PLAN DE LECTIE

Statul Român Modern : de la proiect politic la realizarea României Mari

CLASA: a XII-a
DISCIPLINA DE INVĂŢĂMÂNT: ISTORIE
Profesor :Grecu Maria
Şcoala: Grupul Școlar Matei Basarab, Craiova
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: Statul şi política
Conţinut:Proiect politic între 1711-1848 1 h
TIPUL LECTIEI: Achiziţii de cunoştinţe
COMPETENȚE:
2.2 Proiectarea unui demers de cooperare prntru identificarea şi realizarea unor scopuri comune.
2.3 Descoperirea constantelor în desfăşurarea fenomenelor istorice studiate.
3.2 Analizarea mesajelor transmise de surse istorice studiate.
STRATEGII DIDACTICE:
METODE: - conversaţia dirijată
- harta conceptuală lineară
- diagramaVenn
- metoda Sinelg
MIJLOACE: Manualul Istorie Editura Didactică şi Pedagogică, clasa a XII-a, 2010, atlasul, harta ,fotografii, foi de flipchart.
BIBLIOGRAFIE:
 CURRICULUM NAŢIONAL, ARIA ’’OM ŞI SOCIETATE’’. VOL.6, BUCUREŞTI , 1999
 (Coord. BOGDAN MURGESCU), ISTORIA UNIVERSALĂ ÎN TEXTE,
 MIHAIL MANEA, MIC DICŢIONAR DE TERMENI ISTORICI, BUCUREŞTI, ED. ALL,1999
 IANCU MOŢU, ATLAS ISTORIC ŞCOLAR, BUCUREŞTI, CORINT, 2002
 Florin Constantiniu ,O istorie sinceră a poporului roman;
 Nicolae Isar, Istoria modern a-românilor 1774/1784- 1918;
 Vlad Georgescu , Istoria Românilor de la origini până în zilele noastre;
 Keith Hitchins, Romînii 1774-1866;
 Keith Hitchins, Românii 1866- 1947;
 ETAPELE LECTIEI C STRATEGII DIDACTICE
CS ACTIVITATEA
PROFESORULUI ELEVILOR METODE MIJLOACE

