
Adunările ad-hoc aveau dreptul de a hotărî unirea Principatelor.
18. Potrivit Convenţiei de la Paris puterea executivă aparţinea Domnului şi Guvernului.
Puterea judecătorească aparţinea Curţii de Casaţie de la Focşani.
19. Noua lege fundamentală - Statutul Dezvoltător prelua in totalitate prevederile Convenţiei de la Paris.
Statutul Dezvoltător instaura un nou regim – domnia autoritară.
20. La începutul anului 1863 se constituia o grupare omogenă „monstruoasa coaliţie”.
Liberali radicali au organizat lovitura de stat de la 11 februarie 1866
III. Ordonati cronologic
21. A. Conferinţa de la Paris care recunoştea dubla alegere
B. Conferinţa de la Constantinopol care a recunoscut unirea
C. Congresul de pace de la Paris
a) CAB b) ABC c) BCA d) BAC
22. A. S-a constituit primul guvern unic
B. S-a constituit primul Parlament unic

18
 C. A început dezbaterea chestiunii rurale
a) BAC b) ACB c) CBA d) ABC
23. A. Legea rurală
B. Legea învăţământului
C. Legea electorală
a) CAB b) CBA c) BAC d) ACB
24. A. Codul civil
B. Codul penal
C. Legea secularizării
a) CBA b) CAB c) ABC d) BCA
25. A. Recunoaşterea modificării Convenţiei de către Marile Puteri
B. Lovitura de stat
C. Statutul Dezvoltător
a) CAB b) BAC c) ABC d) BCA
26. A. Convenţia de la Paris
B. Convenţia de la Balta-Liman
C. Rezoluţia Adunărilor ad-hoc
a) BAC b) CBA c) BCA d) ACB
27. A. Înfiinţarea Parlamentului bicameral
B. Primul Parlament unic al Principatelor
C. S-a constituit „monstruoasa coaliţie”
a) BCA b) BAC c) CAB d) ABC
28. A. Alegerea lui Cuza ca domnitor în Ţara Românească
B. Alegerea lui Cuza ca domnitor în Moldova
C. Războiul Crimeii
a) CBA b) CAB c) ABC d) BCA
29. A. Tratatul de la Paris
B. Convenţia de la Paris
C. Constituirea Corpului Ponderator
a) CAB b) ABC c) BAC d) BCA
30. A. Abdicarea lui Cuza
B. Prima Constituţie internă româneasca
C. Introducerea garanţiei colective
a) BAC b) ABC c) CBA d)C AB

19
Barem de evaluare: 1a, 2c, 3b , 4a , 5d, 6d, 7d, 8d, 9a, 10c, 11c, 12b, 13b, 14b, 15b, 16d, 17c, 18b, 19d, 20d, 21a, 22d, 23a, 24a, 25d, 26c, 27a, 28a,
29b, 30d

Fișa de autoevaluare

1. Cum te simți după lectie?

………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…
2. Ce crezi că ai ințeles cel mai bine din lecție?
a.
b.
c.

3. Ce te-a nemulțumit?
a.
b.
c.

4. Ce ai schimba in comportamentul tău după această lecție?

a.

20
b.
c.

Produsul final ---Chiorchinele

5 24
ianuarie 1859 ianuarie 1859
1848

22 ianuarie
1862
Primul
Guvern Unic

1859- 1861-
Instituții Recunoasterea Recunoastere
Dublei alegeri a
Unirii

Țăranii devin
proprietari
22 ianuarie
1862
Primul Agrara
Parlament
Unic Armate
i
Marile Reforme
1864 21
Cod Penal
Cod Civil Justiție Invațământulu
i i