n următoarele pagini, profesorii noștri de istorie vor aprofunda structura unui

eseu de Bacalaureat la disciplina istorie, astfel ca tu să fii pe deplin pregătit

în momentul examenului de Bac.
Fiecare explicație vine cu exemple relevante care, sperăm noi, îți vor facilita
înțelegerea și te vor face să nu mai ai emoții în preajma examenului.
Conform baremului structurarea eseului (introducere – cuprins – concluzie) este
punctată.
Citește în continuare ghidul nostru pentru a afla cum trebuie rezolvată fiecare din
cele patru cerințe ale eseului și cum trebuie să arate o rezolvare de nota 10 a
fiecărei cerințe. În următoarele pagini îți vom prezenta modul în care se
realizează introducerea, cuprinsul și concluzia eseului.
Cuprins
• 1. Introducere
• 2. Cuprins
o Precizarea/menționarea unui eveniment/a unei acțiuni
o Prezentarea unui eveniment/a unei acțiuni
o Formularea unui punct de vedere și argumentarea printr-un fapt istoric
• 3. Concluzie
1. Introducere
Introducerea trebuie să fie un paragraf format din două-trei propoziții care să
ofere o imagine de ansamblu asupra temei date. Ideile se pot referi atât la
contextul internațional, cât și la cel intern, doar la contextul intern sau doar la
contextul internațional. De exemplu, dacă cerința se referă la „Ideologii și
practici politice în secolul al XX-lea”, menționarea situației internaționale este
chiar benefică, întrucât enunțul nu se limitează doar la România.
De asemenea, în introducere poți să rezumi cerința/definești conceptul din cerință
în câteva idei, sau poți doar să anticipezi ceea ce urmează să scrii. Îți punem la
dispoziție două introduceri pentru subiectul „statul român modern”.
Introducere prin care rezumi cerința:
Situația politică, socială și economică a cunoscut numeroase modificări în perioada
dintre secolele al XVIII-lea-al XX-lea, fapt datorat atât situației interne, cât și
situației internaționale la care România a fost nevoită să participe diplomatic și
armat pentru a-și îndeplini obiectivele naționale. Proiectele politice din secolele
al XVIII-lea și al XIX-lea, înfăptuirea Unirii din 1859, participarea la „criza
orientală”, cucerirea Independenței în 1877, implicarea în Primul Război Mondial
și, în final, realizarea Marii Uniri în 1918, dezvăluiesc lupta acerbă și dorința
pentru unitate și libertate a românilor, precum și parcursul ascendent pe care
statul român l-a avut în procesul de modernizare.
Introducere prin care anticipezi ceea ce urmează să scrii:
Secolul al XVIII-lea, denumit de istorici și „epoca fanariotă”, a fost marcat de
consolidarea influenței, pe de o parte, a Imperiului Otoman în Moldova și Țara
Românească, iar pe de altă parte, de influența Imperiului Habsburgic în
Transilvania. Lipsa drepturilor și libertăților esențiale, precum și discrepanța
dintre realitatea socială și cea politică i-a ambiționat pe români, stârnind în ei
dorința de emancipare și unitate. Ideile politice din acest secol nu doar că
servesc drept inspirație pentru proiectele din secolul al XIX-lea, dar reprezintă
și primul pas spre modernitate.
2. Cuprins
Odată redactată introducerea, poți trece cu încredere la cuprins. Acesta este cea
mai importantă parte dintr-un eseu, întrucât reprezintă dezvoltareasubiectului și
rezolvarea cerințelor. Trebuie să fii foarte atent, deoarece gradul de complexitate
al fiecărei cerințe este diferit!
Este o diferență între a preciza, a menționa și a prezenta un eveniment.
Printre cerințele eseurilor de Bac pe care trebuie să le dezvolți avem următoarele
exemple:
1. precizarea unei constituții adoptate… / prezentarea unei trăsături a …
2. prezentarea unui fapt istoric referitor…
3. menționarea câte unei acțiuni… / menţionarea a două cauze …
4. formularea unui punct de vedere referitor la…
În rândurile următoare, prin exemple elocvente, te vom ajuta să înțelegi mai bine
diferențele dintre ele, astfel ca tu să reușești să scrii un eseu corect, încadrat
în limita de spațiu și timp.