1. PREGĂTIREA PENTRU 2 Notează absenţele; Răspund cerinţelor profesorului. Conversaţia Catalog

ACTIVITATEA DE 2.2 Pregăteşte materialele necesare Îsi pregătesc materialele pentru dirijată Manual
ÎNVĂŢARE (2’) 2.3 desfăşurării lecţiei; lecţie; Caiet de notiţe;
3.2 Realizează un climat afictiv;
2
i
2. Fixarea noilor 2 Solicită elevilor să-şi Atlas istoric;
cunoştinţe(45’) 2 amintească din clasele Elevii participă la discuţii, Conversaţia
anterioare cunoştinţe legate de răspund la întrebări, marcând cele dirijată Dicţionar istoric;
Reactualizarea cunoștințelor L perioada 1711-1848 mai ales două date din istoria românilor
2.2 fapte istorice; -1711/1716 –instaurarea regimului Dicţionar
2.3 fanariot, enciclopedic;
3.2 -1848-revoluţia paşoptistă.
Legătura cu lecţia nouă 3 Se menţionează semnificaţia Harta: Situaţia
3 Cere elevilor să definească istorică a celor două evenimente. Ţările române în
noţiunea istorică de proiect Pe baza cunoştinţelor dobândite secolul al XVIII-lea
politic ; anterior elevii încearcă o definiţie a
Exemplificaţi,pe baza proiectului politic. Hartă:Situaţia
2 cunoştinţelor dobândite în anii Ţărilor române în
anteriori câteva proiecte prima jumătate
politice; asecolului al XIX-
lea;
Anunţarea subiectului Se prezintă conţinutul
lecţiei şi a competenţelor activităţii Imagini istorice;
specifice Statul Român Modern: de la Receptează mesajul, direcţionând
proiect politic la realizarea structurile cognitive către preluarea
României Mari şi procesarea de noi informaţii;
 . Proiect politic între 1711-
Dirijarea învăţării 2.2 1848
2 1.Context istoric; războaiele
2.3 austro-ruso-turce 1698-1828
3 2.Proiect politic boieresc;
3.2 -obiectivele proiectului politic;
memorii şi proiecte de reformă
-memoriul de la Focşani 1772;
-memoriul de la Şistov 1791;
3.Proiect politic la 1821;
-revenirea la domniile
pământene
4.Proiect politic între 1822-
1848;
-Constituţia cărvunarilor;
-Act de unire şi independenţă;
-Osăbitul act de numire a
suveranului românilor;
5. Proiect politic paşoptist;
-obiectivele programului
-programul revoluţiei
-realizări, consecinţe
3. APRECIERI CU PRIVIRE Apreciază modul în care
LA DESFĂŞURAREA elevii au realizat activităţile de răspuns şi în care s-a realizat lecţia;
ACTIVITĂŢII (2’)
învăţare ;
Solicită aprecierile elevilor
legate de modalitatea de
desfăşurare a lecţiei.
4. TEMA PENTRU ACASĂ Lectura unei opere literare
(1’) aparţinând generaţiei de la
Elevii notează pe caiet schema Harta conceptuală Fişa de lucru nr.1
lecţiei lineară Harta conceptuală
lineară:
Elevii primesc Fişa de lucru nr.1,şi Proiect politic între
o studiază pe parcursul lecţiei 1711-1848
Elevii primesc Fişa nr2, se cere pe Diagrama Venn
baza Diagramei Venn să stabilească
asemănările între proiectul politic Fişa de lucru nr.2
1711-1821 şi proiectul politic 1822- Diagrama Venn
1848,având în vedere obiectivele şi
modalităţile de realizare.
Elevii completează fişa nr.2
Elevii primesc un model de tabel Metoda Sinelg Fişa de lucru nr.3
sinoptic (fişa nr.3) în care după Metoda Sinelg
lecturare textului lecţiei şi în mod ,Realizarea unui
deosebit a surselor proiectului tablou sintetic pe
paşoptist, fac adnotări marginale cu baza surselor
anumite semnificaţii după modelul istorice
primit . 6,7,8,9,10,11,12,13,
Elevii formulează răspunsuri, 14,15
exprimă puncte de vedere propri.
Apreciază modul în care au Conversaţia Notarea
Solicită informaţii legate de
rezolvarea temei.
 1848

Surse istorice:
S1. Trebuie spus că pe acest fond al unei situaţii internaţionale complexe, deosebit de importantă a fost mişcarea de
emancipare politică patronată de marea boierime din Principate, chiar dacă rezultatele ei, cel puţin imediate, au fost relativ modeste.
A fost vorba nu numai de participarea efectivă la aceste războaie, cu speranţa eliberării de sub dominaţia otomană, sau cel
puţin a dobăndirii unei mai largi autonomii – o participare a marilor boieri, dar şi a oamenilor de rând, ca voluntari în aceste războaie,
ci şi de o acţiune pe linie politico-diplomatică desfăşurată de elita politică conducătoare din Principate. Din răstimpul războiului ruso-
turc din anii 1768-1744 datează elaborarea de memorii de către boierii români argumentînd din punct de vedere istoric dreptul
Principatelor la autonomia deplină (în virtutea vechilor tratate, capitulaţii, care s-ar fi în trecut cu Poarta, condiţionînd instalarea
suzeranităţii turceşti); erau memorii adresate Rusiei, în pprimul rând,dar şi altor mari puteri, reclamând emanciparea politică,
elaborarea lor urmând a fi reluată în deceniile următoare. Deosebit de important în seria acestora avea să fie memoriul din 1791,
prezentat delegaţiilor ruşi şi austrieci în cadrul Congresului de pace de la Şistov, în care cereau: restabilirea domniilor pământene,
retrocedarea vechilor cetăţi de la Dunăre, desfiinţarea monopolului turcesc, dreptul de organizare a oştirii naţionale.
(N. Isar,Istoria modernă a românilor 1744/1784-1918)

