Metode de rezolvare de probleme prin stimularea creativității:

BRAINSTORMING
Brainstorming-ul își are originea într-o metodă didactică folosită în India, în urmă cu
400 de ani, numită Prai-Barshana (prai- în afara eului; barshana- discuții care nu admit
critici). În secolele XVI-XVII au fost recunoscute forme ale brainstorming-ului în obiceiurile
marinarilor, care în cazul unor pericole trebuiau să propună soluții în ordinea posturilor pe
care le ocupau la solicitarea căpitanilor corăbiilor1.
În bibliografia de specialitate, metoda este cunoscută sub diverse denumiri2:
- Furtună în creier- denumirea respect înțelesul etimologic și sugerează
intensitatea activității imaginative;
- Metoda Osborn, după numele celui care l-a sistematizat;
- Asalt de idei, cascada ideilor, datorită numărului mare de idei vehiculate de
membrii grupului;
- Filosofia marelui Da, pentru că sunt acceptate toate ideile emise;
- Evaluarea amânată, pentru că actul imaginației este separat de cel al gândirii
critice.
Metoda brainstorming-ul („asaltul de idei” sau „cascada ideilor”) este discuției în
grup, cu funcția de a facilita căutarea și găsirea celei mai bune soluții pentru o problemă de
rezolvat, printr-o mobilizare a ideilor tuturor participanților.
Etape ale utilizării metodei:
1. Se organizează clasa în funcție de tipul de brainstorming pe care vrea să îl genereze:
individual/ în perechi/în grup și se comunică elevilor regulile de desfășurare a
acestuia. Accentul se pune acum pe cantitate, pe enunțarea a cât mai multor idei
diverse și soluții posibile.
2. Învățătorul expune sarcina de lucru și solicită elevilor să-și exprime ideile cre le vin în
minte în legătură cu rezolvarea problemei aflată în discuție. Astfel, elevii își exprimă
ideile fără ca aceste să fie judecate imediat, evitându-se factorii care conduc la
inhibiție, timiditate, frică. Totodată pri această se încearcă evitarea oricărui blocaj
intelectual, precum și prevenirea inhibării spontaneității de gândire a elevilor.
3. Se ascultă cu atenție toate ideile și se notează, încurajându-se fiecare elev. Ceea ce
poate fi neobișnuit pentru unul poate fi binevenit și util pentru altul.
1
Traian Stănciulescu, Vitalie Belous, Ion Moraru, Tratat de creatologie, p.483 apud Mariana Pintilie, Metode
moderne de învățare- evaluare, Editura Eurodidact, Cluj-Napoca, 2002, p.55.
2
Mariana Pintilie, Metode moderne de învățare –evaluare, p. 56.
 4. Se notează ideile pe o coală de flipchart. Sunt încurajați toți participanții indiferent de
valoarea intervenției lor, fără a se ironiza ideile mai puțin potrivite.
5. Evaluarea ideilor propuse prin brainstorming. Se grupează ideile pe categorii și se
reformulează, în jurul unor cuvinte cheie sau imagini care pot constitui criteria de
analiză și se rețin ideile cele mai originale. Totodată se realizează și evaluarea
activității. Această etapă are ca scop dezvoltarea spiritului critic la elevi.
Această metodă trebuie utilizată cu mare atenție și din cauza limitelor pe care le
prezintă: este doar o etapă în rezolvarea creativă a problemelor care trebuie continuată de
cercetarea clasică, însă nu întotdeauna soluțiile propuse au aplicabilitate practică.
Aplicații:
Tema : ,,Balada unui greier mic ,, dupa George Topârceanu
Sarcina de lucru: Spuneți caracteristicile anotimpului toamna.

STARBURSTING (EXPLOZIA STELARĂ)

Explozia stelară sau „Starbursting” (în engleză: star – stea și burst- a exploda) este o
metodă nouă care are ca scop principal dezvoltarea creativităţii, prin formularea unor
întrebări, realizând cât mai multe conexiuni între concepte. Este o metodă similară
brainstorming-ului și se poate desfăşura fie individual, fie în cadrul grupului.
Explozia stelară este o metodă activ-participativă, care încearcă formularea a cât mai
multor întrebări şi realizarea unor conexiuni între aceste întrebări cu ajutorul elevilor, cu
scopul descoperirii unor noi informaţii. Organizată în grup, această metodă facilitează
participarea întregului colectiv, stimulează crearea de întrebări la întrebări, așa cum
brainstorming-ul dezvoltă construcția de idei pe idei3.
Etapele utilizării metodei:
1. Aranjarea elevilor sub forma unui semicerc sau în grupuri;
2. Alegerea temei ce urmează a fi dezbătută;
3. Realizarea unei stele în interiorul căreia va fi trecută tema propusă;
4. Confecţionarea a 5 stele mai mici decât prima stea. Pe fiecare stea va fi trecută câte o
întrebare (vor fi trecute întrebările de bază „Ce? Cine? Unde? De ce? Când?” Fig.
nr. 1);
5. Grupurile lucrează pentru a elabora o listă cu cât mai multe întrebări și cât mai diverse;
6. Comunicarea rezultatelor obţinute;

3
Sas Gheorghe, op. cit., p.38.
7. Aprecierea rezultatelor. Facultativ se poate proceda și la elaborarea de răspunsuri la unele
întrebări. Participanții se prind repede în joc, acesta fiind pe de o parte o modalitate de
relaxare, și pe de altă parte o sursă de noi descoperiri și de consolidare a cunoștințelor.

