Structura unui eseu

Conform baremului structurarea eseului (introducere – cuprins – concluzie) este punctată.

Citește în continuare ghidul nostru pentru a afla cum trebuie rezolvată fiecare din cele patru
cerințe ale eseului și cum trebuie să arate o rezolvare de nota 10 a fiecărei cerințe. În
următoarele pagini îți vom prezenta modul în care se realizează introducerea, cuprinsul și
concluzia eseului.
Cuprins
• 1. Introducere
• 2. Cuprins
o Precizarea/menționarea unui eveniment/a unei acțiuni
o Prezentarea unui eveniment/a unei acțiuni
o Formularea unui punct de vedere și argumentarea printr-un fapt istoric
• 3. Concluzie
1. Introducere
Introducerea trebuie să fie un paragraf format din două-trei propoziții care să ofere o imagine
de ansamblu asupra temei date. Ideile se pot referi atât la contextul internațional, cât și la cel
intern, doar la contextul intern sau doar la contextul internațional. De exemplu, dacă cerința se
referă la „Ideologii și practici politice în secolul al XX-lea”, menționarea situației
internaționale este chiar benefică, întrucât enunțul nu se limitează doar la România.
De asemenea, în introducere poți să rezumi cerința/definești conceptul din cerință în câteva
idei, sau poți doar să anticipezi ceea ce urmează să scrii. Îți punem la dispoziție două
introduceri pentru subiectul „statul român modern”.
Introducere prin care rezumi cerința:
Situația politică, socială și economică a cunoscut numeroase modificări în perioada dintre
secolele al XVIII-lea-al XX-lea, fapt datorat atât situației interne, cât și situației internaționale
la care România a fost nevoită să participe diplomatic și armat pentru a-și îndeplini
obiectivele naționale. Proiectele politice din secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, înfăptuirea
Unirii din 1859, participarea la „criza orientală”, cucerirea Independenței în 1877, implicarea
în Primul Război Mondial și, în final, realizarea Marii Uniri în 1918, dezvăluiesc lupta acerbă
și dorința pentru unitate și libertate a românilor, precum și parcursul ascendent pe care statul
român l-a avut în procesul de modernizare.
Introducere prin care anticipezi ceea ce urmează să scrii:
Secolul al XVIII-lea, denumit de istorici și „epoca fanariotă”, a fost marcat de consolidarea
influenței, pe de o parte, a Imperiului Otoman în Moldova și Țara Românească, iar pe de altă
parte, de influența Imperiului Habsburgic în Transilvania. Lipsa drepturilor și libertăților
esențiale, precum și discrepanța dintre realitatea socială și cea politică i-a ambiționat pe
români, stârnind în ei dorința de emancipare și unitate. Ideile politice din acest secol nu doar
că servesc drept inspirație pentru proiectele din secolul al XIX-lea, dar reprezintă și primul
pas spre modernitate.
2. Cuprins
Odată redactată introducerea, poți trece cu încredere la cuprins. Acesta este cea mai
importantă parte dintr-un eseu, întrucât reprezintă dezvoltareasubiectului și rezolvarea
cerințelor. Trebuie să fii foarte atent, deoarece gradul de complexitate al fiecărei cerințe este
diferit!
Este o diferență între a preciza, a menționa și a prezenta un eveniment.
Printre cerințele eseurilor de Bac pe care trebuie să le dezvolți avem următoarele exemple:
1. precizarea unei constituții adoptate… / prezentarea unei trăsături a …
2. prezentarea unui fapt istoric referitor…
3. menționarea câte unei acțiuni… / menţionarea a două cauze …
4. formularea unui punct de vedere referitor la…
În rândurile următoare, prin exemple elocvente, te vom ajuta să înțelegi mai bine diferențele
dintre ele, astfel ca tu să reușești să scrii un eseu corect, încadrat în limita de spațiu și timp.
