STRATEGII DIDACTICE INTERACTIVE

UTILIZATE LA CLASA I

Prof. înv. primar Trifan Daniela

Liceul Tehnologic “Mihai Eminescu” Dumbrăveni, Suceava

Strategiile didactice interactive oferă soluții de ordin structural-procesual dar și

metodologic în procesul de învățare centrat pe elev, prin selecția și modul de combinare a
diferitelor metode, procedee, mijloace didactice și prin forme de organizare specifice.
În cadrul activităților desfășurate la clasa I se pot folosi metode clasice însă cu
valențe participative (cum ar fi: observația, conversația, exercițiul, etc); metode moderne
(cum ar fi: algoritmizarea, problematizarea ,învățarea prin descoperire); metode
stimulative: jocul și metode activ-participative cum ar fi: Metoda cubului, Știu-Vreau să
știu-Am învățat,, Ciorchinele, Metoda pălăriilor gânditoare, Explozia stelară,, R.A.I., etc.
Dintre metodele activ-participative utilizate, voi exemplifica :
1. Metoda cubului este folosită când se dorește exploatarea unui subiect, a unei
situații din mai multe perspective cognitive, oferind elevilor posibilitatea dezvoltării
competernțelor complexe si integratoare.
Etape:
- Alegerea unității de învățare și a activității de învățare;
- Pregătirea materialului didactic: confecționarea unui cub pe ale cărui fețe s-au notat
șase dintre deprinderile care trebuie exersate: descrie, compară, analizează, asociază,
aplică, argumentează;
- Organizarea colectivului de elevi: împărțirea elevilor în 6 grupe care examinează tema
din perspectiva cerinței de pe una din fețele cubului.
- Valorificarea sarcinilor de lucru în grup: sarcina finalizată este prezentată de
reprezentantul fiecărui grup întregului colectiv de elevi.
Exemple:
Clasa I:- Matematică și explorarea mediului
Tema: Animale
1. Descrie! Cum arată vulpea?
2. Compară! Cu cine se aseamănă și de cine se deosebește?
3. Aplică! Încercuiește părțile componente ale corpului.
4. Asociază! La ce te gândești când auzi cuvântul „iepure”.
5. Analizează! Coada, botul și urechile vulpii.
6. Argumentează! Sunt dăunătoare și folositoare animalele. De ce?
Metoda cubului poate fi eficient aplicată în etapa de familiarizare sau de aprofundare și
exersare din cadrul metodologiei de predare-învățare.
2. Știu – Vreau să știu – Am învățat este o metodă de învățare prin descoperire prin
care elevii realizează un inventar a ceea ce știu deja despre o temă, apoi formulează
întrebări noi, legate de tema respectivă , la care vor găsi răspunsuri prin valorificarea
cunoștințelor anterioare. Se poate folosi individual sau în perechi. Rubricile se pot
completa în diferite secvențe didactice, pe măsura acumulării cunoștințelor.
Etapele metodei:
- Elevii realizează o listă cu tot ceea ce știu sau cred că știu despre o anumită temă. În
timp ce elevii realizează lista, învățătorul desenează pe tablă un tabel pe care pe care
elevii îl vor completa după listele realizate;
- Elevii vor formula noile întrebări generate de tema respectivă, iar învățătorul le va scrie
în a doua coloană a tabelului. Aceste întrebări vor evidenția nevoile de învățare ale
elevilor în legătură cu tema aflată în discuție;
- Se citește noul text, potrivit temei iar după lectura lui, se revine asupra întrebărilor din
a doua coloană și se analizează la care din întrebări s-a putut găsi răspunsul în text.
Răspunsurile elevilor vor fi notate în coloana a treia “ Am învățat“.
- Elevii compară ceea ce cunoșteau deja în legătură cu tema respectivă ( informațiile din
prima coloană a tabelului cu ceea ce ei au învățat ( informațiile din a treia coloană a
tabelului).Unele din întrebările lor pot rămâne fără răspuns sau pot genera întrebări
noi.
- Informațiile cuprinse în coloana “Am învățat” vor fi structurate sub forma lecției noi.
Se poate utiliza la clasele primare mai mari dar și la unele discipline din clasa I .
Exemplu:
Clasa I – Matematică și explorarea mediului
Tema: Animalele sălbatice. Iepurele de câmp

ȘTIU VREAU SĂ ȘTIU AM ÎNVĂȚAT

Ce credem că știm?
-este un animal sălbatic;
- capul este oval ,urechile
lungi;
-are patru picioare;
-corpul este acoperit cu
blană;
-are o coadă scurtă;.
- mănâncă morcovi și
varză.
Ce vrem să știm?
-Unde trăiește ?
-Cu ce se mai hrănește?
-Cum se înmulțește?
-De ce sare și de ce se
rostogolește când aleargă
la vale?
Ce-am învățat?
-Trăiește pe camp și în
tufișuri.
-Se hrănește cu plante,
rădăcini de plante și boabe
de cereale.
-Naște puii și îi hrănește cu
lapte.
-Pentru că are picioarele
din față mai scurte iar cele
din spate, mai lungi.