Aplicații:
1. Tema:Ciuboțele ogarului după Călin Gruia (clasa –II-a)
Pentru realizarea acestei aplicații, invățătorul are nevoie de steluțe decupate din hârtie
colorată pe care sunt trecute întrebări din textul Ciubotelele Ogarului și de o coală de
flipchart. Se împarte clasa în 6 grupe; fiecare grupă extrage câte un plic în care se află steluțe
cu întrebări. După ce se consultă membrii grupelor între ei, liderul transmite răspunsul și
lipește steluța pe coala de flipchart. Elevii pot formula și alte întrebări care să completeze
recapitularea și consolidarea cunoștințelor dobândite în lecție, după modelul: ”Cine? Unde?
De ce? Când? Ce? Cum?”
2. Tema:Frunza dupa Emil Gârleanu(clasa a -II-a);
Învățătorul împarte clasa în 4 grupe și le distribuie câte un puzzle cu imagini din poezia
Mama.
3. Elevii asamblează puzzle-ul și identifică în imagini momente specifice fiecarei strofe
din poezie.
Se distribuie steluțe confecționate din hârtie colorată pe care sunt scrise următoarele întrebări:
- Cine începe să bată?
- Cine erau răcoroase?
-Unde plecau păsările?
-Ce semne arată frunza ca trebuie să cadă?
- Când frunza băgă de seamă ?
-De ce ramân ramurile goale?
Lista de întrebări iniţiale poate genera altele, neaşteptate, care cer şi o concentrare mai mare.
1. Elevii răspund la întrebări și lipesc steluțele în jurul imaginii descoperite conform
metodei Starbursting.

Ce semne arată frunza că trebuie să cadă? Cum erau ramurile?

Cine începe să bată?

Când frunza băgă de seamă? FRUNZA

De ce ramân ramurile goale?

Cum se simțea frunza?

Unde se clatina? Cum erau norii?

METODA PĂLĂRIILOR GÂNDITOARE (Thinking hats- Edward de Bono)

 Metoda celor șase pălării gânditoare a fost creată de Edward de Bono, în cartea intitulată
Six Thinking Hats. Titulatura are la bază proverbul englezesc ”Put on your thinking cap, care
s-ar putea traduce prin Gândește în conformitate cu pălăria pe care o porți”4.
Cele șase pălării reprezintă șase posibilități de procesare a datelor. Schimbarea lor oferă
eliberarea de stilul convențional de tratare a problemelor și permite cuprinderea cât mai
multor informații privind o situație concretă.
Este o tehnică interactivă, de stimulare a creativității participanților, care se bazează pe
interpretarea de roluri în funcție de pălăria aleasă. Asociată reflecției, urmărește motivarea
elevului pentru lectură prin corelarea termenilor și a aspectelor identificate în operele literare.
Elevii pot compara diverse stiluri de abordare a problemelor și identifică mai ușor tema
central a unei probleme.tehnica îi pune în situația de a găsi alternative, de a experimenta
sentimental empatic ( de identificare/respingere) și permite abordarea afectivă prin corelarea
cu experiența personală.
Metoda pălăriilor gânditoare poate fi folosită în predare- învățare, precum și în alte
context ce presupun rezolvarea unei probleme sau luarea unei decizii, deoarece facilitează
evidențierea diferitelor posibilități de abordare a unei teme. Fiecare pălărie reprezintă o
modalitate de a gândi.
Etapele metodei:
Mai întâi se stabilesc șase purtători de pălării, care lucrează individual pentru a exprima
câte o apreciere a unei situații din perspective impusă e culoarea pălăriei pe care o poartă.
Fiecare pălărie este asociată unui tip de gândire:

Pălăria albă – exprimă gândirea obiectivă, cât mai aproape de real, operând cu fapte,
informaţii şi dovezi (Ce? Cum?).

Pălăria roşie – exprimă gândirea afectivă, care se bazează pe sentimente,exprimă

supărare, revoltă, emoţii, presimţiri, intuiţie etc. (De ce?).

Pălăria verde – exprimă gândirea creativă, idei noi, comportament provocator, multă
creativitate, deschidere, transparenţă, flexibilitatea şi mobilitatea gândirii etc. (Ce trebuie
făcut? Ce acţiuni sau ce măsuri trebuie luate?)

4
Ibidem , p. 44.
 Pălăria galbenă – exprimă gândirea optimistă, care abordează constructiv,
evidenţiază avantajele, oportunităţile, punctele forte, posibilitatea de realizare a unei activităţi.

Pălăria albastră–exprimă gândirea speculativă,adică controlul procesului de

gândire,monitorizează întregul proces de judecată şi discuţie, extrage concluzii.