S2. ,,Revoluţia de la 1821 a strigat dreptate şi a vrut ca tot românul să fie liber şi egal, ca statul să se facă românesc. Ea fu o
revoluţie democratică.”(Nicolae Bălcescu, Opere)

S3. ,,Art. 1. Domnul ţării să nu aducă cu înălţimea sa aici în ţară mai mulţi boieri greci de cât un postelnic mare, un cămâraş,
un portar şi un gramatic.
Art. 8. Caftane [ridicare în rang, căftănire] cu bani să înceteze cu totul de a mai face, nici după neam, ci numai după slujbă.
Art. 15. Toţi dregătorii judecătoriilor şi ai calemurilor [institutiilor] să se împuţineze, rămânând numai precum au fost din
vechime şi lefile să le fie uşoare; asemenea şi havaetul jălbilor şi al cărţilor de judecată să scază.” (Cererile norodului românesc)

S4. ,,Pontul 1. Norodul Moldaviei, ca un norod ce din învechime şi până astăzi a avut şi are sfinţit privileghiul slobozeniei şi
acela al voiniciei de a se oblădui cu ocârmuitoriul său şi cu pravilele ţării supt umbrirea prea puterniciei împărăţii supt umbrirea prea
puterniciei împărăţii cărea era supusă, cere de a avea şi folosinţa acestui privileghiu întru deplină legiure cele căzute a dreptăţii şi în
păzirea celei datornice a sa supuneri şi a credinţei sale către prea Înaltul Devleat, (Guvernul otoman.)[…]
 Pontul 18. Înaintea pravilei să fie socotiţi toţi deopotrivă şi fără deosebire, având a fi şi pravila una şi aceiaşi pentru toţi, sau
pentru a ocroti, sau pentru a pedepsi. În pravilă nu poate să hotărârască decât ceea ce este drept şi folositor şi nu poate să oprească
decât ceea ce este nedrept şi de stricăciune. ”(Constituţia cărvunară)

S5. ,, Art. 7. Constituţia românilor

a. Ţara rumânească este un loc slobod pentru câte în ea lăcuiesc, pământul ei nu să va putea înstrăina.
b. Toţi rumânii sunt deoptrivă înaintea pravilii, toţi primiţi în posturi civile şi militare şi toţi contribuiesc la trebuinţele
statutului […].
c. Slobozenia individuală este chezăşia[…]; nimeni nu va putea fi pedepsit făr d-a fi mai întâi judecat.
d. Toţi rumânii au dreptul de a publica şi a tipări ale lor păreri[…].
e. Persoana suveranului este şeful cel mai înalt al statutului.
[…]
q. Toţi rumânii fără osebire sunt reprezentaţi […] ” (Osăbitul act de numirea suveranului rumânilor, 1838)

S6. ,,Revoluţia viitoare nu se mai poate mărgini a voi ca românii să fie liberi, egali, proprietari de pământ şi de capital şi fraţi
asoţiaţi la fapta unui progres comun. Ea nu se va mărgini a cere libertatea din lăuntrul care e peste putinţă a dobândi fără libertatea din
afară, libertatea de supt domnirea streină, ci va cere unitatea şj libertatea naţională. Devisa ei va fi: Dreptate, Frăţie, Unitate. Ea va fi o
revoluţie naţională.
Aceasta este calea ce va lua Revoluţia Română în viitor.
Şi numai atunci când resboiul sfânt va mântui naţia de apăsarea streinilor şi o va întregi în libertatea şi unitatea sa, adunarea
poporului, Constituanta, va putea să realizeze în pace toate reformele politice şi sociale de care el are nevoie şi să constitueze
domnirea democraţiei, domnirea poporului prin popor.” (Nicolae Bălcescu, Mersul revoluţiei în istoria românilor.)