3. Ciorchinele este o tehnică de predare-învățare care-i încurajează pe elevi să

gândească liber și deschis. Ciorchinele este un “Brainstorming necesar” prin care se
stimulează evidențierea legăturilor ( conexiunilor) dintre idei, o modalitate de a realiza
asociații noi de idei sau de a releva noi sensuri ale ideilor.
Etape:
1. Scrierea unui cuvânt sau sintagme , în legătură cu tema / problema pusă în discuție
(scrisă în mijloc);
2. Legarea cuvintelor sau a ideilor produse de cuvinte, sintagme sau propoziția nucleu,
stabilită ca punct de plecare prin trasarea unor linii care evidențiază conexiunile dintre idei;
3. Scrierea tuturor ideilor care le vin în minte în legătură cu tema / problema propusă,
până la expirarea timpului alocat acestei activități sau până la epuizarea tuturor ideilor.
Ciorchinele este o tehnică flexibilă utilizată atât individual cât și ca activitate în
grup.Când se aplică individual, tema pusă în discuție trebuie să fie familiară elevilor care,
nu mai pot culege informații și afla idei de la colegi. Utilizarea ciorchinelui, în grup, dă
posibilitatea fiecărui elev să ia cunoștință de ideile altora, de legăturile dintre acestea .
Exemplu:
Clasa I: Matematică și explorarea mediului
Subiectul: Anul, anotimpurile, lunile
ANUL

Primăvara Vara Toamna Iarna

Martie Iunie Septembrie Decembrie
Aprilie Iulie Octombrie Ianuarie
Mai August Noiembrie Februarie

4. Metoda pălăriilor gânditoare este o tehnică interactivă de stimulare a

creativității, care permite exersarea gândirii prin preluarea anumitor perspective și
exercitarea unor roluri în scopul rezolvării cooperative a unei probleme. Fiecare dintre cele
șase pălării are o anumită culoare care îi definește rolul și se asociază cu un anumit tip de
gândire.

Pălărie Semnificație Tip de gândire

Pălăria - privire obiectivă asupra informațiilor; -gândire obiectivă
albă - neutră;
- se bazează pe fapte.

Pălăria - metacogniție; -metacogniție

albastră - definire clară a problemei;
- imaginea clară a întregului.
Pălăria - dă frâu liber imaginației; -gândire afectivă
roșie - se bazează pe emoții, sentimente,
intuiție.
Pălăria - prudență, grijă, avertisment, judecată, -gândire negativă
neagră puncte slabe, pericole, riscuri.
Pălăria - idei noi, alternative; -gândire creativă
verde - gândire creativă;
- flexibilitate, mobilitate.
Pălăria - perspectivă pozitivă și constructivă; -gândire pozitivă
- evidențierea avantajelor, oportunităților;
galbenă
și posibilităților de concretizare a ideii.
( adaptare după Simona-Elena Bernat, 2003, Crenguța Oprea, 2003)