Pălăria neagră –exprimă gândirea negativă, prezintă situaţia sumbru, prin care se
evidenţiază greşelile, punctele slabe, pericolele, riscurile, exprimând doar judecăţi şi aspecte
negative etc.
Elevii trebuie să cunoască bine semnificaţia fiecărei culori, şi să -şi asume rolul
sugerat de aceasta (elevii vor intra în pielea personajelor, să gândească din prisma pălăriei pe
care o poartă).
Pălăria poate fi purtată individual ,atunci elevul respectiv îşi îndeplineşte rolul ,sau
mai mulţi elevi pot răspunde sub aceeaşi pălărie. În acest caz, elevii grupului care
interpretează rolul unei pălării gânditoare cooperează în asigurarea celei mai bune
interpretări. Ei pot purta fiecare câte o pălărie de aceeași culoare fiind conștienți de faptul că:
Pălăria albastră → clarifică
Pălăria albă →informează
Pălăria verde → generează ideile noi
Pălăria galbenă → aduce beneficii
Pălăria neagră → identifică greșelile
Pălăria roșie → spune ce simte despre efortul creativ
Cum funcționează această metodă în cazul rezolvării de probleme:
 Pălăria albastră: definește problema.
 Pălăria albă: oferă informațiile și materialele disponibile în legătură cu problema
discutată.
 Pălăria verde: vizează soluțiile posibile.
 Pălăria galbenă: are în vedere posibilitățile reale de realizare a soluțiilor propuse.
 Pălăria neagră: evidențiază slăbiciunile fiecărei soluții propuse.
 Pălăria albă: leagă soluțiile de informațiile disponibile, răspunzând la întrebări de
genul: „Au soluțiile propuse o bază informațională?”
  Pălăria roșie: stimulează participanții să răspundă la întrebări de genul: „Ce simțiți în
legătură cu soluțiile propuse?”
Pălăriile gânditoare pot fi purtate pe rând de participanți sau toți subiecții antrenați în
discuție pot fi sub aceeași pălărie în același timp. Utilizând tehnica pălăriilor gânditoare,
gânditorul este provocat să schimbe pălăriile, facilitându-se astfel posibilitatea de exprimare,
deoarece nu este constrains să aibă doar o singură perspectivă.
Cu sistemul pălăriilor gânditoare se ivește posibilitatea ca la un moment dat să fii
negativist, sub pălăria neagră, iar la un moment dat să renunți la negativism încercând o altă
perspectivă, purtând pălăria verde, de exemplu.
Indicații pentru cei ce poartă:
Pălăria albă: Foloseşte întrebările:
- gândeşte ca o foaie albă care este neutră şi • Ce informaţii avem?
poartă informaţii • Ce informaţii lipsesc?
• Ce informaţii am vrea să avem?
• Cum putem obţine informaţiile?
Pălăria roşie: Foloseşte fomulări de tipul:
− exprimă-ţi emoţiile, temerile, intuiţiile, • Punându-mi pălăria roşie, uite cum
− sentimentele; privesc eu lucrurile…
− nu te justifica; • Sentimentul meu e că…
− aprinde simţămintele; • Nu-mi place felul cum s-a procedat.
• Intuiţia îmi spune că…
Pălăria neagră: Foloseşte întrebările:
− judecă critic; • Care sunt erorile?
− gândeşte logic, negativ; • Ce ne împiedică?
− atenţionează asupra a ceea ce nu poate fi făcut, e • La ce riscuri ne expunem?
nonprofitabil, riscant sau periculos; • Ne permite regulamentul?
Pălăria galbenă: Foloseşte întrebările:
− gândeşte optimist, logic şi pozitiv; • Care sunt obiectivele?
− explorează beneficiile şi posibilităţile; • Pe ce se bazează aceste idei?
− imaginează-ţi lumina şi strălucirea soarelui; • Care sunt beneficiile?
• Cum voi/vom ajunge aproape
de această viziune (perspectivă)?
Pălăria verde: Foloseşte formulări de tipul:
− crează noi opţiuni, variante, resurse, structuri, • Şansa succesului este dacă…
metode, idei; • Cum poate fi altfel atacată problema?
− gândeşte-te la vegetaţia proaspătă, la abundenţă; • Putem face asta şi în alt mod?
− dă frâu liber imaginaţiei; • Găsim şi o altă explicaţie?

Pălăria albastră: Foloseşte întrebările:

− controlează procesul gândirii pentru ca aceasta • Putem să rezumăm punctele de
să devină mai productivă şi organizează acţiunea; vedere expuse?
− supervizează, sistematizează • Care e următorul pas?
concluziile,comentează dirijează şi conduce către • Care sunt ideile principale?
pasul următor; • Să nu pierdem timpul şi să ne
concentrăm asupra…, nu credeţi?

Avantajele metodei „Pălăriilor gânditoare”:

- stimulează creativitatea participanţilor, gândirea colectivă şi individuală;
- dezvoltă capăcităţile sociale ale participanţilor, de intercomunicare şi toleranţă
reciprocă, de respect pentru opinia celuilalt;
- încurajează şi exersează capacitatea de comunicare a gânditorilor;
- dezvoltă competenţele inteligenţei lingvistice, inteligenţei logice şi inteligenţei
interpersonale;
- activează comunicarea şi capacitatea de a lua decizii.
Limitele acestei metode pot fi:
 există posibilitatea ca metoda să nu fie luată în serios şi să fie percepută ca o simplă
activitate recreativă;
 apare riscul identificării totale a elevilor cu una dintre pălării şi refuzul ulterior de a
mai purta o altă pălărie;
Tehnica pălăriilor gânditoareeste folosită pentru a-i determina pe elevi să-şi schimbe
perspectiva de gândire, să ia în consideraţie şi alte puncte de vedere.
Mod de evaluare: observare, corectare reciprocă şi autocorectare.
Aplicație:
Tema:Mama (fragment) după Panait Cerna
 1. Pentru aplicarea acestei metode este nevoie ca profesorul să împartă elevii în șase grupe.
Pe fiecare masuță sunt așezate hârtii colorate: albă, roșie, neagră, galbenă, verde, albastră
2. După anunțarea temei copiii vor audia povestea respectând următorul plan de idei:
 Pentru pălăria albastră sarcina este de a identifica elementele textului:titlul,
autorul, tema poeziei, număr de strofe, număr de versuri pentru fiecare strofă.
 Dupa citirea textului liric pălăria albă vine să analizeze și să prezinte informații
care se regăsescs în text :imagini vizulae, imagini auditive.
 Pălăria rosie are rolul de a vorbi despre sentimentele pe care le transmite autorul
cât și propriile sentimente referitoare la locul natal.
 Pălăria galbenă are sarcina de a enumera lucrurile placute poetului referitoare la
casa părintească
 Pălăria neagră va identifica aspectele negative sau mai putin plăcute la
atitudinea mamei făța de copilul supărat.
 Pălăria verde invită la producerea de idei noi prin creearea dialoguluidintre
mamă și copil.
STUDIUL DE CAZ
„Studiul de caz a fost promovat la sfârșitul secolului al XIX-lea, la Harvard Graduate
School of Business Administration, de profesorul Colomb Langdall. Termenul provine din
casus- eveniment fortuit”5.
Metodă activă cu valoare euristică și aplicativă care permite confruntarea cu situații
reale. Deși este cunoscut și aplicat de peste o sută de ani, rămâne în actualitate fiind
considerată o metodă modernă de învățare- evaluare datorită valorii sale formative.
În aplicarea acestei metode se disting umătoarele etape:
1. Prezentarea cazului, propus de învățător/și elevi;
2. Alcătuirea unui plan pentru o analiză care să conducă la identificarea cauzelor ce au
determinat apariția și/sau evoluția cazului aflat în studiu;
3. Inițierea și dirijarea de către învățător a dezbaterilor în vederea stabilirii alternativelor
de rezolvare, prin selectarea celor mai potrivite metode de analiză, prin examinarea
cazului din mai multe perspective, fără a le sugera elevilor ipoteze, opinii sau soluții;
4. Stabilirea concluziilor.
La orele de limbă și literatură română , studiul de caz se utilizează în dezvoltarea atenției
și înțelegerii față de problemele celor din jur prezentatea în diverse opre literare;