S7. ,,Revoluţia de la 1848 a vrut ca românul să fie nu numai liber dar şi proprietar fără care libertatea şi egalitatea e minciună.
Pentru aceea adaugă la devisa sa cuvântul frăţie, această condiţie de căpetenie a programului social. Ea fu o revoluţie socială.”(Nicolae
Bălcescu, Mersul revoluţiei în istoria românilor.)

S8. ,,Generaţia de la 1848 se distingea de înaintaşii ei prin cunoaşterea directă a Europei Occidentale. […] Paşoptiştii se
simţeau ei înşişi o parte din Europa. Au recunoscut Apusul drept model politic şi cultural pentru partea lor de Europă şi nu aveau cine
ştie ce îndoieli că modelul de dezvoltare al acesteia era aplicabil şi Ţărilor Române. Ideile lor privind structurile politice şi progresul
economic erau, ca atare, în mare măsură influenţate de doctrinele liberală şi de laissez-faire la ordinea zilei. Nu este în nici un fel
întâmplător că şi-au îndreptat privirea spre soluţii liberale şi nu spre cele conservatoare în problemele care frământau cele două ţări.
Orice tip de conducere autoritară, chiar dacă luminată, prezenta doar o mică atracţie pentru oamenii hotărâţi să-si elibereze poporul de
Rusia ,,autocrată” şi de Turcia ,,despotică” şi dornici să lărgească participarea cetăţenilor la treburile publice.”(`Keith Kitchins,
Românii 1774-1866 )

S9.„[…] Care trebuia deci să fie programul revoluţiei din 1848? El era dezvoltarea progresivă a revoluţiei din 1821. El era
organizarea democraţiei şi eliberarea ţăranului, împroprietărindu-l. Într-un cuvânt, trebuia făcută o revoluţie democratică şi socială.
Acesta a fost scopul nostru şi programul din 1848. El este întru totul acelaşi cu cel din 1821, având în minus problema fanarioţilor, şi
în plus problema socială.” (Nicolae Bălcescu despre revoluţia de la 1848)

S10.,, Poporul român decretă:

1.Independenţa sa administrativă şi legislativă pe temeiul tratatelor lui Mircea şi Vlad V, şi neamestec al niciunei puteri din
afară în cele din întru ale sale
2.Egalitatea drepturilor politice
3.Contribuţie generală
4.Adunare generală compusăde reprezentanţi ai tuturor stărilor soţietăţii
5.Domn responsabil, ales pe cinci ani, şi căutat în toate stările soţietăţii.
7.Responsabilitatea miniştrilor şi a tuturor funcţionarilor în funcţia ce ocupă.
13.Emancipaţia clacaşilor, ce se fac proprietari prin despăgubire
16.Instrucţie egală şi întreagă pentru tot românul de ambele sexe”. (Proclamaţia de la Islaz)

S11. ,,3. Împroprietărirea locuitorilor săteni fără nici o răscumpărare din partea lor.
5. Întemeierea instituţiilor ţării pe prinţipiile de libertate, egalitate şi frăţietate, dezvoltate în toată întinderea lor.
6. Unirea Moldovei şi a Valahiei într-un singur stat neatârnat românesc.” ( Prinţipurile noastre pentru reformarea patriei,
12/24 mai 1848, Braşov)

S12. ,,4.Grabnica îmbunătăţire a stărei locuitorilor săteni atât în relaţia lor cu proprietarii moşiilor, cât şi în acelea cu
Cărmuirea, precum conteriirea tuturor beilicurilor supt numire de plată şi celelalte.”(Petiţia-proclamaţie, 27 martie 1848)