Cuprins
• Precizarea/menționarea unui eveniment/a unei acțiuni
• Prezentarea unui eveniment/a unei acțiuni
• Formularea unui punct de vedere și argumentarea printr-un fapt istoric
Precizarea/menționarea unui eveniment/a unei acțiuni
Precizarea și menționarea unui eveniment se referă strict la scrierea lui, fără o dezvoltare pe
larg. Un context, o personalitate și/sau un an legat de evenimentul respectiv sunt informații
binevenite, însă o descriere amănunțită trebuie evitată deoarece nu numai că riști să nu fii
punctat, dar riști și să nu te încadrezi în limita de spațiu impusă, de aproximativ două pagini.
Iată două exemple de „precizare” și „menționare”, întocmite pe baza simulării examenului de
Bacalaureat din anul 2015:
• precizarea unui proiect politic referitor la statul român modern, elaborat în secolul al XVIII-
lea
Un proiect politic referitor la statul român modern, elaborat în secolul al XVIII-lea, a fost
„Supplex Libellus Valachorum” din anul 1791, inspirat în mare parte de „Supplex Libellus”
din 1744, întocmit de episcopul Inocențiu Micu Klein în Transilvania. Cei care au redactat
actul, printre care Gheorghe Șincai și Samuil Micu, au cerut împăratului Leopold al II-lea
drepturi politice și civile egale cu cele ale păturei privilegiate.
• menționarea a două acțiuni de politică internă desfășurate în statul român modern în a doua
jumătate a secolului al XIX-lea și a câte unei caracteristici a fiecăreia dintre aceste acțiuni
În anul 1859, datele de 5, respectiv 24 ianuarie, au însemnat dubla alegere a domnitorului
Alexandru Ioan-Cuza în Moldova și Țara Românească și implicit unirea celor două principate.
Acest eveniment a avut un caracter unitar și democratic, iar în urma sa, voința populară a fost
pusă la rang de lege.
Cu toate acestea, domnia lui Cuza nu a durat foarte mult astfel că, în anul 1866, după
abdicarea domnitorului, Carol I i-a fost succesor. În același an s-a adoptat, pe 1 iulie, o nouă
Constituție. Principala calitate a acesteia a fost caracterul său liberal, fiind concepută după
modelul constituției Belgiei din 1831.
Prezentarea unui eveniment/a unei acțiuni
Spre deosebire de liniuțele care cer menționarea/precizarea unui fapt istoric, cerința care
începe cu „prezentarea unui eveniment/fapt istoric/a unei acțiuni…” presupune o descriere
amănunțită. Iată câteva puncte pe care trebuie să le atingi atunci când prezinți un eveniment
istoric:
• contextul istoric (intern sau internațional)
• spațiul istoric în care se desfășoară evenimentul
• cauza care a dus la producerea evenimentului
• scopul evenimentului
• descrierea evenimentului
• o personalitate implicată
• anul producerii evenimentului
• consecințele evenimentului
În funcție și de cerință, aceste puncte pot sau nu pot fi îndeplinite în totalitate.
Iată „prezentarea unui proiect politic din secolul al XIX, care a contribuit la formarea statului
român modern”, cerință prezentă în subiectul simulării din anul 2015, pentru clasa a XII-a:
În prima jumătate a secolului al XIX-lea, pe fondul izbucnirii revoluțiilor în Europa, Țările
Române au reînceput lupta pentru libertate. Cauzele revoluției din 1848 au coincis în toate
cele trei țări, fapt ce denotă unitatea românilor în gândire: existența privilegilor feudale,
nerezolvarea problemelor agrare, asuprirea națională. Scopul revoluției a fost înlocuirea
vechiului regim, preluarea puterii de către burghezie și libertatea economică deplină.
În Țara Românească, un rol foarte important l-a avut organizația secretă „Frăția”, întemeiată
de Nicolae Bălcescu cu cinci ani înainte de izbucnirea revoluției. Membrii acesteia, C.A
Rosetti, frații Golescu, frații Dumitru, Ion Ghica, Ion Heliade Rădulescu, au avut rolurile
principale în revoluție.
Astfel, în luna mai a anului 1848, comitetul revoluționar formulează ceea ce avea să fie
cunoscut mai târziu ca „Proclamația de la Islaz”, un program care sintetiza obiectivele și
sarcinile revoluției în 22 de articole. Revoluționarii cereau printre altele: independența
administrativă și legislativă, egalitatea drepturilor politice, adunarea generală să fie compusă
din reprezentanți ai tuturor stărilor sociale, domnitor ales pe cinci ani și emanciparea
clăcașilor.