5
https://ro.scribd.com/doc/109448041/Metoda-Studiului-de-Caz.
 Un caz selecţionat şi pregătit în vederea utilizării sale prin această metodă trebuie să
întrunească următoarele calităţi:
- să fie strict autentic;
- să fie o situaţie problemă,care cere o decizie, un diagnostic sau şi una şi alta;
- să fie o situaţie „totală”, adică să conţină toate datele necesare.
Avantajele utilizării acestei metode pleacă de la faptul că îi solicită pe elevi în culegerea și
utilizarea informațiilor în vederea elaborării și argumentării unor decizii, îi stimulează
intelectual și le dezvoltă creativitatea.
Aplicație:
Tema: Hoțul dupa Tudor Arghezi

1. Profesorul citește expresiv textul Hoțul după Tudor Arghezi ;

2. Se solicită elevilor să valorifice cazul prezentat, urmărind câteva aspecte:
- Situația care a generat furtul dulciurilor din dulap;
- Atitudinea comparativă a tătuțului față de urs și motivul pentru care el era văzut doar
de copii;
- Motivele pentru care ursul a fost dus în pod alături de celelalte jucării.
PHILLIPS 6/6
Metoda Phillips 6/6 a fost elaborată de profesorul de literatură J.Donald Phillips de la
Universitatea din Michigan și este considerată „un blitz- brainstorming, deoarece numărul
optim de membri ai grupului Phillips, șase, se individualizează prin limitarea discuției la șase
minute, fapt ce determină o intensificare a activității creative”6.
Etape în utilizarea metodei:
1. Învățătorul împarte clasa în grupe de câte șase elevi, prezintă subiectul care urmează
să fie discutat, explică scopul și modul în care se va desfășura activitatea. Timp de
desfășurare: 4 minute.
2. Printr-o activitate desfășurată pe grupe, elevii rezolvă sarcina didactică primită. Timp
de lucru: 6 minute.
3. Un reprezentant al fiecărui grup (ales de învățător sau de elevi), prezintă punctul de
vedere comun. Ceilalți membri ai grupului pot face adăugări sau modificări la
expunerea realizată le colegul lor (liderul grupei). Timp de desfășurare: 2 minute.
4. Printr-o activitate de grup, învățătorul sau liderii realizează sinteza aspectelor
prezentate în etapa anterioară. Pentru dinamizarea activității, pot fi implicați și colegii
din subgrupe, care au posibilitatea să intervină în desfășurarea activității.
6
Mariana Pintilie, Metode moderne de învățare-evaluare, p. 60.
 În situația în care numărul de elevi din clasă nu este divizibil cu șase, grupele vor fi
formate din 4-8 membri.
Avantajele metodei Phillips6/6 sunt similare brainstorming-ului și tehnicii 6/3/5, în ceea
ce privește facilitatea comunicării, obținerea într-un timp scurt a numeroase idei, prin
intensificarea demersului creativ și prin stimularea imaginației tuturor participanților. De
asemenea, utilizarea acestei metode generează și alte avantaje precum: asigurarea solidarității
de grup, antrenarea întregii clase, angajarea elevilor în evaluare, încurajarea spiritului
competitiv, exprimarea liberă și argumentarea ideilor etc.
Aplicații:
Tema:Substantivul:Definiție.Clasificare după gen și număr(Clasa a-III-a)
-Voi scrie pe tablă tabelul cu rubricile: Știu / Vreau să știu / Am învățat;
- Pentru completarea rubricii ȘTIU, folosesc metoda Phillips 6-6: împart clasa în grupe de
câte 6 elevi. Fiecare grupă primește o coală de scris.
Sarcina: Veți scrie timp de 6 minute tot ce vă amintiți despre Substantiv !
- Purtătorul de cuvânt al fiecărei grupe prezintă punctul de vedere comun al acesteia, timp de
2 minute fiecare.
- Notez pe tablă, la rubrica ȘTIU, ideile valabile ale purtătorilor de cuvânt:parte de vorbire,
denumește ființe, lucruri, fenomene ale naturii, obiecte.
- Voi solicita fiecărui elev să rezolve fișa de lucru primită .
ȘTIU VREAU SĂ ȘTIU AM ÎNVĂȚAT
-parte de vorbire -câte genuri au - are trei genuri:genul
substantivele? feminin, genul masculin și
genul neurtu
-denumește nume de ființe -cum se numără - are doua numere:numărul
substantivele? singular ( substantive care
denumesc o singură ființă ,
un singur obiect, sau un
singur fenomen al naturii)și
numărul plural( substantive
care denumesc mai multe
ființe , obiecte, fenoemene
ale naturii)
-denumește lucruri -există substantive scrise cu
vocale, sau consoane
 duble:ee,ii, oo, cc, etc.
-despărțite în silabe vocalele
sau consoanele duble vor
trece în silabe diferite.
-denumește fenomene ale
naturii
-denumește obiecte