S13. ,,Naţiunea română, ajungând la constiinţa drepturilor individuale omeneşti, cere fără întârziere desfiinţarea iobăgiei fără
nici o despăgubire din partea ţăranilor iobagi, atât în comite cât şi în districte, scaune şi graniţe militare. Ea cere totodată şi
desfiinţarea decimilor, ca a unui mijloc de contribuire împiedicătoriilor economiei […]”(Petiţia naţională , Blaj, mai 1848)
 S14. ,,Uniţi-vă cu noi, fraţi de dincolo de Milcov; peste undele lui vă întindem braţele, dorind cu înfocare a vă da sărutarea
frăţiei şi a libertăţii. Munteanul şi moldoveanul sunt toţi români, sunt fraţi, o singură naţie; uniţi-vă cu noi, goniţi pe tiranul al cărui
nume va rămâne o pată vecinică în istoria ţării, înălţaţi stindardul libertăţii şi dobândiţi-vă sfintele drepturi. Să ne dăm mâna ca nişte
fraţi şi să ne ajutăm unii pe alţii.”(C.A. Rosetti, Pruncul român)

S15.„1.Neatârnarea administrativă şi legislativă în toate cele din lăuntru, fără amestec a orice puteri străine.
2.Egalitatea drepturilor civile şi politice.
3.Adunarea Obştească compusă de reprezentaţii tuturor stărilor societăţii.
4.Domnul ales din toate stările societăţii după vechiul obicei.
5.Lista civilă proporţională cu veniturile şi mijloacele ţării.
6.Responsabilitatea miniştrilor şi a tuturor funcţionarilor în funcţiile ce ocupă.
7.Libertatea tiparului.
11.Dreptul iniţiativ şi de petiţie pentru Adunare.
13.Garantarea libertăţii individuale şi a domiciliului.
14.Instrucţie egală şi gratuită pentru toţi românii.
16.Întemeierea juriului pentru pricini politice,criminale şi de tipar.
17.Desfiinţarea pedepsei de moarte şi a bătăilor trupeşti.
19.Întemeierea ministerului public.
20.Reforma tribunalelor şi inamovibilitatea judecătorilor.
21.Neamestecarea Domnitorului în ramul judecătoresc în aducerea în împlinire a sentinţelor fără întărirea sa.
23.Libertatea cultelor.
24.Ridicarea morală şi socială a clerului ortodox.
27.Emanciparea graduală a israeliţilor moldoveni.”
(1848,1,p.650)
Mihail Kogălniceanu, „Dorinţele partidei naţionale în Moldova”

Evaluare

Scrieţi în spaţiul punctat din faţa programelor enunţate din coloana A litera corespunzătoare anului din coloana B:
A B
...1. Petiţia - Proclamaţie a. 15 iunie 1848
...2. Dorinţele partidei naţionale în Moldova b. 9 iunie 1848
 ...3. Petiţiunea Naţională c. 3-5 mai 1848
...4. Proclamaţia de la Islaz d. 12 mai 1848
...5. Principiile noastre pentru reformarea patriei e. 27 martie 1848
...6. Petiţia neamul românesc din Ungaria şi Banat f. august 1848

S9„[…] Care trebuia deci să fie programul revoluţiei din 1848? El era dezvoltarea progresivă a revoluţiei din 1821. El
era organizarea democraţiei şi eliberarea ţăranului, împroprietărindu-l. Într-un cuvânt, trebuia făcută o revoluţie democratică şi
socială. Acesta a fost scopul nostru şi programul din 1848. El este întrutotul acelaşi cu cel din 1821, având în minus problema
fanarioţilor, şi în plus problema socială.” Nicolae Bălcescu, despre revoluţia de la 1848

Pornind de la acest text, răspundeţi următoarelor cerinţe:

1. Numiţi ţara în care a activat la 1848 Nicolae Bălcescu.

2. Transcrieţi din text caracteristicile revoluţiei de la 1848.
3. Menţonaţi un program elaborat de Nicolae Bălcescu la 1848.
4. Prezentaţi o modalitate de rezolvare a problemei sociale în timpul revoluţiei de la 1848.