Proclamația a fost citită la adunarea populară de la Islaz din data de 9 iunie 1848. Două zile
mai târziu, revoluția izbucnește și la București. Așadar, sub presiunea mulțimii și a lipsei de
sprijin din partea armatei, domnitorul Gheorghe Bibescu a fost obligat să semneze Constituția
și să recunoască noul guvern.
Revoluția nu a fost văzută cu ochi buni de guvernul țarist și de Imperiul Otoman, a căror
influență era pusă sub semnul întrebării. În ciuda eforturilor diplomatice deosebite întreprinse,
revoluționarii au fost nevoiți să se retragă, presiunile boierilor și a țarului determinând armata
otomană să grăbească intervenția. Astfel că, în semn de protest, în ziua de 6 septembrie 1848,
populația bucureșteană se strânge într-o demonstrație în care se arde Regulamentul Organic.
O confruntare militară este inevitabilă, o luptă grea ducându-se pe Dealul Spirii la data de 13
septembrie 1848, între membrii revoluției și armata turcească. Acest eveniment a însemnat
înăbușirea revoluției.
Cu toate acestea, ideile au rămas întipărite în conștiința românilor, acestea deschizând drumul
unei serii de evenimente care vor dovedi, încă o dată, caracterul unitar al românilor. De
asemenea, prin acțiunile întreprinse în anii ce au urmat, idealurile naționale exprimate în
cadrul programelor revoluționare vor fi în cele din urmă realizate.
Formularea unui punct de vedere și argumentarea printr-un fapt istoric
Această cerință presupune ca tu să-ți oferi părerea legată de un anumit subiect, părere ce
trebuie argumentată, după cum spune și enunțul, printr-un fapt istoric.
Părerea ta trebuie introdusă prin conectori specifici precum „consider că”, „părerea mea este”,
„în opinia mea”, ”din punctul meu de vedere”.
Reține că punctul tău de vedere trebuie să fie pertinent și redactat folosind un limbaj istoric
specific. Formulări precum „Cred că evoluția statul român a fost bună” sau „Eu cred că statul
român nu a evoluat deloc, mai bine rămânea Transilvania sub unguri” sunt total
necorespunzătoare!
Argumentarea printr-un fapt istoric înseamnă ca punctul tău de vedere să poată fi legat de un
eveniment. Este ca și cum ai avea o părere, fie ea pozitivă sau negativă, despre o persoană și
aduci argumente/exemple/dovezi prin care să-ți justifici părerea: „Din punctul meu de vedere,
Gina se pricepe foarte bine la gătit. Acum o săptămână m-a invitat la ea și mi-a făcut niște
paste cu carne delicioase”.
Revenind la istorie, iată „formularea unui punct de vedere referitor la evoluția statul român în
primele două decenii ale secolului al XX-lea și susținerea acestuia printr-un argument istoric”.
Consider că primele decenii ale secolului al XX-lea au fost definitorii în evoluția statului
român modern. Argument în acest sens este Marea Unire din data de 1 decembrie 1918,
realizată pe fondul participării României la Primul Război Mondial alături de Antanta între
anii 1916-1918 și aflarea noastră în tabăra învingătoare. De asemenea, dizolvarea imperiilor
multinaționale a permis accesul liber la înfăptuirea idealului național.

3. Concluzie
Concluzia ar trebui să însumeze ideile exprimate până în acel moment în eseu. O idee/o
propoziție despre evoluția evenimentelor în următorii ani este binevenită. De asemenea,
ultimul paragraf trebuie marcat de conectorul „în concluzie”. Mai jos ai un exemplu care să te
ajute să înțelegi mai bine modul de formulare al unei concluzii pentru eseu:
În concluzie, drumul României spre modernizare și desăvârșire a fost unul anevoios, presărat
cu obstacole ridicate fie de opoziția internă, fie de cea externă care nu dorea ca statul român
să iasă din sfera lor de influență. Cu toate acestea, acțiunile românilor și luptele lor au fost
răsplătite într-un final, anul 1918 rămânând în istorie ca anul în care a luat ființă statul
România.