Metode de fixare, consolidare și evaluare:

METODA PIRAMIDEI SAU BULGĂRELE DE ZĂPADĂ

Metoda piramidei sau a bulgărelui de zăpadă are la bază împletirea activității

individuale cu cea desfășurată în cadrul grupurilor. Această metodă are rol de a încorpora
activitatea fiecărui elev într-un demers amplu menit să rezolve o problemă complexă.
Această presupune organizarea unei activităţi structurate în următoarele etape:
1. Etapa introductivă: învățătorul expune datele problemei în cauză;
2. Etapa lucrului individual – elevii primesc o temă pe care o rezolvă individual într-o
perioadă scurtă de timp ( de obicei 5 minute). Se notează întrebări referitoare la
subiectul tratat;
3. Etapa lucrului în perechi – se formează grupe de doi elevi, care îşi verifică reciproc
rezultatele şi încearcă să răspundă la întrebările care au fost formulate în interiorul
grupului;
4. Etapa reuniunii în grupuri de patru elevi - formate prin unirea perechilor două câte
două.
Elevii îşi confruntă rezultatele, concep un nou răspuns, într-o formulare la care contribuie toţi
identificând concluziile cu caracter general în zonele de controverse rezultate în urma
întrebărilor fiecăruia;
5. Etapa raportării întreagii clase –un reprezentant al fiecărei grupe prezintă concluziile
sale.
Pot fi notate pe tablă pentru a putea realiza comparaţia între răspunsurile grupurilor. Pe
baza lor se concep concluziile finale. Se lămuresc și răspunsurile la întrebările nerezolvate
până în această fază, cu ajutorul profesorului7.
7
Sanda Duma, Strategii și metode didactice interactive în contextul pedagogiei moderne, Tipar: Color Print
Zalău, 2012, p. 46.
 Ca și celelalte metode, care se bazează pe lucrul în perechi și pe grupe, metoda
piramidei are avantajele ei:
- activitatea individuală urmată de activitatea în echipe, le oferă elevilor
posibilitatea de a-şi formula opiniile personale şi de a le verifica,
îmbunătăţi sau transforma în funcție de răspunsurile altor membri ai
grupului;
- creşterea progresivă a dimensiunilor grupului implică o confruntare
repetată cu idei şi consideraţii noi;
- creşterea graduală a complexităţii itemilor simplifică abordarea problemei,
o sintetizează şi o reduce la esenţă.
Dezavantajele înregistrate sunt de ordin evaluative, deoarece este mai greu de stabilit
care a fost contribuția fiecărui participant.
Aplicație:
Tema: Ce băiat ! după Octav Pancu- Iași(clasa a II-a)
Sarcina de lucru: Stabiliți un set de reguli care trebuie respectate în mijloacele de transport în
comun,referitoare la textul studiat în clasa . Voi folosi ”Metoda Bulgărelui de zăpadă” și vom
proceda astfel:

1. Se împarte fiecărui elev câte o coală de scris și se solicită să scrie două reguli de
comportare în mijloacele de tranport în comun;
2. Se împart elevii câte 2 și vor discuta despre regulile la care s-au gândit fiecare în
timpul alocat referindu-se la textul din manual..
3. Apoi, se formează grupuri mai mari, și se distribuie fiecărei grupe câte o coală de flip-
chart (pe care este desenat un pom), marker negru, lipici și flori decupate din hârtie
colorată.
4. Fiecare echipă își va desemna un lider, prin tragere la sorți.
5. Sarcina fiecărei grupe este să scrie pe fiecare floare cuvinte și expresii care exprimă
comportamente porivite , și să lipească florile în pom.
6. Se afișează lucrările realizate de elevi pe tablă și fiecare lider prezintă activitatea
echipei sale.
7. Se formulează concluziile și se fac completări, dacă este cazul.
Astfel, se stabilește un set de reguli, prin colaborarea tuturor elevilor, iar învățătorul le
scrie pe o coală de flip-chart și se afișează în clasă.
 CIORCHINELE
Ciorchinele , ca metodă didactică se utilizează cu scopul de a stimula gândirea liberă,
creativă și de tip divergent, de a sesiza conexiunile între idei, de a realiza noi asociații de idei,
de a descoperi noi sensuri, semnificații și conotații.
Etape în utilizarea metodei:
1. Scrierea unui cuvânt/ a unei sintagme cheie la mijlocul tablei sau al foii de hârtie, în
funcție de forma de organizare a activității: frontal, pe grupe sau individual;
2. Identificarea și scrierea altor cuvinte/ sintagme correlate cu cuvântul sau sintagma
cheie în funcție de tema tratată, nivelul clasei, timpul disponibil etc.
3. Identificarea și realizarea conexiunilor dintre cuvinte/ sintagme, prin linii sau săgeți.
4. Prezentarea și discutarea ciorchinelui. În situația în care activitatea s-a desfășurat
individual, elevii au posibilitatea de a observa modul de gândire al colegilor asupra
problemei aflată în studiu, de a compara rezultatele cu cele ale colegilor, de a-și
susține punctul de vedere, de a-și îmbunătăți propriul mod de lucru.
Aspecte legate de utilizarea metodei:
Elevii vor fi îndrumați să noteze toate ideile pe care le au referitor la cuvântul/ sintagma
cheie, să realizeze cât mai multe conexiuni între idei, fără a emite judecăți de valoare.
Dacă este cazul, învățătorul va indica în prealabil anumite informații care să-i ghideze pe
elevi, situație în care se va realiza un ciorchine semidirijat.
Aplicații:
1. Tema: Aventurile lui Habarnam după Nikolai Nosov (clasa a II-a)
Voi scrie pe tablă în centru numele Habarnam.
Așez băncile sub forma unui ciorchine. La fiecare masă voi așeză căte doi copii care vor
avea o fișă în care sunt scrise câte o insușire a persoajului principal .
Elevii vor avea de selectat din text expresii care denumesc aceste însușiri.

