TEST DE EVALUARE FINALĂ

CLASA A XII-A
BACALAUREAT

 Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

 Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.
SUBIECTUL I

A. Generaţia de la 1848 se distingea de înaintaşii săi prin cunoaşterea directă a Europei occidentale.
Majoritatea fuseseră în Franţa pentru a-şi desăvârşi studiile, dar puţini, precum Mihail Kogălniceanu, şi-au luat
titlurile la universităţi germane. În orice caz, cel de-al doilea cămin spiritual al lor a fost Parisul. Pasoptişti se
simţeau ei însăşi o parte din Europa. Au cunoscut Apusul drept model politic şi cultural pentru partea lor de Europă
şi nu aveau cine ştie ce îndoieli că modelul de dezvoltare al acesteia era aplicabil şi Ţărilor Române. Ideile privind
stucturile politice şi progresul economic erau, ca atare , în mare măsură influenţate de doctrinele liberală şi de
laissez- faire la ordinea zilei. Nu este în nici un fel întâmplător că şi-au îndreptat privirea spre soluţiile liberale şi nu
spre cele conservatoare în problema care frământau cele ţări. Orice tip de conducere autoritară, chiar luminată,
prezenta doar o mică atracţie pentru oameni hotărâţi să-şi elibereze poporul din Rusia ,,autocrată” şi de
Turcia ,,despotică” şi dornici şă lărgească participarea cetăţenilor la treburile publice .
( Keith Hitchins, România 1744-1866)

B. Proclamaţia de la Islaz a fost un program caracteristic pentru intelectuali europeni de la 1848, datorită
accentului pus pe libertăţile individuale, încrederii în bunele instituţii şi prevederile sale privind un rol sporit pentru
cetăţean în treburile publice. Dar nu au fost simple împrumuturi ale românilor din experienţa europeană apuseană.
Principiile pe care Comitetul revoluţionar le exprima cu atâta forţă îşi pot regăsi sorginte în Memorandumurile
boierilor reformatori, în Proclamaţia lui Tudor Vladimirescu, în Constituţia cărvunarilor, în planurile cercului
format în jurul Daciei literare, în aspiraţiile boierilor liberali din Adunările legislative ale celor două Principate.
Proclamaţia de la Islaz avea în vedere probleme specifice Ţării Româneşti şi avansa soluţii rezultând dintr-o
tradiţie îndelungată a gândirii sociale şi politice autohtone înrâurită de contactele paşoptiştilor din Ţara Românească
cu ceea ce acceptau a fi principii universal valabile.
( Keith Hitchins, România 1744-1866)
Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:

1. Menţionaţi modelul politic şi cultural al generaţiei de la 1848 la care se referă sursa A.

2. Precizaţi secolul la care se referă atât sursa A cât şi sursa B.
3. Menţionaţi două proiecte politice la care se referă sursa B.
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că paşoptişti se simţeau ei însăşi o parte
din Europa .
5. Scrieţi, pe foaia de examen, două informaţii aflate în relaţie cauză–efect, selectate din sursa B.
6. Prezentaţi două memorii din secolul al XVIII-lea .
7. Menţionaţi o asemănare între două proiecte politice din prima junătate a secolului al XIX-lea.

1
 SUBIECTUL I I

Marea Unire din 1918 a fost - şi rămâne – pagina cea mai sublimă a istoriei româneşti. Măreţia ei stă
în faptul că desăvârşirea unităţii naţionale nu este opera nici unui om politic, a nici unui guvern, a nici unui
partid; este fapta istorică a întregii naţiuni române, realizată într-un elan ţâşnit cu putere din străfundurile
conştiinţei unutăţii neamului, un elan controlat de fruntaşii politici, pentru al călăuzi cu inteligenţa politică
remarcabilă spre ţelul dorit.
Marea Unire din 1918 nu a fost rodul participării României la război. Nici partizanii Antantei, nici cei
ai Puterilor Centrale nu au avut în vedere revoluţia din Rusia şi destrămarea monarhiei Austro- Ungare.
Raţionamentul lor s-a înscris formulei tradiţionale a raportului de putere interstate: Victoria Antantei ne va
da Bucovina, Transilvania şi Banatul, victoria Puterilor Centrale ne va da Basarabia; o biruinţă o exclude
pe cealaltă, astfel că nimeni nu va vedea cu putinţă ca toate aceste provincii să intre aproape simultan în
frontierele Vechiului Regat.
Războiul început în 1916 s-a încheiat prin pacea de la Bucureşti din 1918. Prost pregătit, el a
cunoscut înfngerile din 1916 şi izbânzile din 1917, care nu au mai putut modifica însă situaţia frontului,
aşa cum fusese fixat în iarna 1916/1917; ieşirea Rusiei din război a făcut imposibilă continuarea
operaţiunilor militare de către România , singură şi a impus, ca urmare a păcii de la Brest – Litovsk, pe
cea de la Bucureşti.

Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:

1.Numiţi un eveniment politico-militar, precizat în sursa dată.

2. Precizaţi, pe baza sursei date, o informaţie referitoare la ieşirea Rusiei din război .
3. Menţionaţi din sursa dată două alianţe politico –militare .
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la războiul început în 1916.
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la Marea Unire din 1918, susţinându-l cu
două informaţii selectate din sursă.
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia România modernă s-a
consolidat în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. (Se punctează pertinenţa argumentării elaborate
prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv, a conectorilor care exprimă cauzalitatea şi
concluzia.)

SUBIECTUL III
Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre proiectele politice româneşti şi rolul lor în
constituirea României moderne, având în vedere:
menţionarea a două proiecte politice din secolul al- XVIII –lea sau din prima jumătate a secolului al
XIX-lea şi precizarea a două obiective politice sau naţionale cuprinse în memorii şi proiecte de reformă
care au fost realizate în a doua jumătate a secolului al XIX-lea sau prima jumătate a secolului al XX-lea;
prezentarea unui fapt istoric, desfăşurat în plan intern în prima jumătate a secolului al XX-lea prin care
s-a relizat România Mare;
precizarea unei consecinţe a realizării României Mari;
formularea unui punct de vedere referitor la rolul proiectelor politice în constituirea României moderne
şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.
-