S10,, Poporul român decretă:

1.Independenţa sa administrativă şi legislativă pe temeiul tractatelor lui Mircea şi Vlad V, şi neamestec al niciunei puteri din
afară în cele din întru ale sale
2.Egalitatea drepturilor politice
3.Contribuţie generală
4.Adunare generală compusăde reprezentanţi ai tuturor stărilor soţietăţii
5.Domn responsabil, ales pe cinci ani, şi căutat în toate stările soţietăţii.
7.Responsabilitatea miniştrilor şi a tuturor funcţionarilor în funcţia ce ocupă.
13.Emancipaţia clacaşilor, ce se fac proprietari prin despăgubire
16.Instrucţie egală şi întreagă pentru tot românul de ambele sexe”.

Pornind de la acest text, răspundeţi următoarelor cerinţe:

 1. Precizaţi ce rol a avut în timpul revoluţiei Proclamaţia de la Islaz
2. Menţionaţi alte două programe ale revoluţiei din 1848.
3. Identificaţi ce reformă este cerută în articolul 13.
4. Prezentaţi un fapt istoric care a dus la realizarea art.13 din Proclamaţia de la Islaz.
Statul Român Modern : de la proiect politic la realizarea României Mari
TEST DE EVALUARE
Subiectul I 30 puncte
Citiţi cu atenţie următoarele surse istorice:
A. Trebuie spus că pe acest fond al unei situaţii internaţionale complexe, deosebit de importantă a fost mişcarea de emancipare
politică patronată de marea boierime din Principate, chiar dacă rezultatele ei, cel puţin imediate, au fost relativ modeste.
A fost vorba nu numai de participarea efectivă la aceste războaie, cu speranţa eliberării de sub dominaţia otomană, sau cel
puţin a dobăndirii unei mai largi autonomii – o participare a marilor boieri, dar şi a oamenilor de rând, ca voluntari în aceste războaie,
ci şi de o acţiune pe linie politico-diplomatică desfăşurată de elita politică conducătoare din Principate. Din răstimpul războiului ruso-
turc din anii 1768-1744 datează elaborarea de memorii de către boierii români argumentînd din punct de vedere istoric dreptul
Principatelor la autonomia deplină (în virtutea vechilor tratate, capitulaţii, care s-ar fi în trecut cu Poarta, condiţionînd instalarea
suzeranităţii turceşti); erau memorii adresate Rusiei, în primul rând, dar şi altor mari puteri, reclamând emanciparea politică,
elaborarea lor urmând a fi reluată în deceniile următoare. Deosebit de important în seria acestora avea să fie memoriul din 1791,
prezentat delegaţiilor ruşi şi austrieci în cadrul Congresului de pace de la Şistov, în care cereau: restabilirea domniilor pământene,
retrocedarea vechilor cetăţi de la Dunăre, desfiinţarea monopolului turcesc, dreptul de organizare a oştirii naţionale.
(N. Isar,Istoria modernă a românilor 1744/1784-1918)
B. Generaţia de la 1848 se distingea de înaintaşii ei prin cunoaşterea directă a Europei Occidentale. […] Paşoptiştii se simţeau
ei înşişi o parte din Europa. Au recunoscut Apusul drept model politic şi cultural pentru partea lor de Europă şi nu aveau cine ştie ce
îndoieli că modelul de dezvoltare al acesteia era aplicabil şi Ţărilor Române. Ideile lor privind structurile politice şi progresul
economic erau, ca atare, în mare măsură influenţate de doctrinele liberală şi de laissez-faire la ordinea zilei. Nu este în nici un fel
întâmplător că şi-au îndreptat privirea spre soluţii liberale şi nu spre cele conservatoare în problemele care frământau cele două ţări.
Orice tip de conducere autoritară, chiar dacă luminată, prezenta doar o mică atracţie pentru oamenii hotărâţi să-si elibereze poporul de
Rusia ,,autocrată” şi de Turcia ,,despotică” şi dornici să lărgească participarea cetăţenilor la treburile publice.”(`Keith Kitchins,
Românii 1774-1866 )
Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoare le cerinţe:
1. Precizaţi secolul la care se referă sursa A. 3p
2. Precizaţi pe baza sursei A ce argument din p.d.v.istoric aduceau boierii români în memorii. 3p
3. Scrieţi , litera corespunzătoare sursei care susţine că generaţia de la 1848 a recunoscut Apusul drept model politic şi cultural.4p
4. Numiţi o mare putere autocrată de sub care oamenii erau hotărâţi să-şi elibereze poporul. 3p
5. Selectaţi, două informaţii aflate în relaţia cauză –efect din sursa A. 7p
6. Menţionaţi o asemănare între memoriile/proiectele de reformă adoptate în perioada 1711-1848. 4p
7. Prezentaţi două memorii sau două proiecte de reformă în afara celor din texte adoptate în perioada 1711-1821.6p