CVINTETUL
Cvintetul este o poezie cu cinci versuri cu ajutorul căreia se sintetizează și condensează
informaţiile, incluzându-se şi reflecţii ale elevilor, care pot lucra individual, în perechi sau în
grup.
Cele cinci versuri se alcătuiesc astfel:
1. Primul vers este un cuvânt cheie referitor la discuție, fiind de obicei substantive;
 2. Al doilea vers este alcătuit din două cuvinte care descriu substantivul în discuție, fiind
adjective;
3. Al treilea vers este alcătuit din trei cuvinte care exprimă o acțiune, fiind de regulă
verbe la modul gerunziu;
4. Al patrulea vers conține patru cuvinte și explrimă sentimentele față de subiect;
5. Al cincilea vers este un cuvânt care exprimă esența subiectului8.
Aspecte legate de utilizarea metodei:
Alcătuirea unui „cvintet” favorizează reflecţia personală şi colectivă rapidă, esenţializarea
cunoştinţelor, înţelegerea lor profundă, manifestarea creativităţii,etc.
Această metodă poate constitui și un instrument de evaluare a nivelului de înțelegere a
problematicii aflate în discuție.
Aplicații:
1. Pentru tema: Colindătorii de George Coșbuc
Sarcina de lucru: Pentru cuvintele cheie alcătuiți un cvintet:
- Crăciun;
-sărbătoare.
Se poate realiza următorul cvintet:
„Crăciunul
frumos,plăcut
cântând,dăruind,zâmbind
Să ne bucurăm împreună
Sărbătoare”.

TURUL GALERIEI
Turul galeriei este o metodă de învăţare prin cooperare ce îi încurajează pe elevi să-şi
exprime propriile opinii. Produsele realizate de copii sunt expuse ca într-o galerie, prezentate
şi susţinute de secretarul grupului, urmând să fie evaluate şi discutate de către toţi elevii,
indiferent de grupul din care fac parte. Turul galeriei presupune evaluarea interactivă şi
profund formativă a produselor realizate de grupuri de elevi.
Etapele metodei:

8
Elena Mîndru, Lucica Borbeli, Doina Filip, Magdalena Gall, Areta Niculae, Mirela Nemțoc, Delia Todoruț,
Floricica Topoliceanu, Strategii didactice interactive, exemple din practica didactică, Didactica Publishing
House, București, 2010, p.32.
  Elevii sunt împărţiţi pe grupuri de câte 4-5 membri, în funcţie de numărul elevilor din
clasă;
 Cadrul didactic prezintă elevilor tema şi sarcina de lucru .
 Fiecare grup va realiza un produs pe tema stabilită în prealabil.
 Produsele sunt expuse pe pereţii clasei.
 Secretarul grupului prezintă în faţa tuturor elevilor produsul realizat;
 Analizarea tuturor lucrărilor.
 După turul galeriei grupurile își reexaminează propriile produse prin comparație cu
celelalte.
Metoda urmăreşte exprimarea unor puncte de vedere personală referitoare la tema pusă
în discuţie. Elevii trebuie învăţaţi să asculte, să înţeleagă şi să accepte sau să respingă ideile
celorlalţi prin demonstrarea valabilităţii celor susţinute. Prin utilizarea ei se stimulează
creativitatea participanţilor, gândirea colectivă şi individuală; se dezvoltă capacităţile sociale
ale participanţilor, de intercomunicare şi toleranţă reciprocă, de respect pentru opinia celuilalt.
Avantajele utilizării metodei ”Turul galeriei”:
- îi atrage pe elevi şi le stârneşte interesul, realizându-se interacţiuni între elevi ;
- promovează interacţiunea dintre minţile participanţilor, dintre personalităţile lor, ducând
la o învăţare mai activă şi cu rezultate evidente;
- stimulează efortul şi productivitatea şi este importantă pentru autodescoperirea propriilor
capacităţi şi limite, pentru autoevaluare ;
- dezvoltă şi diversifică priceperile, capacităţile şi deprinderile sociale ale elevilor;
- se reduce la minim fenomenul blocajului emoţional al creativităţii;
Aplicații:

1. Tema : Buburuza după Eugen Jianu, clasa a II-a

Pornind de la mesajul textului din manual:

- să realizeze un desen cu titlul ”Oaspeții primăverii”;
 Se organizează clasa după modelul ”grupe”. Se unesc măsuțele și se așează scaunele
de jur împrejurul lor.

 Se formează trei grupe.