Cuprins
• Precizarea/menționarea unui eveniment/a unei acțiuni
• Prezentarea unui eveniment/a unei acțiuni
• Formularea unui punct de vedere și argumentarea printr-un fapt istoric
Precizarea/menționarea unui eveniment/a unei acțiuni
Precizarea și menționarea unui eveniment se referă strict la scrierea lui, fără o
dezvoltare pe larg. Un context, o personalitate și/sau un an legat de evenimentul
respectiv sunt informații binevenite, însă o descriere amănunțită trebuie evitată
deoarece nu numai că riști să nu fii punctat, dar riști și să nu te încadrezi în
limita de spațiu impusă, de aproximativ două pagini.
Iată două exemple de „precizare” și „menționare”, întocmite pe baza simulării
examenului de Bacalaureat din anul 2015:
• precizarea unui proiect politic referitor la statul român modern, elaborat în
secolul al XVIII-lea
Un proiect politic referitor la statul român modern, elaborat în secolul al XVIII-
lea, a fost „Supplex Libellus Valachorum” din anul 1791, inspirat în mare parte de
„Supplex Libellus” din 1744, întocmit de episcopul Inocențiu Micu Klein în
Transilvania. Cei care au redactat actul, printre care Gheorghe Șincai și Samuil
Micu, au cerut împăratului Leopold al II-lea drepturi politice și civile egale cu
cele ale păturei privilegiate.
• menționarea a două acțiuni de politică internă desfășurate în statul român modern
în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și a câte unei caracteristici a fiecăreia
dintre aceste acțiuni
În anul 1859, datele de 5, respectiv 24 ianuarie, au însemnat dubla alegere a
domnitorului Alexandru Ioan-Cuza în Moldova și Țara Românească și implicit unirea
celor două principate. Acest eveniment a avut un caracter unitar și democratic, iar
în urma sa, voința populară a fost pusă la rang de lege.
Cu toate acestea, domnia lui Cuza nu a durat foarte mult astfel că, în anul 1866,
după abdicarea domnitorului, Carol I i-a fost succesor. În același an s-a adoptat,
pe 1 iulie, o nouă Constituție. Principala calitate a acesteia a fost caracterul
său liberal, fiind concepută după modelul constituției Belgiei din 1831.
Prezentarea unui eveniment/a unei acțiuni
Spre deosebire de liniuțele care cer menționarea/precizarea unui fapt istoric,
cerința care începe cu „prezentarea unui eveniment/fapt istoric/a unei acțiuni…”
presupune o descriere amănunțită. Iată câteva puncte pe care trebuie să le atingi
atunci când prezinți un eveniment istoric:
• contextul istoric (intern sau internațional)
• spațiul istoric în care se desfășoară evenimentul
• cauza care a dus la producerea evenimentului
• scopul evenimentului
• descrierea evenimentului
• o personalitate implicată
• anul producerii evenimentului
• consecințele evenimentului
În funcție și de cerință, aceste puncte pot sau nu pot fi îndeplinite în
totalitate.
Iată „prezentarea unui proiect politic din secolul al XIX, care a contribuit la
formarea statului român modern”, cerință prezentă în subiectul simulării din anul
2015, pentru clasa a XII-a:
În prima jumătate a secolului al XIX-lea, pe fondul izbucnirii revoluțiilor în
Europa, Țările Române au reînceput lupta pentru libertate. Cauzele revoluției din
1848 au coincis în toate cele trei țări, fapt ce denotă unitatea românilor în
gândire: existența privilegilor feudale, nerezolvarea problemelor agrare, asuprirea
națională. Scopul revoluției a fost înlocuirea vechiului regim, preluarea puterii
de către burghezie și libertatea economică deplină.
În Țara Românească, un rol foarte important l-a avut organizația secretă „Frăția”,
întemeiată de Nicolae Bălcescu cu cinci ani înainte de izbucnirea revoluției.
Membrii acesteia, C.A Rosetti, frații Golescu, frații Dumitru, Ion Ghica, Ion
Heliade Rădulescu, au avut rolurile principale în revoluție.
Astfel, în luna mai a anului 1848, comitetul revoluționar formulează ceea ce avea
să fie cunoscut mai târziu ca „Proclamația de la Islaz”, un program care sintetiza
obiectivele și sarcinile revoluției în 22 de articole. Revoluționarii cereau
printre altele: independența administrativă și legislativă, egalitatea drepturilor
politice, adunarea generală să fie compusă din reprezentanți ai tuturor stărilor
sociale, domnitor ales pe cinci ani și emanciparea clăcașilor.