Subiectul II 30 puncte
Citiţi cu atenţie următoarele surse istorice:

A.,, Poporul român decretă:

1.Independenţa sa administrativă şi legislativă pe temeiul tratatelor lui Mircea şi Vlad V, şi neamestec al niciunei puteri din
afară în cele din întru ale sale
2.Egalitatea drepturilor politice
3.Contribuţie generală
4.Adunare generală compusă de reprezentanţi ai tuturor stărilor soţietăţii
5.Domn responsabil, ales pe cinci ani, şi căutat în toate stările soţietăţii.
7.Responsabilitatea miniştrilor şi a tuturor funcţionarilor în funcţia ce ocupă.
13.Emancipaţia clacaşilor, ce se fac proprietari prin despăgubire
16.Instrucţie egală şi întreagă pentru tot românul de ambele sexe”. (Proclamaţia de la Islaz 9iunie 1848)

B .1.Neatârnarea administrativă şi legislativă în toate cele din lăuntru, fără amestec a orice puteri străine.
2.Egalitatea drepturilor civile şi politice.
3.Adunarea Obştească compusă de reprezentaţii tuturor stărilor societăţii.
4.Domnul ales din toate stările societăţii după vechiul obicei.
5.Lista civilă proporţională cu veniturile şi mijloacele ţării.
6.Responsabilitatea miniştrilor şi a tuturor funcţionarilor în funcţiile ce ocupă.
7.Libertatea tiparului.
11.Dreptul iniţiativ şi de petiţie pentru Adunare.
13.Garantarea libertăţii individuale şi a domiciliului.
14.Instrucţie egală şi gratuită pentru toţi românii.
16.Întemeierea juriului pentru pricini politice,criminale şi de tipar.
17.Desfiinţarea pedepsei de moarte şi a bătăilor trupeşti.
19.Întemeierea ministerului public.
20.Reforma tribunalelor şi inamovibilitatea judecătorilor.
 21.Neamestecarea Domnitorului în ramul judecătoresc în aducerea în împlinire a sentinţelor fără întărirea sa.
23.Libertatea cultelor.
24.Ridicarea morală şi socială a clerului ortodox.
27.Emanciparea graduală a israeliţilor moldoveni.” (Mihail Kogălniceanu, „Dorinţele partidei naţionale în Moldova” 1848)

Pornind de la aceste surse istorice răspundeţi la următoarele cerinţe:

1.Precizaţi secolul la care se referă cele două surse. 4p
2.Precizaţi ce obiectiv naţional apare menţionat în articolul1 în sursa A. 3p
3. Precizaţi pe ce obiectiv social apare menţionat în articolul 13 în sursa A. 3p
4. Menţionaţi un articol din sursa B care prevede modernizarea societăţii. 3p
5.Menţionaţi două articole din sursa B care conţin drepturi şi libertăţi cetăţenşti. 6p
6.Numiţi un obiectiv politic constant al proiectului politic în perioada 1711- 1821. 4p
7.Prezentaţi două fapte istorice care au favorizat redactarea de memorii sau proiecte de reformă. 6p