 Se distribuie materialele necesare pentru efectuarea desenului fiecărei grupe.
Învățătorul pune la dispoziția elevilor materialele necesare, care au fost selectate cu atenție
înainte de începerea orei (carioci, foi , creioane colorate );
  Se explică sarcinile fiecărui membru al grupei, astfel încât fiecare dintre ei să
contribuie la realizarea produsului final.
 Realizarea desenului: 20 min.
 Fiecare grupă își desemnează un lider care va prezenta desenul și va specifica
elementele specifice anotimpului primăvara.
 În urma prezentării denelor fiecare grup de lucru se va deplasa făcând un tur al galeriei
de desene expuse, oprindu-se în fața fiecăruia pentru a discuta și eventual fac
completări pe care le notează pe o foaie de hârtie care a fost lipită alături de fiecare
desen.
 La final, elevii revin la propriile lucrări, le compară cu celelalte și citesc observațiile
făcute de colegi.

2. Tema: Râde castanul dupa Emilia Căldăraru (clasa a-IV-a)

-se realizează desenul Castanul, valorificând informațiile prezentate în text
-se va lucra în perechi cu colegul de bancă
-vor expune lucrărileși vor discuta notând aprecierile si observațiile asupra lucrărilor
expuse

Metode de predare- învățare interactivă:

CUBUL
Cubul este o metodă prin care se studiaza o anumită temă sau subiect din mai multe
perspective. Prin utilizarea acestei metode , se oferă elevilor posibilitatea de a-și dezvolta
competențele necesare explorării și abordării unui subiect sau a unei situații, prin abordări
complexe și integratoare.

Această metodă se poate aplica prin folosirea materială a unui cub sau prin folosirea
simbolică a acestuia, solicitându-se elevilor, pe grupe, să efectueze sarcini corespunzătoare
celor șase fețe.

Etape în utilizarea metodei:

1. Pe fețele unui cub se notează cuvintele: Descrie, Compară, Analizează, Asociază,

Aplică, Argumentează (care corespund nivelelor specificate în taxonomia lui Bloom)9.
2. Este enunțată tema lucrării.

9
Ibidem.
 3. Clasa este împărțită în 6 grupe de elevi, fiecare dintre acestea urmând să trateze tema
pe baza celor șase sarcini scrise pe fețele cubului.
4. Prin discuții în comun, membrii fiecărui grup identifică ideile care pot susține
rezolvarea cerinței:
a. Descriere (prezentarea aspectelor exterioare ale obiectelor, fenomenelor, etc.);
b. Comparare (identificarea asemănărilor și deosebirilor cu alte obiecte, aspecte etc.);
c. Asociere (realizarea de conexiuni cu alte teme);
d. Analiză (părțile componente, construcția);
e. Aplicare (utilitatea, finalitatea etc.);
f. Argumentare (susținerea cu argumente a unei afirmații).
5. Fiecare grup elaborează o lucrare (un text, desen etc.) prin care se răspunde sarcinii de
învățare primite și o prezintă clasei.
Aspecte legate de utilizarea metodei:
 Pentru a contribui la formarea capacității elevului de a studia și de a prezenta un
anumit subiect din mai multe perspective este necesară prezentarea unei probleme
reale care să aibă un impact semnificativ un anumit colectiv de elevi.
 Atunci când utilizăm această metodă la cei mici este nevoie să explicăm sarcinile:
 Descrie- Cum arată?; Compară- Cu cine/ Cu ce se aseamănă?; De cine/ De ce diferă?;
 Asociază- Cu ce poate fi pusă în legătură?;
 Analizează- Ce părți are? Care sunt caracteristicile acestora?; Aplică- Cum poate fi
pus în practică?/ La ce este utilă?;
 Argumentează- De ce este bun/rău? De ce este/ nu este deosebită?
 Completarea fețelor cubului poate fi realizată și pe parcursul desfășurării activității
didactice, în diferite etape ale acesteia.

Aplicații:

1. Tema: Piatra pițigoiului repovestire după Tudor Arghezi ( clasa q-IV-a )

Înțelegerea textului se va realiza prin metoda cubului.
Pe un cub confecționat din carton se trec sarcinile de lucru specifice metodei.
Se împarte clasa în 6 grupe și se desemnează câte un lider pentru fiecare.
Fiecare grupă va primi o sarcină de lucru prin rostogolirea cubului.

Sarcini cub:
 1. Descrie pițigoiul care este îmbodobit de cea de-a doua împărăteasă din textul,,Piatra
pițigoiului,,
2. Compară piatra pe care o ia pițigoiul față de cea pe care i-o lasă împărăteasa.
3. Aplică transcriind fragmentul din text în care pițigoiul promite păsărilor că le va
aduce bogății și multe pietre nestemate.
4. Analizează atitudinea pițigoiul pe care o manifestă față de ce de –a doua împărăteasă.
5. Argumentează dorința pe care o are pițigoiului de a salva păsările cu orice preț .
6. Asociază pițigoiul cu un alt personaj cu care se aseamană din lecturile suplimentare
citite de elevi.

Metode de cercetare în grup:

PORTOFOLIUL
Portofoliul este o metodă complementară de evaluare și reprezintă o colecție de lucrări
și informații cu privire la progresul școlar al unui elev. Colecția trebuie să reflecte participarea
elevilor la selectarea temelor, criteriile de selecție, judecățile de valoare desprea materialul
sistematizat și părerea personală despre conținut. „Întocmirea portofoliului permite
profesorului realizarea unei evaluări adecvate, cu un pronunțat caracter descriptiv” 10, iar prin
realizarea lor elevii sunt încurajați să-și controleze creațiile. Asamblarea portofoliilor
încurajează formarea abilităților pentru munca independentă și învață elevii să formuleze
opinii asupra propriilor realizări și să propună soluții.
În contextul ştiinţelor educaţiei, portofoliul ”s-a impus din nevoia existenţei unei
metode de evaluare flexibilă, complexă, integratoare, ca alternativă viabilă la modalităţile
tradiţionale de evaluare”11 .
Portofoliul elevului poate să cuprindă:
- Lucrări scrise și practice, precum și rezultatele lor;
- Fișe de evaluare;
- Fișe de autoevaluare;
- Proiecte;
- Fișe de lectură;
- Eseuri pe teme religioase;
- Poezii compuse de copii