Proclamația a fost citită la adunarea populară de la Islaz din data de 9 iunie
1848. Două zile mai târziu, revoluția izbucnește și la București. Așadar, sub
presiunea mulțimii și a lipsei de sprijin din partea armatei, domnitorul Gheorghe
Bibescu a fost obligat să semneze Constituția și să recunoască noul guvern.
Revoluția nu a fost văzută cu ochi buni de guvernul țarist și de Imperiul Otoman, a
căror influență era pusă sub semnul întrebării. În ciuda eforturilor diplomatice
deosebite întreprinse, revoluționarii au fost nevoiți să se retragă, presiunile
boierilor și a țarului determinând armata otomană să grăbească intervenția. Astfel
că, în semn de protest, în ziua de 6 septembrie 1848, populația bucureșteană se
strânge într-o demonstrație în care se arde Regulamentul Organic. O confruntare
militară este inevitabilă, o luptă grea ducându-se pe Dealul Spirii la data de 13
septembrie 1848, între membrii revoluției și armata turcească. Acest eveniment a
însemnat înăbușirea revoluției.
Cu toate acestea, ideile au rămas întipărite în conștiința românilor, acestea
deschizând drumul unei serii de evenimente care vor dovedi, încă o dată, caracterul
unitar al românilor. De asemenea, prin acțiunile întreprinse în anii ce au urmat,
idealurile naționale exprimate în cadrul programelor revoluționare vor fi în cele
din urmă realizate.
Formularea unui punct de vedere și argumentarea printr-un fapt istoric
Această cerință presupune ca tu să-ți oferi părerea legată de un anumit subiect,
părere ce trebuie argumentată, după cum spune și enunțul, printr-un fapt istoric.
Părerea ta trebuie introdusă prin conectori specifici precum „consider că”,
„părerea mea este”, „în opinia mea”, ”din punctul meu de vedere”.
Reține că punctul tău de vedere trebuie să fie pertinent și redactat folosind un
limbaj istoric specific. Formulări precum „Cred că evoluția statul român a fost
bună” sau „Eu cred că statul român nu a evoluat deloc, mai bine rămânea
Transilvania sub unguri” sunt total necorespunzătoare!
Argumentarea printr-un fapt istoric înseamnă ca punctul tău de vedere să poată fi
legat de un eveniment. Este ca și cum ai avea o părere, fie ea pozitivă sau
negativă, despre o persoană și aduci argumente/exemple/dovezi prin care să-ți
justifici părerea: „Din punctul meu de vedere, Gina se pricepe foarte bine la
gătit. Acum o săptămână m-a invitat la ea și mi-a făcut niște paste cu carne
delicioase”.
Revenind la istorie, iată „formularea unui punct de vedere referitor la evoluția
statul român în primele două decenii ale secolului al XX-lea și susținerea acestuia
printr-un argument istoric”.
Consider că primele decenii ale secolului al XX-lea au fost definitorii în evoluția
statului român modern. Argument în acest sens este Marea Unire din data de 1
decembrie 1918, realizată pe fondul participării României la Primul Război Mondial
alături de Antanta între anii 1916-1918 și aflarea noastră în tabăra învingătoare.
De asemenea, dizolvarea imperiilor multinaționale a permis accesul liber la
înfăptuirea idealului național.

3. Concluzie
Concluzia ar trebui să însumeze ideile exprimate până în acel moment în eseu. O
idee/o propoziție despre evoluția evenimentelor în următorii ani este binevenită.
De asemenea, ultimul paragraf trebuie marcat de conectorul „în concluzie”. Mai jos
ai un exemplu care să te ajute să înțelegi mai bine modul de formulare al unei
concluzii pentru eseu:
În concluzie, drumul României spre modernizare și desăvârșire a fost unul anevoios,
presărat cu obstacole ridicate fie de opoziția internă, fie de cea externă care nu
dorea ca statul român să iasă din sfera lor de influență. Cu toate acestea,
acțiunile românilor și luptele lor au fost răsplătite într-un final, anul 1918
rămânând în istorie ca anul în care a luat ființă statul România.