Subiectul III 30 puncte

Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre proiectele politice româneşti şi rolul lor în constituirea României moderne,
având în vedere:
- menţionarea a două proiecte politice din secolul al- XVIII –lea sau prima jumătate a secolului al XIX-lea şi precizarea a două
obiective cuprinse în memorii care au fost realizate în a doua jumătate a secolului al XIX-lea;
- prezentarea unui fapt istoric, desfăşurat în plan intern în a doua jumătate a secolului al XIX-lea prin care s-a relizat statul român
modern;
- precizarea unei consecinţe a realizării statului roman modern;
- formularea unui punct de vedere referitor la rolul proiectelor politice în constituirea României moderne şi susţinerea acestuia printr-un
argument istoric.
-
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea relaţiei cauză-
efect,susţinerea unui punct de vedere cu argumente istorice (pertinenţa argumentării prin utilizarea unui fapt istoric relevant,
respectiv a conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiuni cronologice/ logice a faptelor istorice şi
încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
• Se punctează oricare alte formulări şi modalităţi de rezolvare corectă a cerinţelor.
• Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem. Nu se acordă fracţiuni de punct.
• Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea punctajului total acordat pentru lucrare la 10.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. 3 puncte pentru precizarea secolului din sursa A.
2. 3 puncte pentru precizarea argumentului istoric adus de boierii români în memorii din sursa A.
3. 4 puncte pentru menţionarea sursei B.

4. 3 puncte pentru Rusia autocrată.

5. 7 puncte pentru selectarea a oricăror două informaţii aflate în relaţia cauză-efect,selectate din sursa A.
6. 4 puncte pentru menţionarea oricărei asemănări între memorii sau proiectele de reformă.
7. Câte un punct pentru menţionarea oricărui memoriu/proiect de reformă (1px2=2).
Câte 2 puncte pentru prezentarea oricărui memoriu/proiect de reformă (2px2=4).
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
1. 4 puncte pentru precizarea secolului din ambele surse.
2. 3 puncte pentru precizarea, obiectivului naţional din art.1(autonomia) din sursa A.
3. 3 puncte pentru menţionarea obiectivului social din art.13 (împroprietărirea prin despăgubire) în sursa A.
4. 3 puncte pentru menţionare oricărui articol din sursa B care prevede modernizarea societăţii .
5. câte 3 puncte pentru menţionarea oricărui articol care prevede drepturi şi libertăţi (3x2=6) .
6. .4puncte pentru numirea unui obiectiv politic constant al proiectului politic între 1711-1821.
7. 4 puncte pentru menţionarea oricărei asemănări.
SUBIECTUL al III lea (30 de puncte)
Informaţia istorică – 24 de puncte distribuite astfel:
• 3 puncte pentru menţionarea oricărui proiect politic (3px2=6p).
• 3 puncte pentru precizarea oricărui obiectiv realizat(3px2=6p) .
1 puncte pentru menţionarea faptului istoric ales.
• 3 puncte pentru prezentarea faptului istoric ales.
 • 3 puncte pentru precizarea oricărei consecinţe.
• 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la rolul proiectelor politice în constituirea statului roman
modern..
• 1 punct pentru pertinenţa argumentării punctului de vedere formulat
• 2 puncte pentru selectarea oricărui fapt istoric relevant care susţine punctul de vedere formulat
• 1 punct pentru utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.), respectiv, concluzia (aşadar,
ca urmare etc.)
Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 6 puncte distribuite astfel:
• 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat
1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric adecvat
0 puncte pentru lipsa limbajului istoric
• 1 punct pentru structurarea textului (introducere, cuprins, concluzii).
0 puncte pentru text nestructurat
• 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice
0 puncte pentru nerespectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice
• 1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu
0 puncte pentru nerespectarea limitei de spaţiu .