10
Preot prof. univ. dr.Sebastian Șebu, Prof. Monica Opriș, Prof. Dorin Opriș, Metodica predării Religiei, Editura
Reîntregirea, Alba-Iulia, 2000, p.192.
11
Mariana Pintilie, Metode moderne de învățare- evaluare, Editura Eurodidact, Cluj-Napoca, 2002, p.48.
 - Articole;
- Recenzii ale unor cărți;
- Imagini însoțite de comentarii, ale unor locuri pe care elevii le-au vizitat;
- Iconițe; fotografii ale unor biserici și mănăstiri;
- Interviuri luate de elevi unor personalități;
- Referate.
Are importanța evaluativă dar portofoliul are și o valoare instructivă, întrucât elevii
învață despre ei înșiși în procesul întocmirii portofoliului. Realizarea unui portofoliu oferă
elevilor posibilitatea de a demonstra ceea ce ştiu şi mai ales ceea ce pot să facă.
Consider că evaluarea prin metoda portofoliu răspunde scopului evaluării de a preveni
eşecul şcolar, pentru că nu se înscrie în metode de evaluare prin care se arată elevilor că “nu
ştiu”, ci adaptează întregul mod de lucru al profesorului la cerinţele fiecărui elev. Este o
modalitate de a obişnui elevul cu lucrul individual, lucrul în echipă, cu observaţia și
cercetarea.
Aplicații:
1. Pentru textul Pasărea de nea după Liana Maria Petruțiu (clasa a-IV-a).
Sugestii de conținut:
- Să descrie personajul Otilia , folosindu-se de informațile din text;
- Să ilustreze printr-un desen acest personaj
- Să compună un tex de cini rânduri în care să motiveze călătoria celor doi
prin spațiu;
PROIECTUL
Proiectul este o metodă complexă de evaluare, recomandată pentru evaluările
sumative.Învățătorul va stabili sarcinile, limitele proiectului după care elevul va continua
acasă să realizeze proiectul propus.
Proiectul are un rol extrem de mare în dezvoltarea intelectuală, iar elevii trebuie să fie
instruiţi să lucreze mai mult în faza proiectivă (pregătirea activităţilor) decât în faza acţională.

Ioan Cerghit12, în Didactica modernă, exprimă faptul că „proiectul devine o temă de

cercetare orientată spre un scop bine conturat, iar realizarea lui implică deopotrivă cercetare
științifică și demers practic”.

Această metoda se bazează pe necesitatea de a stabili relații între acțiune și

consecințele sale, pentru ca previziunea să fie posibilă.

12
Ioan Cerghit, Metode de învățământ, 2006, p.192.
 Metoda proiectelor are multiple avantaje:

 Asigură testarea și verificarea capacității intelectuale și aptitudinile creative;

 Formează capacitatea de a gândi și acționa prospectiv;
 Are valoare de diagnoză și prognoză pentru că evidențiază aptitudinile pentru munca
de cercetare.

Proiectul individual sau de grup se încheie cu prezentare și dezbatere. Tema proiectului

este dată de învățător până când elevii se obișnuiesc cu acest tip de activitate, după care elevii
vor propune teme de cercetare, care după ce vor fi analizate pot primi avizul cadrului didactic.
Subiectul propus trebuie să fie atractiv și accesibil elevilor. De asemenea, trebuie să se
cunoască normele care trebuie respectate pentru întocmirea proiectului.

Etapele realizării proiectului:

Colectarea datelor;
Realizarea produsului.
Pașii cei mai importanți care trebuie urmați în realizarea unui proiect sunt:
 Stabilirea domeniului de interes;
 Stabilirea premiselor inițiale- cadru conceptual, metodologic, datele generale ale
investigației/ anchetei;
 Identificarea și selectarea resurselor materiale;
 Precizarea elementelor de conținut ale proiectului
Proiectul trebuie să conțină:
 Pagina de titlu (tema, autorul, școala, perioada elaborării);
 Cuprinsul (titlurile capitolelor și al subcapitolelor);
 Introducerea (prezentarea cadrului conceptual al temei studiate- argument);
 Dezvoltarea elementelor de conținut;
 Concluziile (elemente de referință desprinse în urma studiului, propuneri
ameliorative);
 Bibliografia;
 Anexe (grafice, tabele, chestionare, fișe de observații).
În evaluarea proiectului se va ține cont de următoarele criterii:
 Completitudinea proiectului;
 Elaborarea și structurarea lui;
 Calitatea materialului utilizat;
  Creativitatea;
 Raportarea la tema proiectului;
 Documentarea;
 Greșelile;
 Calitatea rezultatelor.
Tema: In ajunul Craciunului
Sarcina de lucru: Având ca punct de plecare informațiile din textul ,,În ajunul Anului
Nou ,,după Fănuș Neagu , realizați un proiect de în care să căutați colinde sau obiceiuri
specifice sărbătorilor de iarnă. Va trebui să organizați un târg al jucăriilor prin care să
strângeți jucăriile pe care le veți dona copiilor nevoiași de la centre de copii.
În realizarea proiectului, la final, va trebui să țineți cont și de realizarea unui afiș prin care
să organizați un spectacol de teatru specific sărbatorii Crăciunului în vederea stângerii de
fonduri sau fructe și legume pentru Căminul de bătrâni.