1. Pălăria poate fi purtată de un singur elev sau de un grup de elevi;

2. Prezentarea problemei sau a situației;
3. Investigarea problemei pe baza caracteristicilor fiecărei „pălării”;
4. Prezentarea argumentată a rezultatelor.
Exemplu: Analizați povestea “Scufița Roșie” din perspectiva pălăriilor gânditoare
1. Pălăria albă – Informează – Povestește pe scurt textul.
2. Pălăria albastră –Definește problema –o caracterizează pe Scufița roșie în contradicție
cu lupul: veselă, prietenoasă, bună la suflet, gata să sară în ajutor dar neascultătoare, în
timp ce lupul este rău, lacom, șiret, preocupat să pară sensibil la situație, arată ce se
întâmplă cănd un copil nu ascultă sfaturile mamei.
3. Pălăria roșie –Spune ce simte –arată cum Scufița Roșie își iubea mama și bunica, pe
care le-a ascultat întotdeauna, iubea mult florile, animalele, îi plăcea să se joace în
natură, îsi exprima compasiunea față de bunica, bucuria față de vânător și supărarea
față de lup.
4. Pălăria neagră– aspecte negative – critică atitudinea Scufiței Roșii care trebuia să
asculte sfaturile mamei, trebuia să ajungă repede la bunica bolnavă. Consideră că nu
trebuia să aibă încredere în animale, nu trebuia să dea informații despre intențiile ei.
Este supărată pe vicleșugul lupului.
5. Pălăria verde- creativă- acordă variante Scufiței Roșii: dacă dorea să-i ofere flori
bunicii, trebuia să-i ceară mamei să-i cumpere un buchet de flori; dacă dorea să-i
culeagă flori, trebuia să-i ceară mamei să o însoțească în pădure; lupul o putea ajuta să
culeagă mai repede flori sau ciuperci pentru bunica etc.
6. Pălăria galbenă- aspecte pozitive – găsește alt final textului: Scufița Roșie putea să
refuze să meargă la bunica, știind că trece prin pădure; Scufița Roșie nu ascultă de lup;
lupul îi arată Scufiței Roșii drumul cel mai scurt spre bunica; lupul o ajută să culeagă
flori aflând că aceasta e bolnavă; animalele din pădure au sfătuit-o să nu asculte de lup
etc.
5. Metoda R.A.I are la bază stimularea și dezvoltarea capacităților de comunicare ale
elevilor ( prin întrebări și răspunsuri) ceea ce tocmai au învățat. Denumirea provine de la
inițialele cuvintelor Răspunde – Aruncă – Interoghează și se desfășoară astfel: la sfârșitul
unei lecții sau a unei secvențe de lecție, învățătorul împreună cu elevii investighează
rezultatele obținute în urma predării-învățării, printr-un joc de aruncare a unei mingi mici
și ușoare de la un elev la altul. Cel ce aruncă mingea trebuie să pună o întrebare din lecția
predată celui care prinde mingea. Cel care prinde mingea răspunde la întrebare și apoi
aruncă mai departe altui coleg, punând o nouă întrebare. Evident că cel care interoghează
trebuie să cunoască și răspunsul întrebării adresate. Elevul care nu cunoaște răspunsul iese
din joc, iar răspunsul va veni din partea celui care a pus întrebarea. Acesta are ocazia de a
mai arunca încă odată mingea, și, deci, de a mai pune o întrebare. În cazul în care, cel care
interoghează este descoperit că nu cunoaște răspunsul la propria întrebare, este scos din
joc,în favoarea celui care i-a adresat întrebarea. Eliminarea celor care nu au răspuns correct
sau a celor care nu au dat nici un răspuns, conduce treptat la rămânerea în grup a celor mai
bine pregătiți..
Metoda R.A.I. poate fi folosită la sfârsitul lecției, pe parcursul ei sau la începutul
activității, când se verifică lecția anterioară.,în scopul descoperirii eventualelor lacune în
cunoștințele elevilor și a reactualizării lor.
Pot fi sugerate următoarele întrebări:
- Ce știi despre…………?
- Despre ce ai învățat în lecția............?
- Ce ai vrea să mai afli în legătură cu tema studiată ......?
- Ce ți s-a părut mai dificil din...............?
- Ce ți s-a părut mai interesant………..?
- De ce alte experiențe sau cunoștințe poți lega ceea ce tocmai ai învățat?
Elevii sunt încântați de această metodă-joc care se constituie ca o strategie de
învățare ce îmbină cooperarea cu competiția.
6. Explozia stelară este o metodă de stimulare a creativității, o modalitate de relaxare
a copiilor și se bazează pe formularea de întrebări pentru rezolvarea de noi probleme și noi
descoperiri.
Etapele metodei:
- Elevii aşezați în semicerc propun tema de rezolvat
- Pe o stea mare se scrie ideea, central;
- Pe cinci steluțe mai mici, din jurul celei mari, se scrie câte o întrebare de tipul: Ce?,
Cine?, Unde?, De ce?, Când?, iar 5 elevi extrag câte o intrebare;
- Fiecare elev din cei 5, își alege 3-4 colegi, organizându-se în 5 grupuri;
- Grupurile colaborează în elaborarea întrebărilor;
- La expirarea timpului elevii revin în cerc în jurul steluței mari și spun întrebările
elaborate (- reprezentantul grupului);
- Elevii celorlalte grupuri elaborează întrebări sau formulează întrebări la întrebări.
Utilizarea metodelor interactive în activitatea didactică are ca rezultat creșterea
motivației pentru învățare și a încrederii în sine, contribuie la formarea atitudinii positive
față de obiectele de studiu în școală și asigură condițiile formării capacității copiilor de a
interacționa și de a comunica, pregătindu-i din ce în ce mai bine pentru activitatea socială.

BIBLIOGRAFIE
- Cerghit, Ioan, Metode de învăţământ, EDP-RA,Bucureşti, 1997;
- Cucoş, Constantin,Pedagogie, Editura Polirom, Iaşi, ediţia a II-a, 2006;
- Mândru A.,Barbeli L.,Filip D.,Gall M., Niculae A., Nemţoc m.,Dodoruţ D.,
Topoliceanu F., Strategii didactice interactive, Editura Didactică Publishing House,
Bucureşti, 2010;
- Sarivan, Ligia, coordonator, Predarea interactivă centrată pe elev, Educaţia 2000+,
Bucureşti,2005.